Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
j. o
2
.
2
(r)
:
2
. 2
. cu r
se numeste repartitia
CHI Patrat cu r grade de libertate, avand densitatea de
repartitie
1 (n) =
1
2
:/2
:
2
n
r
2
1
exp
n
2
. n _ 0
' (1 ) = r
1
2
(1 ) = 2r
Proprietate
Fie A
1
. .... A
:
variabile aleatoare independente, identic
repartizate Normal (0. 1) . Atunci
1 =
:
I=1
A
2
I
este repartizata .
2
(r) .
(b) Repartitia Student cu r grade de libertate (t (r))
Denitie:
Spunem ca o variabila aleatoare 7 este repartizata t (r)
daca are densitatea de repartie
1 (.) =
:+1
2
:
2
1 +
.
2
r
(:+1)/2
. . 1
1
Observatii
Pentru r = 1. repartitia t (1) se numeste "repartitia Cauchy"
si pentru aceasta nu exista ' (A) .
' ([7[) =
2
0
.
1 +.
2
d. =
1
lim
b!1
ln
1 +/
2
=
Pentru r = 2. repartitia t (2) are ' (7) = 0. iar '
7
2
nu
exista.
Pentru r 2. repartitia t (r) are
' (7) = 0
1
2
(7) =
r
r 2
Proprietate
Fie A si 1 variabile aleatoare independente, cu A ~
(0. 1) si 1 ~ .
2
(r) . Atunci variabila aleatoare
7 =
A
1
:
1
are repartitia t (r) .
Demonstratie:
1
(,Y )
(r. n) = 1
(r) 1
Y
(n) =
=
1
2
(:+1)/2
:
2
n
r
2
1
exp
r
2
2
n
2
. r 1. n _ 0
Consideram schimbarea de variabila
. =
r
1
r
u
n = n
. . 1. n _ 0
respectiv transformarea inversa
r = .
1
:
n
n = n
2
de Jacobian
n
:
2
n
r
2
1
exp
.
2
n
2r
n
2
r
. . 1. n _ 0
Densitatea marginala a lui 7 este
1
2
(.) =
1
0
1
(2,Y )
(.. n) dn =
=
1
:
2
1
2
(:+1)/2
1
0
n
r+1
2
1
exp
n
2
1 +
.
2
r
dn
Cu schimbarea de variabila
t =
n
2
1 +
.
2
r
obtinem
1
2
(.) =
1
:
2
r + 1
2
1 +
.
2
r
(:+1)/2
. . 1
r
1
r
2
:1/2
:1+:2
2
:1
2
:2
2
.
r
1
2
1
1 +
r
1
r
2
.
(:1+:2)/2
. . _ 0
Proprietate
Fie A si 1 variabile aleatoare independente, cu A ~ .
2
(r
1
)
si 1 ~ .
2
(r
2
) . Atunci variabila aleatoare
7 =
A
r
1
1
r
2
are repartita T (r
1
. r
2
) .
3
Demonstratie
1
(,Y )
(r. n) = 1
(r) 1
Y
(n) =
=
1
2
(:1+:2)/2
:1
2
:2
2
r
r
1
2
1
n
r
2
2
1
exp
r
2
n
2
. r. n _ 0
Consideram schimbarea de variabila
. =
:2
:1
r
u
n = n
. . _ 0. n _ 0
respectiv transformarea inversa
r =
:1
:2
n.
n = n
de Jacobian r
1
nr
2
. Atunci densitatea de repartite a vec-
torului aleator (7. 1 ) este
1
(2,Y )
(.. n) =
1
2
(:1+:2)/2
:1
2
:2
2
r
1
r
2
:1/2
.
r
1
2
1
n
r
1
+r
2
2
1
exp
n
2
1 +
r
1
r
2
.
.
. _ 0. n _ 0
Densitatea marginala a lui 7 este
1
2
(.) =
1
0
1
(2,Y )
(.. n) dn =
=
r
1
r
2
:1/2
1
:1
2
:2
2
.
r
1
2
1
1
2
(:1+:2)/2
1
0
n
r
1
+r
2
2
1
exp
n
2
1 +
r
1
r
2
.
dn
Cu schimbarea de variabila
t =
n
2
1 +
r
1
r
2
.
obtinem
1
2
(.) =
r
1
r
2
:1/2
:1+:2
2
:1
2
:2
2
.
r
1
2
1
1 +
r
1
r
2
.
(:1+:2)/2
. . _ 0
4
INTERVALE DE ESTIMARE (DE INCREDERE)
Denitie
Fie modelul 1
0
= 1
0
A
1
cu0 _ 1 si e A
1
. .... A
n
variabile
aleatore independente, identic repartizate (1
0
) . Fie c (0. 1)
si functiile
o
. 1
o
: o
n
1 cu proprietatile:
i)
o
. 1
o
sunt masurabile si
o
(r
1
. .... r
n
) _ 1
o
(r
1
. .... r
n
) \(r
1
. .... r
n
) o
n
.
ii) are loc relatia
1
0
(
o
(A
1
. .... A
n
) _ 0 _ 1
o
(A
1
. .... A
n
)) = 1 c
Atunci, pentru datele statistice (r
1
. .... r
n
) . intervalul
C
n;1o
(r
1
. .... r
n
) = [
o
(r
1
. .... r
n
) . 1
o
(r
1
. .... r
n
)]
se numeste interval de estimare pentru 0. cu coecientul
de incredere (1 c) (sau interval de incredere pentru 0).
Propozitie
Fie modelul 1
0
= 1
0
A
1
cu 0 _ 1 si e A
1
. .... A
n
vari-
abile aleatore independente, identic repartizate (1
0
) . Pre-
supunem ca exista o functie
o : o
n
1
cu urmatoarele proprietati:
o ((r
1
. .... r
n
) . ) continua si strict monotona ca functie in
0. \(r
1
. .... r
n
)
o (. 0) masurabila ca functie in (r
1
. .... r
n
) . \0 si variabila
aleatoare o ((A
1
. .... A
n
) . 0) are repartitia independenta de
0 (o notam G).
Atunci, pentru orice c (0. 1) arbitrar xat, existaC
n;1o
(r
1
. .... r
n
)
interval de incredere pentru 0.
Demonstratie:
Fie c (0. 1) si 0 arbitrari, xati. Fie a (c) . / (c) doua
cuantile ale repartitiei G = 1
0
o
1
asa incat
1
0
(a (c) _ o ((A
1
. .... A
n
) . 0) _ / (c)) = G(/) G(a) = 1 c
5
Rezolvand doua inegalitati in 0. putem scrie
. [ a (c) _ o ((A
1
. .... A
n
) (.) . 0) _ / (c)
= . [
o
(A
1
. .... A
n
) (.) _ 0 _ 1
o
(A
1
. .... A
n
) (.)
Rezulta ca
C
n;1o
(r
1
. .... r
n
) = [
o
(r
1
. .... r
n
) . 1
o
(r
1
. .... r
n
)]
este un interval de estimare pentru 0 cu coecient de in-
credere (1 c) .
Comentariu:
Cuantilele a (c) . / (c) nu sunt unic determinate prin con-
ditia G(/) G(a) = 1 c, deci nici intervalul de incredere nu
este unic. Este de interes sa construim cel mai scurt
interval de estimare cu coecient de incredere dat.
TESTE BAZATE PE INTERVALE DE INCREDERE
PENTRU IPOTEZA SIMPLA CU ALTERNATIVA
COMPUSA
H : 0 = 0
0
. H
.
: 0 = 0
0
n;1o
(0
0
) = (r
1
. .... r
n
) [ a _ o ((r
1
. .... r
n
) . 0
0
) _ /
si REGIUNEA CRITICA pentru H : 0 = 0
0
la pragul de
semnicatie c
1 =
c
n;1o
(0
0
)
Probabilitatea erorii de I tip este egala cu c.
1
00
((A
1
. .... A
n
) 1) = 1 (1 c) = c
6
Functia caracteristica operatoare a testului bazat pe
aceasta regiune critica este
OC (0) = 1
0
((A
1
. .... A
n
)
n;1o
(0
0
))
APLICATIA 1
Interval de incredere si testul "." pentru media unei
repartii normale cu dispersie cunoascuta
Modelul: 1
A
1
=
j. o
2
. o
2
cunoscut, j 1
Observatii: A
1
. .... A
n
v.i.i.r.
j. o
2
A ~
j.
o
2
:
A j
o
~ (0. 1)
Functia
o ((r
1
. .... r
n
) ; j) =
:(r j)
o
indeplineste conditiile din constructiile anterioare.
Pentru c (0. 1) xat, e a. / doua cuantile ale repartitiei
(0. 1) asa incat
1
a _
A j
o
_ /
= 1 c
a _
:(r j)
o
_ /
r /
o
:
_ j _ r a
o
C
n;1o
(r
1
. .... r
n
) =
r /
o
:
. r a
o
:
(/ a)
Determinam acum cel mai scurt interval de incredere
pentru j.cu coecientul de incredere (1 c) .
7
Utilizand faptul ca / = / (a) . conditiile
1
(0,1)
(/) 1
(0,1)
(a) = 1 c
min
c
p
n
(/ a)
conduc la
1
(0,1)
(/)
Jb
Jo
1
(0,1)
(a) = 0
Jb
Jo
1 = 0
.
de unde obtinem
1
(0,1)
(/) = 1
(0,1)
(a)
Rezulta
/ = .
1
2
. a = .
1
2
si deci cel mai scurt interval de incredere este
C
n;1o
(r
1
. .... r
n
) =
r .
1
2
o
:
. r +.
1
2
o
1
0
.
1
2
_
A j
0
o
_ .
1
= 1 c
n;1o
(j
0
) =
(r
1
. .... r
n
) [ .
1
2
_
:(r j
0
)
o
_ .
1
j
0
.
1
2
o
:
_ r _ j
0
+.
1
2
o
.
1
2
_
A j
0
o
_ .
1
=
= 1
.
1
2
_
A j
o
+
:(j j
0
)
o
_ .
1
=
= 1
(0,1)
.
1
2
:(j j
0
)
o
1
(0,1)
.
1
2
:(j j
0
)
o
8
APLICATIA 2
Interval de incredere si testul "t" pentru media unei
repartii normale cu dispersie necunoascuta
Modelul: 1
A
1
=
j. o
2
. o
2
necunoscut, j 1
Observatii: A
1
. .... A
n
v.i.i.r.
j. o
2
j. o
2
si e E.V.M.
j
\ 1
= A
o
2
\ 1
=
1
:
n
I=1
A
I
A
2
Atunci
j
\ 1
= A ~
j.
o
2
:
.
:
o
2
o
2
\ 1
~ .
2
(: 1)
si cele doua componente ale E.V.M. sunt independente.
Constructie:
o
2
=
:
: 1
o
2
\ 1
A j
o
~ (0. 1)
: 1
o
2
o
2
~ .
2
(: 1)
independenta
7 =
A j
1
: 1
: 1
o
2
o
2
=
A j
o
~ t (: 1)
Functia
o ((r
1
. .... r
n
) ; j) =
:(r j)
:
indeplineste conditiile din constructiile anterioare.
9
Pentru c (0. 1) xat, e a. / doua cuantile ale repartitiei
t (: 1) asa incat
1
a _
A j
o
_ /
= 1 c
a _
:(r j)
:
_ /
r /
:
:
_ j _ r a
:
C
n;1o
(r
1
. .... r
n
) =
r /
:
:
. r a
:
:
(/ a)
Determinam acum cel mai scurt interval de incredere
pentru j.cu coecientul de incredere (1 c) .
Utilizand faptul ca / = / (a) . conditiile
1
|(n1)
(/) 1
|(n1)
(a) = 1 c
min
s
p
n
(/ a)
conduc la
1
|(n1)
(/)
Jb
Jo
1
|(n1)
(a) = 0
Jb
Jo
1 = 0
.
de unde obtinem
1
|(n1)
(/) = 1
|(n1)
(a)
Rezulta
/ = t
n1;1
2
. a = t
n1;1
2
si deci cel mai scurt interval de incredere este
C
n;1o
(r
1
. .... r
n
) =
r t
n1;1
2
:
:
. r +t
n1;1
2
:
1
0
t
n1;1
2
_
A j
0
o
_ t
n1;1
= 1 c
10
n;1o
(j
0
) =
(r
1
. .... r
n
) [ t
n1;1
2
_
:(r j
0
)
:
_ t
n1;1
j
0
t
n1;1
2
:
:
_ r _ j
0
+t
n1;1
2
:
t
n1;1
2
_
A j
0
o
_ t
n1;1
=
= 1
t
n1;1
2
_
A j
o
+
:(j j
0
)
o
_ t
n1;1
=
= 1
|(n1)
t
n1;1
2
:(j j
0
)
:
1
|(n1)
t
n1;1
2
:(j j
0
)
:
A
1
=
j. o
2
. j cunoscut, o
2
(0. )
Observatii: A
1
. .... A
n
v.i.i.r.
j. o
2
. Variabilele aleatoare
A
I
j
o
. i = 1. .... :
sunt i.i.r. (0. 1) . Rezulta ca
1
o
2
n
I=1
(A
I
j)
2
~ .
2
(:) .
Functia
o
(r
1
. .... r
n
) ; o
2
=
1
o
2
n
I=1
(r
I
j)
2
indeplineste conditiile din constructiile anterioare.
Pentru c (0. 1) xat, e 0 < a < / doua cuantile ale repar-
titiei .
2
(:) asa incat
1
c
2
a _
1
o
2
n
I=1
(A
I
j)
2
_ /
= 1 c
a _
1
o
2
n
I=1
(r
I
j)
2
_ /
1
/
n
I=1
(r
I
j)
2
_ o
2
_
1
a
n
I=1
(r
I
j)
2
C
n;1o
(r
1
. .... r
n
) =
1
/
n
I=1
(r
I
j)
2
.
1
a
n
I=1
(r
I
j)
2
I=1
(r
I
j)
2
1
/
1
a
1
\
2
(n)
(/) 1
\
2
(n)
(a) = 1 c
min
I=1
(r
I
j)
2
1
b
1
o
12
conduc la
1
\
2
(n)
(/)
Jb
Jo
1
\
2
(n)
(a) = 0
1
b
2
Jb
Jo
+
1
o
2
= 0
.
de unde rezulta
/
2
1
\
2
(n)
(/) = a
2
1
\
2
(n)
(a)
Aceasta ecuatie nu are o solutie analitica explicita, deci
nu putem obtine forma explicita a celui mai scurt interval
de incredere pentru o
2
. cu coecientul de incredere (1 c) .
Prin CONVENTIE, lucram cu
C
n;1o
(r
1
. .... r
n
) =
1
/
n;1
2
n
I=1
(r
I
j)
2
.
1
/
n;
2
n
I=1
(r
I
j)
2
.
unde /
n;
2
si /
n;1
2
sunt cuantile ale repartitiei .
2
(:) .
Consideram acum ipoteza H : o
2
= o
2
0
cu alternativa
H
.
: o
2
= o
2
0
1
c
2
0
/
n;
2
_
1
o
2
0
n
I=1
(A
I
j)
2
_ /
n;1
= 1 c
n;1o
o
2
0
(r
1
. .... r
n
) [ /
n;
2
_
1
o
2
0
n
I=1
(r
I
j)
2
_ /
n;1
o
2
0
/
n;
2
_
n
I=1
(r
I
j)
2
_ o
2
0
/
n;1
o
2
0
1
c
2
0
((A
1
. .... A
n
) 1) = c
OC
o
2
= 1
c
2
/
n;
2
_
1
o
2
0
n
I=1
(A
I
j)
2
_ /
n;1
=
= 1
c
2
/
n;
2
o
2
0
o
2
_
1
o
2
n
I=1
(A
I
j)
2
_ /
n;1
2
o
2
0
o
2
=
= 1
\
2
(n)
/
n;1
2
o
2
0
o
2
1
\
2
(n)
/
n;
2
o
2
0
o
2
13
APLICATIA 4
Interval de incredere si testul "CHI patrat" pentru
dispersia unei repartii normale cu medie necunoscuta
Modelul: 1
A
1
=
j. o
2
. j 1 necunoscut, o
2
(0. )
Observatii: A
1
. .... A
n
v.i.i.r.
j. o
2
. Am demonstrat ca
1
o
2
n
I=1
A
I
A
2
~ .
2
(: 1) .
Functia
o
(r
1
. .... r
n
) ; o
2
=
1
o
2
n
I=1
(r
I
r)
2
=
(: 1) :
2
o
2
indeplineste conditiile din constructiile anterioare.
Pentruc (0. 1) xat, e /
n1;
2
si /
n1;1
2
cuantile ale repar-
titiei .
2
(: 1) . Ca si in Aplicatia 3, obtinem
C
n;1o
(r
1
. .... r
n
) =
(: 1) :
2
/
n1;1
2
.
(: 1) :
2
/
n1;
1
c
2
0
/
n1;
2
_
1
o
2
0
n
I=1
A
I
A
2
_ /
n1;1
= 1 c
n;1o
o
2
0
(r
1
. .... r
n
) [ /
n1;
2
_
(: 1) :
2
o
2
0
_ /
n1;1
o
2
0
/
n1;
2
: 1
_ :
2
_ o
2
0
/
n1;1
2
: 1
o
2
0
1
c
2
0
((A
1
. .... A
n
) 1) = c
14
OC
o
2
= 1
c
2
/
n1;
2
_
1
o
2
0
n
I=1
A
I
A
2
_ /
n1;1
=
= 1
c
2
/
n1;
2
o
2
0
o
2
_
1
o
2
n
I=1
A
I
A
2
_ /
n1;1
2
o
2
0
o
2
=
= 1
\
2
(n1)
/
n1;1
2
o
2
0
o
2
1
\
2
(n1)
/
n1;
2
o
2
0
o
2
15
APLICATIA 5
TESTUL FISHER PENTRU DREAPTA DE
REGRESIE
La capitolul "Regresie" am stabilit urmatoarele rezul-
tate:
Variabila aleatoare
oo
:tsIJ
=
n
I=1
A
I
a
/n
I
2
are proprietatea
1
o
2
r
(1 j
2
)
oo
:tsIJ
~ .
2
(: 2)
Daca / = 0. atunci
1
o
2
r
(1 j
2
)
oo
:ta:tsIt
~ .
2
(1)
1
o
2
r
(1 j
2
)
oo
|o|ol
~ .
2
(: 1)
iar variabilele
1
c
2
x
(1
2
)
oo
:ta:tsIt
si
1
c
2
x
(1
2
)
oo
:tsIJ
sunt in-
dependente.
Formulam ipoteza H : / = 0 cu alternativa H
.
: / = 0.
Daca H este adevarata, atunci variabila aleatoare
7 =
1
o
2
r
(1 j
2
)
oo
:ta:tsIt
1
: 2
1
o
2
r
(1 j
2
)
oo
:tsIJ
no|o|
=
oo
:ta:tsIt
oo
:tsIJ
are o repartitie Fisher cu (1. : 2) grade de libertate.
Pentru c (0. 1) arbitrar xat, e 1
(1,n2);1o
cuantila de
rang (1 c) a repartitiei Fisher cu (1. : 2) grade de liber-
tate.
TESTUL FISHER: Regiunea critica pentru H : / = 0
este
1 =
oo
:ta:tsIt
oo
:tsIJ
_ 1
(1,n2);1o
16
1
(b=0)
oo
:ta:tsIt
oo
:tsIJ
_ 1
(1,n2);1o
= c
Acest test este implementat in functia "a:oa" din R.
Testul Fisher prezentat aici este echivalent cu un test
"t". bazat pe urmatoarele fapte:
c
2
x
(1
2
)
n
P
i=1
(uiu)
2
~ (0. 1)
oo
:ta:tsIt
=
2
n
I=1
(n
I
n)
2
1
o
2
r
(1 j
2
)
oo
:tsIJ
~ .
2
(: 2)
oo
:ta:tsIt
si oo
:tsIJ
sunt variabile aleatoare independente,
ceea ce implica
/ si oo
:tsIJ
sunt variabile aleatoare indepen-
dente. Atunci
c
2
x
(1
2
)
n
P
i=1
(uiu)
2
1
: 2
1
o
2
r
(1 j
2
)
oo
:tsIJ
~ t (: 2)
TESTUL "t": Regiunea critica pentru H : / = 0 la
pragul de semnicatie c este
1 =
(: 2)
n
I=1
(n
I
n)
2
oo
:tsIJ
_ t
n2;1o
.
unde t
n2;1o
este cuantila de rang(1 c) a repartitiei t (: 2) .
Si acest test este implementat in functia "a:oa" din R.
17
APLICATIA 6
COMPARAREA TRATAMENTELOR
(COMPARAREA PARAMETRILOR A DOUA
REPARTITII NORMALE)
PROBLEMA DE BIOSTATISTICA:
Caracteristica de interes care este investigata poate
modelata printr-o variabila aleatoare cu reparti-
tie normala
j. o
2
j
1
. o
2
1
; T
2
= A
2
~
j
2
. o
2
2
. A
1
. A
2
vari-
abile aleatoare independente
Observatii:
A
11
. A
12
. .... A
1n
.a.i.i.r.
j
1
. o
2
1
A
21
. A
22
. .... A
2n
.a.i.i.r.
j
2
. o
2
2
A
11
. A
12
. .... A
1n
. A
21
. A
22
. .... A
2n
familii independente
Ipoteze ce urmeaza a testate:
H
1
:
o
2
1
= o
2
2
. H
1.
:
o
2
1
= o
2
2
H
2
: j
1
= j
2
. H
2.
: j
1
= j
2
18
Reamintimproprietatile E.V.M. pentru parametrii repar-
titiei normale:
A
1
=
1
:
n
,=1
A
1,
~
j
1
.
o
2
1
:
o
2
1
=
1
: 1
n
,=1
A
1,
A
1
2
;
: 1
o
2
1
o
2
1
~ .
2
(: 1)
A
1
.
: 1
o
2
1
o
2
1
independente
A
2
=
1
:
n
,=1
A
2,
~
j
2
.
o
2
2
:
o
2
2
=
1
:1
n
,=1
A
2,
A
2
2
;
:1
o
2
2
o
2
2
~ .
2
(:1)
A
2
.
:1
o
2
2
o
2
2
independente
(a) Testul Fisher de comparare a dispersiilor,
H
1
:
o
2
1
= o
2
2
. H
1.
:
o
2
1
= o
2
2
1
:1
:1
o
2
2
o
2
2
=
o
2
2
o
2
1
o
2
1
o
2
2
~ T (: 1. :1)
Reparametrizam si rescriem ipotezele H
1
. H
1.
:
=
o
2
2
o
2
1
H
1
: = 1 . H
1.
: = 1
Daca ipotezaH
1
este adevarata, atunci o
2
1
o
2
2
~ T (: 1. :1) .
Pentru c (0. 1) arbitrar xat, e 1
1,o
si 1
2,o
cuantile ale
repartitiei T (: 1. :1), cu proprietatea
1
F(n1,n1)
(1
2,o
) 1
F(n1,n1)
(1
1,o
) = 1 c
19
Facem observatia ca aceasta relatie determina unic
cuantilele pentru ca
7 ~ T (: 1. :1) ==
1
7
~ T (:1. : 1)
deci avem si
1
F(n1,n1)
1
1
1,o
1
F(n1,n1)
1
1
2,o
= 1 c.
Regiunea de acceptare a ipotezei H
1
: = 1 este
n,n;1o
( = 1) =
(r
11
. .... r
1n
. r
21
. .... r
2n
) [ 1
1,o
_
:
2
1
:
2
2
_ 1
2,o
1
1,o
_
o
2
1
o
2
2
_ 1
2,o
= 1
~
1
1,o
_
o
2
1
o
2
2
_ 1
2,o
=
= 1
F(n1,n1)
( 1
2,o
) 1
F(n1,n1)
( 1
1,o
)
Functia din R: var.test(x,y,...)
var.test(x, y, ratio = 1, alternative = c("two.sided",
"less", "greater"), conf.level = 0.95, ...)
Arguments
x, y numeric vectors of data values, or tted linear
model objects (inheriting from class "lm").
ratio the hypothesized ratio of the population vari-
ances of x and y.
alternative a character string specifying the alter-
native hypothesis, must be one of "two.sided" (default),
"greater" or "less".
conf.level condence level for the returned con-
dence interval.
20
(/) Testul "t" de comparare a mediilor,
H
2
: j
1
= j
2
. H
2.
: j
1
= j
2
o
2
1
= o
2
2
. Rezulta:
A
1
~
j
1
.
o
2
:
A
2
~
j
2
.
o
2
:
j
1
j
2
. o
2
1
:
+
1
:
Pe de alta parte,
1
o
2
(: 1) o
2
1
+ (:1) o
2
2
~ .
2
(: +:2)
Folosind asociativitatea independentei,
A
1
A
2
(j
1
j
2
)
o
2
1
n
+
1
n
1
: +:2
1
o
2
((: 1) o
2
1
+ (:1) o
2
2
) ~ t (: +:2)
Reparametrizam si rescriem ipotezele H
2
. H
2.
:
c = j
1
j
2
H
2
: c = 0 . H
2.
: c = 0
Daca ipoteza H
2
este adevarata, atunci
7 =
A
1
A
2
1
n+n2
1
n
+
1
n
((: 1) o
2
1
+ (:1) o
2
2
)
~ t (: +:2)
Pentru c (0. 1) arbitrar xat, e t
n+n2;1o/2
cuantila de
rang
1
o
2
a repartitiei t (: +:2) .
Regiunea de acceptare a ipotezei H
2
este
n,n;1o
(c = 0) =
(r
11
. .... r
1n
. r
21
. .... r
2n
) [ t
n+n2;1o/2
_ . _ t
n+n2;1o/2
t
n+n2;1o/2
_ 7 _ t
n+n2;1o/2
=
1
|(n+n2)
t
n+n2;1o/2
c
1
: +:2
1
:
+
1
:
((: 1) :
2
1
+ (:1) :
2
2
)
1
|(n+n2)
t
n+n2;1o/2
c
1
: +:2
1
:
+
1
:
((: 1) :
2
1
+ (:1) :
2
2
)