Sunteți pe pagina 1din 12

1) Precizati cine este considerat fondatorul Criminalisticii: 1. Hans Gross; 2. Eugne Franois Vidocq; 3. Pierre Fernand Ceccaldi.

ANS: 1 2) Care carte dintre cele enumerate mai jos este considerat ca fundamental pentru aparitia Criminalisticii ca stiint autonom: 1. Manual de instructie judiciar de Hanns Gross; 2. Trait des inscriptions en faux de F. Raveneau; 3. Finger Prints de Sir Francis Galton. ANS: 1 3) Cine a definit Criminalistica ,,arta si tehnica investigatiilor penale? 1. Jean Nepote; 2. Pierre Fernand Ceccaldi; 3. Rudolph Archibald Reiss. ANS: 1 4) Cum a fost definit Criminalistica de ctre fondatorul ei: 1. un ansamblu de procedee aplicabile n cercetarea si studiul crimei pentru a se ajunge la dovedirea ei. 2. stiinta strilor de fapt. 3. arta si tehnica investigatiilor penale ANS: 2

5) Criminalistica este o stiint: a) judiciar; b) pluridisciplinar; c) cu caracter autonom si unitar; d) care nsumeaz metode, mijloace tehnice si procedee tactice n scopul descoperirii infractiunilor, probrii vinovtiei sau nevinovtiei persoanelor implicate n svrsirea lor si prevenirii faptelor antisociale. 1. a+b+c+d 2. b+c+d 3. c+d 4. A+c ANS: 1 2 6) Metode mprumutate de criminalistic din Fizic: a) holografia; b) cromatografia;

c) fonoscopia; d) analiza microscopic, spectral si atomic. 1. a+b 2. b+c 3. a+b+c 4. a+c+d ANS: 4 7) Metode mprumutate de Criminalistic din Chimie: a) fonoscopia; b) spectroscopia; c) electroforeza; d) cromatografia. 1. a+b+c 2. b+c+d 3. a+c+d 4. b+c ANS: 2 8)Metode mprumutate de Criminalistic din Medicin: a) anatomia comparat; b) histopatologia. 1. a+b 2. b 3. a+b 4. nicio variant ANS: 1 9) Metode mprumutate de Criminalistic din Matematic: a) programarea linear; b) calculul probabilittilor; c) teoria multimilor vagi. 1. a+b+c 2. a+c 3. b+c 4. a+b ANS: 1 10) Cine este autorul dictonului: ,,Odat cu trecerea timpului se sterg urmele din amintirea oamenilor si de pe obiecte, dispar oamenii si obiectele: 1. Vintil Dongoroz; 2. Siegfried Kahane; 3. Ion Oancea.

ANS: 2 3 11) Care din activittile enumerate mai jos nu fac parte din metodele de cercetare ale Criminalisticii: 1. descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si mijloacelor materiale de prob; 2. constatri tehnico-stiintifice si expertize; 3. organizarea cartotecilor, albumelor si colectiilor n scopul identificrii persoanelor, cadavrelor si obiectelor corp delict sau produs al infractiunii; 4. elaborarea unor reguli pentru perfectionarea sistemului de ncadrare juridic a faptelor penale. ANS: 4 12) Sistemul (ramurile) Criminalisticii: 1. Fundamentele Criminalisticii; Criminalistica tehnic; Criminalistic tactic; Criminalistica metodologic; 2. Urmele infractiunii; Balistica judiciar; Investigarea criminalistic a locului faptei; 3. Fotografia judiciar; Traseologia; Dactiloscopia; Grafoscopia. ANS: 1 13) Ce cuprinde Criminalistica tehnic: 1. reguli si procedee care guverneaz ancheta penal; 2. reguli particulare de investigare a unor genuri de infractiuni; 3. ansamblul metodelor si mijloacelor stiintifice pentru descoperirea, fixarea, ridicarea, examinarea si interpretarea urmelor si a altor mijloace materiale de prob, efectuarea expertizelor si a constatrilor tehnico-stiintifice. 4. reguli si procedee care guverneaz ancheta penal; ANS: 3 14) Ce se ntelege prin Criminalistic tactic: 1. ramur a Criminalisticii care nsumeaz metode, procedee si reguli de relevare si prelevare a urmelor infractiunii; 2. ramur a Criminalistii care cuprinde procedee tactice care se aplic n ancheta penal, 3. ramur a Criminalisticii care cuprinde notiuni cu caracter general, cum sunt: obiectul Criminalisticii, legtura cu alte stiinte, istoricul Criminalisticii. 4. ramur a Criminalisticii care nsumeaz metode, procedee si reguli de relevare si prelevare a urmelor infractiunii; ANS: 2 4 15) Ce se ntelege prin Criminalistic metodologic:

1. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele de identificare dup semnalmente a persoanelor si cadavrelor cu identitti necunoscute; 2. ramur a Criminalisticii care studiaz procedee tehnico-stiintifice de relevare, fixare si prelevare a urmelor; 3. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele si mijloacele specifice de investigare a infractiunilor n raport cu regulile generale ale tacticii si tehnicii criminalistice. 4. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele de identificare dup semnalmente a persoanelor si cadavrelor cu identitti necunoscute; ANS: 3 16) Legtura Criminalisticii si Dreptul Penal const n: 1. contribuie la identificarea fptuitorului si probarea vinovtiei acestuia; 2. evidentiaz metode si procedee tactice folosite la efectuarea perchezitiei si a confruntrii; 3. foloseste metode proiective si caracteriologice la ascultarea martorilor, nvinuitilor sau inculpatilor. ANS: 1 17) Legtura Criminalisticii cu Psihologia si Psihiatria rezid n: 1. aplic metode proiective si caracteriologice n procesul ascultrii martorului, nvinuitului sau inculpatului si bolnavului mintal; 2. contureaz elementele constitutive ale infractiunilor; 3. are ca obiectiv prevenirea si combaterea fenomenului infractional. ANS: 1 18) Precizati dac este adevrat sau fals enuntul: ,,Timpul lucreaz n favoarea infractorului: 1. Enuntul este adevrat 2. Enuntul este fals ANS: 1 19) Precizati dac este adevrat sau fals enuntul: ntre timpul scurs de la data svrsirii infractiunii si sansele de descoperire a autorului este un raport invers proportional. 1. Enuntul este adevrat 2. Enuntul este fals ANS: 1 20) Primul manual de criminalistic a fost tiprit de: 1. Hans Gross la Graz 2. Edmond Locard la Lyon 3. R.A. Reiss la Laussanne ANS: 1

5 21) Care din principiile enumerate mai jos constituie principii fundamentale ale Criminalisticii: a) Principiul legalittii; b) Principiul aflrii adevrului; c) Principiul prezumtiei de nevinovtie; c) Principiul delimitrii obiectelor identificrii criminalistice n obiecte scop al identificrii si obiecte mijloc de identificare; d) Principiul stabilittii relative a caracteristicilor de identificare; e) Principiul dinamicittii si interdependentei cauzale. 1. a+b+c 2. b+c 3. a+c+d 4. a+c+d+e ANS: 1 22) Principiul identificrii n Criminalistic nseamn: a) starea unui obiect de a fi ceea ce este, de a-si manifesta individualitatea n timp si n spatiu prin caracteristicile fundamentale, neschimbtoare; b) nerepetabilitatea unui obiect prin evidentierea deosebirilor fat de orice alt obiect ; c) sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scurgerii timpului. 1. a+c 2. b+c 3. a+b+c 4. a+b ANS: 4 23) Principiul fundamental al Criminalisticii, potrivit cruia svrsirea unei infractiuni determin modificri materiale n mediul nconjurtor, presupune: a) nu exist infractiune fr urme; b) un infractor, fr voia sa, cel mai adesea las urme n cmpul infractiunii; c) infractorul prelev, fr stirea sa, pe corp, pe haine si pe obiectele purtate alte urme, de obicei imperceptibile. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 4. a+b+c ANS: 4 24) Prezumtia de nevinovtie, ca principiu fundamental al Criminalisticii, presupune: 1. administrarea probelor att pentru dovedirea vinovtiei, ct si a nevinovtiei; 2. starea unui obiect de a-si pstra un timp caracterul fundamental, rmnnd el

nsusi; 3. sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scurgerii timpului. ANS: 1 6 25) Principiul operativittii, ca principiu fundamental al Criminalisticii, presupune: a) timpul lucreaz n favoarea infractorului; b) sansele de descoperire a infractorului scad pe msura scurgerii timpului; c) starea unui obiect de a-si pstra un timp caracterul fundamental, rmnnd el nsusi. 1. a+c 2. b+c 3. a+b 4. a+b+c ANS: 3 26) Care enunturi sunt corecte? a) Criminologia studiaz metodele si mijloacele de identificare a infractorului; b) Criminologia rspunde la ntrebarea cine este autorul unei infractiuni; c) Criminalistica rspunde la ntrebarea de ce s-a comis o infractiune; d) Criminalistica stabileste, prin mijloace si metode tehnico-stiintifice, cine este autorul unei fapte penale e) Criminologia studiaz cauzele si mprejurrile care au generat svrsirea acestei fapte. 1. a+b 2. b+c+e 3. a+d 4. d+e ANS: 4 27) Ce se ntelege prin Fundamentele Criminalisticii: 1. ramur a Criminalisticii care studiaz probleme de ordin general, cum ar fi: obiectul si principiile Criminalisticii; legtura cu alte stiinte; metode de cercetare proprii si cele mprumutate de la alte stiinte; principiile fundamentale ale Criminalisticii; Istoricul Criminalisticii s.a.; 2. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele tehnico-stiintifice de investigare a infractiunilor; 3. ramur a Criminalisticii care studiaz metodele de identificare dup semnalmente a persoanelor si cadavrelor cu identitti necunoscute. 4. ramur a Criminalisticii care studiaz probleme de ordin general, cum ar fi: obiectul si principiile Criminalisticii; legtura cu alte stiinte; metode de cercetare proprii si cele mprumutate de la alte stiinte; principiile fundamentale ale Criminalisticii; Istoricul Criminalisticii s.a.; ANS: 1

28) Cine este autorul sintagmei: ,,Timpul lucreaz n favoarea infractorului: 1. Edmond Locard; 2. Ion R. Constantin; 3. Emilian Stancu. ANS: 2 7 29) Categorii de probe pe care le ofer Criminalistica: a) probe disculpante; b) probe indicative; c) probe coroborative; d) probe determinante. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 4. a+b+c+d ANS: 4 30) Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Probele asociative sunt acele probe (snge, pr, amprente digitale etc.) prin care se stabileste legtura de cauzalitate dintre fapt si autor. 1. Enuntul este adevrat. 2. Enuntul este fals. ANS: 1 31) Precizati dac urmtorul enunt este adevrat sau fals: Probele directe nu sunt stabilite prin lege. 1. Enuntul este adevrat. 2. Enuntul este fals. ANS: 2 32) Precizati care dintre urmtoarele categorii de probe fac parte din cele pe care le ofer Criminalistica: a) probe directe; b) probe indirecte sau circumstantiale; c) probe corp-delict; d) probe asociative. 1. a+b+c 2. a+c+d 3. a+b 4. a+b+c+d ANS: 4 33) n ce documente se regsesc primele reguli de cercetare a probelor n nscrisuri:

a) Lex Cornelia de falsis; b) Novelele 49 si 73 ale lui Justinian. 1. a+b 2. a 3. b 4. niciuna din variantele de mai sus ANS: 1 8 34) Precizati dac este adevrat sau fals urmtorul enunt: Prima expertiz criminalistic a scrisului, cunoscut, dateaz din anul 1569 si priveste falsificarea semnturii regelui Carol al IX-lea (Franta). 1. Enuntul este adevrat. 2. Enuntul este fals. ANS: 1 35) Cnd a aprut lucrarea ,,Trait des inscriptions en faux de F. Raveneau, apreciat de Edmond Locard ca ,,lucrare capital n grafoscopie? 1. 1572 2. 1666 3. 1712 ANS: 2 36) Cine a afirmat: ,,Expertiza [grafic] nu a fcut nici un progres de la Raveneau ? 1. Edmond Locard; 2. Alphonse Bertillon; 3. R.A. Reiss. ANS: 2 37) Eugne Franois Vidocq, fondatorul Sigurantei franceze, pe lng faptul c a creat prima fis de identificare pe baza semnalmentelor, aliasurilor si modului de operare, are meritul de a fi inventat: 1. fotografia de semnalmente; 2. agentii sub acoperire. ANS: 2 38) Cine este creatorul sistemului de identificare antropometric: 1. Sir Conan Doyle; 2. E.F. Vidocq; 3. Alphonse Bertillon. ANS: 3 39) Sherlock Holmes avea cunostinte solide de: 1. filosofie; 2. astronomie;

3. politic; 4. chimie. ANS: 4 40) Cine a fcut primele descrieri ale desenelor papilare si orificiilor glandelor sudoripare: a) Grew, 1684; b) Malpighi, 1686. 1. a 2. b 3. a+b 4. niciuna din variantele de mai sus ANS: 3 9 41) Cine a fcut prima clasificare a desenelor papilare n nou tipuri: 1. Christian Iacob Hintze, 1747; 2. Jan Evangheliste Purkinge, 1823; 3. William Hershell, 1858. ANS: 2 42) n ce an a fost publicat prima carte de dactiloscopie din lume, The Finger Prints, sub semntura lui Sir Francis Galton: 1. 1858; 2. 1880; 3. 1892. ANS: 3 43) Cine are meritul de a fi introdus identificarea dactiloscopic n Argentina: 1. Juan Vucetici; 2. H De Varigny; 3. Oloriz. ANS: 1 44) n 1900, Anglia introduce sistemul de clasificare dactiloscopic elaborat de: 1. Sir Francis Galton; 2. Dr. Henry Faulds; 3. Edward Henri. ANS: 3 45) Cine a propus, pentru prima dat n lume, folosirea amprentelor pentru identificarea condamnatilor: 1. Sir Francis Galton n 1892; 2. dr. Henry Faulds n 1880; 3. William Hershell n 1879. ANS: 3

46) Ce tar a introdus, pentru prima dat n lume, sistemul dactiloscopic de identificare a persoanelor, n 1894; 1. Argentina; 2. Anglia; 3. India. ANS: 1 47) Cine a utilizat, pentru prima dat n lume, amprentele papilare pentru identificarea infractorilor: 1. dr. Henry Faulds; 2. Sir Francis Galton; 3. Edward Henry. ANS: 1 10 48) Cine a publicat prima carte de dactilocopie: 1. Juan Vucetici; 2. Sir Francis Galton; 3. Christian Hintze. ANS: 2 49) Cine a scris Trait des inscriptions en faux: 1. Edmond Locard; 2. Eugne Franois Vidocq; 3. Raveneau. ANS: 3 50) Cine a publicat prima carte de medicin legal din Romnia, n anul 1860: 1. Vianu; 2. Serban Georgescu; 3. I.N. Auerbach. ANS: 3 51) n ce an a luat fiint primul serviciu fotografic la Politia Capitalei: 1. 1879; 2. 1884; 3. 1893. ANS: 1 52) Cine a publicat, n 1904, primul Manual tehnic de medicin legal care constituie, n acelasi timp, primul manual de Criminalistic din tara noastr? 1. Mina Minovici; 2. Stefan Minovici; 3. Nicolae Monivici. ANS: 3

53) Cine i-a desemnat pe fratii Minovici, n 1911, ca fondatori ai Criminalisticii pe mapamond: 1. Edmond Locard; 2. R.A. Reiss; 3. Vucetici. ANS: 2 54) Cine este autorul crtii ,,Dactiloscopia si portretul vorbit, aprut n anul 1914: 1. D. Clinescu; 2. Nicolae Minovici; 3. Valentin Sava. ANS: 1 11 55) Prima expertiz dactiloscopic din Romnia a fost efectuat n 1914 de: 1. Andrei Ionescu; 2. Nicolae Episcopescu; 3. Valentin Sava. ANS: 2 56) Cine este autorul crtii ,,Grafologia si expertizele n scrieri. Anonimul falsul, cu 204 autografe si documente grafologice, elogiat de J. Crpieux-Jamin si Edmond Locard: 1. Henri Stahl; 2. D. Clinescu; 3. Stefan Minovici. ANS: 1 57) Cine este autorul lucrrii: Expertiza grafic, stiintific si expertiza caligrafic, aprut n 1928: 1. Mihai Ioan; 2. George Belloiu; 3. Mihail Kernbach. ANS: 3 58) Cine a publicat, n 1930, cartea ,,Dactiloscopia n serviciul justitiei: 1. Valentin Sava; 2. Mihail Cires; 3. G. Btrnul. ANS: 1 59) Autorul lucrrii ,,Tactica si tehnica perchezitionrii (1941) este: 1. Constantin Turai; 2. Eugen Bianu; 3. D. Moldoveanu. ANS: 2

60) Cine a introdus dactiloscopia n Romnia: 1. dr. Gh. Andrei Ionescu; 2. dr. Valentin Sava; 3. dr. Constantin Turai. ANS: 1 61) Cine este autorul primului curs original de Criminalistic, n 1951? 1. Constantin Turai; 2. Camil Suciu; 3. Emilian Stancu. ANS: 2 12 62) n ce an a luat fiint, din initiativa profesorului dr. Mina Minovici, Serviciul antropometric pe lng Palatul de Justitie? 1. 1892; 2. 1880; 3. 1935. ANS: 1 63) Precizati scopul final al identificrii n Criminalistic: a)stabilirea identittii; b) stabilirea neidentittii; c) stabilirea semnalmentelor exterioare. 1. a+b 2. b+c 3. a+c 4. a+b+c ANS: 1