Ziua Internationala A Familiei - Asociatia Invatatorilor

Asociaţia Generală a Învăţătorilor AGIRoMd
Festivalul Internaţional (on-line) cu genericul

Ziua Internaţională a Familiei
- Ediţia 15 mai 2014
Secţiunea Proiecte didactice
Prepress: Învăţătorul Modern
Coordonator: Mariana Marin

Ziua Internaţională a Familiei - Ediţia 15 mai 2014
CUPRINS 3
 Rolul bărbatului şi al femeii în procesul de educaţie a copilului

 Bărbatul trebuie să participe la educaţia copilului de la concepere/naştere până la
majorat
 Familia - scenă de teatru în jocul de roluri dintre femeie şi bărbat
 Ataşamentul emoţional în relaţiile de familie
 Cine trebuie sa fie capul familiei?
 Repartizarea obligaţiilor în familie
 Valorile familiei, comunității locale și naționale
 Maturitatea socială și pregătirea pentru viața de familie
 Valorile şi normele morale în şcoală, familie şi societate
 Dragostea în familie
 Familia mea - fortăreață veșnică
 Familia mea
 Cinsteşte pe tatăl şi pe mama ta...
 Muma lui Ștefan cel mare
 Am doi părinţi, doar doi
 “Mara” de i. Slavici – roman al familiei. Valorile familiale în roman
 “Albumul familiei”
 Părinţii mei, frumoşi părinţi, Enigmatici şi cuminţi
 Veniți, părinților, acasă!
 Ziua internațională a familiei
 Proiect educaţional în parteneriat şcoală – familie – comunitate : împreună pentru copii
 Familia celulă de bază a societății și mediul de realizare a „eului” său
 Familia-izvor al valorilor

ROLUL BĂRBATULUI ŞI AL FEMEII ÎN PROCESUL DE 4
EDUCAŢIE A COPILULUI
SURUGIU EUGENIA,
clasa a XII-a, Liceul AŞM
"Faptul că ai un pian nu te face pianist, dar naşterea unui copil sigur te face părinte". Michael Levin
OBIECTIVE:
 să descriem rolul bărbatului şi al femeii în procesul de educaţie a copilului;
 să analizăm rolurile considerate tradiţional feminine şi masculine în familie;
 să demonstrăm interes pentru studierea problematicii de gen.
Desfăşurarea activităţii:
I. Ce cunoaştem?
Mini-prelegere. În înţelesul cel mai larg, educaţia este un proces care începe în momentul
când individul se desprinde biologic de mamă şi se încheie odată cu viaţa. În mediul familial copilul
face primii paşi pe drumul integrării sale sociale. Familia, ca factor educaţional, influenţează
dezvoltarea copilului în primii ani de viaţă, iar de calitatea acestei influenţe depinde comportamentul
social-relaţional al viitorului adult.
1. Credeţi că persoanele de genuri diferite au posibilitatea de a-şi manifesta şi realiza în
mod egal drepturile cetăţeneşti în cadrul familiei?
2. Cum parteneriatul de gen poate promova relaţia bazată pe principiul binelui reciproc?
II. Ce învăţăm?
Studiu de caz. Ion Roşca face parte dintr-o familie nu prea numeroasă. Membrii familiei
locuiesc împreună cu bunicul din partea tatălui. Părinţii sunt muncitori constructori. Rămânând fără
lucru, ei au fost nevoiţi să se angajeze la Bucureşti, unde au găsit în cele din urmă locuri de muncă.
Făcând săptămânal naveta la Bucureşti, ei nu aveau posibilitatea să-şi supravegheze copiii sau să
comunice eficient cu ei. Copiii au fost lăsaţi în grija bunicului, care face abuz de alcool, devenind
violent verbal. Din această cauză mama a fost nevoită să revină acasă, iar tata a plecat şi mai departe
– în Spania. În prezent, mama încearcă să se descurce singură în gospodărie, având suport financiar
de la soţ, iar bunicul continuă să afecteze climatul psihologic în familie.
Mama cu greu îşi croieşte timp să treacă pe la şcoală, deşi este invitată cu insistenţă de către
dirigintă. Legătura cu şcoala este, în fond, unilaterală – familia elevului fiind vizitată la domiciliu de
învăţătoare.
Întrebări frontale:
1. Care este problema principală a elevului Ion Roşca
2. Care sunt cauzele situaţiei problematice
3. Ce soluţii propuneţi pentru a rezolva cazul respectiv?
Legislaţia universală şi naţională proclamă egalitatea în drepturi a femeilor şi bărbaţilor. Cum
credeţi, realitatea din societatea noastră corespunde acestor stipulări?
Joc de rol. În baza experienţei din propriile familii 2 fete şi 2 băieţi vor încerca să simuleze o
situaţie: organizarea timpului în familie în zilele de odihnă (sâmbătă şi duminică).
Observatorii vor fi atenţi la situaţiile prezentate, analizând comportamentul concurenţilor în rol
de părinte.
III. Să reflectăm: 5
În baza cunoştinţelor acumulate pe parcursul lecţiei respective vom propune o mini-discuţie
cu genericul: Sunt părinţii tăi deschişi pentru comunicare eficientă cu toţi membrii familiei?

BĂRBATUL TREBUIE SĂ PARTICIPE LA EDUCAŢIA 6
COPILULUI DE LA CONCEPERE/NAŞTERE PÂNĂ LA

MAJORAT
BADRAJAN VLAD,
clasa a XII-a, Liceul AŞM
OBIECTIVE:
să demonstrăm interes pentru organizarea vieţii de familie;
să analizăm distribuirea rolurilor de gen în familie;
să promovăm egalitatea şi parteneriatul autentic de gen în cadrul familiei.
1. Evocare
Discuţie (3-4 min.)
- Care activităţi sunt considerate specifice pentru femeie şi care pentru bărbat în cadrul
familiei?
- Enumeraţi activităţile tradiţional atribuite de societate femeilor şi bărbaţilor în familie?
- Ar trebui să existe restricţii în împărţirea responsabilităţilor între părinţi privind
educaţia şi dezvoltarea copilului? De ce?
- Care ar fi soluţiile pentru evitarea conflictelor cauzate de împărţirea activităţilor în
familie?
2. Realizarea sensului
Lectură ghidată (7 min.)
a) Tatăl şi educarea copilului
Din ce în ce mai des observăm prin parcuri, pe străzi, pe terenuri de joacă taţi care îşi însoţesc
copiii. Este minunat sa vedem cum tatăl, pe lângă rolul biologic necontestat, se implică în educarea şi
dezvoltarea multilaterală a copilului. Acesta este un lucru firesc şi necesar. Mama şi tata trebuie să
se implice în mod egal în educaţia şi creşterea copilului.
Întrebări frontale:
1. Este adevărat că rolul mamei în creştere şi educaţia copilului este mult mai important şi
mai complex decât rolul tatălui? Sunt şi alte păreri? Argumentaţi.
2. Poate fi definit rolul tatălui în educarea copilului?
În primele luni de viaţă ale sugarului rolul tatălui este mai mult ca suport psihologic pentru mamă,
pe ai cărei umeri se pare cad toate responsabilităţile. Dar există ceva de o importanţă indiscutabilă –
comunicarea cu copilul. E necesar ca ambii părinţi să comunice cu copilul de la concepere şi imediat
după naştere până la vârsta majoratului.
Discuţie dirijată:
3. Cine are şi alte idei cu referire la rolul taţilor în educarea copilului?
4. Cum credeţi: pe măsură ce copilul creşte, rolul tatălui sporeşte sau scade?
5. Oare este pe placul bărbaţilor faptul, că odată cu naşterea copilului cresc şi
responsabilităţile lui în familie?
Relaţia cu tatăl este foarte importantă atât pentru copil, cât şi pentru familie. Tatăl devine un
model pentru copii şi un suport pentru mama copiilor săi, ceea ce conduce la armonie în familie şi la o
dezvoltare psihologică normală a odraslei. Odată ce copilul creşte, implicarea tatălui în educarea lui
devine şi mai complexă, acesta fiindu-i alături în calitate de cel mai bun prieten. De asemenea, tatăl
este important şi în stabilirea identităţii sexuale a copilului. Pentru băieţi are rol în validarea propriei
masculinităţi, pentru fete – în recunoaşterea feminităţii lor.
Reacţia unui bărbat, citind toate acestea, ar putea să nu fie tocmai adecvată (prea multă 7
responsabilitate, prea multe sarcini suplimentare... dar ce va face mama?). Dacă, însă, cuplul se
bazează pe o relaţie bună şi armonioasă, implicit va exista o legătură profundă şi cu copilul, şi
lucrurile vor decurge de la sine. Iar toţi împreună vor reuşi în procesul de educare şi dezvoltare
psihologică a copilului.
b) Tatăl nu participă la procesul de educare şi dezvoltare multilaterală a copilului. Ce se
întâmplă atunci când copilul creşte fără tată sau, şi mai rău, acesta nu vrea să se implice în
educarea lui?
Copilul aparţine părinţilor, deci şi mama, şi tata trebuie să se implice în aceeaşi măsură în
procesul de creştere şi educare a lui. Copilul are nevoie de ambii părinţi. Din păcate, societatea
actuală se caracterizează prin multe conflicte familiale şi divorţuri, care influenţează negativ
dezvoltarea psihologică a copiilor.
Specialiştii au ajuns la concluzia că neimplicarea sau lipsa unui părinte în viaţa copilului
conduce de multe ori la interiorizarea acestuia, la un comportament deviant, chiar la abandon şcolar.
Copiii din familii incomplete se pot confrunta cu probleme de adaptare socială. Excluderea tatălui din
procesul de educare se răsfrânge negativ în special asupra băieţilor.
Sarcină: Identificaţi din text o idee cu care sunteţi de acord şi o idee cu care nu sunteţi de acord (dacă
există). Explicaţi.
Dezbatere (10-15 min.) „Bărbatul e obligat să se implice în aceeaşi măsură ca şi femeia la educaţia
copilului de la concepere/naştere până la .majorat”.
Idei PRO Idei CONTRA
- tatăl joacă un rol la fel de important ca şi - principalul rol al bărbatului (tatălui) în

mama, în educarea copilului; familie este de a o întreţine financiar;
- prezenţa tatălui în procesul educativ - pentru un bărbat principalul este cariera,
contribuie la dezvoltarea psihologică a iar preocuparea mamei sunt copiii şi
copilului; familia;
- în viaţa cotidiană a copilului apar - mamele trebuie să-şi asume toată
probleme pe care mama nu le poate responsabilitatea pentru copii, deoarece
rezolva (în special în cazul băiatului);. sunt mai înţelegătoare şi mai răbdătoare;
- până la naştere, dar şi după, bărbatul - femeile comunică mai mult între ele
trebuie să susţină femeia din punct de despre educarea copiilor şi fac schimb de
vedere moral; experienţă;
- familia trebuie să se bazeze pe - mama este mai sufletistă, fapt important
parteneriat. în procesul educativ.
Pentru organizarea jocului de dezbateri se formează două echipe, prima formată din băieţi
(afirmatori), iar a doua echipă din fete (negatori).
3. Concluzie
Strategie: Aprecierea rolului băieţilor în una din activităţile considerate specifice femeilor.
Băieţii vor încerca, având în faţă o păpuşă, să însceneze o activitate de comunicare cu un

nou-născut. Timp de 2 min. vor demonstra cum se comunică şi se comportă cu un copil mic
(înfăşarea, schimbarea scutecelor, manifestarea dragostei etc.). În baza celor observate se va 8
organiza o discuţie cu colegii de clasă:
- Cine are un rol mai mare în educarea copiilor mici: mamele sau taţii? Sunt şi alte
răspunsuri? Argumentaţi.
- Prezentaţi exemple din familia voastră sau din familiile cunoscuţilor.
- Cine este responsabil pentru ca ambii părinţi să se implice egal în educarea copiilor?
- Ce schimbări de mentalitate s-au produs după activitatea de azi?
- Cum vă veţi implica în educarea copiilor voştri peste câţiva ani?
4. Extindere.
Realizaţi un interviu cu cel puţin trei persoane din comunitate despre implicarea părinţilor în
educarea copiilor. Formulaţi soluţii pentru cazurile pe care le consideraţi „problematice”.

9
FAMILIA - SCENĂ DE TEATRU ÎN JOCUL DE ROLURI DINTRE
FEMEIE ŞI BĂRBAT
BIVOL ELENA,
clasa a XI, Liceul AŞM
„Împărat sau om de rând, cel mai fericit este cel ce-şi găseşte fericirea acasă.”
J.W. von Goethe
Obiective:
- să descriem rolul familiei în societate;
- să analizăm modul de repartizare a funcţiilor şi obligaţiunilor între bărbat şi femeie în familie
în scopul creării unui parteneriat de succes;
- să demonstrăm importanţa parteneriatului de gen în familie pentru stabilirea armoniei între
membrii ei.
I. Evocare – 5 min.
Discuţie dirijată: De ce se consideră că familia este cel mai important micro colectiv pentru
formarea şi dezvoltarea personalităţii omului?
Originea cuvântului familie provine de la latinescul „famulus” – sclav de casă. Sensul cuvântului s-
a schimbat în decursul timpului. Dicţionarul explicativ al limbii române atestă următoarea formulă
pentru familie – formă socială de bază, întemeiată prin căsătorie, şi care constă din soţ, soţie şi din
descendenţii acestora. În trecut membrii familiei, ca soţia, copiii, sclavii şi tot avutul, erau proprietatea
bărbatului (pater familias). Relaţiile interpersonale între membrii familiei erau bazate pe subordonare
şi supunere totală.
II. Realizarea sensului – 30 min.
Lucrul în grup. Analiza informaţiei despre familie în trei grupe de elevi. Va fi numit şi câte un
observator, care va avea funcţia de a urmări lucrul în grupe, conform criteriilor stabilite: organizarea
grupei, implicarea membrilor grupei în discuţii, identificarea liderilor şi modalităţile de coordonare a
activităţii, iniţiativele venite din partea băieţilor sau a fetelor.
Grupul I. Ce prezintă familia?
Familia semnifică o grupă de oameni în care membrii ei sunt înrudiţi prin legături de sânge
sau prin căsătorie. Un alt aspect este importanţa economică a familiei, care este considerată celula de
bază a societăţii umane.
Grupul II. Care sunt funcţiile familiei?
Familia are funcţii de socializare, de educare, prin formarea capacităţii de adaptare şi motivare
în convieţuirea socială. Prin funcţia economică se realizează asigurarea materială şi protejarea
copiilor faţă de lipsuri şi boli. Funcţia politică asigură copiilor o poziţie legitimă în societatea existentă.
Grupul III. Cum se stabilesc relaţiile între membrii familiei?
Parteneriatul dintre membrii familiei reiese din anumite funcţii:
Tradiţional se consideră că funcţiile femeii sunt: mamă, femeia este responsabilă de naşterea
şi creşterea copiilor. Fericirea unui cămin depinde în mare măsură de rolul soţiei. În societate femeia
poate fi un medic şef sau un director de şcoală, dar acasă ea este ajutor potrivit pentru soţul ei.
Funcţiile bărbatului: Îndeplineşte rolul de soţ şi tată. El reprezintă solidaritatea familiei.
Comentaţi afirmaţiile de mai sus, cu referire la situaţia din viaţa cotidiană.
III. Reflecţie – 10 min.
Elaborarea unui mini-eseu la tema: “Schimbul de roluri in familie pentru o zi“.
Vor fi ascultate câteva relatări ale băieţilor şi fetelor.

10

ATAŞAMENTUL EMOŢIONAL ÎN RELAŢIILE DE FAMILIE 11
GOLBAN MARIA,
clasa a XI, Liceul AŞM
OBIECTIVE:
 să caracterizăm procesul de stabilire a unei relaţii de familie, ca factor educaţional
important în viaţa omului;
 să formăm convingeri, că familia este locul unde se păstrează valorile morale, etice,
spirituale şi mijlocul de transmitere a acestora comunităţii şi societăţii întregi;
 să analizăm consecinţele contactelor posibile într-o relaţie de familie.
A. EVOCAREA (5–7 min.)
Discurs filosofic. Un profesor de filosofie stătea în faţa studenţilor

săi având câteva obiecte pe catedră. Când a început ora, fără să spună un
cuvânt, a luat un borcan mare şi a început sa-l umple cu pietre având
diametrul de aproximativ 5 cm. Apoi i-a întrebat pe studenţi daca borcanul
este plin. Toţi studenţii au fost de acord ca borcanul este plin. În
continuare a luat o cutie de pietricele şi le-a turnat în borcan, scuturându-l uşor. Desigur acestea s-au
rostogolit printre pietrele mari şi au umplut spaţiile ramase libere. I-a întrebat din nou pe studenţi daca
borcanul este plin. Au fost din nou de acord că este plin, si au râs. Profesorul a luat o cutie de nisip pe
care l-a turnat în borcan, scuturându-l uşor. Desigur, nisipul a umplut spaţiul rămas liber. Acum, spune
profesorul arătând spre borcan, vreau sa recunoaşteţi că aceasta este viaţa voastră. Pietrele mari
sunt lucrurile importante: familia, partenerul, sănătatea şi copiii voştri, lucruri care, chiar dacă totul
este pierdut, şi numai ele au rămas, viaţa voastră tot ar fi completă. Pietricelele sunt celelalte lucruri
care contează nu mai puţin: slujba, casa şi maşina. Nisipul reprezintă lucrurile mici care completează
restul.
Daca puneţi în borcan mai întâi nisipul, nu mai rămâne loc pentru pietrele mari şi pentru
pietricele. La fel se desfăşoară şi viaţa voastră. Dacă vă consumaţi timpul şi energia cu lucruri mici, nu
veţi avea niciodată spaţiu pentru lucrurile importante. Fiţi atenţi la lucrurile care sunt esenţiale pentru
fericirea voastră. Jucaţi-va cu copiii voştri, faceţi-vă timp pentru controale medicale, duceţi-vă
partenerul la dans. Va rămâne mereu destul timp să mergeţi la serviciu, să faceţi curat în casă sau să
duci gunoiul.
Aveţi grijă de pietrele mari în primul rând, de lucrurile care cu adevărat contează. Stabiliţi-vă
astfel priorităţile. Restul este doar nisip! Ar mai putea să fie şi alte mărunţişuri foarte importante…
Întrebări:
1. Care este mesajul acestui discurs?
2. Cum credeţi, care sunt priorităţile vieţii la vârsta adolescenţei,?
3. Consideraţi o relaţie dintre parteneri o piatră mare, o pietricică sau nisip?
4. Credeţi că mai este loc şi pentru altceva, ca lucrurile să fie cât mai complete?(de
exemplu, am mai putea turna puţină apă…).
REALIZAREA SENSULUI (20–25 min.) 12
Discuţii dirijate. 1. Comunicarea eficientă – temelia unei relaţii de familie.
Un cuplu, în care cei doi se sincronizează, va avea o relaţie
manifestată prin armonie şi înţelegere, atât în ceea ce priveşte exprimarea
verbală, cât şi cea non-verbală. Un cuplu în care cei doi nu se sincronizează,
se va confrunta cu înstrăinare şi lipsa de armonie. O relaţie poate fi stabilită cel
mai uşor prin adaptarea la ritmul celuilalt.
a. Adaptarea limbajului corporal
Atunci când doi parteneri nu se sincronizează, un rol foarte important în redresarea situaţiei îl
are comportamentul non-verbal. Cu cât mai multe mişcări, gesturi, expresii faciale copiază unul de la
altul, cu atât mai mare devine simţământul acceptării şi al apartenenţei. Cercetătorii au observat că
fetele se adaptează la condiţiile vieţii mai uşor decât partenerii lor.
- Cum credeţi, care este rolul comportamentului non-verbal în stabilirea unei relaţii de
familie?
b. Adaptarea exprimării verbale
Dacă partenerii nu-şi ajustează diferenţele existente între ei în ceea ce priveşte ritmul de
comunicare verbală, cel care vorbeşte mai repede îl va deranja întotdeauna pe cel care vorbeşte mai
rar şi invers.
- Credeţi că ritmul de vorbire are vre-o importanţa într-o relaţie de familie?
c. Adaptarea volumului
Aceasta este o altă tehnică inteligentă şi utilă. Persoana care vorbeşte moale, blând, poate
deveni insuportabilă prin modul său de exprimare pentru un partener care vorbeşte foarte tare. Astfel,
respectul unei persoane care vorbeşte tare poate fi câştigat, dacă i se va răspunde în acelaşi fel.
- Cum trebuie adaptat intensitatea vocii între parteneri?
2. Vorbirea care cucereşte: cum să comunici ceva „dulce”?
Vocea este numită melodia conversaţiei: ea poate fi tare, blândă,

aspră şi mânioasă sau dulce şi mângâietoare. Tonul vocii, care
reprezintă treizeci şi opt la sută din mesajul transmis, îl poate atrage pe
partener către tine sau îl poate îndepărta. Sfânta Scriptură întăreşte această afirmaţie: “Un răspuns
blând potoleşte mânia.” (Proverbe 15,1). Vocea poate transmite mesaje reci, nepăsătoare sau pline
de afecţiune, preocupare şi căldură. Fiecare dintre noi trebuie să depună un efort imens pentru a
scăpa de obiceiurile negative şi pentru a dobândi un ton al vocii plăcut, alinător şi eficient.
- Tonalitatea vocii poate accentua sau modifica sensul unui cuvânt?
3. Limbajul corporal: ce spun mesajele tale non-verbale?
Cincizeci şi cinci la sută din totalul mesajului transmis este alcătuit din
expresii non-verbale. De fapt, comportamentul non-verbal poartă în sine mai
multă greutate decât cuvintele pe care le rosteşti. Poţi să transmiţi mesaje
puternice, fără ca măcar să deschizi gura: degetul îndreptat acuzator către
celălalt, rotirea ochilor sau o privire pătrunzătoare. Alte mesaje pline de putere
sunt transmise dacă îţi ţii braţele încrucişate peste piept, dacă stai cu mâinile pe şolduri sau dacă
pleci în timpul unei conversaţii.
- Ce mesaje non-verbale cunoaşteţi în iniţierea unei relaţii între o domnişoară şi un băiat?

5. Sfărâmând bariera tăcerii 13
Cel mai ucigător mesaj dintre toate este tăcerea, folosită ca o armă sau ca un mijloc de
manipulare. Atât băieţii, cât şi fetele, folosesc tratamentul tăcerii, dar, de obicei, fac acest lucru în
diferite moduri şi cazuri. Un băiat, de cele mai multe ori, tace atunci când e pătruns de emoţii
puternice, de mânie sau teamă. O fată recurge la tăcere ca să se răzbune pentru vreo nedreptate
care i s-a făcut sau când e total disperată. Dacă nu ţi se răspunde la întrebare, încearcă să spargi
tăcerea: “Ce părere ai despre ceea ce te-am întrebat acum câteva clipe?” sau “Tăcerea ta îmi spune
că eşti foarte supărat(ă) cu privire la ceva anume. Vrei să-mi spui şi mie ce se întâmplă?”, sau “Aş
vrea să stăm de vorbă cu privire la tăcerea ta şi la modul în care mă afectează pe mine. Dar, mai
întâi, aş vrea să ştiu ce ai tu de spus despre tăcerea ta.”
Majoritatea oamenilor ar prefera în locul tăcerii o discuţie aprinsă – cel puţin aşa obţin un
răspuns, o reacţie. Dacă vrei ca partenerul tău să se supere şi chiar să plece, atunci recurge în mod
frecvent la tăcere!
- Care sunt efectele tăcerii într-o relaţie de familie?
- Cum se recomandă de procedat când nu ţi se răspunde la o întrebare?
6. Stilul lui şi stilul ei de ascultare: sunt ele diferite?
După cum arată studiile cu privire la stilul de ascultare, femeile
si bărbaţii au metode diferite, prin care arată că ascultă. Femeile au
tendinţa de a demonstra că ascultă cu atenţie prin remarci de genul
“Aha!”, “mmmmm”, “Interesant!”. De asemenea, femeile recurg la
gesturi pozitive de ascultare (datul afirmativ din cap, de exemplu) mai
frecvent decât bărbaţii. Ei includ mai puţine gesturi în procesul de
ascultare. Din cauza aceasta femeile au impresia că soţii lor nu ascultă, iar bărbaţii – că şotiile percep
mai dificil mesajul…
- Care sunt stilurile de ascultare ale unui băiat? Dar ale unei fete?
EVALUARE ŞI AUTOEVALUARE (5 – 10 min.):
 Ce părere aveţi despre felul cum a decurs activitatea de astăzi?
 Ce lucruri noi aţi aflat? Numiţi câteva mai importante.
 Aţi modifica desfăşurarea activităţii, dacă aţi fi planificat-o voi? Ce schimbări aţi
propune?
 Cum apreciaţi implicarea voastră în discuţii? Dar a colegilor?
EXTINDERE (1–2 min.):
Vă propunem să analizaţi, pe parcursul unei săptămâni, relaţiile unui cuplu (la alegere) pentru
a identifica şi alte situaţii de ataşament emoţional.

14

Asociaţia Genera
ală a Învăţă
ătorilor AG
GIRoMd
CIN
NE TREBUIE SA FIE CAPUL
C FAMILIIEI? 15
CASTR RAVEŢ ION,,

claasa a X-a, Liceul
L AŞM M
Intrroducere: Prin
P aceastăă activitate încercăm
î săă punem în evidenţă
e ce implică să fii femeie şii
ce implică să fii bărbaat. De asemenea, vrem m să cunoaştem diferenţa dintre geenuri şi să minimalizăm
m m
stereotipurile. Acest exerciţiu
e nee va ajuta la clarificarrea diferenţţelor dintre bărbaţi şi femei şi laa
percepereaa lor.
Sarcini:
1. Com mentaţi citaatul: “Bărbattul este regeele suprem al familiei”((Ludovic all XIV-a) şi exprimaţi-vă
e ă
părrerea asupraa conţinutuluui acestuia;
2. Identificaţi respponsabilităţile
commune ale băărbatului şi ale
a
fem
meii în familie
(completând diiagrama Femeia a: B
Bărbatul:
Vennn);
3. Cinne are mai multe
m - are grijă dee - adduce mai muţii
copii; baani în familie;;
responsabilităţţi în familie mpul
- este tot tim - pllăteşte facturille
(femmeile sau băărbaţii)? la bucătăriee; şii face
Arggumentaţi prrin exemple - ajută copiiii în cuumpărăturile
pregătirea temei m
mari;
conncrete. de acasă; - see ocupă de
4. Anaalizaţi situaţţiile propusee şi - … reeparaţia casei;
expprimaţi-vă păărerea: - …
a) Eu cred ca mama
m are mai
m
multe responssabilităţi şi a
fostt întotdeaunna capul fammiliei. Tatăl meu nu s-aa evidenţiat niciodată, ccuvântul lui nun însemnaa
atât de mult în comparaţiee cu al mam mei şi, în celee din urmă, el nu-şi expprimă părereea şi mereuu
e de acord cu mama. Miee mi-a fost fooarte greu să s cresc într-o astfel dee familie, peentru că …’’’
(Vioorel)
Întrebări:
1. Reddactaţi finallul acestei povestiri?
p
2. Cum m credeţi, a influenţat atmosfera
a diin familie assupra formărrii lui Viorel??
3. Cum m credeţi, ce
c relaţii aveea Viorel ce prietenii, coolegii, cu dommnişoarele??
4. Ce probleme existau
e în acceastă familiie?
b) După părereaa mea, tatăll a fost şi esste capul familiei. Pentru mine nu poate exista un tip dee
fammilie, unde atât bărbattul, cât şi femeia să fie egali şi să hotăraască toate problemelee
împpreună sau familie, în care
c femeiaa este conduucător. Cum m femeia pooate hotărî ceva?
c Tatăll
meu întotdeauna i-a interzzis mamei să s lucreze. Femeia trebuie să aibă grijă de faamilie şi dee
eduucarea copiiilor. Aceastaa e misiuneaa ei şi nu treebuie să se amestece îîn treburile „bărbăteşti”.
„ .
Îmi place atmoosfera din familia mea, pentru
p că…”” (Cornel)
Întrebări:
1. Reddactaţi finallul acestei povestiri?
p
2. Cum m credeţi, a influenţat atmosfera
a diin familie assupra formărrii lui Cornell?
3. Cum m credeţi, ce
c relaţii aveea Cornel cee prietenii, colegii, cu doomnişoarelee?
4. Carre familii poot fi considerate drept exemplu
e penntru societatte?
5. Cum m credeţi, cine
c va fi cappul familiei voastre
v în viiitor?
Festiva
alul Interna
aţional (on--line) cu ge
enericul
Z
Ziua Inte
ernaţion
nală a Familie
F ei - Ediţţia 15 m
mai 201
14
16

REPARTIZAREA OBLIGAŢIILOR ÎN FAMILIE 17
PUŞCAŞU CONSTANTIN,
cl. X-a, Liceul AŞM
Planul lecţiei:
1. Introducere în temă.
 Cum sunt distribuite obligaţiile între membrii familiei?
 Cine este cel mai ocupat în familie? De ce?
2. Analiza în grupuri mici a studiilor de caz.
a) Pentru un grup format din fete:
O adolescentă susţine: Am întâlnit des ideea din partea bărbaţilor că: “femeia şi-a cam luat
nasul la purtare…” Şi asta doar pentru că a încercat să fie liberă şi independentă. Este o ruşine!
Lumea evoluează şi femeia nu poate rămâne la nesfârşit în umbra bărbatului. De ce să nu aibă şi
femeia ambiţii de a se afirma în viaţa de familie, socială, politică?
Comentaţi opinia adolescentei.
b) Pentru un grup format din băieţi:
Afirmaţia unei tinere: Majoritatea persoanelor, dar mai ales bărbaţii căsătoriţi, îşi doresc ei
înşişi ceea ce le este cuvenit femeilor: stabilitate, un cămin cald, mângâieri... Cunosc bărbaţi care la
serviciu sunt “adevărate fiare”, care înspăimântă, fac subalternii să tremure şi sunt cel mai de temut
adversar, dar care ajuns acasă, este ca un mieluşel. Ea este acea persoană care, venind de la
serviciu, a făcut menajul, a pregătit mâncare, a hrănit copiii, a făcut lecţiile cu ei şi după toate acestea
trebuie să demonstreze faptul că este o adevărată soţie. Asemeni copiilor, soţul trebuie hrănit, îmbăiat
şi tratat cu afecţiune. Spuneţi-mi, deci, care este sexul tare?
Reflectaţi asupra acestei opinii.
c) Pentru un grup format din fete:
Opinia unei adolescente: Problema constă în faptul că majoritatea bărbaţilor (nu toţi!) susţin
că odată ce femeia a dorit să fie independentă, n-are decât să poarte în cârcă tot greul: serviciu, casă,
copii... ei nedorind să contribuie cu nimic la treburile casnice din simplu motiv că… sunt "bărbaţi" şi nu
le stă bine să se ocupe de treburi „femeieşti”. Treaba lor e să iasă cu amicii la bere, să privească
televizorul, să se odihnească după serviciu şi altele. Cu ce bărbaţii sunt mai presus decât femeile?
Cugetaţi asupra acestui punct de vedere.
d) Pentru un grup format din fete:
Un tânăr şi-a expus următoarea părere: Cred ca în lupta pentru egalitate între genuri (care
nu a existat, nu există, nu o să existe vreodată şi nici nu trebuie să existe!) s-a scăpat din vedere
faptul că femeia are, de fapt, mai mult de pierdut decât de câştigat. Mai bine uitaţi…,. aveţi grijă de
ceea ce vă doriţi...
Cum credeţi, femeia are de pierdut sau de câştigat de pe urma instaurării egalităţii de
gen? Specificaţi.
e) Pentru un grup format din băieţi:
Opinia unei tinere: Locul femeii e să lucreze unde vrea şi unde se simte bine, dar nu numai
să stea acasă, De ce? Acasă degradezi, cu prietenii nu mai găseşti teme de discuţie, nu mai ai timp
pentru sine... Fiind angajată, simţi că eşti necesară, importantă, independentă financiar… Mulţi bărbaţi
consideră că femeile sunt doar pentru cratiţă şi atât…
Expuneţi-vă opinia şi încercaţi să răspundeţi la întrebarea „de ce?”.

18

19
VALORILE FAMILIEI, COMUNITĂȚII LOCALE ȘI NAȚIONALE

Pavel Cerbuşca,
doctor în pedagogie, Liceul AŞM
Amintește-ți!
- Ce sunt primele valori însușite încă din copilărie?
- Care sunt valorile personale de bază?
Vocabular:
 Valoare – ansamblul de calităţi prin care se distinge un obiect sau o fiinţă.
 Comunitate – grup de oameni cu interese, credințe sau norme de viață comune; totalitatea
locuitorilor unei localități, ai unei țări etc.
 Națiune – comunitate stabilă de oameni constituită istoricește și apărută pe baza unității de
limbă, de teritoriu, de viață economică și de factură psihică, manifestate în particularitățile
specifice ale culturii.
a.) Educația prin valori și pentru valori
Fiecare dintre noi se ghidează în viață după principii și

are idei, mai mult sau mai puțin fixe, la care ținem foarte
mult. Valorile, prin definiție, sunt exact aceste idei și
convingeri pe care le luăm drept repere de-a lungul vieții. Ele
sunt unul dintre factorii care ne propulsează într-o direcție
sau alta, ne fac să luam tot felul de decizii, să avem diferite
atitudini și să manifestăm anumite comportamente.
Cea mai mare parte a copiilor se nasc în sânul unei
familii, care este sursa de securitate și protecție morală,
afectivă, fizică, mentală și socială. Multe familii au la bază
anumite valori, preluate de la strămoși sau cultivate de membrii ei. Scopul de bază al părinților
faţă de copiii săi este să-i pregătească pentru viaţă. Ei trebuie să facă astfel încât, atunci când
va veni momentul, copilul să intre pe uşa maturităţii cu lecţiile făcute.
Tot odată persoanele se formează și se dezvoltă și sub influența valorilor comunității și a
celor naționale. În mare parte la baza valorilor comunității și a celor naționale stau valorile
familiei. Pe parcursul timpului comunitatea a creat un cod e legi și norme ale unui
comportament civic activ, bazat pe valorile: ajutorul reciproc, toleranța, cinstea, dreptatea,
responsabilitatea, corectitudinea, prietenia și altele.
În relațiile noastre cu membrii familiei și ai comunității locale trebuie să fim atenți pentru a
nu pune în pericol valorile noastre, dar nici a le submina pe ale lor. Sigur că pot apărea și
anumite neînțelegeri sau puncte de vedere diferite, dar aceasta nu ar trebui să influențeze
sistemul de valori. Într-o relaţie stabilă, critica este inevitabilă. Iar dacă este făcută cu tact şi cu
măsură, ea apropie persoanele, în loc să îi îndepărteze. Contează mult bunăvoinţa pe care o 20
arată fiecare şi grija pentru sentimentele celuilalt. Cu toate acestea, dacă sunt „livrate" într-un
mod pozitiv, criticile reprezintă una dintre cheile dezvoltării.
Cu regret unii copii se confruntă cu pericolul în cadrul familiei lor. Membrii comunității
(rudele, prietenii, autoritățile publice locale, reprezentanții societății civile) nu ar trebui să
rămână indiferenți față de aceste cazuri. Ei pot să contribui la crearea unui mediu favorabil de
dezvoltare a familiilor și de afirmare a copiilor. În situații critice pentru copii, membrii
comunității ar trebui să utilizeze toate mijloacele ca aceștia să nu se izoleze, să nu cadă în
depresii, să nu fie provocați spre comportamente inadecvate.
b.) Cearta părinţilor, trauma copiilor
Comunicarea eficientă este cea care ne ajută

să rămânem aproape. Este important să ne
împărtăşim sentimentele şi experienţele, astfel încât
familia să rămână puternică.
Tensiunile în familie, însă, îi pot face pe copii
anxioşi, le pot genera depresii şi stres. Ne amintim
cu groază de certurile părinţilor, de momentele în
care era atâta tensiune în casă, încât ne doream să
dispărem pur şi simplu şi de sentimentele confuze
de teamă şi disperare.
În asemenea situații nu trebuie de închis în sine, ci ar fi bine să comunicăm mai mult cu
rudele și prietenii pentru a găsi soluții în aplanarea conflictelor
Ce valori părinții trebuiau să aibă ca bază pentru a evita acest conflict? Cum am
putea să-i ajutăm pe colegi sau prieteni în situații când sunt influențați de conflictele din
familie?
c.) Studiu de caz: Tratarea bolii prin ”călirea organismului”
Ilinca are 6 ani şi frecventează o grădiniţă particulară. Mulţi copii din grupă au contactat
o formă severă de gripă. Conducerea grădiniţei a decis trimiterea copiilor acasă, pentru o
perioadă de o săptămână, pentru tratament sub supravegherea părinţilor şi înlăturarea
riscurilor de extindere a epidemiei. Părinţii Ilincăi nu iau în seamă indicaţiile terapeutice ale
medicului de familie şi nu îi administrează copilului medicamentele recomandate, afirmând că
“trebuie să se călească”. Boala Ilincăi se agravează, iar părinţii ei nu o duc la medic ....
Crezi că au procedat corect părinții Ilincăi? Care pot fi consecințele acestei
”metode de tratament”? Cum poate fi ajutată Ilinca de către rude, prieteni, medici și alți
membri ai comunității?

AUTOEVALUARE: 21
Eu ştiu?
- Care sunt valorile primordiale ale familiei și comunității în care locuiești?
- De ce este nevoie să ne conducem în viață permanent de anumite valori?
Eu știu să fac?
- Interesează-te de la părinți sau persoane mature, care sunt valorile cel mai mult
respectate de ei și cum au fost cultivate acestea pe parcursul timpului.
- Realizează un desen prin care vei reflecta armonia dintre valorile personale, ale familiei
și ale comunității locale.
Eu știu să fiu?
- Sa spunem ca persoana A pune pe primul loc banii și pe locul 2 cinstea și onoarea, pe
când persoana B invers. Cum crezi, persoana A, ar putea face lucruri ilegale pentru a
obține bani? Încalcă această persoană anumite valori? Cu care dintre aceste persoane
a-i prefera să te asemeni? Argumentează.
- Discută cu un prieten și află valorile lui de bază. Alcătuiți de comun acord un sistem de
valori unic pentru ambii. Urmăriți cum acest sistem valoric este respectat de ambii. Ce
vei întreprinde în cazul când unul din voi nu-l respectă?
MATURITATEA SOCIALĂ ȘI PREGĂTIREA PENTRU VIAȚA

DE FAMILIE
Amintește-ți!
- De ce majoritatea copiilor își doresc să devină cât mai repede maturi?
- Care sunt responsabilitățile copiilor și ale maturilor?
- Ce este o familie?
Vocabular:
- Maturitate – stare de dezvoltare fizică și intelectuală completă, calitatea de matur.
- Societate – asociație de persoane constituită într-un anumit scop
- Familie – formă socială de bază, întemeiată prin căsătorie și care constă din soț, soție
și din descendenții acestora.
Ajunși la etapa maturității, persoanele se gândesc cum să supraviețuiască, așa cum ei

își doresc să fie independenți și să aibă propria cale de afirmare. De-a lungul timpurilor, pentru
a supraviețui, oamenii au fost nevoiți să se asocieze intim în familii. Familia a fost prima
instituție socială din istoria lumii. Ea este un tip de comunitate umană alcătuită din persoane
legate între ele prin relații de consangvinitate și înrudire, care trăiesc împreună, cooperează și
au grijă de copii.

22
a.) Nevoia de a afirmare socială la etapa maturității
Maturizarea este procesul care conduce către deplina

dezvoltare a unei persoane. Ea atinge maturitatea când găsește în
mod obișnuit un răspuns satisfăcător nevoilor sale.
În primele luni de viață, copilul este total dependent de
părinți. Pe parcursul vieții, odată cu acumularea unor noi
experiențe, învățând progresiv, persoana își dea seama că părinți
nu răspund mereu la dorințele sale.
La maturitate individul se separa emoțional de familia
părinților. În cursul acestui stadiu, oamenii încearcă să devină
independenți din punct de vedere emoțional, fizic, social si
financiar. Încep sa dezvolte calități unice și caracteristici care îl vor
defini ca individ și care îi vor ajuta să se afirme în societate.
Într-o relaţie matură, partenerii trebuie să păstreze un echilibru între nevoia de
apropiere de celălalt şi păstrarea propriei individualităţi. Atunci când între cei doi există
încredere şi susţinere, acest lucru se întâmplă în mod natural.
Intimitatea este foarte importanta în dezvoltarea individului în etapa de pre-celebrat. Ea
reprezintă abilitatea unei persoane de a dezvolta și menține relații strânse care să reziste în
orice condiții. Pe de o parte etapa de afirmare este benefică, așa cum persoana maturizată
caută modalități originale de realizare a dorințelor și a necesităților. El învață care este
valoarea unor sensuri, precum încrederea, compatibilitatea, atașamentul, dependența de altă
persoană (ce nu face parte din familia părinților), împărtășirea emoțiilor într-o relație etc.
Aceste dorințe și necesități sunt satisfăcute prin întemeierea unei noi familii.
b.) Elementele dragostei și balanța puterii

Desdemona nu avea nici o şansă. Între ea şi Othello exista un tip de iubire care
conţinea pasiunea şi hotărârea de a rămâne uniţi, dar nu şi apropierea, încrederea. Nu aveau
un spaţiu intim…
Conform lui Robert Sternberg, dragostea are în compoziţie trei elemente esenţiale:
a) intimitatea presupune apropierea, afinitatea, sentimentul ca sunt înţeles, încrederea în
partener si deschiderea faţă de partener, o buna comunicare și siguranţa că voi primi sprijin
emoţional;
b) pasiunea se referă la atracţia pe care o resimt față de partener; atracţia sexuală are un rol
important, dar nu exclusiv;
c) implicarea înseamnă hotărârea de a face planuri împreună cu partenerul şi de a investi
resurse emoţionale şi materiale în îndeplinirea acestor planuri.
Dacă relaţia are toate aceste trei laturi, atunci ea este o iubire împlinită. Daca una dintre ele
lipseşte sau este insuficient dezvoltată, atunci putem descrie o serie de varietăţi de iubire
incompletă.

Mai devreme sau mai târziu, mai zgomotos sau mai discret, partenerul nesatisfăcut va 23
căuta o relaţie complementară. De exemplu, cineva care are parte de o camaraderie
amoroasă, va căuta probabil o aventură erotică, în care elementul esenţial este latura
pasională. Alte tipuri complementare, dintre cele enumerate mai sus, ar putea fi: dragoste
oarbă – prietenie intimă, dragoste seacă – dragoste romantică.
În ce situații persoanele pot ajunge să trăiască o ”dragoste oarbă”? Poate oare ”o
prietenie intimă să fie considerată bază pentru întemeierea și menținerea unei familii?
Cum crezi, ce ar trebui să întreprindă ambii parteneri pentru ca cele trei elemente
esențiale ale dragostei să se găsească în armonie și coeziune?
Document nr. 1. Familia și protecția ei de lege

Articolul 48. Familia
(1) Familia constituie elementul natural şi fundamental al societăţii şi are dreptul la
ocrotire din partea societăţii şi a statului.
(2) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, pe
egalitatea lor în drepturi şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi
instruirea copiilor.
(4) Copiii sunt obligaţi să aibă grijă de părinţi şi să le acorde ajutor.
Articolul 49. Protecţia familiei şi a copiilor orfani
(1) Statul facilitează, prin măsuri economice şi prin alte măsuri, formarea familiei şi
îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin.
(2) Statul ocroteşte maternitatea, copiii şi tinerii, stimulând dezvoltarea instituţiilor
necesare.
Din Constituția Republicii Moldova
Document nr. 2. Articolul 7. Ocrotirea drepturilor familiale
(1) Drepturile familiale sunt ocrotite de lege, cu excepţia cazurilor când acestea sunt
realizate contrar destinaţiei sau contrar prevederilor legale.
(2) Drepturile familiale sunt ocrotite de autorităţile abilitate ale administraţiei publice, iar în
anumite cazuri şi de instanţele judecătoreşti.
(3) Mijloacele de ocrotire a drepturilor familiale sunt stabilite de prezentul cod, de alte legi
şi acte normative.
Din Codul Familiei, Republicii Moldova
Analizează documentele și determină importanța familiei în calitate de celulă de
bază a societății.

24
c.) Perioada adolescenței și familia
Perioada adolescentei poate fi una grea pentru o familie,

o perioada care poate testa abilitățile membrilor de a relaționa.
De asemenea poate fi o perioada de creștere și explorare
creativă pentru întreaga familie.
Majoritatea tinerilor experimentează diferite gânduri,
convingeri, stiluri care pot cauza un conflict familial. De regulă, familiile care trec cu bine peste
această perioada au un mariaj solid, flexibil, clădit pe comunicare buna, rezolvarea
problemelor, grija reciprocă, susținere și încredere.
Puterea unui om ca individ și ca parte a unui cuplu este critică pentru modul in care
face față provocărilor care intervin atunci când crește un adolescent. Se tinde spre o atmosferă
echilibrată în care un tânăr obține încredere, siguranța emoțională și posibilitatea de a încerca
noi comportamente.
Importanța în această etapă este flexibilitatea cu care se încurajează un copil pentru a
deveni independent și creativ.
Dacă o persoană are o identitate individuală bine dezvoltată anterior aceasta va fi mult
mai liniștită în ceea ce privește schimbările prin care trece copilul său. În schimb, dacă
persoana nu are abilitățile necesare se simte amenințată de evoluția copilului.
Flexibilitatea în rolurile pe care o persoană le joacă în sistemul familial este o
deprindere esențiala în dezvoltarea acestei etape. Responsabilități ca serviciul sau grija pentru
cineva bolnav pot cere unui om să joace roluri variate, deseori schimbătoare.
Analizează-ți rolul tău în calitate de adolescent în familia ta. Discută cu părinții și
află ce schimbări au intervenit în familia ta, odată cu maturizarea ta?
d.) Funcțiile familiei
Satisfacerea necesitaților care au determinat apariția instituției familiei au devenit funcții

specifice ale acesteia:
a) Funcția de reproducere biologică și satisfacere sexuală. Familia este locul de
procreare și naștere a copiilor (descendenților biologici).
b) Funcția economică este determinata de necesitatea asigurării condițiilor materiale
necesare vieții de familie, a creșterii și educării copiilor. În familiile tradiționale, șotul era
singurul furnizor de venituri acesta fiind principalul argument de stabilire a autorității paterne în
familie. În societatea moderna ambii soți sunt aducători de venituri în familie ceea ce îi conferă
acesteia un mai mare echilibru.

c) Funcția de socializare unde copilului îi sunt educate valorile, motivația și 25
comportamentele specifice ascensiunii sociale. Pe toata aceasta perioadă din copilărie până la
obținerea independenței totale, procesul de socializare a copilului are loc în cadrul familiei.
d) Funcția educativă. Se manifestă prin efortul familiei de a educa pe membrii săi
conform unor norme proprii în scopul pregătirii lor pentru integrarea în societate.
e) Funcția afectivă. Familia a rămas, după distrugerea comunităților locale, unicul refugiu
sufletesc într-o lume supraaglomerata și destul de dură în condițiile economiei de piață, în care
partenerii sunt tot mai diferiți ca socializare, ceea ce face compatibilizarea lor sa devină tot mai
dificilă.
Realizează o ierarhie a funcțiilor familiei conform unor priorități proprii. Crezi că
aceste priorități ar putea fi susținute și de partenerul tău de viață?
e.) Studii de caz: Poate fi responsabilitate în afara căsătoriei?
1. Petru (26 ani) Nu cred că dacă nu te căsătorești nu poți fi responsabil. Ba chiar din contra:
asigură ființa iubită prin puterea cuvântului tău că o vei iubi pentru totdeauna și nu cu ajutorul
unei hărții (care fie vorba între noi, uneori devine o chestiune psihologică care te pune la
adăpost și te face să spui "e al meu, a mea, legea o confirmă" și atunci o lași mai moale cu
responsabilitățile... sufletești...). A te căsători înseamnă a te păcăli de cele mai multe ori. Știți
care este rata divorțurilor în lume? … Cred că prea mare! Cred a te căsători din teama de
singurătate sau insecuritate financiară este o greșeală imensă. Sau că vei rămâne fată bătrână
sau moș fiind nu vei avea cine să îți dea o cană cu apa. A rămâne necăsătorit, cu persoana
iubită, pentru mine înseamnă un angajament și o responsabilitate mai mare, decât cea pe care
o presupune căsătoria care te definește ca ființă umană, care te face mai atent/ă la celalalt.
2. Maria (29 ani). M-am căsătorit la vârsta de 22 de ani, dar peste 5 ani fostul meu soț m-a
părăsit, fugind la amanta lui? Acum stau și mă gândesc de ce m-am căsătorit? Cred că dacă
într-o relație există toate ingredientele necesare și ambii parteneri se simt foarte bine
împreună, atunci de ce mai este necesară căsătoria, ca mai apoi să divorțezi?
3. Elena ( 30 ani). Eu sunt căsătorită deja de 6 ani și sunt foarte fericită, mă consider chiar o
persoană norocoasă că am întâlnit sufletul pereche de la care pot învăța și chiar evolua din
toate punctele de vedere.
Care părere o consideri mai argumentată? Crezi că poate fi responsabilitate în
afara căsătoriei?
AUTOEVALUARE:
 Explică dacă întrebările de mai jos evaluează puterea dragostei:
- Mă simt sprijinit?
- Comunicăm bine?
- Simt o puternică responsabilitate în legătură cu partenerul meu?
- Relația noastră este o prioritate pentru mine?
 Comentează zicalele:
- ”Căsătoria este cea mai bună şi cea din urmă şansă de a ne maturiza”;
- ”Căsătoria este cheia care deschide uşa spre castitate şi iubire desăvârșită”;
- ”Căsătoria este bursa la care acţiunile se transformă în obligaţiuni (responsabilități).

 Te crezi deja matur? Demonstrează că ai unele calități specifice maturilor, dar mai este 26
nevoie de timp și experiență pentru a putea declara ferm: ”Sunt deja pregătit pentru viață. Mă
pot descurca pe cont propriu!”
 Imaginează-ți o societate în care nu există familia ca o celulă a societății. Care ar fi în opinia
ta alternativa care ar menține echilibru în societate?
Acţiuni în comunitate: Familia - comunitate intimă de viaţă şi iubire
Pentru a constitui mâine o familie fericită şi puternică, o familie care să aibă forţa de a
sta în faţa dificultăților, este necesar să cunoaştem valorile ei, să medităm asupra lor. În
fiecare familie este creată o scară de valori pe care familia trebuie să o mențină, să o
consolideze şi să o lase moştenire copiilor, tinerilor. Este cea mai de preţ avere pe care tinerii
o pot primi: familia întemeiată pe iubire.
În sensul iubirii, care presupune, respect şi libertate, actul conjugal nu poate fi impus şi
suportat, nu poate fi redus la un simplu joc fizic.
Realizează un pliant despre importanța valorilor familiei, în special a dragostei
între parteneri și a părinților față de copii. Studiază locurile unde pot fi repartizate
membrilor comunității aceste pliante (magazine, bănci, oficiul poștal, școală, centre
pentru tineret etc.). Află părerea diferitor persoane despre conținutul pliantului.
Prin discuții constructive ne consolidăm scara valorilor familiei.
Discută cu părinții și alți membri ai familiei, dacă este cazul, și conveniți
de comun acord ce informații sau poze ar putea fi utilizate pentru a fi
incluse în pliantul despre familie.
Ai grijă, valorile familiei sunt temelia pe care se menține această celulă
a societății, iar prin pliantul realizat ar trebui să contribui împreună cu
membrii familiei la consolidarea lor.
S-ar putea ca acest pliant să servească un bun material de informare și de educație cu
copii tăi în viitoarea familie.
Cum îți imaginezi familia ta în viitor?
Parentalitatea. Responsabilitatea în relațiile de cuplu
Amintește-ți!
- Care sunt principalele responsabilități ale copiilor și ale părinților?
- Cum pot fi impuse unele limite pentru copii fără a ca părinții să piardă din autoritate?
- Cine și pentru care merite un părinte poate fi considerat bun?
Vocabular:
Cuplu – pereche, reunire de două persoane bazată pe o legătură constantă sau datorată unei
apropieri accidentale.
Parental – referitor la părinţi, moştenit de la părinţi; ereditar.

27
Parentalitatea este responsabilitatea de a fi părinte.
Preocupările de bază ale părinților sunt: așteptarea venirii pe lume
a copilului și nașterea lui, provocările maternității, alimentația,
programul de somn, frecventarea grădiniței, educarea copiilor,
stabilirea unor limite si respectarea regulilor în familie, problemele
locuinței, aranjamentele școlare, schimbările legate de vârstă etc.
Nici un copil nu crește pur și simplu. El trebuie să fie susținut,
îndrumat, să i se dea ocazia să-și exprime opinia și preocupările,
să fie analizate visurile sau oricare dintre sentimentele care îl încearcă.
a.) Fazele relației într-un cuplu
Viața în cuplu ne modelează comportamentul. Ea cere în primul rând de la noi distrugerea
egoismului și al orgoliului, dar în același timp și o asumare unor responsabilități. Relațiile într-
un cuplu trec prin diverse stadii:
1. Stadiul simbiotic-fuzionat. Nu există Eu si Tu, ci Eu sunt Tu și Tu sunt Eu. Aceasta
este faza de nediferențiere între persoane. Persoanele se găsesc într-o situație de
“îndrăgostire”, care conține: atracție fizică, dorința sexuală și acel ceva inefabil care deseori e
verbalizat așa “parcă îl/o cunosc de mult timp.
2. Stadiul de dependență. Persoanele care rămân constant în acest stadiu nu se întrețin
singure, material și afectiv, au mereu nevoie ca altcineva să le poarte de grijă.
3. Stadiul contra-dependenței. Partenerii la această fază sunt în lupta de putere și
fiecare încearcă să demonstreze celuilalt ce “tare e el”.
4. Stadiul independenței. Persoanele care aleg constant acest stadiu rămân singure,
temându-se de adevărata intimitate. Sunt genul de persoane care spun “Nu am nevoie de
nimeni să îmi satisfacă dorințele”. În această fază partenerii pot fi chiar îndepărtați afectiv unul
de celalalt și există riscul să se ocupe mai mult de servici decât de viața relațională.
5. Stadiul inter-dependenței – maturizării. În acest stadiu persoana are capacitatea de
a face lucrurile singură, se întreține singură, însă cere ajutor când are nevoie în funcție de
situație, fără să se simtă dependentă de persoana care îi oferă
ajutorul. O relație în această fază are doi parteneri care știu cine
sunt ei înșiși, ce vor de la o relație, ce valori, dorințe au, își asumă
responsabilitatea unei relații și unei familii, se angajează ambii în
și pentru relație. O relație în această fază sigur nu dă “senzațiile
tari” ale îndrăgostirii, ci e așezată, calmă, profundă.
O relație de cuplu pentru a evolua are nevoie de implicarea
ambilor parteneri, de investire și anumite sacrificii. Într-o relație sănătoasă de dragoste este
nevoie ca ambii parteneri să se implice activ în relația de cuplu. Atunci când implicarea este
doar din partea unui partener, relația începe să genereze neîmpliniri și frustrări pentru cel
implicat.

b.) Sunteți pregătiți pentru o viață în trei? 28
Părinții devin împliniți prin venirea pe lume a unui bebeluș. Dar a fi părinte nu este
deloc ușor. Spațiul conjugal devine locul întregii familii, serile romantice prelungite până în zori,
se transformă în grija pentru copilul neputincios, iar discuțiile filosofice sunt întrerupte de
țipetele și plânsetele bebelușului.
Perioada critică este in primele 3 luni, când copilul este mai agitat, iar părinții nu au
experiență de a fi în trei. Aceste probleme și schimbări nu conduc la o separare a cuplului, ci,
invers, la consolidarea familiei. Pentru părinți, copilul îi stimulează pentru a ași afirma calitățile
și a demonstra pentru ce sunt buni. Pentru a trece cu succes de aceasta perioadă, este foarte
importantă comunicarea și reorganizarea activităților și a regimului, astfel încât ambii să
participe la educația copilului și bunăstarea familiei.
Echilibrul ambilor parteneri trebuie să fie susținut în egală măsură. Exprimarea
dorințelor și a nevoilor fiecăruia, înțelegerea temerilor și identificarea solurilor sunt lucruri
primordiale pentru o relație. După nașterea copilului, partenerul de cuplu se va simți puțin
izolat, starea de disconfort se va extinde, dar aceasta nu ar trebui să fie îndepărteze partenerii.
Oboseala mamei, atenția sporită asupra bebelușului trebuie admise ca dificultăți obișnuite și
trecătoare. Pentru a depăși această etapă partenerii de viață ar trebui mai mult să comunice,
să se situeze în rolul partenerului pentru a înțelege cauza reacției lui/ei. Gândirea pozitivă și
calmul vor ajuta să progreseze și să se consolideze familia.
Chiar dacă nu întemeiază încă o familie, crezi că un tânăr ar trebui să se
gândească despre o relație de cuplu, în special despre schimbările care pot apărea
odată cu nașterea unui copil?
Document nr. 1. Respect reciproc și parteneriat
”Bărbaţii şi femeile au obligaţia să demonstreze respect şi înţelegere în relaţia lor de
parteneriat. Nimeni nu trebuie să supună alte persoane abuzurilor şi relaţiilor de dependenţă
sexuală. Mai mult, fiecare partener dintr-o relaţie trebuie să se îngrijească de bunăstarea
celuilalt.
Din Declaraţia Universală a Obligaţiilor Omului (propusă de Inter Actinon Council)
Document nr. 2. Realizarea și respectarea dreptului familiei
Articolul 5. Egalitatea în relaţiile familiale
(1) Toate persoanele căsătorite au drepturi şi obligaţii egale în relaţiile familiale, indiferent de
sex, rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, opinie, apartenenţă politică, avere şi
origine socială.
Articolul 6. Realizarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor familiale
(1) Cetăţenii îşi realizează de sine stătător drepturile ce le aparţin şi iau naştere din relaţiile
familiale, dacă prezentul cod nu prevede altfel.
(2) Realizarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor familiale nu trebuie să lezeze drepturile,
obligaţiile, libertăţile şi interesele legitime ale altor membri ai familiei şi ale altor cetăţeni.
Din Codul Familiei, Republicii Moldova

Analizează documentele și determină importanța lor pentru reglementarea 29
relațiilor într-un cuplu.
c.) Abilitatea de a forma o nouă familie
În relațiile de cuplu se descoperă abilitatea de a forma o

nouă familie și un nou stil de viață. Un nou sistem familial se
poate realiza prin căsătorie care necesita anumite deprinderi.
Deprinderile de viață învățate în această perioada sunt
importante în dezvoltarea adevăratei interdependente și a
abilității de a avea o relație sănătoasă și cooperantă.
O căsătorie reușita include politețe sau acte de bunăvoință între parteneri. Valorile
personale se îmbină armonios cu valorile cuplului.
În căsătoriile care funcționează, partenerii își combină credința și comportamentul într-
un mod sinergic. Într-un ciclu de viață familial sinergia semnifică posibilitatea de a lua două
păreri și de a crea o opțiune la care niciunul nu s-a gândit.
Diferența față de compromis este prin faptul că nu se renunță la ceva, ci dimpotrivă
energia partenerilor se canalizează spre a forma o a treia idee, mai buna. Se va descoperi ca
idei și speranțe din trecut nu mai sunt de actualitate în acest stadiu, ci obiectivele comune și
de a pune mai presus nevoile persoanei de alături față de alte persoane.
Ariile comune ale unui cuplu sunt: finanțele, stilul de viață și recreere, relațiile de
rudenie, sexualitatea, prietenii comuni etc. Într-un cuplu se pot învăța așa lucruri, precum:
comunicarea avansată între membrii cuplului; posibilitatea de a trece împreună peste greutăți;
obiective spirituale și emoționale comune.
d.) Îndrumarea copiilor mici
Calitatea de a fi părinte este una din cele mai mari încercări a

ciclului de viața familial. Copii vor consuma mai mult timp, se vor
schimba rolurilor între membrii familiei. Partenerii cuplului își vor însușii
rolurile de îndrumători și vor trece la stadiul de părinte. Astfel ca în timp
ce personalitatea individuală se va dezvolta, părinții vor fi și factorii de
decizie în noua familie.
Dezvoltarea sănătoasă a unui copil depinde de abilitatea părinților de a-i oferi un mediu
înconjurător plin de afecțiune, sigur și organizat. Copii au de câștigat atunci când părinții au o
relație solidă. Grija pe care o poartă copiilor mici scurtează timpul pe care o persoana îl
petrece singură sau cu partenerul. Dacă nu s-au învățat anterior lucruri precum compromisul
pentru bunăstarea familiei, mariajul poate avea de suferit. Divorțul, relațiile extraconjugale pot
interveni în perioada de creștere a copiilor atunci când părinții nu si-au însușit deprinderile
potrivite. Pe de alta parte, pentru cei care s-au înarmat cu abilitățile potrivite această perioada
poate fi una fericită, răsplătită în ciuda tuturor provocărilor. Astfel, o persoană se poate
dezvolta atât individual cât și ca parte a unui cuplu sau a unei familii.
Scopurile specifice în momentul în care în familie intră un copil sunt: crearea de spațiu 30
pentru copil prin ajustarea sistemului conjugal; preluarea rolului de părinte; revizuirea relațiilor
în familia mărită incluzând rolurile de părinte și bunic.
Studiu de caz: Responsabilitățile părinților pentru educația copiilor
Familia Mereacre este compusă din tata Ion, mama Maria, feciorul Sergiu de 17 ani, și
două fiice gemene, Elena si Sanda de 12 ani. Situația în familie a devenit mai tensionată odată
cu creșterea copiilor, când fetele au început să frecventeze școala. Salariul mamei în calitate
de lucrător medical era mic, iar tata a încercat să se aranjeze la două servicii, dar oricum
bugetul familiei rămânea în deficit.
În cele din urmă tata a decis să plece peste hotare la muncă, pentru a face mai mulți
bani. Într-adevăr numărul banilor în familie a devenit mai mare. Dar copiii deveneau tot mai
neascultători, iar mama nu reușea să-i controleze deoarece continua să meargă la serviciu, iar
seara trebuia să se ocupe cu treburile casei.
Tata a învinuit-o pe mama pentru comportamentul neadecvat al copiilor, așa cum el
considera că anume ea este vinovată deoarece se află zi de zi cu ei. El este departe și nu
poate controla situația de peste hotare, mai ales că e ocupat tot timpul cu serviciul. Tata
consideră că își îndeplinește pe deplin misiunea de părinte, deoarece face mai mulți bani
pentru familie. Mama i-a declarat că banii aceștia ”îi iese pe ochi, mai bine se afla lîngă copii și
atunci nu va dată vina pe ea”…
Cum crezi cine este vinovat de faptul că copii au devenit mai neascultători?
Cunoști asemenea studii de caz din comunitatea ta? Cum poate fi redresată situația din
familia Mereacre?
AUTOEVALUARE:
 Comentează zicala: ”Femeia constituie pilonul emotivității, al înțelegerii și al sensibilității, iar

bărbatul este reprezentantul rațiunii”. Ești de acord cu această afirmație? Argumentează.
 Meditează cât de multă grijă, responsabilitate, respect și cunoaștere ai dăruit în relațiile pe
care le-ai avut cu diverse persoane? Asupra căror moment mai ai de lucrat pentru a asigura o
relație de succes într-un cuplu?
 Imaginează-ți că faci parte dintr-un cuplu. Alcătuiește un mesaj către partener(ă), utilizând
termenii: comunicare, încredere, prejudecată, ajutor reciproc, angajament, atitudine pozitivă,
compromis.

 Analizează modelul familiei în care ai crescut și ai fost educat. Crezi că acesta poate fi folosit 31
în viitoarea ta familie? Ce vei întreprinde în cazul în care partenerul tău de viață va insista
asupra propriului model, preluat din familia părinților săi?
Acţiuni în comunitate: Tradiții și responsabilități în cuplu

Un studiu arată că femeile se ocupa de majoritatea
responsabilităților într-un cuplu. 66% dintre femei au declarat că sunt
responsabile de activitățile ce țin de îngrijirea casei și creșterea copiilor,
în timp ce doar 16% dintre bărbați au prezentat interes față de astfel de
activități.
Deși majoritatea femeilor se declară nemulțumite de faptul că
sunt privite ca responsabile de tot ceea ce ține de casă, menaj și copii, tot acestea au
mărturisit că nu le este ușor să renunțe la controlul pe care îl au asupra casei.
Mai mult, bărbații simt că, atunci când încearcă să ajute la treburile casnice sau la
creșterea copiilor, sunt criticați de către partenerele lor până la punctul în care se simt
descurajați, pentru faptul că nu fac calitativ lucrurile.
Cum crezi, tradiționalismul trebuie înlăturat și responsabilitățile în cuplu trebuie

împărțite în funcție de abilitățile fiecăruia. Află părea a cel puțin 5 persoane de gen
feminin și 5 persoane de sex masculin. Formulează o concluzie proprie.
Studiu individual
Cercetează cum sunt distribuite responsabilitățile în 3 familii ale rudelor

apropiate sau a prietenilor de familie. Discută cu ei și află cum membrii
familiei au ajuns prin consens să fie repartizate anume astfel
responsabilitățile. Compară aceste familii și identifică în care din ele funcțiile
și responsabilitățile sunt distribuite mai echitabil, iar fiecare este conștient
de ele. Ce elemente crezi că ar fi bine să fie modele pentru viitoarea ta
familie? Meditează ce ai propune membrilor familiei, în care ai identificat
anumite situații dificile, confuzii, limite sau chiar probleme.

VALORILE ŞI NORMELE MORALE ÎN ŞCOALĂ, 32
FAMILIE ŞI SOCIETATE
Amintește-ți!
- De ce avem nevoie de valori?
- Care valori primează: cele materiale sau cele spirituale?
Vocabular:
- Normă morală - ansamblul normelor de conviețuire, de comportare a oamenilor unii față de
alții și față de colectivitate și a căror încălcare nu este sancționată de lege, ci de opinia publică.
a.) Valorile şi importanţa lor în consolidarea familiei.
Valorile sunt categorii relative, căci fiecare le măsoară după nivelul său de cultură și
interesul persoanei față de lucrurile materiale și spirituale. Orice fiinţă umană este o persoană
în plină formare, sau deja formată în baza unor principii şi valori morale bine determinate.
Când dorim să atingem anumite scopuri, atunci ne dăm bine seama cât de importante sunt
valorile pentru om.
Deseori ne punem întrebarea, care dintre valori sunt primordiale în formarea
personalităţii? Printre multitudinea de valori și norme, cele morale au o importanță deosebită,
deoarece în baza lor apreciem ideile și faptele oamenilor. Valorile materiale de asemenea au
importanță mare pentru om, dar pot avea sens doar prin cimentarea celor morale. Trebuie să
ne străduim să dezvoltăm și să promovăm zilnic valorile morale, indiferent unde ne aflăm:
acasă, la școală, în grupurile de interese sau în alte locuri.
Desigur, în familie se pun bazele educației persoanei, având la bază valorile și normele
morale. În familie copilul este învățat să deosebească Binele de rău, Frumosul de urât,
Adevărul de fals și alte valori de nonvalori. Rolul familiei, nu încetează practic nici la vârsta
maturităţii. Astfel, familia este o şcoală fără vacanţă, o școală unde nu se iau note, dar valorile
și normele morale sunt respectate și mereu consolidate. În nici o împrejurare şi sub nici o
motivaţie familia nu-i poate transfera responsabilitățile altor instituţii sau persoane. Nici atunci
când copilul păşeşte treptele şcolii şi nici chiar atunci când persoana devine independentă rolul
familiei nu scade, dimpotrivă se consolidează.

33
b.) Familia – temelia morală a societății
În viaţa oricărei persoane, familia are o importanţă
deosebită. În familie ne naştem, creştem şi ne socializăm. În
familie găsim ocrotirea, înţelegerea şi afecţiunea de care avem
nevoie. Familia ne sprijină în rezolvarea problemelor, cu cei
apropiați împărtăşim bucuriile, succesele, realizările. În familie
învăţăm cum să facem fapte bune și cum să le multiplicăm.
Familia este grupul care ne influențează cel mai mult
dezvoltarea personală. De la părinți, bunici, fraţi sau de la alte
persoane cu care ne înrudim deprindem comportamente, la ei
găsim primele modele de viaţă, de la ei așteptăm apreciere și manifestăm recunoaștere pentru
ceea ce fac pentru noi.
Aşadar, familia este grupul fundamental în orice societate, grupul unit prin relaţii de
rudenie. În virtutea acestor relaţii, părinţii se îngrijesc de nevoile copiilor, atât de cele
materiale, cât şi de cele spirituale, de securitate, afectivitate şi afirmare. Copiii, la rândul lor au
nevoie de dragostea părinţilor, de energia și răbdarea lor.
c.) Evoluția în timp a concepției despre moralitate
De-a lungul timpului omul si-a schimbat concepția despre moralitate. În antichitate,
principiile care guvernau societatea erau limitate la orânduirea socială, bazată pe puterea
tatălui inhibând astfel dezvoltarea conceptului familiei și valorilor rezultante. În evul mediu
acestea au evoluat dând frâu liber considerației pentru femeie și copii. Dar apogeul valorilor
morale a fost atins în epoca postmodernistă atunci când emanciparea a dat drept rod libertățile
de care ne bucurăm în prezent.
Astfel, moralitatea este o formă a conștiinței sociale care cuprinde anumite idei,
concepții, convingeri privind normele de conviețuire și de comportare a oamenilor în raporturile
dintre ei și față de societate. Principiul de baza pe care se tine toata moralitatea toate valorile
este redat în multe zicători și proverbe, precum: “ce ție nu-ti place altuia nu-i face”.
Fără un set de valori morale bine definite sau și mai rău, o moralitate slab sau deloc
dezvoltată, individul este susceptibil comportamentului delincvent.
Studiu de caz: Respectul reciproc în familie
Elena 14 ani. La 5 ani și-a pierdut părinții într-un accident. Ea a fost înfiată de o nouă
familie. Dar nu simte nici o diferență în apreciere în comparație cu ”noii frați”. Părinții o iubesc
și se strădui să-o educe în baza unor norme și valori comune. Elena iubește mult familia
pentru că este înțeleasă și ajutată. De mică și-a dat seama că comportamentul în familie
vorbeşte mult despre cine suntem noi cu adevărat și cum ne comportăm în societate.
În familie ea și-a dat seama că între cei dragi nimeni nu mai încearcă să pretindă că
este mai bun, mai demn şi mai iubitor, decât este cu adevărat. Aici îşi scoate toate măştile pe
care le poartă „în lume" şi devine persoana care este cu adevărat. Doar celor dragi le citim
notaţii şi le impunem propria părere, adesea neobservând că modul în care o facem, nu le 34
provoacă decât suferinţă.
De ce unele persoane se comportă într-un fel acasă și cu totul altfel în societate?
Autoevaluare:
Eu ştiu:
- Ce rol au valorile morale ale familiei în viața ta?
- De ce ar trebui să respectăm valorile grupurilor din care facem parte?
Eu ştiu să fac:
- Caracterizează în baza unor exemple concrete importanţa normelor morale pentru
consolidarea imaginii persoanei în societate.
- Explică cu cuvinte proprii extrasul din Regulamentul instituției: ”Elevul trebui să respecte
normele de conduită în şcoala, pe stradă, în locurile publice”.
Eu ştiu să fiu:
- Meditează ce ar putea fi bine pentru tine și rău pentru altcineva, bine pentru tine și bine pentru
altcineva. Realizează o listă a valorilor personale. Completează lista cu valori pe care le
consideră importante membrii familiei, prietenii și persoanele apropiate. Formulează o
concluzie despre valorile personale și cele ale grupului.
Gândire critică: Raportul dintre Bine și rău
- Dacă nu știi ce este răul, nu știi când ești rău și nu încerci să te schimbi.
- Dacă știi ce este răul și continui să fii rău înseamnă că nu știi ce este binele.
- Dacă știind ce este binele și răul, preferi răul, atunci răul este mai bun ca binele.
- Dacă răul este mai bun decât binele atunci nu există decât binele și mai binele.
- Dacă nu există decât binele și mai binele, orice rău este apreciat și preferat binelui.
- Dacă faci răul în numele recompensei binelui, ești condamnat.
- Dacă faci binele căutând înlăturarea răului, ești iertat.
- Fără experiența răului, binele nu are valoare.
Povață populară
Încearcă să analizezi faptele bune și pe cele mai puțin bune pe care le-ai făcut în ultimul
timp. În ce situații te mustră conștiința? Ce ai de gând să schimbi și cum?



35
DRAGOSTEA ÎN FAMILIE
Învăţătoare: Leahu Galina
Clasa: a II – a C
Obiectul: Educaţia moral-spirituală
Subiectul: Dragostea în familie
Subcompetențe:
Recunoașterea unor concepte din sfera valorilor moral-spirituale în contexte diferite;
Analiza situațiilor de viață reale și imaginare conform normelor din sfera valorilor moral-spirituale.
Obiective operaționale:
O1 să stabilească ideea principală a textului;
O2 să formuleze opinii referitor la relaţiile şi comportamentele membrilor unei
familii în anumite situaţii;
O3 să asocieze cuvântul ,.familie”cu diferiţi termeni, realizând un ciorchine
(membri, sentimente, activităţi);
O4 să prezinte date sau informaţii referitoare la propria familie ;
O5 să precizeze rolul şi importanţa unei familii.
Resurse procedurale:
A. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, explicaţia, ciorchinele, jocul didactic,
brainstorming, exerciţiul, studiu de caz, problematizarea, observarea.
B. FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual.
Resurse materiale:
C. MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: planşe–exerciţii, cretă colorată, fişe de lucru,
creioane colorate, markere diverse culori, fişe de evaluare, creionul vorbitor.
Instrumente de evaluare:
Observarea sistematică, aprecierea verbală, proba scrisă.

Desfășurarea lecției : 36
Etapele lecţiei Ob Conţinutul instructiv - educativ al lecţiei Resurse Instru-
op mente de
Activitatea învăţătoarei Activitatea elevilor A B C evaluare
1. Momentul Asigur climatul necesar Se pregătesc pentru Frontal
organizatoric desfășurării în condiții optime a începerea lecţiei
(1 min) lecției.
2. Evocarea Joc didactic ”Cuvîntul minune”. Conversaţia

(5 min) Propun elevilor o cutie frumos Citesc cu atenție şi
ornamentată în care se află o enunță un gînd
fișă pe care este scris cuvîntul caracteristic termenului Frontal Observarea
”familie”. Atribuiți caracteristici – ascuns pînă în momentul Exerciţiul Fişa de sistematică
pentru a se afla ce este în cutie. cînd este descoperit Observarea lucru
cuvîntul ”familie”.
3. Anunţarea Comunic elevilor tema şi Ascultă cu atenţie Explicaţia Frontal

temei şi a obiectivele urmărite în cadrul
obiectivelor lecţiei
(1min)
4. Realizarea O2 Careu”Cuvinte ascunse”- Indică fiecare cuvînt Conversaţia
sensului membrii familiei găsit cu culori diferite. Brainstor
(20 min) ming Frontal Fişe de
Se solicită elevilor să formeze 4 Ciorchinele Individual lucru
grupuri pentru a completa Completează pe fişe Exerciţiul
ciorchinele: ciorchinele
Membrii unei familii;
Relaţii/sentimente din familie;
Activităţi pe care le fac împreună Observarea
etc. sistematică

Conversaţia 37
O4 Exerciţiul
Lectura ghidată a textului Frontal
”Dragostea în familie” Elevii vin cu idei pentru a
( model – anexă) completa ultimul gînd citit Studiu de caz
de învățătoare Explicaţia Aprecierea
Interogarea multiprocesuală: verbală
De ce a ajuns strugurele din nou
la mama? Citesc fragmentul şi
Ce au dovedit copiii dăruind unul răspund la întrebări
O5 celuilalt, strugurele?
Ce învățătură desprindem din Exerciţiul
această lecție? Frontal
Ce atitudine aveau membrii
familiei unul faţă de altul?
Voi cum aţi fi procedat?
5. Fixarea Completați/argumentați versurile Citesc și completează Frontal
cunoştinţelor cu cuvintele lipsă: versurile; Problemati
(3 min) bine,sfaturi,copii,părinții. Argumentează cele zarea Observarea
Cinstiți și respectați _____ obținute. sistematică
Iubiți și fiți ___ cuminți. Exerciţiul
Ascultați de ____ bune,
Să vă fie ___ în lume.
6. Evaluarea O6 Jocul didactic ”Moștenire”. Fiecare elev, atunci când
cunoştinţelor Eu sînt harnică. Hărnicia am primeşte creionul în
(8 min) moștenit-o de la mama. mână, numește o calitate Exerciţiul Individual Fişe de Aprecierea
sau o trăsătură de Creionul evaluare verbală
Comentați: Părinții nu sînt caracter și spune de la vorbitor
icoane, dar se cuvine să te cine a moștenit-o.
închini în fața lor.

Asociaţia
A Gene
erală a Învăţăto
orilor AGIRoMd
Completaţi ciiorchinele cu 38
sentimentelee care există întrre
copii și părinnți:
7. Reeflecție O44 Se realizeazăă printr-un exerciiţiu Citesc cerrinţa şi

(6 min) O55 care are ca scop ordonarea completeaază fişa de
membrilor fam miliei în funcţie de
d lucru ( daccă nu se
relaţiile existeente în cadrul finalizeazăă în clasă, se Problemati
acesteia. dă ca temăă pentru zarea Probă scrisă
Piramidaa familiei acasă) Explicaţia Individual Fişe de
(anexxă) Prezintă luucrările Exerciţiul lucru
Sau ”Aprecieeri”(Anexă) realizate şi
ş justifică
Notează pe fiiecare bobiță ordinea pee care au ales-
numele fiecărrui membru al o în completarea
familiei tale și plasează bobițaa piramidei/aaprecierii.
corespunzătoor relației tale cu
acel membru al familiei.
8. Înccheierea Aprecierea coopiilor. Participă laa formularea Frontal Aprecierea
lecţiei Surprize – unn mesaj de la părrinți aprecieriloor Conversaţia Individual verbală
(1 min) pregătit din timp la ședința
părinților.
Festivalul
F Interrnaţional (on-lin
ne) cu genericu
ul
Z
Ziua Intern
naţională a Familiei - Ediţia 15 mai 2014
Asociaţia Genera
ală a Învăţă
ătorilor AG
GIRoMd
ANEXE 39
Dragostea în
D n familie
Întrr-o zi, mamaa i-a dat Mărrioarei un sttrugure.
Înainte de a mînca,
m fetița își zise: ”Săă-l dau mai bine lui Mihăiță
M că-i mmai mic”. Băăiatul, luîndd
strugurele, își spuse:” Mai bine săă-l duc tateii. E în grădină. Adună ultimele zarrzavaturi. O fi ostenit șii
însetat.” Mihăiță alergăă la tatăl său și-i dădu strugurele.
s Tatăl
T său îl luă, dar îl păstră pentruu mama. Eaa
îngrijește făără pic de odihnă
o toată familia.
Primmindu-l, maama împărți strugurele în patru păărți egale și dădu fiecăăruia cîte o parte. Apoii
spuse bucuuroasă:
- Dăruind strugurele,
s u celuilaltt, ați doveditt cît de mult vă iubiți fam
unul milia.
Jocul didaactic ”Apreccieri”

Notează pee fiecare bobiță numelee fiecărui meembru al fam
miliei tale și plasează boobița coresppunzător
relației talee cu acel meembru al fam
miliei.
10 9
Exercițțiu-joc ”Pirramida famiiliei”
Aşeazză numele şii deseneazăă membrii faamiliei tale

în piram
mida de mai jos, în ce ordine doreştti.
Festiva
alul Interna
aţional (on--line) cu ge
enericul
Z
Ziua Inte
ernaţion
nală a Familie
F ei - Ediţţia 15 m
mai 201
14
FAMILIA MEA - FORTĂREAȚĂ VEȘNICĂ 40
Oră de dirigenție la clasele primare

CRISTINOI NATALIA,
învățătoare la clasele primare,
gradul II didactic
Liceul Teoretic “ Vasile Alecsandri ” ,r.Sîngerei, s. Drăgănești .
Disciplina : Dirigenția
Tema : Familia mea – fortăreață veșnică
Obiective: Elevul va fi capabil de:
 A defini noțiunea “ familie”,
 A identifica rolul membrilor în familie,
 A indica sentimentele care dau stabilitate familiei,
 A indica soluții pentru unele probleme, situații de caz , cu care se confruntă uneori membrii familiei.
Strategia didactica:
a) Metode si procedee: conversaţia, explicația, jocul didactic, cubul, recitarea , situații
de problemă.
b) Mijloace de învăţămînt: calculatorul, CD,stik, fise de lucru, markere, planșe, flipchart.
c) Forme de organizare a activității : activitate pe grupe, activitate frontala, activitate
individualǎ, actvitate in perechi.
Etapele lecției Activitatea învățătoarei Activitatea elevilor Strategii
didactice
Pe fundalul unei melodii lente , învățătoarea Elevii sunt așezați în
recită poezia : Repetabila povară, de A. grupuri a cîte 5 elevi.
Evocare Păunescu,
Cine are părinţi, pe pământ nu în gând Calculatorul

Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând ,audiție ,
Că am fost, că n-am fost, ori că suntem recitarea.
cuminţi, Pe bancă fiecare grup
Astăzi îmbătrânind ne e dor de părinţi. au: markere, foi A4
curate, planșe de scris.
Ce părinţi? Nişte oameni ce nu mai au loc
De atâţia copii şi de-atât nenoroc
Nişte cruci, încă vii, respirând tot mai greu,
Sunt părinţii aceştia ce oftează mereu.
Ce părinţi? Nişte oameni, acolo şi ei,

Care ştiu dureros ce e suta de lei.
De sunt tineri sau nu, după actele lor,
Nu contează deloc, ei albiră de dor
Să le fie copilul c-o treaptă mai domn,
Câtă muncă în plus, şi ce chin, cât nesomn!
Cine are părinţi, pe pământ nu în gând,

Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând.
Că din toate ce sunt, cel mai greu e să fii
Nu copil de părinţi, ci părinte de fii.

Ochii lumii plângând, lacrimi multe s-au
41
plâns
Însă pentru potop, încă nu-i de ajuns.
Mai avem noi părinţi? Mai au dânşii copii?
Pe pământul de cruci, numai om să nu fii,
Umiliţi de nevoi şi cu capul plecat,

Într-un biet orăşel, într-o zare de sat,
Mai aşteaptă şi-acum, semne de la strămoşi
Sau scrisori de la fii cum c-ar fi norocoşi,
Şi ca nişte stafii, ies arare la porţi
Despre noi povestind, ca de moşii lor morţi.
Cine are părinţi, încă nu e pierdut,

Cine are părinţi are încă trecut.
Ne-au făcut, ne-au crescut, ne-au adus
până-aci,
Unde-avem şi noi înșine ai noştri copii.
Enervanţi pot părea, când n-ai ce să-i mai
rogi,
Şi în genere sunt şi niţel pisălogi.
Ba nu văd, ba n-aud, ba fac paşii prea mici,
Ba-i nevoie prea mult să le spui şi explici,
Cocoşaţi, cocârjaţi, într-un ritm infernal,
Te întreabă de ştii pe vre-un şef de spital.
Nu-i aşa că te-apucă o milă de tot,
Mai cu seamă de faptul că ei nu mai pot?
Că povară îi simţi şi ei ştiu că-i aşa
Şi se uită la tine ca şi când te-ar ruga...
Mai avem, mai avem scurtă vreme de dus

Pe conştiinţă povara acestui apus
Şi pe urmă vom fi foarte liberi sub cer,
Se vor împuțina cei ce n-au şi ne cer.
Iar când vom începe şi noi a simţi
Că povară suntem, pentru-ai noştri copii,
Şi abia într-un trist şi departe târziu,
Când vom şti disperaţi veşti, ce azi nu se
ştiu,
Vom pricepe de ce fiii uită curând,
Şi nu văd nici un ochi de pe lume plângând,
Şi de ce încă nu e potop pe cuprins,
Deşi plouă mereu, deşi pururi a nins,
Deşi lumea în care părinţi am ajuns
De-o vecie-i mereu zguduită de plâns.
-Elevi,fiecare din noi avem un loc sfînt unde

ne întoarcem de fiecare dată și mai avem
pe umărul cui lăsa capul cînd avem un
necaz,avem pe cine îmbrățișa cînd ne

inundă sufletul fericirea. V-ați dat seama
42
despre cine azi vom discuta?
-Pentru mine familia

reprezintă cea mai
mare bogăție.
-Credem că cel mai

important lucru în viață
este sănătatea și
armonia dintre membrii
familiei noastre.
-Pe bancă aveți planșe pentru desen și
Realizarea markere, fiecare grup va trebui în 5 minute (Elevii se expun pe
sensului să deseneze un obiect, un lucru cu care ar marginea familiei lor.
putea asemăna toată familia sa. Liderii Ne străduim să nu fie Conversație
grupurilor vor caracteriza desenele în fața niciunul neglijat.)
clasei.
Învățătoarea plasează fiecare desen la

tablă,apreciindu-le. Elevii lucrează în
grupuri la însărcinarea
dată.
Descrie-rea
Fiecare grup alege un
lider care să prezinte
desenul.
-Dragi elevi, familiile pot să fie alcătuite din Elevii compară familia
mai mulți membri sau mai puțini. Familiile cu o stea luminoasă,
voastre din cîți membri sunt formate? cu o floare multicoloră,
cu un stejar viguros
-Care sunt mai importanți pentru voi .ș.a.
,mămica sau tăticul? Lucrul în grup,
-Al cui funcție este mai importantă în casă

?
Desenul,
Să țineți minte ,dragi elevi, că familia Elevii răspund la planșe ,
43
noastră cu toți membrii ei este cel mai întrebările propuse.
important lucru în viața fiecărui din noi. Toți Markere
au aceeași importanță și fiecare merită colorate
respectul reciproc, și părinții, și bunicii, și
frații și surorile. Nici o problemă, conflict să Comparația
nu-l soluționăm cu răutate și să nu-l privim
cu indiferență. Să prețuiți , copii, totul ce vă
oferă familia.
Conversația
Se proiectează o istorioară în Power Point.
Situația de caz
Un elev citește
expresiv și cursiv
istorioara proiectată cu
imaginile respective
pentru o receptivitate
mai bună.
Calcula-
“ Un tată avea un fecior tor,proiector,stik
care era totdeauna .
nemulțumit, chiar dacă
trăia în lux și nu avea
nici frați cu cine să
împartă toate
bunătățile. Într-o zi tatăl
a hotărît să-l ducă într- Power
o familie numeroasă,
cu condiții minime de Point,
trai ,ca să-l învețe
minte. Peste 3 zile a Lectura-rea
Reflecție venit să-l ia acasă și și- expresivă
a văzut fiul radiind de
bucurie. –Cum a fost,
fiule, ai simțit lipsa
condițiilor noastre de
trai? -Tăticule,ei sunt
așa de fericiți , noi
avem un bazin ,ei au
un rîu întreg cu apă,
noi avem o ogradă cu
becuri aprinse, ei au un
cer cu stele luminoase, Metoda
44
noi avem multă hrană,
ei au mai puțină dar o Cubul
mănîncă cu poftă
mare, eu am liniște , ei Situația de caz,
au multă fericire care o
-Sper că această istorioară să vă învețe împart reciproc. Fișe A4
multe lucruri bune. Taticule, am înțeles că Flipchart
bogăția cea mai mare Markere
este familia unită și nu colorate
bunătățile materiale.” Pomul Nobil.
Calculatorul
Cîntecul Vis de
Fiecare grup va delega cîte un membru copil.
care va arunca cubul cu cifre. Va răspunde ( Pe fișe sunt diferite https://www.you
la situația de caz cu numărul părții cubului situații de problemă tube.com/watch
care va cădea. Răspunsul îl veți pregăti în care se pot întîlni în ?v=JBpRyqrlYT
grup, apoi un membru îl va expune. familii. Elevii vor w
Extensie răspunde sau înscena
situația.)
Elevii scriu pe frunze

cîte o calitate și o
-Pe filchart este Pomul Nobil care trebuie atîrnă pe ramurile
împodobit cu calități de care trebuie să pomului.
dispună membrii unei familii armonioase.
-Copii,iubiți-vă și respectați-vă apropiații,

trebuie să fim sinceri și respectuoși în Elevii finisează ora de
familie .Să ne protejăm membrii familiei , dirigenție cu cîntecul:
atunci ea se va transforma într-o fortăreață „Vis de copil.”
pentru noi.

45

FAMILIA MEA 46
Proiect didactic
Duplava Maria, grad didactic doi, Gimnaziul Cigîrleni,
s. Cigîrleni, r. Ialoveni
Clasa: a IV-a
Disciplina:Ştiinţe
Numărul lecției în modul: 5/12
Numărul lecției conform orarului: 3
Durata lecției: 45 minute
Modulul:Omul - fiinţă raţională și socială
Subiectul: Familia mea
Tipul lecţiei: de formare a capacităților de înțelegere a cunoştinţelor
Subcompetenţele curriculare:
3.1. Achiziţionarea şi utilizarea în comunicarea ştiinţifică a termenilor-cheie: atenţie, memorie,
gîndire, imaginaţie, familie, armonie, prieten, coleg, comunicare, personalitate, emoţie, sentiment,
hrană spirituală.
3.3. Analiza diverselor modele de comportament în diverse relaţii: cu colegii, părinţii, adulţii,
învăţătorii.
Obiectivele operaționale:
O1 Să relateze despre familie în baza observațiilor, informațiilor;
O2 Să explice noțiunile de familie, relații familiale, relații de rudenie;
O3Să formuleze răspunsuri logice la întrebările propuse;
O4 Să determina importanța familiei în viața sa ;
O5 Să demonstreze responsabilitate în rezolvarea sarcinilor de grup.
Tehnologii didactice:
a) Metode: exerciţiul, conversația, lectura, observaţia, asocierea, descoperirea, metoda RAI,
brainstormungul, predicția, act. ,, Recepția,, diagrama Venn, prezentarea, interogarea
multiprocesuală, jocul didactic ,, Declar lumii întregi!”
b) Mijloace didactice: postere, fişe pentru lucrul în grup, carioci, manualul, caietul elevului,
fișe pentru repartizarea în grup, minge mică, pahare din plastic;
c) Forme: frontal, individual, grup mare, grup mic.
d) Evaluarea: evaluare orală, evaluare scrisă.
Referințe bibliografice:
1.Curriculum şcolar, clasele I-IV, Chişinău 2010.
2.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta primară; Chişinău, 2011;
3.Galben-Panciuc Z., Galben S., Diaconu S., Botgros I., Ştiinţe, manual pentru clasa a IV-a;
Prut Internaţional, 2013, ISBN 978-9975-54-114-5
4.Galben-Panciuc Z., Galben S., Diaconu S., Botgros I., Ştiinţe, Ghid pentru părinţi şi învăţători
pentru clasa a IV-a; Prut Internaţional; 2008; ISBN 978-9975-69-982-2
5.Galben-Panciuc Z., Galben S., Diaconu S., Ştiinţe, Caietul elevului pentru clasa a IV-a; Prut
Internaţional, 2013;ISBN 978-9975-54-124-4
6.Vangheli V.,Braghiș M., Baltag S., Tainele naturii Curs opțional Clasa a II-a; Editura Interprint,
2011; ISBN 978-997504081-4-1

Eta Ob timp Activitatea învățătorului Activitatea elevilor Strategii didactice Evaluarea 47

pele
lecției
E Salutul
Activitatea de socializare,, Prenume și adjective,, Elevii se aranjează în cerc. Activitatea de Evaluare orală
V Elevii se gîndesc la un adjectiv care ar putea De exemplu: ,,Eu sunt Florin și sunt fericit,, socializare
3 descrie cum se simte sau cum este. Adjectivul
O min trebuie să se înceapă cu aceeași literă ca și
prenumele.
C
Verificarea temei pentru acasă
A ,,Gîndirea,, Activitatea RAI (Răspunde , aruncă, Elevul răspunde la întrebarea adresată de către Metoda R.A.I Evaluare orală
interoghează) profesor; aruncă mingea la un coleg, îi adresează Frontal
R 4min o întrebare. Minge mică
O3 Întrebări posibile:
E - Ce înseamnă a gîndi?
- Ce facem la școală pentru a îndeplini
A diferite sarcini ?
- Ce folosim pentru a înțelege gîndirea
altora?
- Ce se întîmplă în procesul de comunicare?
- Ce este imaginația ?
Activitatea ,, Ce poate fi,, Elevii asociază linia propusă

1min Propun să asocieze linia cu obiecte din mediul cu obiecte din mediul înconjurător Asocierea Evaluare orală
înconjurător. (drum , rîu, munte, .. ) Frontal
Poster
O3
2min -Imaginați-vă că ai plecat în excursie în munți. Elevii enumeră persoanele ce le-ar putea ajuta. Conversația
Trebuie să urci muntele, dar nu poți. frontal
-Cui te adresezi după ajutor ?
-Care persoane le-ați enumerat de mai multe
48
ori ? De ce ?
1 min Anunț subiectul și obiectivele lecției într-o

manieră accesibilă elevilor.
R O3 2 min -Ce este familia? Elevii formulează părerile proprii. Brainstormingul Evaluare orală
E Propun elevilor o listă de cuvinte –cheie Relatează pe scurt despre ce vom discuta la lecție. Frontal
L - Intuiți despre ce vom discuta la lecție. predicția ,anexa 1
I 1min Propun activitatea ,, Recepție,, frontal
Z Textul din manual este împărțit în enunțuri în Elevii se deplasează prin clasă , discută,
A 8 min dependență de numărul de elevi în clasă.( Dacă ,, Recepția,,
R textul nu conține numărul necesar de propoziții, Grup mare Evaluare orală
E O4 frazele se vor transforma în propoziții simple). frontal
A O3 - Cum înțelegeți cuvîntul ,, recepție,,
Fiecare elev primește un pahar cu un enunț.
Plimbîndu-se prin clasă fac schimb de
S informații. anexa 2
E Sarcini: pahare
N - Discutați cu cinci colegi de clasă;
S - Ce ați aflat nou de la colegii de clasă?
U ,,Recepția” s-a terminat. Cum putem Relatează despre cele aflate în cadrul activității.
L utiliza paharele folosite?
U Elevii formulează părerile proprii
I Lucrul cu manualul
Lectura informațiilor 1,2 Exercițiul creativ
- Ce ați mai aflat despre familie? Elevii citesc informațiile 1,2 Frontal Evaluare orală
4 min Prezintă și alte informații, care nu s-au spus mai
Lucrul în caiet sus.
O2 Se propune să realizeze exercițiul 1,2 Lectura
3 min Răspund la întrebare individual
Lucrul în grup Completează tabelul. conversația
2 min Grupare după imagini: manualul
- Cu ce se asociază imaginea grupului Formează grupuri după imaginile propuse.

vostru? Asociază imaginile. Exercițiul
49
1.Selectați drepturile și îndatoririle pe două Individual Evaluare scrisă
coloane. Elevii citesc și încleie fișele în tabelul Caietul elevului
2.Explicați proverbul: corespunzător. Asocierea
,,Copiii – cinstea părinților, iar părinții –lauda frontal
copiilor,, Explică proverbul Evaluare orală
5min 3. Continuă enunțurile: exercițiul
De la mama am învățat..... Grup mic
De la tata am învățat..... Anexa 3
De la frate am învățat....
De la bunici am învățat.... Continuă enunțurile
O5 4. Găsiți asemănări și deosebiri între membrii
familiei. Găsesc asemănări și deosebiri exercițiul
5. Scrieți însușirile unui copil cu fiecare literă a Diagrama Venn

3 min cuvîntului ,, familie” Scriu însușiri individual
6. Formați cuvinte-valori și ordonați-le după Anexa 4
importanța lor . Elevii formează cinci cuvinte –valorile ordonează Anexa 5
dup importanța lor
Observația
Anexa 6
Prezentarea
R O4 6 min Propun un șir de întrebări de diferite tipuri: Elevii formulează răspunsurile la întrebările Interogarea Evaluare orală
E Întrebări literale: propuse multiprocesuală
F -Ce relații există între rude?
L -Ce relații se stabilesc între membrii familiei?
E Întrebări de traducere:
C O3 - Ce s-ar întîmpla, dacă ai fi singur pe
Ț lume?
I Întrebări interpretative:
A - De ce credeți că unii părinți pleacă la
muncă peste hotare și copii rămîn în

grija altor persoane?
50
Întrebări aplicative:
-Cum memorezi mai ușor numărul de telefon al
părinților ?
Întrebări analitice:
-Cum s-ar schimba situația într-o familie, dacă
nu se vor respecta drepturile copiilor?
Întrebări de sinteză:
-Ce credeți că ar proceda un copil despre care se
spune că are cei șapte ani de acasă?
Întrebări evaluative:
-Ce de crezi că e bine ca fiecare membru al
familiei să fie responsabil de diferite activități?
Jocul ,, Declar lumii întregi!
Analiza realizării obiectivelor; Elevii desprind esențialul din lecția învățată.

Notarea . Jocul didactic Evaluare orală
Lucrul pentru acasă:
de studiat tema, De caracterizat familia (ex.2,
pag.60 manual) Notează lucrul pentru acasă

51
Anexa 1
Cuvinte-cheie : familie, rude, relații familiale, relații de rudenie, drepturi, îndatoriri
Anexa 2
RECÉPȚIE: 3. Reuniune,banchet cu caracter festiv (în cercurile oficiale).
4. Primire, întâmpinare (cu caracter ceremonios) a unui oaspete
Anexa 3
Lucrul în grup
Drepturi Îndatoriri
Anexa 4Scrietreicalitățifizice, morale prin care te asemeni și care te deosebesc de aceștia.
Eu Membrii familiei
deosebiri asemănări deosebiri
Anexa5Scrieți însușirile unui copil cu fiecare literă a cuvîntului ,, familie”
F……………………………………..
A………………………………………
M……………………………………….
I………………………………………..
52
L………………………………………
I……………………………………….
E…………………………………….
Anexa 6
Formați cuvinte –valori cu silabele propuse:…………………………………

……………………………………………………………………………………..
2. Ordonați-le în ordinea importanței lor și scrieți-le în triunghi de jos în sus:

53
Subiectul: ”Cinsteşte pe tatăl şi pe mama ta... ”
Realizat de: Buiacov Rodica

Învăţătoare grad didactic doi
Gimnaziul „Mihai Eminescu”, Orhei

Activitate extradidactică 54
Clasa: a III-a
Disciplina: Ora dirigenţiei
Durata lecţiei: 55-60 minute
Modulul 3: Formarea abilităţilor de automanagement
Subiectul lecţiei: ”Cinsteşte pe tatăl şi pe mama ta... ”
Subcompetenţele curriculare:
3.1 Să argumenteze reguli de comportare propriu adecvat situaţiilor;
3.2 Să stabilească corespondenţe între calităţile personale şi faptele personale.
Obiective operaţionale: La finele lecţiei elevii vor fi capabili:
O1. Să identifice virtuţile şi viciile părinţilor;
O2. să argumenteze afirmaţii, maxime biblice despre părinţi;
O3. să conştientizeze importanţa părinţilor în viaţa copiilor;
O4. să descrie prin recital, povestire activităţi practice în familie;
O5.să cinstească pe tatăl şi pe mama în baza pildelor biblice.
а) forme: - activitate frontală, individuală, cooperare în grup.
в) metode: - explicaţia, argumentul, studiul de caz, problematizarea, Acrostihul, demonstrarea,
Ciorchinele, asalt de idei, joc didactic, joc de rol, povestirea, votul cu citatul,descoperirea.
с) materiale didactice: posterul „Doi bătrîni la fereastră”, posterul Floarea „Familia”, banda audio,
Power Point, fişe, maxime, imagini despre familie, expoziţie de cărţi,candeluţe, colţişor cu icoană ,
prosop, busuioc .
Parteneri educaţionali: bunei, părinţi, profesori.
Referinţe bibliografice:
1. Angela Cara Educaţia moral- spirituală, manual de clasa a II-a
2. Angela Cara Educaţia moral- spirituală, manual de clasa a III-a
3. Biblia pentru copii
4. Curriculum şcolar la Dirigenţie, clasele primare;
5. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta primară, Lyceum, Chişinău, 2010;
6. Religia , manual de clasa a III-a

55
Desfăşurarea activităţii
Evocarea
Elevii aranjaţi în coloane, cu candeluţe aprinse în mîini, trec încet la mesele aranjate în semicerc,
îngînînd cîntecul ,,Reaprindeţi candela”.
Învăţătorul: Cît părinţii vii ne sînt-
Mai există ceva sfînt.
Cît ai cui zice părinte
Mai există lucruri sfinte.
Părinţii noştri – Elene, Ion, Maria, Nicolae - de la ei începe viaţa, de la ei porneşte adîncul şi sublimul.
Ei sunt focul şi apa, casa şi pîinea, ei fac aerul cu care respirăm:
- Bună ziua Mamă!
- Bună ziua Tată!
-Ce va sugerează cuvintele introductive ale lecţiei? Despre ce credeţi, că vom discuta azi? (despre
mamă,tată,părinţi, familie).
Învăţătorul: E pe lume-o floare

De părinţi legănătoare,
De părinţi şi soare
FAMILIA
Şi de doine- doinişoare.
- Ştiţi despre ce ,,floare” e vorba?
E ,,floarea” cu numele FAMILIA
(se acroşează la tablă silueta unei flori A1 cu 5 petale, în mijloc scris cuvîntul FAMILIA. Pe fiecare
petală se descoperă cîte o însărcinare pentru reactualizarea cunoştinţelor despre familie ).
-Să ne amintim! Ce cunoaşteţi despre familie, despre relaţii ce pot exista între membrii familiei?
PETALA 1
- Continuaţi şi completaţi enunţurile : Ce e o familie?
a) Familia constituie un grup de persoane înrudite care locuiesc împreună.
b) În unele familii este şi mamă şi tată, în altele - doar unul dintre ei.
c) Familia poate include şi alte persoane: bunici, unchi, mătuși, verişori, verişoare.
d) Fiecare copil are dreptul la familie.
PETALA 2
- Relaţii şi sentimente ce pot exista intre membrii unei familii: Metoda ,,Ciorchine”
(elevii trebuie să selecteze ,,bobiţele” potrivite, formînd un ciorchine de poamă din cuvintele: dragoste,
ajutor, bătaie,colaborare, atenţie, ură, stimă, joc, ironie, ascultare etc...)

56
PETALA 3
-Ce calităţi trebuie să posede un părinte adevărat ?
Completaţi cu însuşiri-calităţi pe vertical cuvîntul ,,părinte” (Acrostih)
EX: Paşnic
Amabil
Răbdător
Iubitor
Nobil
Tolerant
Evlavios
PETALA 4
- Ce fac părinţii pentru voi ?
Completaţi spaţiile cu cîteva acţiuni ale părinţilor.
(ne cresc, ne îngrijesc, ne hrănesc, ne protejează...)
PETALA 5
-Ce faceţi, voi copiii, pentru părinţi?
(îi iubim, îi respectăm, îi ascultăm, îi ajutăm, îi cinstim ...)
Învăţătorul: A avea familie înseamnă a fi avut.
Părinţii sunt mîinile pe care poţi plînge. Iar uitarea în cărunțește părinţii.
Amintirea de n-o cînţi,
Uiţi de casă şi părinţi.
Cîţiva copii interpretează cîntecul,,Scumpi părinţi” , cu candeluţe aprinse în mîini.
Învăţător: Grea-i singurătatea asta
De cînd voi ne-aţi părăsit,
Fără tine, mamă, tată,
Viața parcă s-a sfîrşit.
!!! Un minut de reculegere pentru părinții şi buneii plecaţi în nemurire.
Avem numai doi părinţi
Doi părinţi ( prelung)
Ca doi zarzări înfloriţi
Să trăiţi un veac de pace
Cu părinţii la un loc!
Realizarea sensului
Anunţarea subiectului
- Azi ,elevi, vom discute în continuare, mai detaliat despre porunca a cincea din cele zece
porunci scrise de Dumnezeu: ,,Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să-ţi fie bine şi să trăieşti ani
mulţi pe pămînt pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l va da ţie”.
Primele patru porunci dumnezeieşti, despre care am vorbit, îi arată creştinului datoriile lui faţă de
Dumnezeu. După zicerile Lui, dintre oameni, mai întîi trebuie cinstiţi părinţii, care ne-au născut şi ne-
au crescut. Aceasta este unica poruncă în care se aminteşte despre fericirea şi binecuvîntare. Şi dacă 57
omul le respectă, le primeşte pe pămînt. Celora care îşi cinsteşte părinţii, Domnul le-a făgăduit că o
să trăiască mulţi ani pe pămînt.
Copii au datoria să cinstească părinţii lor, naşii de botez, învăţătorii, care le îmbogăţeşte mintea cu
cunoştinţe.
Învăţăturile sfinţilor părinţi:

- Cum înţelegeţi sensul expresiei : ,, A-i cinsti pe părinţi” (asalt de idei)
- Argumentaţi prin exemple concrete, poezii, fapte, povestiri pe care le-aţi avut de pregătit
pentru acasă.
1) A-i iubi, a-i respecta pe părinţi
( recitarea cîtorva poezii, adresate părinţilor )
Concluzii: ,, Iubeşte-ţi aproapele, ca pe tine însuţi”.
2) Ascultarea-i lucru sfînt
( dramatizarea textului ,,Răsplata ” din manualul de Ed.m-sp., cl. a 3-a , pag.32-33 )
Concluzii: ,,Copii, ascultaţi de părinţii voştri, pentru a avea o viaţă lungă şi fericită.
3) A-i ajuta la greu şi nevoi
( dramatizarea dialogului şi audierea povestirii ,, Fata din lut” )
- Ionică! du-te, dragul mamei şi cumpără o pîine.
- Acuş mamă, mai am puţin şi mă duc.
- Hai du-te şi du căldăruşa pentru resturi.
- Stai mamă, că acuși o duc.
- Cum aşa, cît se poate de aşteptat? Du-te mai repede ... Tu ai obraz? Cît să mai aştept?
- ...
- Mamă,vreau să mănînc, mă duc după o pîine.
- E tîrziu deja, am fost eu la magazin şi gunoiul l-am dus. Văd că am şi eu un copil de lut.
Învăţătorul: Elevi, se întîmplă şi la voi astfel de situaţii, cînd vă roagă părinţii ceva să faceţi?
-Ascultaţi povestea despre fata din lut.
,, Trăia odată o femeie, care nu avea copii. Ca să se mîngîie cumva si ea sărmana,a meşterit o fetiţă
de lut. A îmbrăcat-o frumos şi a aranjat-o pe un scaun . Nu trecea mult timp şi femeia îi spunea : ,,
Draga mamei fată, du-te după o căldare de apă”
- Cum credeţi, ce se întîmplă? De ce?
Apoi , femeia aşteaptă puţin si zice: ,, Lasă dragul mamei, că mă duc eu.”
Mai trece un timp şi iar se adresa fetei: ,, Du-te dragul mamei, şi mătură prin casă”.
Din nou aşteptînd puţin zicea: ,, Lasă că fac eu”. Aşa se mîngîia ea sărmana.Ei bine,ea nu avea copii,
dar de ce femeia din dialogul nostru dramatizat i-a zis băiatului că are un copil din lut? (pentru că
băiatul nu o ajuta cu nimic, fiind ca o stană de lut).
- De multe ori mamele, din marea dragoste pentru voi , uită că şi ele sunt obosite, mult mai
obosite de lucru, decît voi de joacă. Munca în gospodărie cade asupra lor şi fac aproape totul singure,
crezînd, că astfel copiii vor fi mai fericiţi. Însă unii copii , în loc să răspundă cu dragoste reciprocă,
aşteaptă să fie rugaţi, îndemnaţi, de mai multe ori pentru a o ajuta la ceva.
Concluzie: Din această pilda ce înseamnă a-i cinsti pe tata şi mama? (a-i ajuta)
4) A-i nu supăra pe părinţi
Dramatizarea textului : ,,Datoria mamei” cu Ionică care cere plată pentru lucrul făcut.
,, Toată ziua mama se ocupă cu lucru pe lîngă casă. Iar cînd oboseşte sau se îmbolnăveşte îl
cheamă în ajutor pe Ionel. Cîteodată Ionel face cu mare plăcere şi bucurie, iar alteori tristeţe parcă ar

aştepta plată pentru lucru făcut. Într-o zi Ionel a mîncat şi înainte de culcare a scris un bileţel: Mama 58
datorează lui Ionel :
 Pentru că am adus la pui de 3 ori = 3 lei ;

 Pentru că am adus lemne = 2 lei;
 Pentru că am adus buruieni la raţe= 2 lei;
 Pentru că am scos pisica afara = 1 leu;
 Pentru că am adus gîştele de la păscut= 1 leu;
 Pentru că am adus chibriturile = 1 leu.
Total= 10 lei.
Cînd a citit bileţelul mama, tare s-a mai mîhnit. A oftat din greu , s-a uitat cum doarme feciorul, l-a
mîngîiat pe cap, a şters lacrima pe obraz, a luat creionul în mînă, a tras o linie şi a scris: Ionel
datorează mamei pentru 7 ani aşa:
o Pentru că l-a născut şi a suferit = nimic;
o Pentru că l-a hrănit, spălat, încălzit= nimic;
o Pentru că a stat trează sute de nopţi= nimic;
o Pentru că i-a cusut cămăşi frumoase = nimic;
o Pentru că l-a păzit de foc, apă şi orice primejdie= nimic.
Total = nimic!
Dimineaţa cînd Ionel s-a trezit, s-a spălat, a îmbrăcat haina curată, a mîncat cu o rugăciunea de
masă. A găsit bileţelul mamei, a citit cu atenţie şi a bufnit în plîns.
- De ce credeţi că a bufnit în plîns?( pentru că a înţeles că a greşit şi a supărat-o pe mama sa).
5) Sănătatea părinților, bătrîneţe- haine grele.

Textul: ,, Fiul nerecunoscător” din Ed. m.sp. cl. II, pag. 30. Sf. Păr.: ,,Cum eşti tu faţă de părinţii tăi,
aşa vor fi şi copiii tăi faţă de tine”.
Cel care îşi cinsteşte părinţii va avea bucurie de la copiii săi şi Dumnezeu îi va asculta rugăciunea.
Binecuvântarea tatălui întăreşte casa copiilor, iar blestemul mamei o dărîmă pînă la temelie.
Fereşte-te să-i superi pe părinţi cu vreun cuvînt. Întotdeauna răspunde cu blîndeţe şi dragoste. Dacă
i-ai supărat cu ceva, imediat cere-le iertare. Toţi sfinţii au avut un adînc respect faţă de părinţii lor.
Proverbul : ,, Binecuvîntarea părinţilor în apă nu se îneacă şi în foc nu arde”ne demonstrează încă o
dată cîtă putere are rugăciunea părinţilor. Se cunosc cazuri cînd copii sunt vindecaţi datorită
rugăciunii părinţilor, chiar au înviat din morţi.
Reflecţie
- Deci, cum descifrăm porunca a cincea ?
Ce înseamnă a-i cinsti părinţii? (se dau citire enunţurile tapate şi atîrnate la tablă pe verso ferestrei
desenate de pe planşa cu bătrînii). Vezi ANEXA 1
1) A-i iubi ...;
2) A-i asculta...;
3) A-i ajuta...;
4) Să nu-i supărăm...;
5) Să ajutăm la bătrîneţe şi să-i menţinem sănătatea...
- Chiar dacă sunt plecaţi departe , părinţii voştri vă duc dorul, vă iubesc; plecarea lor ţine de fericirea
voastră şi de aceea trebuie să-i cinstiţi.
Cîntecul,, Părinţii mei”
Dor de mamă, dor de tată,

Dor de nucul de la poartă. 59
Îndemnuri:
- Rugaţi-vă să fie pace în familie şi iubire, să nu aveţi – ceartă, supărare şi ură.
- Rugaţi-vă să aibă părinţii sănătate şi răbdare pentru a vă creşte şi îndruma; să fiţi fericiţi şi
îndestulaţi cu de toate.
Încheiem lecţia cu o rugăciune pentru părinţi. Cîntec: ,, Rugăciune pentru părinţi „ ed.m.sp.cl.II.
Porunca 5: ,, Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să-ţi fie bine şi să trăieşti ani mulţi pe pămînt pe
care Domnul Dumnezeul tău ţi-l va da ţie”.
( împart fiecărui cîte un text-rugăciune). ANEXA 2
Tema pentru acasă
Să memoreze poezia-rugăciune şi în final să comenteze mesajul:
,, Dragi părinţi,
Vreau să vă spun că azi la lecţie...
A fost captivant...
Mi-a fost greu...
Cred că pe viitor...
Vă iubesc...”.
ANEXA 1
Fereastra desenată cu părinţii încărunţiţi, pe verso sunt acroşate tălmăcirea poruncii a cincea.

ANEXA 2
60
Rugăciune pentru părinţi
Doamne, ţine-i fericiţi
Pe părinţii mei iubiţi-
Să mă poată creşte bine,
Să se bucure de mine.
Iară eu să fiu cuminte,
La ce-i bun să iau aminte,
De ce-i rău să mă feresc
Şi mereu să-ţi mulţumesc.
Amin!
Rugăciune
Doamne Sfinte Împărate,
Care-n ceruri locuieşti
Cu milă şi îndurare
Peste tot Tu să priveşti.
Dă sănătate mamei şi tatei
Ca să poată îngriji
De toţi cei ai casei noastre
Şi în veci a-L mulţumi.
Amin!

MUMA LUI ȘTEFAN CEL MARE 61

Proiect de lecție la limba și literatura română
Clasa: III-a “A”
Învățător: Martea Lilia
Disciplina:Limba și literatura română
Modulul:”Strămoșii noștri ne lăsară
Trecutul sfînt și o frumoasă țară”
Nr.lecției din modul:8/29
Nr.lecției conform orarului: 1
Subiectul: Poezia“Muma lui Ștefan cel Mare”de Dimitrie Bolintineanu.
Exerciții de utilizare a diverselor tipuri de lectură.
Tipul lecţiei: de formare a capacităților de dobîndire a cunoștințelor.
Durata: 45 min.
Subcompetențe curriculare:
1.14.Descrierea/caracterizarea personajelor literare și aprecierea acestora conform
faptelor relatate;
2.1. Utilizarea eficientă a tehnicilor de lectură corectă, conștientă și fluidă, în scopul
ajustării lor aproape de ritmul vorbirii fiecăruia;
2.6 Exprimarea gîndurilor, emoțiilor și a sentimentelor față de mesajul textelor citite
sau a unor secvențe textuale;
Obiective operaţionale :
Elevul va fi capabil:
O1 - să citească fluent, cursiv, corect expresiv textul legendei;
O2 - să utilizeze în contexte adecvate cuvintele noi din text;
O3 - să răspundă la întrebările din conținutul fiecărui fragment;
O4 - să indice trăsăturile morale ce se potrivesc voievodului;
O5- să argumenteze hotărîrea mamei lui Ștefan cel Mare:
O6- să desprindă mesajul textului;
O7 - să aprecieze obiectiv activitatea colegilor;
O8- să participe cu interes pe tot parcursul lecției;
Strategia didactică:
 forme: frontal, în perechi, individual, în grup;
 metode: salutul netradițional, brainstormingul, descoperirea, conversația, discuția, explicația,
lucrul lexical, lectura în lanț, scaunul autorului, argumentarea
 materiale didactice;DEX, piramida comunicării, imagini , fișe, coroniță.
Referințe bibliografice:
1. Curriculum școlar, clasele I-IV, Chișinău 2010.
2. Ghid metodologic la manualul școlar, autori M.Buruiană, S.Cotelea.
3. Marin M.Niculcea T. Limba română manual pentru clasa III-a, Cartier 2012.

62
Secvențel Strategia didactică
e lecției Metode şi Metode de
Activitatea învăţătorului şi a elevilor
procedee evaluare
Moment organizatoric.
Evocarea -Bună dimineața Salutul
-Oaspeții ați salutat netradițional
Loc în bănci voi ați luat Frontală
Ia, să-mi spuneți încetișor
De l.rom va fost dor? Discuția dirijată
-Ce facem la lecțiile de l.rom.?
-Dar ce este comunicarea?
-Cum comunică oamenii între ei?
-Din ce sunt alcătuite propozițiile?
-Ce denumesc cuvintele?(lucruri)
-Cum se numesc aceste cuvinte?(subst.)
-Ce exprimă cuvintele?
Alcătuiți o propoziție folosind părțile de vorbire ce dezunesc:
o ființă, o acțiune, un lucru, o însușire.
Captarea -Am în mînă o coroniță. Ce ar însemna Expunerea
atenției ea?(onoarea,măreția...) o coroniță
-Cînd putem noi deține o coroană?
Ghicitoare:
Zice-se c-a fost sub soare Orală
Un domn mic, da-i zicea Mare
Cînd pe turci îi altoia
Mănăstire construia?(Ștefan cel Mare) Chestionarul frontal
-Ce domnitor recunoașteți din acest tablou?
-Cum îl recunoașteți pe Ștefan cel Mare?
-De ce l-a numit poporul Ștefan cel Mare?
-Care erau dușmanii Moldovei pe vremea domniei lui?
Anunţare Intuiți subiectul orei de astăzi? Intuiția frontal

a Astăzi vom studia o legendă: Muma lui Ștefan cel Mare după
subiectul D.Bolintineanu care face parte din volumul Legende istorice.
ui şi a Înregistrați data în caiete scrieți subiectul lecției.
obiectivel
or
Realizare Descoperiți cuvintele-cheie ascunse în dreptunghi?(Ștefan, Anexa 1 Lucrul în perechi
a Mumă, Biruință, Țară, oștire...
sensului Lectura model a poeziei
-V-a plăcut textul? De ce?
-Ce ați făcut, simțit în timpul lecturii?
-Cu cine ați vrea să vă semănați? Frontal
Scaunul Orală
-Numiți personajele. autorului
-Cine este ajutorul?Ce cunoașteți despre el?
Azi la noi în vizită a venit D.Bolintineanu. Joc de rol
-Bună ziua..mă numesc Dm.Bolintineanu - biografia
scriitorului este expusa de un părinte din clasa

Dirijarea Lectura cu voce tare Manual lectura
63
învățării -Este un text în versuri sau în proză? selectiva
-Ce conține poezia?
-Ce numim strofă,vers, rimă? Chestionarea
-Ce fel de rimă a folosit autorul? Argumentați?
-Cine a bătut în poartă noaptea?
-De ce nu i-a permis mama să intre? Analiza textului
-Ce l-a îndemnat ea pe fiul său? Frontal
-Ce hotărîre a luat domnitorul?
-Cum se termină lupta românilor cu turcii?
-Ce transmite poetul prin această poezie?
Explozia stelară
Alcătuiți întrebări în baza textului:
Explozia stelară Lectura selectivă
Recitim versurile în care descoperim rugămintea lui Ștefan Vocabular

Îndemnul mamei, hotărîrea domnitorului. Eu cercetez Frontal
Universul cuvîntului: Dicționar
Mumă- mamă, maică oștire-oaste, armată
Orologiu- ceas mare coronat-înconjurat Caiet, pix, scris În perechi
Zdrobit-sfărmat,strivit destin-soartă
Crud-rău, nemilos biruință-victorie
Alcătuiți propoziții cu 2 cuvinte la alegere utilizînd expresii Individual
plastice.
Fiți atenți la imagini potriviți cîte un cuvînt: victorie,fiu, mama,
hotărît.(se arată imaginile repetat pentru a verifica dacă copii
au reținut).
-Selectați pentru fiecare imagine un titlu potrivit cu referire la
subiectul lecției de astăzi.
I imagine: Victoria domnitorului
II imagine: Rugămintea fiului rănit
III imagine: Refuzul mamei Caiet, pix, scris
IV imagine: Hotărîrea domnitorului anexa 3
Ordonați imaginele după cum se desfășoară în text Imagini
fragmente logice.
Planul de idei: Individual
1. Rugămintea fiului rănit Pauză dinamică
2. Refuzul mamei
3. Hotărîrea domnitorului
Obținerea 4. Victoria domnitorului
performa Pauza dinamică:
n- Redați expresia prin mișcare, gest sau mimică: Foi A4
țelor Plînge și suspină tînăra domniță. Vîntul suflă rece. Rănile Metoda
mă dor. Ștefan se întoarce și din cornu-i sună. Lupta iar Rezumatorii
începe...Dușmanii zdrobiți. Cad ca niște spice de securi Întrebătorii
loviți. Clasificatorii
Prezicătorii În grup
Activitate în cooperare:
I.gr.-Rezumatorii: Rezumați textul citit în 5-7 propoziții Echipe,jocuri,
II.gr.-Întrebătorii: Formulați 4 întrebări și răspundeți la ele turniruri
pornind de la cuvintele: Cine...? Unde...? Cînd...? De ce...?

III.gr.-Clarificatorii:Descoperiți sinonimele pentru cuvintele:
64
luptă- armată- ceas-
Asigurare destin- zdrobită- victorie-
a retenției Includeți două sinonime în enunțuri proprii
IV.gr.-Prezicătorii: Găsiți în text cuvinte-însușiri pentru Caiet, pix, scris
următoarele cuvinte:
stîncă- castel- rîu- fiu- Asaltul de idei
soț- domniță- cuvinte- oaste- Foi A4
Evaluare Alcătuiți un catren utilizînd îmbinările date.
a Individual
-Formulați printr-un enunț mesajul textului citit.
Poezia este despre.......
Reflecții Continuați versurile: Asaltul de idei Frontal
Victorie sau B___________
Vîntul suflă rece, R______ mă dor Expunerea
Tînăra domniță era dulce și suavă ca o _A________
Ce suflă rece? V____________
Ce sună noaptea jumătate? O_________
Ce titlu s-ar mai potrivi acestei lecturi?
Expuneți părerea despre text comentînd gîndul, folosindu-vă Frontal
de ideile de buzunar.
a) Textul impresionează prin....
b) Cel mai captivant a fost momentul..... Memorarea ex.4
c) M-am amuzat cînd....... agenda
d) Am admirat......
e) Textul mă învață.....
f) Dacă mi-ar sta în putere aș face ca.....
g) De la eroii textului am învățat să.....
Se apreciază activitatea elevilor independent
Tema pentru acasă:
De memorat la dorință o parte din poezie, de îndeplinit
sarcinile de la ex. 3,5,6 p.63

AM DOI PĂRINŢI, DOAR DOI 65

Învăţător: Covalciuc Elena, grad didactic I
Liceul Teoretic “Mihai Eminescu,” oraşul Ungheni
Lecţie consacrată Zilei familiei (cu părinţi, despre părinţi, pentru părinţi)
Seminţe de cuget:
Ca sfinţii de pe icoane sînt părinţii noştri, Doamne...
Disciplina de învăţămînt: Ora de dirigenţie

Clasa a II-a
Numărul lecţiei în modul (conform proiectării de lungă durată): 29/33
Numărul lecţiei conform orarului: 4
Durata lecţiei: 45 minute
Tipul lecției: Lecţia de formare a capacităţilor de aplicare a cunoştinţelor
Subcompetenţe :
1. Identificarea rolului părinţilor în viaţa copiilor.
2. Manifestarea respectului pentru părinţi.
Obiective operaţionale:
La finele lecției toţi elevii vor fi capabili :
O1: Să stabilească calităţi specifice părinţilor.
O2: Să argumenteze relațiile copil–părinte.
O3: Să aprecieze corect faptele personajelor din fragmentele citite.
O4: Să sesizeze importanţa stimei și a respectului față de părinţi..
Metode și procedee: Joc energizant ,,Ochelarii’’, explozia stelară, păianjenul, cubul, microfonul
magic, studiul de caz, ,,Paharul plin’’, parabola ,, Să ne cinstim părinţii’’
Mijloace de învățămînt: Foi albe, postere cu fotografii ale familiilor, lipici, carioci, markere, microfon,
fișe cu informații suplimentare.
Al. Depărăţeanu - Doruri şi Amoruri de Alessandru Deparaţianu, Bucuresci, Typographia Naţionale a

lui St. Rassidescu, 1861Ghid de implementare a Curriculum-ului modernizat pentru treaptă primară de
învățămînt. Chișinău, 2011
Ghidul dirigintelui. A. Cutasevici, L. Cherdivară. Portofoliu metodic. Editura Cartier, 2010
Maxime și cugetări:1700 de aforisme celebre/selecție. Editura Epigraf, Chișinău, 2003

66
Secvenţele lecției Obiec Activitatea învăţătorului și a elevului Strategia didactică Evaluarea
tive (metode, procedee,
forme, mijloace)
Salutul
Evocarea (Prezint oaspeții dragi pentru noi, părinții) Soarele răsare
Activitate de spargere a gheţii . orală
Priviți prin ochelari. Spuneți, ce vedeți în trecutul vieții
voastre ? Ochelarii
Dar Dstră, stimați părinți?
-Acum priviți prin ochelari în viitor. Ce vedeți?
-Cine vă însoțește peste tot? De ce?
Leagănul copilăriei
Am un leagăn-legănel
Toţi se leagănă în el
Şi cel mare şi cel mic-
O1 Oare cum să-zic?
Leagănul copilăriei
-Alături de cine copilăria voastră este mai frumoasă? Discuția dirijată
Realizarea Seminţe de cuget
sensului Ca sfinţii de pe icoane sînt părinţii noştri, Doamne... individuală
-De ce se spune că părinții sînt ca niște sfinți?
-Cum îi vedeți pe părinții voștri ? Recital de poezie
-Cum îi descrie Grigore Vieru în versurile sale ?
Sărut, măicuţă, gura ta
Că e dulce ca mierea.
Mâna-i caldă ne mângîie
Ca un vântuleţ din glie.
Graiul mamei este dulce
Eu un cântec îl socot.
-Ce-i place mai mult mamei tale, tatălui ? Conversația 67
-Ce fac părinţii pentru voi ?
-Ce faceţi voi pentru ei ?
Povestire: Să ne cinstim părinţii (parabolă) Lectura
O femeie avea doi copii: o fată si un băiat. Copiii au plecat
de lîngă mama in căutarea lucrului.
O2 Intr-o zi, copii au aflat că mama lor e pe moarte. Fata a venit în
grabă acasă, dar băiatul n-a vrut să vină. Tare s-a mai
bucurat biata mamă cînd a văzut-o, dar s-a întristat că n-a
venit si fiul ei. După aceea, mama muri.
In acea clipă, fata se făcu albină, iar băiatul-păianjen. De
atunci, păianjenul trăiește singur, fără fraţi şi fără. părinţi.
Ţese pânze mereu, iar oamenii îl omoară. Albina însa este
întotdeauna veselă şi trăieşte cu părinţii si fraţii la un loc.
Mierea ei dulce o împarte la toţi. Iar din ceară, creştinii fac frontală
lumânările pe care le aprind la biserică. Studiul de caz
Dumnezeu ajută si păzeşte copiii care-i asculta pe părinți. El
ne îndeamnă să-i cinstim pe părinți!
-Ce s-a întâmplat cu mama?
-De ce băiatul a fost prefăcut în păianjen? Explozia stelară
Reflecţia Ce? –Ce fac părinții pentru copii?
De ce?- De ce părinții fac totul pentru copii?
Cine? – Cine trebuie să-i bucure pe părinți?
Cînd? – Cînd părinții au nevoie de ajutorul i susținerea
copiilor?
Unde ? –Unde mergeți în timpul liber cu părinții?
O3 Lectura versurilor din poezia Mama de Al. Depărăţeanu Lectura
Erau trei sărmani: doi copii si-o mama.
Si pâine!... un singur codru-ntr-o maramă!
Și mama atunci le dă
La fiecare- cîte-o părticea.
Mamă! atunci copiii ziseră plângând, 68
Ţie ce-ţi rămîne? Cubul jucăuș
Voi, răspunse ea.
Explică! De ce mama a dat pâinea copiilor?
Analizează! Ce se putea întîmpla, dacă mama nu împărțea
pâinea?
Descrie! Descrie chipul mamei.
Compară! Compară fapta mamei cu cea a fiului din
povestirea ’’Să ne cinstim părinții’’. Argumentul individuală
Asociază ! Ce poate fi mai scump pe pămînt decât
dragostea mamei?
Extinderea O4 Argumentează ! De ce mama a dat ultima bucățică copiilor
? Ce se putea întâmpla cu copiii flămînzi? Paharul plin
Elevii umplu paharul cu cuvinte dulci cu care doresc să
aline zilnic sufletul părinților
Părinții completează și ei ,,paharul’’ cu cuvinte dulci, pe care
Evaluarea ar dori să le audă zilnic de la copiii lor.
Se inițiază o discuție după un plan propus :
–Ce am învățat astăzi?
-De ce este important să ascultăm și să ajutăm părinții ? Microfonul magic
Adresez întrebări părinților :
-Stimați părinţi, ce aşteptaţi de la copiii Dstră ?
-Ce bucurii vă aduc ei zilnic ?
-Cu ce fapte vă surprind plăcut copiii Dstră ?

“MARA” DE I. SLAVICI – ROMAN AL FAMILIEI. 69
VALORILE FAMILIALE ÎN ROMAN

Proiect didactic al lecţiei
Liceul Academiei de Științe a Moldovei
Catedra Limbi și civilizații
Clasa: a X-a
Disciplina: Limba și literatura română
Profesor: Sorocean Inga, grad didactic superior
Subiectul/tema lecţiei: “Mara” de I. Slavici – roman al familiei. Valorile familiale în

roman.
SUBCOMPETENŢE VIZATE:
SC nr. 2.1. Aplicarea tehnicilor de abordare a textului literar şi nonliterar.
SC nr.4.2. Cunoaşterea, prin lectură, dirijată şi independentă, a textelor literare şi
nonliterare.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
 să comenteze un citat;
 să demonstreze înțelegerea unui fragment epic;
 să determine problemele familiale abordate în roman;
 să analizeze relațiile familiale în roman;
 să identifice valorile familiale promovate în roman ;
 să-şi argumenteze opinia proprie cu privire la necesitatea cultivării valorilor general-
umane în familie;
 să-şi formeze convingeri morale referitor la importanța familiei în formarea
personalității
STRATEGII DIDACTICE:
Metode şi tehnici: Discuția dirijată,citatul, analiza, argumentarea, cubul, sinteza, 3-2-1
a) Forme de activitate: individuală, frontală, în grup
b) Materiale utilizate: textul romanului Mara de I. Slavici, video-proiector,
laptop, proiect PPT, fișă-suport
RESURSE EDUCAŢIONALE:
a) Manual de Limbă și Literatură română, clasa a X-a, autori Tamara Cristei, Olga
Cosovan, Tatiana Cartaleanu, Adrian Ghicov
b) Bibliografie: Istoria Literaturii române pentru elevi și profesori, coord. Gh.
Crăciun, Ed. Cartier, 2004.

70
DEMERSUL DIDACTIC
Etapa Activitatea Timpul Activitatea
lecţiei profesorului şi resursele elevilor
I. Evocare Organizează condiţiile Elevii își pregătesc cele
necesare desfășurării necesare pentru oră
eficiente a demersului 3-2-1
educativ Discuția
Spargerea gheţii: dirijată
Alcătuiește o listă de Completează lista
3 lucruri care sunt valorilor umane
pentru tine mari.
Reduceți numărul la 2 3 min

Din cele două alegeți
lucrul cel mai
important
Din ce categorie a
lucrurilor „mari” face
parte?
Materiale
Morale
Spirituale
Umane 2 min
Virtuale
Eterne Răspund la întrebări
Constată dacă elevii au
încadrat în lista lor concepte
precum: familia, părinți,
mama etc. În dependență de
constatare,îi provoacă la 2 min
dialog: Vor deduce obiectivele
De ce familia, părinții se operaţionale
regăsesc/nu se regăsesc în
topul lucrurilor mari?
Anunță subiectul lecției,

sugerează scopul lecției,
propune elevilor să
stabilească etapele de lucru (
ce vor face la lecție?)
II. Propune spre comentariu Citatul Comentează citatul cu

Realizarea citatul lui Platon: „„Copiilor 3 min referire la propria
sensului trebuie să le lăsăm o experiență și la romanul
frumoasă moştenire de Mara
conştiinţă mai degrabă decât 71

de aur.”
Propune elevilor să
citească un fragment din Analiza
roman (anexa 1) și să Argumentarea Analizează situația, își
analizeze relațiile părinte-fiu. 5 min argumentează opiniile
- Oferiți un calificativ pentru
relația lor
- Stabiliți cauza
neînțelegerii
- Cine are dreptate?
Lucrul în grup
Comentaţi relaţiile familiale /cubul
în cele trei familii din roman: 15 min Lucrează în grup.
Mara-Hubăr-Persida/Națl
(elevii fac din timp lectura
romanului și sunt atenționați
asupra aspectelor de
analizat)
1.Descrieți atmosfera Cîte un elevi din fiecare
dominantă în familie echipă prezintă
rezultatele, blazonul
2.Comparați valorile familiei familiei
cu propriile valori familiale
3.Asociați familia cu un
obiect, imagine,
personaj,erou etc.
4.Analizați relaţiile dintre
membri (conflicte, probleme,
soluţii)
5. Aplicați-prezentați blazonul
familiei (slide 8). Organizează valorile
într-o schemă, imagine(
6. Demonstrați că armonia în caiete sau la tablă)
familială se bazează pe Își argumentează
înțelegere, adevăr etc punctul de vedere cu
Sintetizați valorile umane şi privire la familia ideală
spirituale din romanul Sinteza
„Mara”, înglobîndu-le 5 min
într-o imagine potrivită.
Ce valori trebuie să aibă o
familie ideală? De ce?
Argumentarea

opiniei 72
III.
Reflecţie Numiți:
3 – probleme cu care se 3-2-1 Numesc 3 probleme, 2
poate confrunta o tînără familie 5 min soluții, formulează un crez
2- soluţii salvatoare deviză cu
1 – deviză, crez personal cu privire la tema familiei
privire la tema familiei
Evaluează activitatea elevilor
Tema de acasă (la alegere):
1.Eseu nestructurat/structurat
(slide 13-14) 5 min
2.Text argumentativ: Demonst

că „Mara” este un roman
familiei
Observații_____________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
_____________________
Anexa 1
Liceul AȘM Limba și
literatura română
Prof. Sorocean Inga, grad didactic superior

Tema:“Mara” de I. Slavici – roman al familiei. Valorile familiale în roman.
Motto: Copiilor trebuie să le lăsăm o frumoasă moştenire de conştiinţă mai

degrabă decât de aur. (Platon)
Fișă-suport
Analizaţi discuţia personajelor
’’- Ai văzut! grăi Hubăr rece şi aspru.
- Ce să fi văzut? Întrebă Naţl, uitându-se lung la el.
- M-ai băgat în gura lumii, m-ai făcut de râsul tuturora, răspunse tatăl său. Prin toate
colţurile se vorbeşte c-ai umblat hoinar în timpul călătoriei şi că numai de milă te-au
amânat până la Sf. Ilie. Erau să te trimită iar în călătorie. Ruşine! Să-ţi crape obrazul!
Naţl se făcu alb ca varul, apoi picioarele începură să-i tremure, încît abia se mai ţinea
pe ele.
- Aşa e! zise el stăpânindu-se şi adunându-ţi toate puterile. Ei au dreptate! Am umblat
ca vai de capul meu, şi pot să gîndească ce vreau. Eu ştiu de ce, dar nu pot să le spun
şi lor, şi dacă le-aş spune, n-ar mai zice nimic, ci mi-ar plânge de milă. D-ta însă eşti
tată şi trebuie, dacă ai şi inimă de părinte, să simți că trebuie să fie ceva la mijloc, şi să
mă ierţi, să-mi ţii parte, să mă aperi, cel puţin în gândul d-tale, iar nu să-mi mai faci şi 73
mustrări, când eu însumi mă mărturisesc vinovat! Lasă-le, tată, să nu mai vorbim
despre aceste. Orişice ar fi între noi, adause el muiat, să trăim în pace, fie chiar şi
numai de dragul mamei, care d-tale îţi este nevastă bună, iar mie mai bună mumă. ’’
CITATE DIN TEXT
Şi nu e într-adevăr lucru mai dureros decît să nu poţi avea o bună părere despre părinţii
tăi.’’
”E porunca lui Dumnezeu, care rînduieşte ca copilul să-i vie la nevoie părintelui într-
ajutor. ’’
Tema pentru acasă
Reflectează într-un eseu nestructurat asupra importanţei familiei şi a valorilor ei
în formarea personalităţii tînărului, făcînd referiri la personajele romanului Mara de I.
Slavici.

“ALBUMUL FAMILIEI” 74
Martea Lilia
Clasa: I-a “A”
Obiectul: Ora de dirigenţie
Tipul lecţiei: de formare a priceperilor şi deprinderilor.
Competenţe specifice:
 Demonstrarea recunoştinţei faţă de părinţi;
Obiective operaţionale :
O1 - să descopere subiectul orei cu ajutorul primei litere;
O2 - să pătrundă în esenţa maximelor;
O3 - să comunice eficient cu părinţii în calitate de parteneri educaţionali
direcţi;
O4 - să coopereze în grup şi în perechi cu părinţii;
O5 - să reamintim părinţilor că sunt parte integrată a programului
educaţional şi să participe activ la acest concurs;
Strategia didactică:
 metode şi procedee: descoperirea, jocul didactic, analiza, conversaţia;
 mijloace de învătământ: planşe, fişe pe tablă;

Evenimente Strategia didactică 75

instrucţionale
Activitatea învăţătorului şi a elevilor Metode şi Mijloace de
procedee învăţământ
Moment organizatoric.
Evocarea 1.Completează mesajul:
Bună ziua p_____,______,_______.
Sperăm ca lecţia de azi să ne Mesajul Fişă pe tablă
aducă________,______,______
Aş dori să dăruiesc_____,______,________.
Pentru cine?______,_______,________.
2.Folosind prima literă din cuvintele date veţi
afla cărei fiinţe i se atribuie aceste calităţi.
Puritate, amabilitate, răbdare, iubitor,
nelinişte, tacticos, elegant,liber, educat.
-Ce cuvînt aţi obţinut?
-Ce formează copii împreună cu părinţii?
Anunţarea Subiectul lecţiei de astăzi este « Albumul Recital
subiectului şi a familiei »
obiectivelor Se propune recitarea poeziei de Poezie
D.Matcovschi
Părinţii
De ce nu ştim să ne iubim părinţii ?
De ce nu ştim copii cuminţi să fim ?
Părinţii noştri luminoşi ca sfinţii,
Coborîtori din dar şi suferinţe
De ce nu ştim, cinstit să-i preţuim ?
Ei seamănă cu pomii din cîmpie
Ce cresc în timp neobosit şi demn
Să adumbrească cuib de ciocîrlie
Şi gură de izvor cu apă vie
La rădăcina unei cruci de lemn.
Bătrînă toamnă, iarnă mai bătrînă
Cu spulber şi pădure în frămînt
Şi intră-ncet părinţii în ţărînă
Pînă la brîu şi mai departe pînă
La suflet, la oftat şi la cuvînt
Dea Domnul pace şi dea Domnul ploaie,
Auru-n spic să fie cu noroc
Şi ramura de rod să se îndoaie
Şi niciodată să trăiţi războaie
Cu toată lumea mare la un loc
Dea Domnul casa să vă fie casă
Nicicînd străină, tînără prin veac 76

Cu frate aşezat în cap de masă
Cu prunc lîng-o poveste mai frumoasă
Despre-un cioban în ţundră cu
toiag
Întoarcere din lut în soartă nu e
Am fost copii, dar n-am rămas copii
Şi ei părinţii către ceruri suie
Şi cerurile porţile-şi descuie
Şi clopotele bat din veşnicie
De ce nu ştim să ne iubim părinţii ?
De ce nu ştim copii cuminţi să fim ?
Părinţii noştri luminoşi ca sfinţii,
Coborîtori din dar şi suferinţe
De ce nu ştim, cinstit să-i preţuim ?
Realizarea -Despre cine se discută în poezie ?
sensului -Ce însuşiri le puteţi atribui părinţilor? Conversaţia
Imaginea sfîntă a părinţilor noştri ne va
rămîne pentru totdeauna în memorie. Avem o
datorie neachitată faţă de ei.
Astăzi vom petrece o lecţie –concurs
netradiţională. Şi vom vedea ce relaţii există
între părinţi şi elevii noştri.
Pentru aceasta am apelat la ajutorul
părinţilor.
Astăzi vom avea următorii participanţi la

concursul nostru:
6 elevi- 6 părinţi
Rugăm concurenţii să-şi ocupe locurile
potrivite.
Neapărat avem nevoie de un juriu Poze, arbore,
competent şi obiectiv care va aprecia Conversaţia lipici, ace de
concurenţii. descoperirea siguranţă
Juriul un profesor, un părinte
I Probă:
Întrebări pentru părinţi
-Cu consideraţi pe ce se bazează o familie Conversaţia
armonioasă?
-Cu cine stă în bancă fiul, fiica d-stră?
-Care ar fi cadoul potrivit copilului d-stră?
-Care este ultima operă citită de copilului d-
stră? 77
Alcătuiţi arborele genealogic din pozele pe
care le aveţi şi le atîrnaţi în faţă la tablă
intitulîndu-l „Albumul familiei”
II Probă:
Întrebări pentru copii
-Cum au făcut cunoștință mama cu tata?
-Ce istorioară interesantă din anii de şcoală
va povestit mama sau tata?
V-aţi isprăvit de minune şi cu această probă.
Reflecţia -Cum credeţi copii părinţii merită o rugă de la
noi?
-Cum vă rugaţi voi pentru ei?
Rugăciune
O Doamne, doamne sfinte
Ascultă ruga mea
Mă rog să ai tu, grijă
De-ai mei iubiţi părinţi
Căci mă iubesc fierbinte
Şi-i am mereu în gînd
Dar mai greşesc prin fapte
Şi le răspund urît
Dar n-aş dori vreodată
Ca să-i aud plîngînd
Susţine la nevoi
C-au avut grijă de noi
Ajută-i doamne la bătrîneţe
C-au muncit în tinereţe
Îndură-te şi iartă-i
De au făcut păcate
Şi dă-le Doamne multă, multă sănătate.
Rugăciune
Doamne ţine-i fericiţi
Pe părinţii mei iubiţi
Să mă poată creşte bine
Să se bucure de mine
Iară eu să fiu cuminte
La ce-i buni să iau aminte
De ce-i rău să mă feresc
Şi mereu să-ţi amintesc
Doamne Sfinte Împărăteşte
Care-n ceruri locuieşte 78

Cu milă şi îndurare
Peste tot tu să priveşti
Dă sănătate mamei, tatei
Ca să poată îngriji
De toţi cei ai casei noastre
Şi-n veci a-i mulţumi.
Iar acum noi elevii clasei I-a “A” vrem să
facem un apel la toţi părinţii plecaţi peste
hotare şi să spunem cît ne este de greu şi
dor fără ei, cît de mult le simţim lipsa
dedicîndu-le un cîntec.
“Avem nevoie de părinţi”
În încheierea, acestei lecţii cuvînt se oferă
preşedintelui juriului d-ei director care le-a
adus cuvinte de laudă părinţilor, elevilor şi
învăţătoarei înmînîndu-le cîte o diplomă de
participare activă la lecţie.

PĂRINŢII MEI , FRUMOŞI PĂRINŢI, 79
ENIGMATICI ŞI CUMINŢI
Oră extracurriculară
Leahu Galina,
învățătoare, grad didactic I,
Şcoala Primară, or.Călăraşi
Amenajarea. Sala 1.Ce-mpodobită e întreaga clasă!
e amenajată ca o casă Avem o oră specială, mai aleasă
mare -busuioc, icoană, Ce o vom ţine minte fiecare,
candelabru, fructieră E sărbătoarea ființelor dragi
cu fructe, o poză a doi Enigmatici și cuminți
părinţi, vază cu flori. În Scumpii noștri, dragi părinți.
sală, elevii stau în centru pe cerc (în interior
băieţii, exterior fetele) în centrul lor 2.Cuvine-se aici să mulţumim
învăţătoarea, un coş cu flori cu o pernuţă în La mame şi tătici, fiinţe dragi,
formă de inimă pe care e scris titlul serbării Care-au vegheat din prima zi de viaţă
(înv.recită după care elevii încep a dansa Urcuşul nostru spre o înaltă treaptă.
valsul după muzica lui E. Doga din filmul
”Tânăra și tandra mea fiară”) 3.Ne este greu să vorbim...
Cuvintele noastre sînt mici...
Învățătoarea: Și nu mai știm nici să gîndim
Fior adânc și tandru ne cuprinde
atunci cînd rostim cuvântul părinți. Dar...ne trădează inima în piept, aici...
Ce înseamnǎ părinți?.. Ascultați-o cum bate, părinți...(copiii imită
bătăile inimii)
Înseamnă viaţă, pentru că din
dragostea lor, ne-am zămislit cu
4.Vedeți, că șoaptele ei
binecuvântarea Tatălui Ceresc, înseamnă
Sunt doar pentru voi, părinți!
responsabilitate pentru cei cărora le-a dat
Toate gîndurile frumoase le purtăm în ea
viața. Numai părinții pot creste un copil
În micuța noastră inima.
frumos ca un înger,ca o binecuvântare
pentru ei si cei din jur.
Aș vrea sa mă opresc aici, deoarece în
continuare această oră o închinăm D-
voastră părinţii noştri iubiţi şi desigur Apare un greieraș.
copilăriei care este locul unde totul Povestitorul:
seamănă cu zâmbetul mamei, unde totul îţi Într-o zi de primăvară
aminteşte de tata, unde orice lucru este Greierașul abătut
ocrotit de privirea bunicilor. Cu chitara subsioară,
Câmpu-ntreg l-a străbătut.
Vals.E.Doga Copilașii vin în grabă,
În cunună se adun
Cu mirare îl întreabă: 80
-Ai pățit ceva pe drum? Bună dimineața,
Greierașul: Mîinile tăicuței!
-Cri, cri, cri, iubiți copii V-am dorit așa de mult,
Ajutați-mă să compun M-am trezit să vă ajut.
Cîntecel de sărbătoare,
L-aș începe, nu știu cum! 5.O, ce frumoşi ne sânt părinţii,
Azi voi faceți serbare Părinţii mei, părinţii tăi!
E ziua părinților Aşa frumoşi sunt numai sfinţii,
Invitatul de onoare Numai fiinţa lacrimii!
Sânt chiar eu! N-am cîntec! Mor! 6.Putem trăi în voie bună
Şi fără aur sau argint.
Fetița: E greu să nu ai un prieten,
Uite-o mână, nu mai plânge! Străin eşti fără de părinţi.
Lasă-mă să te mângâi. 7.Noi ştim că ei de dragul nostru
Doamne, inima-mi se frânge! Îşi poartă crucea bucuroşi,
Cu mine de vrei, rămâi. Viaţă lungă dă-le, Doamne,
Şi ţine-i veşnic sănătoşi.
Greierașul:
Nu pot, plec în căutarea 8. De-ar fi să plec vreodată prin străini
Unui cântec îngeresc! De casa părintească prea departe,
Te-am lăsat, îți mulțumesc! Aş lua cu mine doar o floare – Margareta
Îmi va aminti mereu de mama.
Fetița:
Stai puțin, fii vesel tare 9.De-ar fi să plec vreodată prin străini,
Treci pe la fiecare suflare Departe de mamă şi tată
Gătită de sărbătoare, Aş lua cu mine doar un cîntec de dragoste,
Vor găsi ei o cântare. Balada lui Manole, îmi va aminti mereu de
(Copiii sânt aranjați pe cerc și imită somnul, casă.
greierașul trece repejor pe lângă fiecare
șoptindu-i ceva la ureche, copiii se trezesc 10.De-ar fi să plec vreodată prin străini,
și cîntă) Poate de meleagu-mi prea departe,
Aş lua cu mine graiul mamei,
Cîntecul ”Bună dimineața!”(vers. Gr. Duiosul grai al mamei iubitoare
Vieru, muz. M. Ungureanu) Îmi va aminti mereu de patrie.
Bună dimineața,
Ochișorii mamei! 11.Mi-i dragă mămica, drag şi tăticul
V-am dorit așa de mult, Mi-i dragă bunica, drag şi bunicul.
M-am trezit să vă sărut. Sora şi fratele, luna şi soarele
Dragă mi-i dragă lumea-ntreagă
Bună dimineața, Ca puii în cuibul de rândunea,
Gura mamei dulce! Încap toate-toate în inima mea.
Te-am dorit așa de mult,
M-am trezit să te ascult. Cîntecul ”Părinții” muz. M. Ungureanu
Mi-e dor... Drag mi-s bunicii, 81
O, scumpi părinți, Drag îmi este satul,
Voi m-ați lăsat- Drag mi-i tot ce mă-nconjoară,
Peste hotare ați plecat Drag îmi e la mine-n țară.
Să vă trudiți, să vă-njosiți,
Pe mine să mă hrăniți... Mămica
Mi-e dor de voi! Păsărică, păsărică,
Mă culc și-adorm înlăcrimat. Zboară iute la mămica
Mă scol și sunt dezorientat. Și du-i multă sănătate,
Vă văd în gând, C-o iubesc, dar e departe.
Din greu trudind, O visez noapte de noapte
Pe mine ca să mă hrăniți, Și mă văd în vis cu ea
Dar sufletul mi-l chinuiți. Și-i cânt cântece în șoapte,
Mi-e dor de voi! Mă trezesc... și-s singurea.
Rugă către Dumnezeu

În preasfînta rugăciune, Vino, mamă!...
Ce i-o spun lui Dumnezeu,
Pentru tine, dragă mamă,
Eu mă rog pentr-o minune-
Am scris multe poezii.
Să vină tăticul meu,
Dorul meu mereu te cheamă,
Că-i plecat în depărtare
Vino-acasă de Florii.
Pentru-a noastră bunăstare.
Eu la școală-s prima-n toate,
Adă-l, Doamne, repejor!
Jocul l-am uitat, să știi.
Știu că tare-i este dor.
Vino-acasă, de se poate,
Să se-ntoarcă iar acasă
Vino, mamă, de Florii.
Și să stea cu noi la masă,
Iar a ta fotografie
Să mă-ntrebe de mi-i bine,
Udă-i de sărut, să știi.
De mi-s zilele senine.
Te prefă în ciocârlie,
Vino, mamă, de Florii.
Mi-e dor
Mi-e dor de mama azi, Sceneta:”Nepoțica și bunica”
Mi-e dor de mama mîine. -De ce tot oftezi bunică?
Mă rog la Dumnezeu Și mergi ca un melc mereu,
Să-i fie acolo bine. Pentru că ești bătrânică
Mă rog să zboare timpul, Ori toiagul este greu?
S-o văd din nou acasă
Și iar să stăm alături -Sunt bătrână dragul meu
La sfînta noastră masă Însă nu asta mă doare
Aș dori dacă-aș putea,
Drag îmi e... Să trăiesc să te văd mare!
Dragă mi-i mama,
Drag îmi este tata, -Buni ce vorbe rostești?
Dragă mi-i sora, O să fii nemuritoare!
Drag îmi este fratele, Cine să-mi spună povești
Cînd merg seara la culcare? n-am făcut o poznă mare, 82
(Cu mânuțele fragile aş putea să-mi cer iertare...
O cuprinde iubitoare.) nu-i aşa? Decât certat,
N-o să pleci de lângă mine umilit sau şifonat,
Nici măcar cînd voi fi mare! iar urechea mea gingaşă
să se simtă iar întoarsă
Cîntecul”Lângă părinți” muz. ca să ştie de-ascultat,
M.Ungureanu nu ar fi mai simplu oare
ca să merg să-mi cer iertare?
12.Cu ochii blânzi şi zâmbitoare
Ne mângâi tu, Mamă, pe chip; Două vorbe fermecate
Din suflet, mereu, iubitoare, Din necaz pot să mă scape.
Ne ocroteşti fără-ncetare Dar ce ciudat!
Cum scoicile sunt ocrotite de nisip. Simt aşa...o greutate
Mare - pân la lacrimă
13.Iar tu, Tată, iubitor mereu Că mi se usucă gura,
Ne sfătuieşti numai de bine; Se-ncleştează şi nu vrea
Tu pentru noi întotdeauna ai fost Să rostească ,,iartă-mă,,
Şi eşti un Zeu,ce la copiii săi el ţine. Ce mă fac? Cum ies din asta?
Vai ce grea îmi e năpasta!
14.Aşa vă vedem noi, dragi Părinţi
Şi vă iubim , şi vă adorăm! Aaaaaa ....dar staţi că am găsit!
În ochii noştri sunteţi doi Sfinţi Am idei! Ce dacă-s mic?
Ce ne umpleţi sufletul de dor. Nu vrea gura să m-ajute?
Nu-i nimic!
Moment surpriză Iartă-mă! – aceste vorbe
La ecran se vor prezenta poze din Dacă sunt prea greu de zis,
familiile copiilor. am să le aştern în scris,
Am să le pictez cu flori,
Sceneta:”Am încurcat-o” În mulţime de culori,
(4 frățiori se joacă cu mingea și au stricat Şi-am să le strecor în taină
vaza) Mamei , tatei pe sub haină,
şi măcar de-acum nainte
Iar am încurcat-o!... Am să fiu băiat cuminte!
Dar acuma, rău de tot... Cîntecul: “Părinţii mei” romanță
Cât am vrut...să fiu cuminte... interpret M. Ciobanu(în cadrul serbării a
m-am legat cu jurăminte, fost interpretată de învățătoare)
dar se vede că nu pot... Părinţii mei, ce mîndră sînt
mama iar o să mă certe Că-s umbra voastră pe pămînt
tata n-o să mă mai ierte Oameni de pace, oameni cuminţi
şi -are o mână grea... Cei mai frumoşi şi scumpi părinţi.
vai şi amar de pielea mea! Sufletul meu l-aţi plămădit
Din bunătate şi frumos
Însă stau şi mă gândesc: C-a-ntr-o poveste am trăit
În cuibul nostru luminos. Tu ai un dar nepreţuit 83
Refren: De mamă şi tată eşti iubit.
Părinţii mei, averea mea Binecuvîntaţi părinţii, toată viaţa pe pământ
Mă rog de voi nu-mbătrîniţi E porunca şi povaţa, şi dorinţa celui sfânt,
Cît voi pe lume mai trăiţi Binecuvântaţi părinţii, dragoste să le-arătaţi
Are cine să-mi şteargă lacrima. Căci, atunci veţi fi în viaţă şi voi
binecuvântaţi.
Din dragoste, voi înălţa Binecuvântaţi părinţii şi-i iubiţi, şi-i ajutaţi,
Un templu-n care veţi domni Căci oricât de mult le-aţi face, n-aţi plătit ce
Şi pe pământ voi Zei veţi fi datoraţi.
Părinţii mei, mândria mea. Fericiţi vor fi copiii ce părinţii şi-i cinstesc.
Şi demn de voi să fiu aş vrea Fericiţi vor fi părinţii ce copiii-n Domnu-şi
Să regăsiţi în mine-un cânt cresc.
Ce l-aţi cântat în doi cândva, Rugăciune
Cînd dorul nu-ncăpea-n cuvânt. Maica Domnului de Sus,
Refren: Totul vezi, totul auzi.
Învățătoarea trece pe lângă copii, îi Ajută Moldova noastră-
mângâie și recită: Părinții să stea acasă.
Nu eşti cel mai sărac din lume, Fără ei viața-i amară-
Nu sânt săraci cu adevărat Parcă-am fi străini în țară.
Averile sânt numai spume Cîntecul: „Vrem să fim lângă părinţi”
De ai tată şi mamă eşti foarte bogat. La final copiii împart diplome părinților cu
De ce crezi că-n lume nu-i iubire, genericul serbării și câte un
Nu ai motiv orice-ar veni, hulubaș(coptură), ceea ce simbolizează
Nu fi mâhnit, tu ai tată şi mamă dragostea în familie. Serbarea a fost
Care în veci te vor iubi completată și cu jocuri distractive părinți și
Fii, dar, copile, fericit, copii, de ex. ”Ghici a cui e glasul”, ”Să-mi
Atâta vreme cât trăieşti facă cosițele doar tăticul” ș.a.

VENIȚI, PĂRINȚILOR, ACASĂ! 84

Scenariul activității extracurriculare cu genericul:
Postolache Natalia
Colegiul Politehnic mun.Bălți
Competențe specifice:
A educa la elevi dragostea față de părinți, față de Patrie,
Sensibilizarea părinților plecați peste hotare
Evocarea
MELODIA Codrii mei batrâni (formația Acord) interpretează Mihai Vadim,gr.DR212
(video – frumusețea Moldovei)
Prezentator: Fiecare știe că „Să-ți respecți părinții„ este una din cele zece porunci ale lui Dumnezeu.
Nu trebuie să-i respecți doar dacă fac tot ce îți dorești sau dacă sunt buni cu tine, indiferent de situație
trebuie să le dai cinste. Părinții sunt în stare de orișice pentru copii lor iar majoritatea fac greșeala de
a pleca peste hotare, lăsîndu-și copii singuri cu bunicii sau cu alte rude. Chiar dacă copii își doresc
foarte multe și sunt mulțumiți cînd li se îndeplinesc orice capriciu lipsa părinților e mai grea decît
orice...................
Poezii:
-Părinții sunt suspin de dor (Elena)
sunt lacrima de bucurie
părinții mă înalță-n zbor
credință-mi sunt și poezie
M-au învățat să fiu cîntare,
mi au dăruit razele-n zori
să-mi lumineze clipa-n care
mi-e cerul încărcat cu nori
-Cu dragoste m-au ocrotit (Cristina)
cînd pașii m-au purtat în lume
pentru-a-mi afla drumul sortit
și a deveni un om anume.
Eu lor acum le mulțumesc
și îi respect. Într-un cuvînt –
ei sunt ai mei și îi iubesc
cît voi trăi pe acest pămînt.
-Părinții, frumoși ce-n lume rar se mai găsesc (Ana)
Părinții, o dulce lacrimă pe buze tu primești,
Părinții, un lucru bine înțeles
A fi părinte e o povară ce ei și au ales.
Părinții, în lumea asta nu-i nimic mai sfînt
Părinții, un înger trimis spre noi către pămînt,
Părinții, un trup luat din trupul celui sfînt,
Părinții, nu e nimic mai sfînt
Părinții, un bun îndrumător în al tău gînd (Doina)
Părinții, o călăuză pentru tine orișicînd,
Părinții, un suflet nou în tine au creat,
Părinții, e tot ce e de neuitat
Părinții, ca o povară la bătrînețea lor ne sînt,
Dar n-ai ce-i face așa e pe pămînt, 85
Părinții, ca sprijin în copilărie ei ne-au fost,
Dar ce să spui că nimeni nu te aude, și totuși nare rost.
Melodie : Nemuritorii ,Viața mea(Mihai Vadim)

Lenuța: Știți fiecare din colegii mei au telefon mobil, iar părinții lor îi sună la fiecare pauză să întrebe
cum sunt, toți au calculator și vorbesc despre multe site-uri interesante doar eu nu am! Maria în
fiecare zi îmi povestește despre cadouri superbe care le face tatăl său,de mama ei nici nu mai zic ... îi
cumpără haine atît de frumoase ... mereu le are noi.
Mama: Scumpo, nu aduc la nimic bun toate aparatele astea cu radiații mari, doar fac rău sănătății.
Haine tu ai, nu sunt mereu noi, dar trebuie să te bucuri și de atît.
Lenuța: De ce ceilalți au tot? De ce lor părinții nu le zic ca trebuie să se bucure de ceia ce au? De ce
Mama: Nu mai pot așa! Nu vreau să îmi văd copilul suferind și mai ales nu vreau să ajungă să ne
urască! Trebuie să facem ceva!
Tata: Tu știi care e unica soluție........ însă ambii știm care sunt consecințele......
Melodie- Satele Moldovei(A.Lazariuc)-intrep.Bucur Daniela
(Lenuța se întoarce de la școală)
Tata: Scumpa mea vino puțin aici.... avem ceva să îți spunem
Mama: Să știi că noi te iubim foarte mult și doar pentru tine muncim așa că am decis să încercăm să
îți oferim ceva mai mult , deci pentru ceva timp o să plecăm peste hotare, tu o să rămîi cu mătușa ta .
Lenuța: Dar ......... asta înseamnă că o să am și eu calculator, telefon și tot ce o să îmi doresc?
Tata: Da, micuța mea!
(Lenuța rîde bucuroasă)
Melodie: Anii mei( I. Cuciuc M.Șura)

Mătușa: La ora 7 să fii acasă, iar telefonul mult dorit care de acum îl ai, să îl ții te rog aprins!
Lenuța: Aha........... (pleacă, trîntește ușa)
„Mi-e dor de tine, mamă,
Că nu m-aștepți în prag,
Mi-e dor... cînd deschid ochii
Și nu îți văd chipul drag
Mătușa: Ia să îmi spui tu mie, oare o duci rău cu mine Nu fac să îți fie bine?
Lenuța: Orice-ați face pentru mine , fără mama nu e bine! Greul dor de ea mă apasă, și mă simt
singură-n casă.
De ce doamne tocmai eu
Nu îl am pe tatăl meu
Chip curat ca lacrima?
Tot mai sper ca intr-o zi
Acasă ei vor sosi
Dar a mea copilărie
E distrusa, e pustie
Cîntec:Mi-e dor de voi părinți(Savana)
(la școală colegele de clasă discută între ele)
1 fetiță: Ieri am fost cu mămica și tăticul la parcul de distracții, a fost extraordinar! Mămica a fost cu
mine la toate………… iar tăticul mi-a cumpărat tot ce am dorit !
2 fetiță: Interesant, noi însă am fost la grădina zoologică, apoi am fost la cumpărături cu mămica, a
fost atît de minunat, mi-a îndeplinit orice dorință, uite ce brățară drăguță mi-a cumpărat ………….
Dar tu Lenuța cum te ai odihnit? Ieri a fost duminică cum te ai distrat? 86
MELODIA - Lacrimă înstrăinată (C.Cantemir)
(pleacă tristă și plînge între timp sună părinții)
Tata: Buna scumpo, păpușa mea micuță ce faci?
Lenuța: Tăticule, mămico, mie dor de voi! Nu mai pot așa, nu mai vreau nici computer, nici telefon
nou. Am nevoie de voi aici, lîngă mine, vreau să ieșim și noi ca o familie frumoasă în oraș, vreau să
ne distrăm și să rîdem împreună, vă rog veniți înapoi acasă.
Frățiorul meu plînge în fiecare seară, îi este foarte dor de voi, ascultați ce poezie frumoasă a învățat.
(Video poezie)
Tata: Cred ca fiica noastră și-a dat seama că este mult mai bine cînd toată familia e împreună.
Mama :Poate ne întoarcem acasă, căci tare mai vreau să-mi văd copilașii cum cresc.
Melodie: Mi-e dor de casa mea (A.Ursu)-La ecran derulează video clipul….
Autor : (Lenuța vine de la școală iar acasă o așteaptă o surpriză )
Lenuța :Iertați-mă pentru tot ce v-am făcut și pentru tot ce v-am spus altădată. Vreau să ne fiți mereu
alături, să nu plecați la Moscova sau în Turcia. Vă iubesc nespus și nu vreau să vă pierd. Nu-mi
închipui viață fără voi.
Nu vreau deloc să plecați Vreau să îmi fiți mereu alături, fiindcă sunteți tot ce am mai scump pe lume
DANS-Hora din Moldova
Poezie:
Sînt plecați în țări străine
Mame fiice și feciori
Să trăiască vor mai bine
Decît în Moldova lor
Au plecat din Țara dragă
Cu lacrimi și mult dor
Chiar dacă este săracă
Este țara, țara lor
Acolo în străinătate
Visul revine înapoi
Dar nu ai ce face, frate
Cum să dai timpu-napoi
Te gîndești că poate mîine
Te întorci în țara ta
Trebuie să-ți faci de toate
Pentru toți și mama ta
Ani de zile cu batista
Mama lacrimile șterge
Își așteaptă mult fetița
Căci abia, mama, ea merge
Iata-n casă întristată
De dorul copiilor
Și mereu e supărată
De lipsa nepoților
Așteaptă ca să o sune
Să-i întrebe ce mai face
Își dorește să-i adune

Așteptîndu-i cu mult drag 87
Sună telefonul, sună
Alo, mamă, ce mai faci
Mama mea, ești cea mai bună
De ce mamă, de ce taci?
Ce se-ntîmplă nu-mi răspunde
Mama dincolo de fir
Unde ești, mamă, tu unde?
Mă întreb eu și mă mir
Aud glasul slab al mamei
Tremurînd la receptor
Te aud eu, dragul mamei
Î-mi răspunde ea cu dor
Ochii mei sunt plini de lacrimi
Dar zîmbesc, și zic că-i bine,
Cu batista, culeg lacrimi
Zic, mamă, mi-e dor de tine
O să vin degrabă acasă
Anul acesta îți promit,
Am un dor nebun de casă
De cînd am plecat demult
Sărut, mamă, mîna ta
Te iubesc, ești viața mea
Mamă încă mă vei aștepta
Căci mă-ntorc în țara mea.
Prezentator : Scumpii noștri părinți, primiți flori în semn de recunoștință pentru tot ce faceți pentru noi
iar părinților plecați peste hotare, plecăciuni pînă la pămînt, și să știți că mereu vă v-om fi
recunoscători pentru sacrificiile făcute pentru noi.
Melodie- Viața e frumoasa
Prezentator: Venim cu un îndemn către toți părinții din țara noastră. Veniți, părinților, acasă!
Mulțumim pentru atenție!

ZIUA INTERNAȚIONALĂ A FAMILIEI 88
Înv. Tatiana PLACINTA,

grad didactic I,
Gimnaziul ,,Grigore Vieru”, or. Ialoveni
I.Scenete, momente artistice dedicate familiei
Mărturisire
-Nu te superi dacă-ți spun
O poveste uimitoare?
-Cu plăcere te ascult, fără nici o supărare.
-Știi...mămico-mi vine greu,
Nu prea știu cum se începe...
-Cum așa? De început,
Cred, oricine s-ar pricepe.
Zii: ,,A fost cîndva, demult...
-Gata, mai departe știu-
Colo la bucătărie
Fructiera cea de lut.
Și era frumos gravată,
Tare mult țineai la ea
Că ți-o dăruise tata
La aniversarea ta.
Și-o puneai plină cu fructe
Lîngă vaza cea cu flori,
Nu lipsea nicicînd pe masă
Mai ales, la sărbători...

-Ei, și-acuma mai departe 89
Spune ce s-a întîmplat?
-Dacă n-ai răbdare-ți spun:
Fructiera s-a cam spart...
Și formula de – încheiere
Vrei, mămico, să ți-o spun?
-Știu și singură, vreau mîna
Doar pe-o mătură să pun.
----Mama coace plăcințele,

Eu mă-nvîrt pe lîngă ea.
----------Du-te , dragul meu la joacă,
Chiar, te rog, nu mă-ncurca.
---------Nu mai stau pe loc o clipă,
Dacă zice ea, mă duc,
Nu cumva să facă mama
Plăcințele cu bucluc

90
Băiatul: Bună ziua, mătușică!

Mătușa: Iaca vin eu acușica!
Băiatul:Nu mătușică, îți dau binețe!
Mătușa: Ce vrei , să-ți aduc sticlete?
Băiatul: Mătușică, ești cam surdă?
Mătușa: N-are baba, n-are urdă!
Băiatul: Nu-ți cer urdă, îți spun așa!
Mătușa: N-are baba, că ți-ar da!
Băiatul: Ce vrei să-mi dai, mătușă?
Mătușa: A-a-a-a, tu vrei păpușă?
Băiatul: Nu păpușă, mătușică!
Mătușa: Zici, te cheamă Ionică?
Băiatul: Nu Ion îmi zice mie!
Mătușa: Dar cum ai zis, Ilie?
Băiatul: Ei mătușă, eu te las.
Mătușa: Vai, ce zice, că e gras?
Băiatul:Vai, sărmanul, e slăbuț,
E micuț și nume n-are,
Ba-i Ion, ba e Ilie
Nu-i nimic, e scofîrlie.

91
Soacra cu trei nurori

Soacra: Da ce stați ca niște momîi? Cine să lucreze în locul vostru?Eu mă duc să ațipesc puțin, că
mi-a trecut ciolan peste ciolan și am obosit. Dar să știți, eu dorm iepurește. Am al treilea ochi la ceafă,
văd totul. Ați înțeles?
Prima noră: Cum vine asta? Noi să lucrăm , dar ea să doarmă?
A doua noră: Mămuca are la ceafă încă un ochi și vede ce facem noi.
A treia noră:La ceafă? Vede toate? Dar noi ce mîncăm , fetelor?
A doua noră: Ia, răbdări prăjite, dragă cumnățică. Dacă ești flămîndă, ia o bucată de mămăligă cu
niște ceapă.
A treia noră: Ceapă cu mămăligă?Da slănină nu-i în pod? Unt nu-i? Ouă nu sunt?
Prima noră: Sunt de toate, dar sunt ale mămucăi.
A treia noră: Eu cred că tot ce-i a mămucăi, e și al nostru.
Nurorile cîntă:
Soacră, soacră poamă acră
De te-ai coace cît te-ai coace
Dulce tot nu te-i mai face
De te-ai coace toată toamna
Ești mai acră decît coarna
De te-ai coace-un an și-o vară,
Tot ești acră și amară
(Nurorile mănîncă, soacra se trezește)
Soacra: Așa lucrați?
Prima noră: Of, mămucă, au fost cuscrii și le-am pus masa
Soacra: Da de ce nu m-ați trezit și pe mine?
A doua noră: Ai spus că vezi totul cînd dormi.
Soacra: Stați că vă arăt eu vouă!!!

92
Chirița: Vai de mine, cu niște țărănoi, că n-ai chip să trăiești de răul lor. De-abia am ieșit puțintel la
plimbare ca să mă răcoresc,,, și parcă dracu i-o scos în cale să mă tulbure. Iar m-oi fi făcut roșie la
față ca un stacoș. Pardon, Bonjur, domnilor neavoastre. De cînd m-am dezbăierat de Calipsița și
Aristița... și de cînd în sfîrșit le-o măritat bărbatul meu cu Brustur și Cociurlă pare c-am întinerit cu 20
de ani, îmi tot vine să zburd, să sar.
Of, pardon, nu m-am prezentat cine sînt. M-ați recunoscut? Sînt Chirița, lui Grigore Bîrzoi ot Bîrzoieni.
O, dar ce-mi văd ochii, ce doamne impozante și frumoase. Dar, recunoașteți, pe Chirița n-o întrece
nimeni. Să vedeți ce trecere am avut la Paris, se învîrteau franțujii în jurul meu ca muștele. Și toți
parle an franse. Dar las-că și Chirița a făcut școală franțuzească. Mai parle cum parle Chirița, n-a
parlit nimeni. Eh, să visezi la așa viață. S-a îndrăgostit de mine un domn. O, ce frumos era!Ochii-
săgeată, buzele-doi colțunași care te ademenesc. Eh, Chiriță, Chiriță, ce te-ai măritat cu Bîrzoi? Și-mi
cînta, o, ce frumos îmi cînta!
-Chirițoaie, țoaie, țoaie
Unde ți-i bărbatul, oaie.
-Of, nu așa!

-Chirițică, țică, țică 93
Maimuța-i mai frumușică.
-Ei, am încurcat-o de tot. Nu înțelegeți neavoastre muzica franțuzească!
Acum am hotărît să mă fac primăriță. Căci acum primarii au cea mai dulce viață. Țin polițiști la
poartă, mașina la scară. Primărița cîntă, iar primarul joacă. Lăsați pe mine, mă ajunge capul de una
ca asta! Femeile din orășel de 3 ori pe an vor pleca la sanatoriu, odată la mare, de două ori la munte.
O dată în lună la concert, teatru, de șapte ori pe săptămînă la frizer. Să votați stimabile pentru mine,
că n-o să regretați.
Dar acum, pentru că se apropie sărbătoarea noastră, a femeilor, vă doresc să fiți așa ca mine.
Acum fug să-i poruncesc lui Bîrzoi ce cadou să-mi cumpere. Așa să faceți și neavoastre.
Grigore!!!!Bîrzoi!!!...
Scenetă
Ionel:Măiculița mea cea scumpă,
Am de scris și de-nvățat,
Dar voi face mîine totul,
Azi am poftă de jucat.
Mama:Bine dar, Ionică dragă,
Fă așa cum te gîndești.
Nici eu nu mai gătesc,
Ți-oi da mîine de mîncare.
Azi vreau să mă odihnesc.
Ionel: Dar, mămico, azi mi-e foame,
Pînă mîini nu pot răbda.
Mama: De-i așa, băiatul mamei,
Ascultă povața mea:
Ia dar cartea și citește,
Învață și socotește
Și nu lăsa lucrul baltă
De azi pe mîine niciodată.
Ionel: Înțeles, măicuța mea,
Mai mult nu s-a repeta.
II. Cîntec dedicat familiei
De ziua familiei mele
1.Fiecare-n viață-odată
Pe acest pămînt
Are-o familie minunată
Despre care cînt.
Dulce ca o păpădie,
Mult mi-e drag de ea
E cea mai frumoasă familie,
Familia mea și-a ta.
Refren:
De ziua familiei mele
Eu cu drag îi cînt
I-am strîns și floricele 94
De pe acest pămînt.
De ziua ta, familie
Ți-aduc toată dragostea
Și te iubesc familie
Din toată inima.
2.În cununi de curcubeu
Și nevinovată
Este-alăturea mereu
Familia preacurată.
Dulce ca o păpădie,
Mult mi-e drag de ea
E cea mai frumoasă familie,
Familia mea și-a ta.
III. Poezii despre familie din creația elevilor din clasa a III-a,
Gimnaziul,,Gr. Vieru,, or.Ialoveni
1. Familia este dragoste
Ce o primești în dar
Nimeni în lume nu poate
Să ți-o ia.
Ea îți oferă casă,

Bucate pe masă.
Familia te iubește,
Lumină în viață îți dăruiește.
Topală Daniel
2.Inima mamei,
Inima tatei,
Inima mea,
Vor fi mereu alăturea.
Caunov Gleb
3.Familia este un lucru sfînt,
Ce mi-i dat pe-acest pămînt.
Ea mă păzește de rău,
Aib-o-n pază Dumnezeu.
Donică Daniela
4.Cel mai bun lucru în viață?
Să te scoli de dimineață
Și să-ți vezi familia toată,
Ce te așteaptă...
Ziulcovschi Margarita
5.Mama e pîinea de care mi-e dor,

Tata e soarele strălucitor,
Bunica e-un înger păzitor.
Alex e un frățior mai mic,
Eu sînt tînăr și voinic. 95
Asta e familia mea
Și eu mă mîndresc cu ea.
Ignatov Sorin
6.Familia mea
E o deschisă lalea.
Noi ne ajutăm
Și-mpreună ne jucăm.
Galetnic Ana
7.Acesta e tata,
Bun și serios.
Aceasta e mama,
Exemplu frumos.
Fratele cel mare
Merge la școală.
Sora cea mică,
La mama aleargă.
Aceștia formează
Familia-ntreagă.
Curnic Andrei
8.Familia este o avere,
Care ne dă multă putere.
Noi cu drag să o apreciem
Și pe ea să o păstrăm.
Țineți minte,
Nu uitați
S-o păstrați,
S-o ascultați!
Bolocan Andreea

PROIECT EDUCAŢIONAL ÎN PARTENERIAT ŞCOALĂ – 96
FAMILIE – COMUNITATE : ÎMPREUNĂ PENTRU COPII

Argument :
Familia reprezintă un element cheie în dezvoltarea copilului, dar singură nu își poate exercita această
funcţie fără colaborarea cu şcoala, care asigură resurse suplimentare. Implicarea familiei va întări sprijinirea
ţelurilor educaţionale. Părinţii şi educatorii exercită o influenţă vitală asupra dezvoltării copiilor , chiar dacă ei
acţionează în contexte sociale diferite
Implicare părinţilor în desfăşurarea activităţilor din şcoală este în beneficiul familiei şi al calităţii actului
educaţional.
Cunoaşterea familiilor presupune o lungă investigaţie , aceasta realizându-se prin vizite la domiciliu ,
excursii , serbări , mese rotunde , acţiuni comune , întâlniri şi colaborări strânse.
Astfel , părinţii trebuie să cunoască scopul educaţiei , metodele şi procedeele folosite precum şi
capacităţile copiilor. Ei au posibilitatea să-şi cunoască mai bine copiii, modul de manifestare în viaţa de grup.
Scop :
Proiectul promovează un caracter interactiv , elevii fiind puşi în situaţia de a-şi dezvolta diverse abilităţi :
jurnale de excursie ,creaţii artistice , expoziţii , mape didactice , fotografii digitale etc . Vizând latura aplicativă
a procesului didactic , proiectul urmăreşte formarea unui comportament ecologic al elevilor ca viitori cetăţeni ,
responsabili şi implicaţi în activităţile de salvare a mediului înconjurător. Proiectul are şi o componentă civică
urmărind,formarea elevilor ca viitori cetăţeni cu un pronunţat spirit de iniţiativă , cu un real simţ al
responsabilităţii şi implicarea elevilor , părinţilor , cadrelor didactice în acţiuni de voluntariat în vederea
realizării solidarităţii umane cu persoanele aflate în dificultate la nivelul comunităţii locale.
Obiectivele proiectului :
Cunoaşterea , valorificarea şi respectarea tradiţiilor locale , a patrimoniului cultural local
Realizarea parteneriatului şcoală – familie – comunitate
Dezvoltarea abilităţilor de comunicare , de creaţie artistică , a capacităţii de toleranţă , a implicării
responsabile la nivelul comunităţii locale
Realizarea de spectacole tematice şi organizarea de vizite umanitare
Derularea de activităţi de protecție a mediului , colectarea deșeurilor de hârtie etc.
Popularizarea acţiunilor comunitare derulate în proiect , în mass – media locală în scopul sensibilizării
comunităţii locale
Realizarea de portofolii , desene , jurnale , întâlniri cu specialişti din diverse domenii
Grupul ţintă :
 Elevii claselor I şi a III a
Beneficiari direcţi :
 Elevii claselor I şi a III a
 Cadrele didactice
 Părinţii
Beneficiari indirecţi :
 Comunitatea
Durata:
 1 an
Finanţare:
 Extrabugetară ( sponsorizări locale , sponsorizări ale comitetelor de părinţi , campanii de strângere de
fonduri pentru ajutoare umanitare , etc.)
Resurse umane :
 Elevi ai şcolilor partenere
 Cadre didactice în echipele de proiect
Resurse materiale:

 Cabinetul de informatică al şcolii pentru parteneriatul on line
97
 Sala festivă a şcolii pentru evaluarea lunară a activităţilor derulate
 Imprimante , aparate foto digitale , cd-uri
 Mape , portofolii , jurnale , postere , desene , creaţii literare , plastice etc.
 Editarea semestrială a revistei dedicată proiectului
Diseminarea informaţiilor:
 On line între şcolile partenere în proiect
 Mass – media locală
 La nivelul şcolii prin intermediul panoului dedicat proiectului , pliante , postere
 Ediţia semestrială a revistei dedicată proiectului
Evaluarea proiectului:
 Lunar , la nivelul fiecărei echipe de proiect
 În prima săptămână din iunie, evaluare în şedinţă publică cu echipa de proiect , cadrele didactice ,
elevi , părinţi , parteneri locali , sponsori ai proiectului , invitaţi ai comunităţii locale , mass – media
locala.
Etape de dezvoltare:
1. Artă
2. Ecologie
3. Comunitate
Programul activităţilor :
Prezentul proiect are ca obiectiv principal implicarea tuturor categoriilor de elevi în derularea celor trei
etape de lucru .În acest sens menţionez următoarele categorii : elevi proveniţi din familii dezorganizate , elevi
proveniţi din familii cu probleme financiare , elevi cu părinţi plecaţi în străinătate , elevi cu cerinţe educaționale
speciale ( CES)
Prof. inv. primar
Raluca Darabaneanu

FAMILIA CELULĂ DE BAZĂ A SOCIETĂȚII ȘI MEDIUL DE 98
REALIZARE A „EULUI” SĂU

Proiect didactic
Disciplina: Dirigenție
Grupa:
Subiectul lecției: Familia celulă de bază a societății și mediul de realizare a „eului”său.
Profesor: Balanici Olga
Data: 15 mai
Durata: 45 min;
Obiective de referință: la finele lecției elevii vor fi capabil:
O1: Să definească noțiunea de familie;
O2: să argumenteze rolul familiei în societate;
O3: Să analizeze cerințele familiilor actuale în Republica Moldova și căi de soluționare a unor probleme în
dezvoltarea „eului”;
O4: să conştientizeze idei de libertate şi responsabilitate în relaţiile interpersonale şi în raport cu grupurile de
apartenenţă: familia –societatea.
Tipul lecției: de consiliere (mixtă)

Aspecte de motivare:
 Intrinsecă - experimentul didactic (Filosofia vieţii) va contribui la armonizarea familiei prin
propriul efort;
 Extrinsecă – Activităţi de parteneriat vor stimula cooperarea între membrii familiei.
a) forme: lucrul în echipă, individual, echipă
b) metode: Conversația, problematizarea, descoperirea, asaltul de idei, proiect de grup, experiment.
c) materiale didactice:foi flipchart, foi A1, carioci, marchere, Ppt, monitor, filmuleț.
Referințe bibliografice:1. http://ru.scribd.com/doc/77613918/Proiect-Didactic-Familia
2. A. Gheorghe, I. Mățan, M. Maftei, ș.a. , Dirigenție și consilierea, Editura „Gheorghe Alexandru”- Craiova,
3. Învăţ să fiu. Ghid pentru psihologi şcolari, diriginţi, profesori, Chişinău, 2006.
Scenariul lecției:
Momentele Obiecti Elemente esențiale de conținut Metode și Forme de
lecției vele procedee organizare
1. Evocarea Se asigură o atmosferă de confort și condiții optime
pentru desfășurarea cu succes a lecției.
Prezentarea simbolului familiei și mottoului:
O2
Experiment
meditativ
„Prin familie viața individului se eternizează. Precum

se cufundă în trecut prin strămoșii săi, tot așa ia în
stăpînire prin descendenții săi.”
Se îndeplinește Acrostihul de pe tablă cu substantive
abstracte referite la cuvîntul scris:
F- Fericire Acrostih
A -Armonie
M
99
2. Realizarea L
Sensului I
A Problematizarea
 Cum credeţi, care este rolul familiei în
societate?
Se definește noțiunea de Familie(definiție, puncte

de vedere:sociologic, juridic si psihosocial):
Def.: cea mai veche forma de asociere umana, grup

de persoane unite prin căsătorie sau rudenie, grup
social al cărui membrii sunt legați prin raporturi de
vârsta, căsătorie sau adopție, trăiesc împreuna,
cooperează si cresc copii.
O1 Sociologic: grup axat pe relațiile dintre membrii prin

comunicare si interrelaționare. Vectorii de analiza:
structura; funcțiile fundamentale (economica, de
socializare, afectiv-sexuala, reproductiva).
Juridic: def. Un grup formal, reglementat prin legi și

acte normative. Grupul de persoane între care s-au
stabilit anumite drepturi și obligații, reglementate prin
drepturi legale. Normele stabilesc: paternitatea,
modul de căsătorie; drepturile și obligațiile soților;
relația dintre părinți și copii.
Psihosocial: presupune analiza familiei ca un grup

primar bazat pe puternice relații face to face,
colaborare și asociere. Familia este o rețea de relații
individuale determinate de personalitățile membrilor
dar și de fenomene exterioare grupului. Este un Individual
exemplu tipic de grup primar. Este un grup format din
2 sau mai multe persoane legate prin legături de
sînge, căsătorie, adopție care locuiesc împreuna
interactionînd, creînd și menținînd un mod de viață
comun. Familia se individualizează prin: stilul propriu
de viață, normele, obiceiurile, valorile promovate și
transmise. Ea se află racordată permanent la relațiile
sociale, schimbările sociale o influențează sub toate
aspectele, este supusa unei continue transformări.
Omul se naște, se socializează într-o familie, își
formează identitatea în raport cu părinții, iar apoi își
căuta relația de cuplu (sursa principala a trăirilor
psihice).
O elevă recită poezia „Silabe de dor”
La părinți
O2 N-avem timp să ducem flori la Musicescu,
Nici să plecăm la Bălăurești, la M. Drăgan
Învățăm în grabă o poezie de Eminescu

Și ne credem profeți printre ani.
100
Tot mai rar ne ducem acasă, la părinți,
Și-i întrebăm de sănătate la telefoane,
3. Reflexia Iar ei ramas-au tot blajini, și tot cuminți,
Și sufletul le curge ca lumina din plafoane.
Părinții noștri fără seară de creație

O3 Ne-au tot pornit în lume și s-au topit de noi,
Ei nici n-au bănuit altă vocație, Activitate în grup
Decît să ne aștepte o viață-n doi.
De părinți tot mai rar, mai adînc,
Ne întoarcem Frunza-i galbenă toată,
Toamnele-n bariz, ca miresele plîng:
-Tineri, Doamne, ce tineri eram odată!
O3 individual
Alegeţi din şirul propus cîte una postîndu-le pe
fiecare treaptă a piramidei (Anexă). Explicaţi
alegerea făcută: Proiect de
grup: Albumul
Asigură creşterea şi educaţia copiilor; foto (al clasei)
Menţine echilibrul în societate; Familiile clasei
Produce bunuri necesare societăţii; noastre
Asigură atmosfera de dezvoltarea a Descoperirea
„eului” unui copil;
Fiecare copil își descrie familia printr-un Experiment:
O2 poster, cu foto, descrieri.... Filozofia vieţii
Îndeplinirea fișelor pentru un sondaj:
O3 Este
Care este posibil să Susții Un borcan
Poți să
persoana care te plecatul transparent,
renunți
te susține cel descurci părinților pietre, pietricele
la
mai mult în singur în peste de diferite
familie
hotărîrile societate hotare? mărimi, nisip.
?
tale? ? Da/nu
Da/nu
Da/nu Da/nu
Activitate practică: Posterul Familia mea

Crearea unui poster despre familia și mai apoi le
coasem pe toate filele în albumul clasei.
Prezentarea albumului.
Se derulează un filmuleț la ecran.
Pietrele mari, pietrele mici şi nisipul
 Se ia un borcan transparent şi se pun în el
pietre cu diametrul mare (aproximativ 5 cm),
apoi se întreabă elevii dacă borcanul este plin.
Elevii vor răspunde că DA.
 În borcan se toarnă pietricele mai mici şi iar se 101
întreabă elevii dacă borcanul este plin. Şi de
această dată elevii vor răspunde că DA.
 Se ia un pumn de nisip şi se toarnă în borcan,
nisipul va umple toate locurile libere rămase.
 Se întreabă elevii dacă şi acum borcanul e plin.
 Elevii vor răspunde că Aşa e şi cu viaţa
noastră.
 Pietrele mari sunt lucrurile importante: familia,
partenerul, sănătatea şi copiii, lucruri care, chiar
dacă totul este pierdut, şi numai ele au rămas,
viaţa voastră tot ar fi completă.
 Pietricelele sunt celelalte lucruri care
contează: slujba, casa şi maşina.
 Nisipul reprezintă lucrurile mici care
completează restul.
 Dacă puneţi în borcan mai întîi nisipul, nu
mai rămâne loc pentru pietrele mari şi pentru
pietricele. La fel se desfăşoară şi viaţa
voastră, dacă vă consumaţi timpul şi energia
cu lucrurile mici, nu veţi avea niciodată spaţiu
Activitate în grup
pentru lucrurile importante.
 Fiţi atenţi la lucrurile care sunt esenţiale
pentru fericirea voastră.
 Jucaţi-vă cu copiii, faceţi-va timp pentru
sănătate şi odihnă, bucuraţi-vă.
O4  Va rămîne mereu destul timp să mergeţi la
O3 şcoală, să faceţi curat în casă, să daţi o
petrecere sau sa duceţi gunoiul.
 Aveţi grijă de pietrele mari în primul rînd, de
lucrurile care într-adevăr contează.
 Stabiliţi-vă priorităţile, restul este doar nisip !
Problemele în dezvoltarea Soluții

„eului” unui copil

102
Anexă
Simbolul familiei

103
Este posibil să te
Care este persoana Susții plecatul părinților
Poți să renunți la descurci singur în
care te susține cel mai peste hotare?
familie? societate?
mult în hotărîrile tale? Da/nu
Da/nu Da/nu
Da/nu
Este posibil să te
familie? societate?
Da/nu Da/nu
Da/nu
Este posibil să te
familie? societate?
Da/nu Da/nu
Da/nu

FAMILIA-IZVOR AL VALORILOR 104
PROIECT DIDACTIC
Disciplina: Dirigenție
Subiect: ”Familia-izvor al valorilor”
Clasa:IX-a
Profesor : Cebotar Natalia, grad didactic II, Gimnaziul Sîrcova
Tipul lecției:mixtă
Competențe: Formarea conceptului de sine
Obiective operaționale:
O1Să -și scruteze imaginea de viitor părinte ;
O2Să identifice valorile moștenite de copii de la părinți ;
O3Să analizeze implicarea părinților în educarea copiilor .
Strategii didactice:
 Metode și procedee: Scrierea liberă, Lectura intensivă+OG, Analiza
comparativă,PRES
Forme de lucru: Activitate individuală, Activitate în grup,activitate în perechi.
 Mijloace și materiale didactice: foi A4,fișe - suport,postere,cariocă.

105
Etapele lecției Activitatea profesorului Activitatea elevului Timp Metode și Forme de lucru Mijloace și
procedee materiale
obiectivele
didactice didactice
lecției
EVOCARE Propun elevilor să scruteze ,ca imagine, Schițează viitorul său de mamă. 10min Scrierea liberă Activitate Foi A4
viitorul său de mamă sau de tată, listînd individuală
calitățile ce ai vrea să le prea de la părinți, Expun viitorul său de părinte.
buneii. Apoi la dorință solicit elevilor să
expună cele scrise.
Anunț subiectul lecției.
REALIZAREA Solicit elevilor în grupe să citească cu atenție Lecturează lectura notînd valorile. 15min Lectura Activitate în Fișe-suport
SENSULUI textele propuse și să noteze pe poster intensivă+OG grup Cariocă
valorile moștenite de la părinți. Poster
Gr.I –”Părinții”Liviu Damian Anexele 1,2,3
Gr.II-”Lecții de viață”Interviu cu scriitorul Vasile
Vasilache
Gr.III-”Respect față de ceilalți și față de
propria persoană. Prezintă posterele
Cer elevilor să prezinte posterele.
REFLECȚIE Analiza comparativă: Elevilor în perechi li se Cercetează sondajul conform 15min Analiza Activitate în Fișe-suport
propune să analizeze implicarea tatălui şi a algoritmului. comparativă perechi Anexa 4
mamei în creşterea şi educarea copiilor, pornind
de la una din afirmațiile propuse (în baza
sondajului realizat de Fundaţia pentru o societate
deschisă):
- Aproximativ 1 din 3 taţi se implică doar ocazional în
hrănirea, schimbarea scutecelor, îmbăierea,
îmbrăcarea, culcarea copilului (2-3 ori pe
săptămână);
- Aproape 85% dintre părinţi consideră că fetele şi
băieţii nu trebuie educaţi în mod diferit;
- Mai mult de 50% dintre părinţi consideră că “fetele
sunt mai sensibile şi mai emotive decât băieţii”;
- În jur de 40% dintre părinţi consideră că “fetele
trebuie educate mai ales pentru a deveni mame şi
soţii bune”; 106
- Mai mult de 50% dintre părinţi consideră că
“responsabilitatea tatălui este în principal de a
asigura resursele necesare pentru creşterea
copilului”;
- Peste 40% dintre părinţi consideră că “este
important ca băiatul să fie încurajat să devină mai
independent şi mai puternic decât fata (1- 3 ani);
- Mama este cea care îl pedepseşte în general pe
copil (78,4% - 3-5 ani, 79,4% - 6-7 ani);
- Tatăl se implică în mică măsură în disciplinarea
zilnică a copilului;
- Copilul “ascultă” mai ales de tată (43,3% -3-5 ani,
43,2 -6-7 ani).
Întrebări:
1. Ce aţi constat din rezultatele sondajului de mai
sus? Răspund la întrebări.
2. Care sunt în opinia voastră lucruri „normale” şi
care nu? De ce? Argumentaţi opinia.
3. Ce aţi modifica voi în viitoarea voastră
familie? Cum?
Concluzie: Familia reprezintă “nucleul social
sau, celula societăţii”. Ea este cea care răspunde
de satisfacerea trebuinţelor elementare ale
copilului şi de protecţia acestuia. Acţiunea
educativa din familie a ambilor părinţi are
totdeauna un caracter intenţional urmărind o
anumita finalitate – formarea personalităţii
copilului pentru integrarea lui în societate.
EXTINDERE SARCINI PENTRU EXTINDERE: Solicit Notează citatul 5min PRES
elevelor să explice citatul:” Pecetea pe care
părinţii o lasă asupra structurii şi profilului
spiritual - moral al personalităţii propriilor copii se
menţine toată viaţa ". M. Golu., utilizînd metoda
PRES-ului

107
Anexa 1,2
Anexa 3
108

Anexa 4.
109
Aproximativ 1 din 3 taţi se implică doar ocazional în hrănirea, schimbarea scutecelor,
îmbrăcarea, culcarea copilului (2-3 ori pe săptămână);
1. Ce aţi constat din rezultatele sondajului de mai sus?
2. În opinia voastră acest lucru e „normal” sau nu? De ce? Argumentaţi opinia.
3. Ce aţi modifica voi în viitoarea voastră familie? Cum?
- Aproape 85% dintre părinţi consideră că fetele şi băieţii nu trebuie educaţi în mod diferit;
- Mai mult de 50% dintre părinţi consideră că “fetele sunt mai sensibile şi mai emotive decât
băieţii”;

110
- În jur de 40% dintre părinţi consideră că “fetele trebuie educate mai ales pentru a deveni
mame şi soţii bune”;
- Mai mult de 50% dintre părinţi consideră că “responsabilitatea tatălui este în principal de a
asigura resursele necesare pentru creşterea copilului”;
2. În opinia voastră acest lucru e „normal” sau nu?D e ce? Argumentaţi opinia.
- Peste 40% dintre părinţi consideră că “este important ca băiatul să fie încurajat să devină
mai independent şi mai puternic decât fata (1- 3 ani);
111
- Mama este cea care îl pedepseşte în general pe copil (78,4% - 3-5 ani, 79,4% - 6-7 ani);
- Tatăl se implică în mică măsură în disciplinarea zilnică a copilului;

2 În opinia voastră acest lucru e „normal” sau nu? De ce? Argumentaţi opinia.
- Copilul “ascultă” mai ales de tată (43,3% -3-5 ani, 43,2 -6-7 ani).

112


Limbă

Ziua Internationala A Familiei - Asociatia Invatatorilor

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ziua Internationala A Familiei - Asociatia Invatatorilor

Titlu original:

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Asociaţia Generală a Învăţătorilor AGIRoMd

Festivalul Internaţional (on-line) cu genericul

Prepress: Învăţătorul Modern

Coordonator: Mariana Marin

Festivalul Internaţional (on-line) cu genericul

 Rolul bărbatului şi al femeii în procesul de educaţie a copilului

Festivalul Internaţional (on-line) cu genericul

ROLUL BĂRBATULUI ŞI AL FEMEII ÎN PROCESUL DE 4

Festivalul Internaţional (on-line) cu genericul

BĂRBATUL TREBUIE SĂ PARTICIPE LA EDUCAŢIA 6

COPILULUI DE LA CONCEPERE/NAŞTERE PÂNĂ LA

Idei PRO Idei CONTRA

- tatăl joacă un rol la fel de important ca şi - principalul rol al bărbatului (tatălui) în

Băieţii vor încerca, având în faţă o păpuşă, să însceneze o activitate de comunicare cu un

Festivalul Internaţional (on-line) cu genericul

Festivalul Internaţional (on-line) cu genericul

Festivalul Internaţional (on-line) cu genericul

ATAŞAMENTUL EMOŢIONAL ÎN RELAŢIILE DE FAMILIE 11

Discurs filosofic. Un profesor de filosofie stătea în faţa studenţilor

Vocea este numită melodia conversaţiei: ea poate fi tare, blândă,

Festivalul Internaţional (on-line) cu genericul

Festivalul Internaţional (on-line) cu genericul

Festivalul Internaţional (on-line) cu genericul

CASTR RAVEŢ ION,,

Festivalul Internaţional (on-line) cu genericul

REPARTIZAREA OBLIGAŢIILOR ÎN FAMILIE 17

Festivalul Internaţional (on-line) cu genericul

Festivalul Internaţional (on-line) cu genericul

VALORILE FAMILIEI, COMUNITĂȚII LOCALE ȘI NAȚIONALE

Fiecare dintre noi se ghidează în viață după principii și

Comunicarea eficientă este cea care ne ajută

Festivalul Internaţional (on-line) cu genericul

MATURITATEA SOCIALĂ ȘI PREGĂTIREA PENTRU VIAȚA

Ajunși la etapa maturității, persoanele se gândesc cum să supraviețuiască, așa cum ei

Festivalul Internaţional (on-line) cu genericul

Maturizarea este procesul care conduce către deplina

b.) Elementele dragostei și balanța puterii

Festivalul Internaţional (on-line) cu genericul

Document nr. 1. Familia și protecția ei de lege

Festivalul Internaţional (on-line) cu genericul

Perioada adolescentei poate fi una grea pentru o familie,

Satisfacerea necesitaților care au determinat apariția instituției familiei au devenit funcții

Festivalul Internaţional (on-line) cu genericul

Festivalul Internaţional (on-line) cu genericul

Festivalul Internaţional (on-line) cu genericul

Festivalul Internaţional (on-line) cu genericul

Festivalul Internaţional (on-line) cu genericul

În relațiile de cuplu se descoperă abilitatea de a forma o

d.) Îndrumarea copiilor mici

Calitatea de a fi părinte este una din cele mai mari încercări a

Studiu de caz: Responsabilitățile părinților pentru educația copiilor

 Comentează zicala: ”Femeia constituie pilonul emotivității, al înțelegerii și al sensibilității, iar

Festivalul Internaţional (on-line) cu genericul

Acţiuni în comunitate: Tradiții și responsabilități în cuplu

Cum crezi, tradiționalismul trebuie înlăturat și responsabilitățile în cuplu trebuie

Cercetează cum sunt distribuite responsabilitățile în 3 familii ale rudelor

Festivalul Internaţional (on-line) cu genericul

VALORILE ŞI NORMELE MORALE ÎN ŞCOALĂ, 32