Sistemul Respirator

-este format din 2 plamani si o serie de conducte aeriene care se ramfica in interiorul
plamanului, diametrul lor se reduce progresiv, pana cand ajung la cele mai mici spatii numite
ALVEOLE.

-3 functii principale: conducere aer, filtrare aer si respiratie(schimb gaze-pe seama

alveolelelor)

-functii sec:

 Aerul care trece prin laringe-fonatie

 Aerul care trece prin mucoasa olf din cavitatile nazale-olfactie
 Functie endocrina: sinteza, secretie hormone
 Raspuns imun fata de antigenele inhalate

Embrion: plamanii se dezvolta din : -endodermul intestinului primitive anterior: diverticul

laringotraheal

-mezenchimul splanhnopleural inconjurator

 Cai de conducere extrapulmonare( formarea lor e legata de formarea cavitatii orale) :

cavitate nazala(fose nazale), sinususri paranazale, nazofaringe, orofaringe.
 Cai de conducere intrapulmonare: laringe, trahee, bronhiile cu ramificatiile lor, plamanii.
Formarea segm intrapulmonar: diverticul laringo-traheal respirator de evaginatie a
peretelui ant intestine primitive->mugure pulmonar dilatat-> muguri bronsici stg si drept
care cresc in dimensiuni ->primordiile bronhiilor principale stg si dr .

Mugurii bronsici+mezenchimul splanhnopleural inconjurator => bronhii lobare => bronhii

segmentare care + mezenchimul inconjurator => segmente bronhopulmonare.

 Componentele catilaginoase, muscular si conj ale traeei si plamanilor se form din

MEZODERMUL SPLANHNOPLEURAL.

Sist respirator- segment conducere + segment respirator

Segment de conducere: extrapulmonar( cavitate nazala, nazofaringe, laringe, trahee,

bronhii principale dr si stg)+ intrapulmonar( bronhiolele provenite din ramificarea
semnificativa a bronhiilor principale si care reprezinta portiunea terminal a conductelor
aeriene)- asigura accesul aerului din mediul extern catre segmental respirator unde are loc
schimbul de gaze.

Bronhii+bronhiole=arbore bronsic

Segmentul respirator-schimburi gazoase:

 bronhiole respiratorii(conducere+ schimb de gaze),

 ducte alveolare( iau nastere la confluent orificiilor de descjidere ale alveolelor),
 saci alveolari(spatii inconj de grupul de alveole),
  alveole pulmonare,
 vase de sange-se ramifica intrapulmonar. Legatura intima intre spatiile alveolare si
capilarele pulmonare = BAZA STRUCTURALA A SCHIMBURILOR GAZOASE
DE LA NIVELUL PARENCHIMULUI PULMONAR.

Conditionarea aerului-incalzirea, umidificarea si indepartarea particulelor straine pe seama

secretiilor mucoase si seroase.

Mucusul -acopera intreaga suprafata luminala a cailor de conducere

-produs continuu de cel caliciforme si de glandele secretoare de mucus din peretele

ductelor aeriene

-deplasat impreuna cu alte secretii catre faringe prin miscari coodronate de

‘maturare’ ale cililor si apoi inghitite.

Cai de conducere extrapulmonare

1. CAVITATEA NAZALA
 formata din fosele nazale=camera pereche separate printr-un sept osos si
cartilaginos
o Fosele nazale
 Spatii alungite cu - o baza larga:se sprijina pe palatal dur si moale

-varf ingust : orientat spre fosa craniana ant

 Fiecare fosa comunica:

o ant-cu mediul ext-prin NARINE
o Post-cu nazofaringe-prin COANE
o Lateral-cu sinusurile paranazale si ductul nazolacrimal
 Oasele si cartilajele( situate central in craniu, cu exceptia ! regiunii ant mici care
apartine nasului extern) formeaza structura de rezistenta a cavitatii nazale
 Fosele nazale sunt divizate in 3 regiuni: vestibului cavitatii nazale, segment
respirator al cavitatii nazale si segment olfactiv al cavitatii nazale
 Vestibului cavitatii nazale

-acoperit de epiteliu stratificat pavimentos, continuare a tegumentului fetei

-contine nr variabile de vibrise(par in nas) ce capteaza particulele mari inainte de a fi

purtate de aer in restul cavitatii

-cont glande sebacee care capteaza particule straine prin secretiile lor

-Post, unde se termina vestibulul, epiteliul stratificat pavimentos se subtiaza si

sufera o TRANZITIE la epiteliu pseudostratificat characteristic segmentului
respirator. La acest nivel lipsesc glandele sebacee
  Segmentul respirator

-tapetat de mucoasa respiratorie=epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat

-lamina proprie aderenta la periost si la pericondrul peretelui cavitatii nazale

Peretele median=septul nazal=neted cu pereti laterali modificati cu aspect cutanat

datorita prezentei a 3 proiectii osoase similar unor rafturi=cornete nazale

Cornetele nazale delimiteaza fiecare fosa si au dublu rol:

-maresc suprafata

-produc turbulente ale curentilor de aer permitand adaptarea temperaturii aerului

inspirit

Epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat din mucoasa respiratorie

-are 5 tipuri cellule

 Celule ciliate: inalt cilindrice, cu cili acoperiti de mucusul de la suprafata

epiteliului
 Celule caliciforme: sintetizeaza si secreta mucusul
 Celule cu margine in perie-microvili scurti
 Celule cu granule mici: Kulchitsky, semana cu cel bazale dar contin
granule secretorii
 =celule endocrine ale sist neuroendocrin difuz SNED
 Celule bazale=celule stem

-acelasi tip ca cel care tapeteaza maj partilor comp ale tractului resp

-studiat de preferinta pe trahee-vezi trahee

Lamina propria=Corion

-bogat vasc-retea de capilare in ansa-permite sg din capilare sit mai aproape de

suprafata sa incalzeasca aerul inhalat

-capilarele situate spre suprafata sunt dispuse in siruri

-sangele curge perpendicular pe directia curentului de aer-schimb de caldura

In timpul racelii/reactiilor adverse aceste vase congestioneaza, devin permeabile, lamina

proprie acumuleaza lichid, se mareste in volum=> tumefierea mucoasei si restrictionarea
trecerii aerului-> respiratie dificila (mucisiori)

-glande mucoase, unele au si semilune seroase a caror secretie se adauga

secretiei cel caliciforme
Cornetele nazale sporesc

 eficienta incalzirii aerurlui inspirit

 eficienta filtrarii prin precipitare turbionara (cornetele fac aerul sa circule in
vartejuri ai particulele de sus sunt aruncate afara si adera de peretii cavitatii
nazale ce sunt acoperiti de mucus. Particulele prinse in stratul de mucus sunt
transportate prin miscarile de maturare ale cililor catre faringe si apoi
inghitite.

 Segmentul olfactiv al cavitatii nazale

Regiunea olfactiva e acoperita de mucoasa olfactiva specializate: contine

pigment din epiteliul olfactiv si glandele olf-> culoare brun-galbuie

Suprafata mucoasei olf la animale este mai mare decat la om.

Lamina proprie se continua direct cu periostul oaselor de la baza cavitatii

nazale .

Tesutul conj are multe vase de sg si limfatice, nervi olf nemielinizati (M-)
si glande olfactive

Epiteliu olf: pseudostratificat, ca cel respirator, dar are CELULE FOARTE

DIFERITE care nu se pot diferentia in ME dupa nucleu.

 Celule senzoriale olfactive

o Neuroni bipolari: grosimea epit-> SNC
o Pol apical:prelungire cu cili
o Domeniul apical: o singura prelungire dendritica->se proiecteaza la suprafata
epiteliului printr-o formatiune globuloasa/dilatatie apicala=vezicula olfactiva
 Din vezicula olfactiva-> cili lungi subtiri cu corpuscul bazal tipic se extend radial
 Cilii se suprapun cu cilii celuleor receptoare olfactive adiacente
 Cili Imobili/cu mobilitate limitata
o Domeniul bazal: prelungiri axonale M- nemielinizate ce parasesc
compartimentul epithelial , intra in t conj
???Prelungirile axonale de la celulele senzoriale vecine NU se reunesc in nerv, ci
sunt grupate in fascicule-> lama ciuruita etmoid -> dura->inconjurate de pia
mater in bulb olfactiv.
Axonii->nervul olfactiv (cranian I ). Axoni f fragile, pot fi lezati in traumatisme
craniene, care daca devin permanente =>ANOSMIE=pierderea simtului
mirosului
o durata de viata o luna, daca sunt traumatizate sunt inlocuite rapid
o Cel receptoare olfactive (+ unii neuroni ai diviziunii enterice din SNA)singuri
neuroni ai SN usor inlocuiri in viata postnatala.
 o Toate caile de conducere olfactiva se initiaza in CILII CELULEOR SENZORIALE
OLFACTIVE

Cilii celulelor senzoriale olfactive

-din bulbul olfactiv, din celulele olfactive iau nastere cili lungi in care se gasesc toate
moleculele implicate in transdcutie

Transductia(Ross/667)

Celulele de sustinere din mucusul olfactiv secreta OBP.

Semnalele chimice sunt detectate si se leaga selective de obp=proteine care leaga

odorantii , hidrosolubile.

OBP=carausi-transporta odorantii catre OR=receptori olfactividin plasmalena care

inconj cilii.

OR = receptori cuplati cu protein G=Golf.->AC ->AMPc->influx Na, Ca-

>depolarizare->PA

Schema de codificare a populatiei : fiecare proteina receptor se leaga cu sensibilitate

diferita de d=odorant-> sist olfactiv decodifica impulsuri olfactive nu numai dintr-o singura
celula, ci din intreaga populatie de celule din epit olf.

 Celule se sustinere
o Suport mecanic si metabolic(secr OBP) pentru cel senzoriale
o Cele mai numeroase
o Celule cilindrice, de forma alungita, inaltimea echivalenta cu grosimea
epiteliului
o Nucleu aproape de polul apical/in p sup a cel
o Multi microvili apical si multe mitocondrii
o Citoplasma cu mult REN si putin RER si granule de lipofucsina
o Jonctiuni de atasare intre aceste cel sic el senzoriale, dar lipsesc GAP si
STRANSE.
o Asemanatoare nevrogliilor ca rol si mod functionare
 Celule cu marginea in perie
o Forma columnara
o Transductia semnalelor sensitive generale( NU SENZORIALE, SENZITIVE!)
o In nr mic
o Prez si in epit din alte zone ale cailor aeriene
o Apical : microvili grosi, aspect tocit
o Bazal: contact synaptic cu fibre nervoase care penetreaza Lamina Bazala(=ramif
terminale din nerv cranian V trigemen implicat in sensibilitate, nu in olfactie)
o Implicate in absorbtie si secretie: margine cu microvili, vezicule in aprop
membrane apicale, Golgi bine dezvoltat
  Celule bazale
o De rezerva pentru celelate tipuri celulare mature
o Mici, cubice, rotunjite, aproape de Lamina Bzala, exclusive in partea bazala a
apiteliului
o Nucleu invaginatm sit inferior fata de cel al cel senzoriale
o Citoplasma cu putin organite=> celule de Rezerva/Stem
o In unele cel bazale: prelungiri care ascund partial prima portiune a axonului cel
senzoriale olfactive=> se diferentiaza in celule de sustinere
o Mentin conexiunea cu cel receptoare olfactive si in stadiul nediferentiat

Glandele olfactive=glande Bowman

-caracteristice mucoasei

-glande seroase tubuloalveolare ramificate

-secretiile proteice se varsa prin canale la suprafata olfactiva

-granule de lipofucsina

Granulele de lipofucsina din celulele glandulare impreuna cu granulele de

lipofucsina din celulele sustinere dau culoarea galben-bruna a mucoasei

-ducte scurte cu celule cubice-continua port secretorie a glandei, trec prin lamina
bazala in epit olf, aj la supr epit unde descarca continutul

-secretie seroasa cu rol de a capta subst odorante si de a le solubiliza

Element de diag pozitiv al reg olfactive a mucoasei nazale: nervi olfactivi (usor de
det pt ca au diametrul mare al fibrelor individuale amielnice)in combinative cu
glandele olfactive in Lamina Propria.

Sinusuri paranazale

-cavitati pline cu aer in oasele din peretii cavutatii nazale

-extensii ale segmentului respirator al cav nazale

-denumite dupa osul in care sunt localizate: etmoid, frontal, sphenoid, maxilar

-comunica cu cavitatea nazala prin orificii inguste din mucoasa resp

-mucoasa sinusurilor acoperita de epit pseudostratificat cilindric ciliat subtire cu

num celule caliciforme

-infectii acute
2. FARINGELE

-leaga cavitatea nazala si orala de laringe si esofag

-in timpul vb-camera de rezonanta

-post de cavit nazala si orala

-2 regiuni: nazofaringe si orofaringe

Trompa lui Eustachio leaga nazofaringele de urechea mijlocie

In peretele nazofaringelui: tesut limfoid difuz si folicului limfoizi

Agregate de foliculi limfoizi de la nivelul jonct peretilor sup si post al faringelui form
amigdala faringiana.

3. LARINGELE

-conduct aerian dintre orofaringe si trahee

-organ tubular complex

-alc din placi de cartilaj hialin si elastic cu aspect neregulat-epiglota si procesele

vocale ale cartilajelor artitenoide

-fonatie

-3 parti: vestibulul sup plicilor ventriculare, ventriculii intre plicile ventriculare si sup de
corzile vocale si cavitatea infraglotica(de la corzile vocale la cartilajul cricoid)

-tapetat de epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat si epiteliu

pseudostratificat cilindric ciliat.

 stratificat pavimentos necheratinizat-acopera supr luminala a corzilor

vocale si cea mai mare parte din epiglota
 epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat-restul laringelui
 numerosi nodule limfactici in mucoasa laringelui

Tesutul conj:glande mixte submucoase-elib secretia prin conducte ce se dechid la

suprafata laringiana

Corzi vocale

-2 cute ale mucoasei care proemina in lumenul laringelui

-orientate ant-post

-traseaza limitele laterale ale deschiderii laringelui=rima glottidis

-fiecare coarda cont epiteliu(epiteliu stratificat pavimentos sub care se afla t conj sub
numele de ‘spatiul lui Reinke’; un ligament de sustinere si muschiul vocal=!!tesut
scheletic

-ligamente si muschi intrinseci-deschidere inchidere glota

Muschii extrinseci laringieni

-se insera pe cart laringelui, dar au originea in structure de la ext laringelui,

-rol in miscarile de deglutitie

Formarea sunetului: aerul expuzat din plamani: ->spatiu ingust al rimei glottidis-> vibratiile
corzilor vocale->modularea tensiunii in corzi+schimbarea gradului de deschidere a glotei-
>schimbarea vibratiilor->sunete inaltimi diferite.
Sunetele create in laringe in timpul fonatiei sunt modificate in
-partile sup ale sist respirator(nazofaringe, cavitatea nazala si sinusurile paranazale)
-cavitatea orala (orofaringe, palat moale, dur, limba, dinti, buze)->vocale,consoane
Corzi vocale false-plicle ventriculare loc deasupra corzilor vocale-nu repr musc intrinseca
deci nu sufera modulatii in timpul fonatiei
-rol in rezonanta sunetelor

Inflam laringe=laringita acuta/cronica

4. TRAHEEA

-lumenul tracheal ramane deschis prin modul de aranjare al inelelor cartilaginoase-

trasatura unica a traheei. Aceste piese de cartilaj previn colabarea lumeanului
tracheal mai ales in timpul expiratiei.

-peretele traheei este alcatuit din 4 straturi: muscoasa, submucoasa, strat cartilaginos si
adventice

-tesutul fibroelastic si muchiul neted=muschiul tracheal leaga capetele libere ale

cartilajelor la limita posterioara a traheei, adaciente esofagului.

I. MUCOASA – epit pseudostratif cilindric ciliat + corion fibros, bogat in fb elastic

- celulele principale: celulele ciliate, celulele mucoase=caliciforme , celulele bazale

(restul sunt in nr f <, adica cellule cu margine in perie si cellule cu granule mici)

A. Celulele cilindrice ciliate

 Cele mai numeroase celule si ocupa toata grosimea epiteliului
 Cili scurti, asemanatori firelor de par
 Aprox 250 cili/celula
 Imd sub cili se afla o linie ingrosata, eozinofila densa, intunecata form din
agregarea corpusculilor bazali!(sit la capatul proximal al fiecarui cil)
 Cilii asigura o miscare de “maturare” a mucusului de la cele mai indepartate
pasaje aeriene catre faringe => funct ca un “covor rulant” (mec imp in
indepartarea particulelor mici inhalate)

B. Celulele mucoase (caliciforme)

 asem ca aspect cu celulele caliciforme din epit intest
 intercalate printre celulele ciliate si ocupa, de asemenea, toata grosimea
epiteliului
 acumuleaza in citop granule de mucina (mucina este “spalata” in tp colorarii HE
=> aspect palid al citop de la nivel apical +++ absenta cililor – elemente de
diagnostic in MO)
 spre deoseb de cel ciliate, nr celulelor mucoase CRESTE in procesele
inflamatorii cornice
 suprf apicala:microvili mici turtiti care dau aspect punctat celulei in ME

C. Celulele cu marginea in perie

 Idem cav nazala (cel cilindrice cu microvilli scurti cu sinapse epitelio-
dendritice cu fb nv aferente la polul bazal => considerate struct receptoare)

D. Celulele cu granule mici (celulele Kulchitsky)

 Apartin SNEDigestiv( de ce? Pentru ca tratul respirator si plamanii se
dezvolta dintr-o invaginatie a intestinului primitive anterior)
 De obicei apar izolate in epiteliul traheal si dispersate printre celulele
celelalte
 In MO se diferentiaza de cel bazale prin impregnare argentica (se coloreaza
granulele)
 Nucleul sit in aprop MB
 Citoplasma mai abundenta decat cea a celulelor bazale
 Cu ajutorul ME se poate obs uneori o prelungire citop subtire, de forma
conica, care se extinde spre lumen
 Granulele delimitate de mb
-Un tip de celule cu granule secreta CATECOLAMINE,

-iar un alt tip secreta hormoni polipeptidici (serotonina, CT, peptidul de

elib a gastrinei=bombezina)

 Unele cel cu granule par a fi inervate

 Unele sunt prezente in grupuri in asoc cu fb nv => corpi neuroepiteliali – rol:
regl calibrului cailor aeriene/vaselor

E. Celulele bazale
 Foarte vizibile deoarece nucleii lor form un rand in imd apropiere a MB
 Membrana bazala, lamina proprie, submucoasa

- Epiteliul traheal este carcaterizat de o MB groasa!!!

 MB apare ca un strat omogen, palid colorant, cu o grosime de 25-40 microm
 Formata din fb de collagen dens impachetate, dispuse imd sub LB epiteliala
 Structural, poate fi privita ca o lamina reticulara neobisnuit de groasa si de
densa=> face parte din LAMINA PROPRIA
 La fumatori (mai ales la cei cu tuse cronica) + astmatici MB poate fi foarte
foarte groasa

- Lamina propria (excluzand MB)

 Alc din tes conj LAX
 Multe celule, multe limfocite care se infiltreaza printre celulele epiteliale +
plasmocite, mastocite, eozinofile si fibroblaste
 Tes limfoid este prez in LP + submucoasa traheei!!! – atat sub forma difuza, cat
si nodulara
 Acest tesut limfoid parte parte din BALT (tesutul limfoid asociat bronhiilor)
 Printer fb de collagen sunt numeroase fb elastice

La limita dintre mucoasa si submucoasa se poate observa o mb ELASTICA-delimiteaza

corionul de submucoasa(ME)

II. SUBMUCOASA

- Alc din tesut conj LAX (spre deosb de submucoasa din alte organe care
contine tes conj dens)
- Aceeasi alc histol ca si LP=> delimitare dificila
- Tes limfoid difuz si nodular se extind de la LP si in acest strat
- vasele mai mari de distrubutie din peretele traheal
- glande cu acini MUCOSI + MICSTI (semilune seroase) – ductele glandelor au un
epit cubic si trec prin corion pt a livra produsul lor (in special glicoprot) la
supraf epiteliala
- glandele sunt mai NUMEROASE in port posterioara, fara cartilaj, a traheei
****unele glande patrund si in str muscular de la acest nivel => se afla si in
adventice
- submucoasa se term in locul in care fb sale conj se intrepatrund cu pericondrul

Cartilajele traheale si muschiul tracheal separa submucoasa de adventice.

III. STRAT CARTILAGINOS – tes cartilaginous hialin de forma lit C

- Cartilaje
  de forma de potcoava, asez unul deasupra celuillat – rol pp: prevenirea
colabarii lumenului tracheal (in pp in tp expir)
 in nr de 16-20
 aranjamentul lor asig flexib traheei + ment desch a lumenului
 Inelul traheal, odata cu imbatranirea, poate incepe sa se osifice
(pierderea flexibilitatii)MO: colorata intunecat:t cartilaginous;colorant
palid:spatii cu maduva

- In partea post, adiacenta esofagului: avem muschiul traheal – muschi neted +

membrane/tesut fibroelastic – leaga capetele libere ale cartilajelor
IV. ADVENTICE – tes conj care leaga traheea de org invecinate

- La perif inelelor cartilage si a muschiului traheal

- Contine cele mai mari vase de sg si limfatice si cei mai mari nv

5. BRONHIILE
- ! cea dreapta – mai larga si semnificativ mai scurta decat cea stanga
- fiecare segm are vasc proprie si propriile septuri de tes conj
- O bronhie segm + parenchimul deservit de aceasta = segmn
bronhopulmonar – subunitate pentru o rezectie chirurgicala

- Initial, bronhiile au aceeasi str histol ca traheea;

- La intrarea in plamani, str lor incepe sa se schimbe:
o inelele cartilaginoasa sunt inloc cu PLACI de cartilaj de forma nereg,
dispuse pe toata circumferinta bronhiei => forma rotunda, cilindrica de
bronhiei (spre deoseb de forma ovala cu per post aplatizat a traheei)
o Pe mas ce dimensiunile bronhiilor scad pe masura ramificarii, piesele
cartilage devin mai mcii si mai putin numeroase
o Din pct in care diam cailor aerine < 1mm : placile de cartilaj DISPAR,
aceste ramificatii (FARA tesut cartilaginos) = BRONHIOLE
o A doua modif vizibila dupa ce bronhiile patrund prin hilul pulmonar: str
muscular devine continuu, circular (initial!, ** in bronhiile mai mici, tes
mucular poate aparea discontinuu)
- !! bronhiile pot fi recunoscute dat prezentei zonelor de cartilaj si a tes muscular
NETED (str muscular este din ce in ce mai vizibil pe mas pe cantitatea de
cartilaj scade)
- Deoarece str muscular este structura separata, peretele bronhiei are 5 stratturi
(spre desob de trahee):
I.MUCOASA

- Epit pseudostratif cu aceleasi tipuri celulare ca la trahee

- Inaltimea celuelor scade pe mas ce scade diametrul bronhiilor
 - In HE: MB este vizibila!! In bronhiile I, DAR scade rapid in grosime si apare ca o
structura discreta in bronhiile II
- LP similara cu cea a traheei, dar este REDUSA cantitativ (proport cu diam
bronhiilor)
II.MUSCULARA

- Strat continuu de tes musc neted in bronhiile mai mari

- Mai subtire si mai putin organizat in bronhiile mai mici - apare ca o tunica
discontinua din cauza asezarii SPIRALATE
III.SUBMUCOASA

- Tes conj lax

- In bronhiile mari : glande + tes adipos
IV.STRAT CARTILAGINOS

- Placi discontinue de tes cartilaginous, a caror dimensiune scade odata cu

diminuarea diam bronsic
V.ADVENTICEA

- Tes conj MODERAT dens

- Se cont cu tes conj al str adiacente (artera pulm, parenchimul pulmonar)

BRONHIOLELE
Brohiola terminal-port cea mai distal a segm de conducere, nu participa la schimb
gaze

Segm bronhopulmonare sunt impartite in lobuli pulm (fiecare lobul este deservit
de o bronhiola)

Lobulii adiacenti sunt separati prin septuri conj

Acinii pulmonari (unitati pulmonare mai <, care alcatuiesc lobulii) = bronhiola
terminala + bronhiola respiratorie + alveole

Cea mai mica unit str si fct a plamanului este unitatea bronhiolara (o sg
bronhiola resp + alveolele pe care le deserveste)

-diam </= 1 mm

NU prezinta inele de cartilaj sau glande subepiteliale!!!! , in schimb, pot fi

prezente zone mici la cartilaj, mai ales la niv pctelor de ramificatie

 Bronhiolele cu diam mai mare : initial un epit pseudostratif cilindric, care se

transf treptat intr-un epit simplu cilindric ciliat, pe mas ce ductul se ingusteaza;
 Bronhiolele mici pz un epiteliu simplu cubic
 Celulele caliciforme sunt inca prez la bronhiolele mai MARI, DAR lipsesc!! la nivelul
bronhiolelor terminale!! (**exceptie: epiteliul fumatorilor si cel al oamenilor expusi la fact
nocivi din atm)

Peretele lor prezinta un strat relativ gros de tes muscular neted

Cele mai mici, bronhiolele terminale sunt captusite cu un epiteliu simplu cubic cu
celule Clara dispersate printer cel ciliate (!!* nr cel Clara creste de-a lungul
bronhiolelor, pe mas ce nr cel ciliate scade)

Ocazional, in per bronhiolelor terminale sunt pz cel cu margine in perie/cel cu

granule secretorii mici

Sub epit bronhiolei se afla o cantit mica de tes conj ce este sustinut de stratul
muscular circular

Celulele Clara

-celule NEciliate cu un domeniu apical cu aspect rotunhit/sub forma de cupola

-la TEM: pz caract celulelor secretoare de proteine: RER bine dezv, situate bazal, Ap
Golgi lateral/supranuclear, granule secretorii cu continut proteic, numeroase
cisterne REN in citop polului apical

-secreta un “surfactant”, o lipoprot ce previne colabarea lumenului in cazul

colapsului resp, mai ales in tp expir-ezicule secretorii

+ produc o prot: proteina celulei Clara (CC16 – are 16 kDa) – reprezinta o

componenta ABUNDENTA a SECRETIILOR cailor aeriene (in BPOC, astm, cantit de
CC16 scade in secretiile cailor aeriene – din cauza distrugerii cel Clara, dar creste in ser
dat trecerii prin mb alveolo-cap)

Vezi schema Ross/673-Bronhiola terminala

Bronhiolele resp

-reprez prima parte a arborelui bronsic implicate in schombul gazos.

-o zona de tranzitie in sist resp => rol dublu: implic atat in

1. Conducerea aeriana si

2. Schimbul gazos

-bronhiolele resp au diam ingust, tapetate de epit simplu cubic

-epit port initiale a bronhiolelor resp contine atat cel ciliate, cat si cel Clara, iar in segm
distale predomina cel Clara
-ocazional, in per bronhiolei resp sunt prezente celule cu margine in perie si cel cu
granule cu miez dens

Alveolele

-evaginatii saciforme, dispersate, cu pereti subtiri

-locul schimbului gazos

-fiecare alveola este inconj de o retea de capilare ce transporta sg in proximitatea

aerului

-150-250 de milione alevole/ 1 plaman => supraf: aprox 75 cm2

-fiecare alveola: poliedrica, diam 0,2 mm si se deschide intr-un sac alveolar

 ductele alveolare – cai aeriene alungite, ai caror pereti sunt aproape

inexistenti, prez alveolele ca limite periferice; inelele de musc neteda sunt
prezente ca niste proeminente in septurile interalveolare
 sacii alveolari – spatii inconj de manunchiuri de alveole; de reg sacii alv se afla la
capatul unui duct alveolar, dar se pot gasi si pe traiectul lui
-alveolele invecinate sunt inconj si separate intre ele prin septul alveolar = perete
septal – strat subt tes conj + cap sg

Epiteliul alveolar alc din:

 Cel alveolare tip I = pneumocite tip I

 40% totalit cel
 cel pavimentoase foarte aplatizate => captusesc 95% din supraf alveolara
 Intre cel alv tip I, precum si intre acestea si celelalte tipuri cel, se stab jonct
stranse (zonula occludens) +. Bariera eficienta intre spatiile aeriene si peretele
septal
 NU sunt capabile de diviziune
 Cel alveolare tip II = pneumocite tip II = celule septale
 celule secretorii
 Cel cubice, intercalate printer cel alv tip I, DAR TIND sa se adune la niv jonctiunilor
septale
 60%, dar, din cauza formei dif, acopera doar 5% din supraf alveolara
 Asemenea cel Clara, cel alv tip II tind sa proemine in lumenul alveolar
 Citop apicala contine granule vizbile cu aj TEM, avand aspectul unor STIVE form din
lamele membranare dispuse paralel; aceste granule = CORPI LAMELARI
 Corpii lamelari contin un amestec bogat in fosfoprot + lipide neutre + protein;
amestecul va fi excreta prin exocitoza pt a forma un agent tensioactiv care captuseste
alveolele = surfactant
 precursoarele pneumocitelor tip I (** dupa o leziune pulmonara, aceste cel vor
prolifera => se refac ambele populatii cel alveolare)
  Hiperplazia cel alv II – marker imp al leziunilor alveolare si refacerii acestora

 Celule cu margine in perie – nr redus ! Pot actiona ca receptori cu rol in

monitorizarea calitatii aerului alveolar

Surfactantul
-reduce tens superf din alveole (la interfata aer-epiteliu) +++ participa la “clearence-
ul” particulelor straine
-agentul cel mai imp pt stabilitatea spatiului aerian: fosfolipid numit DPPC
(dipalmitoil-fosfatidilcolina), ce determina aproape toate prop tensioactive ale
surfactantului
-sinteza surfactant apare dupa S35 de sarcina si este infl de mai multi hormoni:
cotizol, insulina, prolactina, T4
-la nou-nascutii prematuri, ai caror plamani nu sunt suf dezv pt a sint si secr
surfactant se prod colapsul pulmonar prin colabarea alveolelor => SDR (sdr de
detresa resp a nou-nascutului)
-Pe lg fosfolip, pt structura si fct surfactantului sunt nec si prot hidrofobe - ajuta la
organizarea str de surfactant si moduleaza raspunsurile imune alveolare
 SP-A (proteina surfactant A)
 Cea mai abundenta prot surfactant
 Responsab pt homeostazia surf (regl sint si secr lui)
 moduleaza raspunsul imun pt VIRUSURI, BACTERII SI FUNGI
 SP-B
 Rol: transf corpului lamelar in filmul subtire de surf – prot cu rol
major in organiz surf (adsorbtia si raspandirea lui pe supraf epit
alveolar)
 SP-C
 1%
 + SP-B : contribuie la orientarea DPPC in cadrul peliculei de surf si la
ment stratului subt de lq in alveole
 SP-D
 Implic in apararea imuna
 Se leaga de o varietate de organisme (bacterii G-) si de limfocite
 Impr cu SP-A moduleaza un rasp alergic fata de dif Ag inhalate

SEPTUL ALVEOLAR = locul unde se realiz SCHIMBUL dintre aerul alveolar si capilar =
BARIERA ALVEOLO-CAPILARA (BAC)
  acele structuri (celulele+produsii lor) prin care trb sa difuzeze gazele resp intre
alveole si cap
 In segm sau cel mai subt, BAC este reprez de
o un strat subtire de surf,
o o cel epit tip I, MB a acesteia,
o o cel endoteliala cap si MB a acesteia
 Intre cele 2 MB pot fi prez uneori celule si fb conj => se largeste BAC
 Aceasta modalit de aranj => aparitia a 2 portiuni la niv BAC:
o portiunea subtire – au loc schimburile gazoase cu precadere
o port groasa - liq tisular se poate acumula si poate chiar sa patrunda in
alveola (vasele limf din tes conj al bronhiolelor term vor drena acest liq acum
in sept interalveolar)
Macrofagele alveolare

 elimina din alveole partic inhalate + eritrocitele de la niv septului

 neobisnuite: functioneaza atat la niv tes conj al septului, cat si in cav alveolara!
 in cav alveolara, curate supraf epit de partic inhalate (praf, polen) => se num si
celule prafoase
o fagocit si hematiile care pot patrunde in alveole in cazul insuf cardiac. Daca
sunt prezente in nr semnificativ citoplasma lor prezinta pigmm brun
HEMOSIDERINA-fagocitoza eritrocitelor=celulele insuficientei cardiac-
congestie pulmonara cu edem, dilatare capilare alveolare, pierderi mici de sg
in alveoli.
o unele macrofage incarcate cu prod fagocitate trec prin arborele bronsic in
mucus -> aj in faringe -> inghitite/expectorate ;
o alte macrofage se intorc/raman in septul interalveolar (pot ramane mult
timp)
o fagociteaza microorganism infectioase-mycobact tuberc
o apoptoza macrofagelor->emfizem
o rasp inflamator: inconjurate de limfocite

Circulatia contralaterala a aerului

La niv septurilor interalv se obs spatii/pori = pori alveolari KOHN, care permit trecerea
aerului dintr-o alveola in cealalta => circ colaterala a aerului prin pori permite trecerea
acestuia catre alv invec (in caz de boala pulm obstructive, str sit distal de blocaj pot fi in cont
aerate)

Porii alveolari KOHN sunt vizibili cu ME DE BALEIAJ

Vascularizatia

-circ bronsica si pulm se anastomozeaza!! La niv jonct dintre segm de cond si resp
????-circ pulmonara: rr a pulm se alatura celei bronsice si bronhiolare, furnizand sg
capilarelor alveolare.

-circ bronsica: Cele mai subtiri rr ale a bronsice se deschid de asemenea in capilarele
pulmonare. Cea mai mare parte din sg furnizat de arterele bronisce paraseste plamanii prin
venele pulmonare.

Limfa:

-drenata pe 2 cai:

-o retea dren parench pulmonar, inostind ductele aeriene pana la niv hilului;

-a doua retea dren supraf plamanului si strabate tes conj al pleurei viscerale