Conferinta Urbanism - Art. Terec

Secţiune specială dedicată celei de-a doua ediţii a conferinţei
internaţionale de cercetare în construcţii, economia construcţiilor,

arhitectură, urbanism şi dezvoltare teritorială având ca temă
Habitatul uman şi calitatea vieţii în condiţii de

risc natural şi tehnologic – O abordare
multidisciplinară
23 septembrie 2011
Rezumate ale lucrărilor prezentate
45
Urbanism. Arhitectură. Construcţii • Vol. 2 • Nr. 3 • 2011 •
Comitetul de organizare
Preşedinte
Dr. arh. Vasile MEIŢĂ
Membri
Dr. ing. Constantin MIRON Dr. ing. Cristian Paul STAMATIADE

Fil. Alina BĂILEŞTEANU
Dr. ecol.-urb. Alexandru-Ionuţ Dr. ec. Cezar Petre SIMION-
Dr. ing. Emil-Sever GEORGESCU
PETRIŞOR MELINTE
Arh. Anca Ileana GINAVAR
Fiz. Oana Cătălina POPESCU Ec. Elena SIMION
Ing. Claudiu Lucian MATEI
Dr. ing. Ion SCORDALIU Dr. ing. Liana TEREC
Comitetul ştiinţific / de program
Preşedinte
Dr. ecol.-urb. Alexandru-Ionuţ
PETRIŞOR
Membri
Mat. dr. Ioan Sorin BORCIA Arh. Eugen Silviu Lucian POPESCU
Dr. ing. Radu HARIGA
Arh. Doina Mihaela BUBULETE Fiz. Oana Cătălina POPESCU
Dr. ing. Avram JURCA
Ing. Carol ENYEDI Ing. Constantin Ioan PRĂUN
Ing. Claudiu Lucian MATEI
Ing. Teodora Ioana COMAN Ing. Ştefania RĂDULESCU
Dr. arh. Vasile MEIŢĂ
Dr. ing. Iolanda Gabriela Dr. ing. Ion SCORDALIU
Ing. Aristide Sergiu MELINTE
CRAIFALEANU Dr. ec. Cezar Petre SIMION-
Dr. ing. Constantin MIRON
Dr. ing. Cornelia-Florentina MELINTE
Ing. Alexandrina MUREŞANU
DOBRESCU Dr. geogr. Tamara SIMON
Dr. ing. Mircea PĂSTRAV
Dr. ing. Claudiu-Sorin DRAGOMIR Ing. Cristian Paul STAMATIADE
Arh. Ion PELEANU
Ing. Ciprian Nicolae ENE Dr. ing. Henrietta SZILAGYI
Dr. ing. Cristian PETCU
Dr. ing. Emil-Sever GEORGESCU Dr. ing. Liana TEREC
Dr. ing. Horia PETRAN
Arh. Anca Ileana GINAVAR Ing. Vasilica VASILE
Dr. ing. Irina POPA
Ing. Cristian GRIGORAŞENCO Dr. ing. Marta Cristina ZAHARIA
Programul conferinţei
900-930 Primirea şi înregistrarea 1300-1400 Pauză de prânz
participanţilor 1400-1630 Prezentarea lucrărilor pe secţiuni
930-1000 Deschiderea lucrărilor • Urbanism şi arhitectură
1000-1030 Pauză de cafea • FATE
1030-1300 Prezentarea lucrărilor pe secţiuni • Construcţii
• Urbanism şi arhitectură • Economia construcţiilor
• FATE • EUR-OPA
• Construcţii 1630-1700 Concluzii
• Economia construcţiilor
• EUR-OPA
46
Urbanism Rezumate ale comunicărilor prezentate
INDICATORI AI CALITĂŢII VIEŢII UTILIZAŢI ÎN ANALIZELE

TERITORIALE ŞI ROLUL ACESTORA ÎN FUNDAMENTAREA
POLITICILOR DE DEZVOLTARE
Gabriel PASCARIU
Lector dr. arh.-urb., Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu,
Bucureşti, pascariugabriel@b.astral.ro
Cuvinte cheie: analiză teritorială, coeziune teritorială, indicator, disparităţi,

politici teritoriale.
Analizele teritoriale la nivel judeţean, coeziunii. La nivelul UE, coeziunea

regional sau naţional au printre altele teritorială a devenit în ultimul deceniu o
rostul de a evidenţia nivelurile şi componentă a politicii de coeziune
dinamica diferită de dezvoltare a promovată şi prin recent adoptatele
diferitelor entităţi teritoriale. Evaluarea documente: Agendă Teritorială (Leipzig,
nivelului de dezvoltare şi a calităţii vieţii 2007) şi Carta verde a coeziunii
într-un anumit teritoriu se poate face fie teritoriale (Bruxelles, 2008). În analiza
în raport cu anumite praguri considerate teritorială, domeniile de raportare sunt
relevante (de exemplu, o anumită multiple şi reflectă după caz în mod
suprafaţă locuibilă/ locuitor), fie în direct sau indirect un anumit nivel de
termeni relativi/ comparativi (în care dezvoltare şi implicit de calitate a vieţii.
elementele de referinţă pot fi medii Lucrarea îşi propune să prezinte
regionale, naţionale, europene). În indicatorii specifici şi relevanţi pentru
analiza teritorială, calitatea vieţii poate fi domenii şi sub-domenii precum:
măsurată prin indicatori simpli, calitatea factorilor de mediu, locuirea,
complecşi sau agregaţi. În ultimele echiparea cu infrastructuri sociale şi
decenii, în special cercetarea sociologică utilităţi, caracteristici demografice, piaţa
la scară teritorială a relevat utilitatea forţei de muncă, calitatea serviciilor
abordărilor de tip multicriterial prin publice etc. Surprinderea şi evaluarea cât
intermediul indicatorilor agregaţi. Astfel mai corectă a calităţii vieţii implică şi
de analize se regăsesc în prezent în analize cu un pronunţat caracter social
studiile şi documentaţiile de amenajarea precum nivelul veniturilor în gospodării,
teritoriului la diferitele niveluri mai sus- accesul la educaţie, locuri de muncă,
amintite şi reprezintă o practică şi la gradul de incluziune etc. Sunt prezentate
nivelul Uniunii Europene ca categoriile şi tipurile specifice de
fundamentare a politicilor sale indicatori relevanţi pentru fiecare dintre
structurale. Acestea sunt menite să domeniile şi sub-domeniile de analiză,
asigure o dezvoltare armonioasă şi modalităţi şi tehnici de agregare şi
echilibrată prin reducerea disparităţilor moduri de interpretare precum şi
în spaţiul UE în scopul asigurării metodele re reprezentare grafică a
47
analizelor multicriteriale. Lucrarea îşi analizele teritoriale. Lucrarea discută în

propune să discute de asemenea şi final rolul indicatorilor şi al analizelor
relaţia dintre nivelul de calitate a vieţii teritoriale în fundamentarea politicilor
într-un teritoriu şi gradul de expunere la teritoriale, care pot asigura o calitate
riscuri, un aspect mai puţin abordat în adecvată a vieţii.
48
COLONIILE MUNCITOREŞTI – ELEMENT CU VALOARE DE

SIMBOL AL PEISAJELOR URBAN INDUSTRIALE
Florentina-Cristina MERCIU
Asist. dr. geogr., Facultatea de Geografie, Centrul Interdisciplinar de
Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT), Universitatea
din Bucureşti
Andreea-Loreta CERCLEUX
Lector dr. geogr., Facultatea de Geografie, Centrul Interdisciplinar de
Cercetări Avansate asupra Dinamicii Teritoriale (CICADIT), Universitatea
din Bucureşti
Cuvinte cheie: colonii muncitoreşti, regenerare urbană, monumente

istorice, turism urban.
Evoluţia oraşelor presupune numeroase valoare de simbol rezultată din vechimea

schimbări în plan economic, social, lor, unele colonii reprezentând primul
cultural, iar acest proces al schimbării „filon” rezidenţial al oraşelor industriale.
poate cunoaşte efecte pozitive, cât şi Cartierele muncitoreşti sunt reperabile la
negative. Centrele urbane industriale se nivelul spaţiilor urban industriale prin
numără printre oraşele care au înregistrat caracteristici proprii şi care în perioada
cele mai semnificative schimbări datorate actuală au depăşit statutul strict
în mare parte factorilor economici rezidenţial, fiind valorificate şi ca atracţii
(restructurarea economică) şi care au turistice. Acestea sunt considerate ca
generat de cele mai multe ori efecte elemente de valoare socială încadrate
negative (reducerea activităţilor patrimoniului industrial.
industriale sau chiar dispariţia acestora),
fapt ce a marcat şi o serie de amprente în Numeroase oraşe industriale, care trec
peisaj (situri industriale abandonate, prin procesul de regenerare, includ şi
degradarea spaţiilor rezidenţiale). Cu acţiuni de conservare a elementelor de
toate acestea, au fost iniţiate la nivel patrimoniu industrial, fie că se referă la
european şi chiar mondial proiecte de conversia siturilor industriale, fie la
redezvoltare a zonelor urbane renovarea cartierelor muncitoreşti şi
restructurate funcţional, constituindu-se înscrierea lor în circuitul turistic. Sunt
ca o provocare pentru administraţiile exemple de oraşele industriale europene
locale. O serie de acţiuni în acest sens se care valorizat coloniile muncitoreşti ca
subordonează procesului de regenerare atracţii turistice (ex.: cartierul Amuri –
urbană a mediului construit urban care Tampere, Finlanda în cadrul căruia a fost
cunoaşte o serie de particularităţi la amenajat un muzeu ce include 32
nivelul oraşelor industriale. Se pot aminti apartamente într-un bloc de colonie ce
în acest sens, coloniile muncitoreşti, care conservă stilul arhitectural al anilor 1800).
reprezintă elemente de referinţă pentru La nivelul ţării noastre o serie de colonii
oraşele industriale, având totodată muncitoreşti sunt incluse în categoria
49
monumentelor istorice (ex. cartierul aspectului oraşelor industriale dominate

„Colonie”- municipiul Petroşani, sau o în prezent de situri miniere abandonate,
serie de case de colonie dintr-un cartier case vechi de colonie aflate în stare de
muncitoresc: ex. colonia „Rânduri”- degradare avansată. Sunt numeroase
municipiul Reşiţa), nefiind demarate încă exemple în ţările europene occidentale în
proiecte de valorificare turistică a care aplicarea acţiunilor de regenerare
acestora. urbană a contribuit la creşterea
atractivităţii oraşelor industriale prin
Acţiunile de regenerare urbană transformarea acestora în centre ale
îndeplinesc şi rolul de schimbare a culturii industriale.
50
DIRECŢII PRINCIPALE DE ANALIZA SI CERCETARE

PRIVIND CUANTIFICAREA EVOLUŢIEI ACTIVITĂŢII
ECONOMICE A UNUI MUNICIPIU-POL DE DEZVOLTARE
URBANA DIN ROMÂNIA
Florin Marian BUHOCIU

Prof. univ. dr. ec., Universitatea "Dunarea de Jos",Galati,
e-mail: Florin.Buhociu@ugal.ro; familia_buhociu@yahoo.com
Cuvinte cheie: pol de dezvoltare urbana, servicii publice urbane, calitatea

vieţii, indicatori de evaluare ai nivelului activităţii economice.
In România exista in prezent 13 municipii- S-a analizat si studiat evoluţia

poli de dezvoltare urbana, aşa cum au fost demografica si sociala începând cu anul
ei definiţi prin HGR/17.08.2008. Fiecare 2002, anul ultimului recensământ,
dintre aceştia reprezintă municipii evidenţiindu-se masurile active de
reşedinţa de judeţ care isi propun sa atragă reconversie profesionala, atât a şomerilor
fonduri de investiţii cat mai însemnate, cat si a altor categorii sociale.
impulsionând in acest fel atât propria
dezvoltare cat si dezvoltarea unor localitati Serviciile publice, de stat si private, au stat
din zona sa de influenta. Consideram ca in centrul atenţiei noastre, ştiut fiind ca de
este important sa fie identificate calitatea acestor servicii depinde intr-o
principalele direcţii in care pot sa se mare măsura calitatea vieţii in condiţiile
dezvolte aceste municipii-poli de actuale de risc natural si tehnologic. S-a
dezvoltare urbana in scopul creşterii acordat o atenţie sporita serviciilor publice
calităţii vieţii in condiţiile actuale de urbane(apa-canalizare,energie termica si
incertitudine economica si sociala, condiţii transportul de calatori). De asemenea, am
agravate de criza economica internaţionala. analizat serviciile publice si private de
educaţie si de sănătate, ştiut fiind ca de
Lucrarea noastră isi propune sa prezinte calitatea acestora depind si rezultatele
principalele etape care trebuiesc urmate economice pe care le obţin locuitorii
pentru identificarea si evaluarea nivelului municipiului respectiv, cat si calitatea
atins in evoluţia activităţii economice a vieţii, in general in localitatea respectiva.
unui municipiu analizat din acesta
perspectiva. Menţionam ca lucrarea Am extins cercetarea noastră la nivelul
prezentata se bazează pe rezultatele unui întregii activitati economice desfăşurate in
studiu economic de fundamentare privind municipiu, punând accent pe evoluţia
evoluţia activităţii economice a numărului de societati comerciale si pe
Municipiului Galaţi, studiu care face parte nivelul cifrei de afaceri al fiecăreia dintre
din secţiunea economica a PUG-lui acestui ele. Pe baza rezultatelor obţinute am
municipiu, documentaţie urbanistica in identificat si propus câteva soluţii pentru
curs de finalizare si aprobare. creşterea eficientei activităţii economice a
firmelor dintr-un municipiu, inclusiv unul
51
care este si pol de dezvoltare urbana. obţinute de alte municipii din tara
Printre acestea sunt si cele de valorificare a noastră in acesta direcţie, se poate obţine
avantajelor oferite de Zonele Libere, a o imagine reala atât a nivelului actual de
Parcurilor Industriale si a Zonelor dezvoltare economica a unui municipiu-
Metropolitane. pol de dezvoltare urbana cat si a
direcţiilor in care acesta se poate dezvolta
prin valorificarea atât a resurselor proprii,
Considerând ca prin parcurgerea paşilor de toate felurile, cat a celor care pot fi
identificaţi si prezentaţi de noi in lucrare, atrase, un primul rând fondurile
in paralel cu o intensa activitate de europene.
documentare si de cercetare a rezultatelor
52
DEZVOLTAREA DURABILĂ ŞI DEZVOLTAREA

INTELIGENTĂ. STUDIU DE CAZ - ORAŞUL GALAŢI
Monica FLUŢĂR
Prof. gr. I, drd., Școala doctorală de geografie Simion Mehedinţi, Bucureşti
Cuvinte cheie: dezvoltare durabilă, dezvoltare inteligentă, indicator de

dezvoltare urbană, infrastructură verde.
Notă: Investeşte in oameni! Aceasta lucrare a fost susţinuta prin proiectul

POSDRU/88/1.5/S/61150, “Studii doctorale in domeniul ştiinţelor vieţii si
pamantului”, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin
Programul operaţional sectorial "Dezvoltarea resurselor umane 2007-2013".
Aflat în extrema sud-estică a ţării, specialitate relevă că spaţiile verzi ar

Galaţiul şi-a cunoscut apogeul în anii ’60- trebui să acopere circa 30% din suprafaţa
70 prin dezvoltarea industriei siderurgice. intravilanului unui oraş iar distribuţia
Desemnat în 2008 pol urban de acestora să permită cetăţenilor să aibă
dezvoltare, oraşul trece pe o poziţie acces la ele în aproximativ 15 minute de
ierarhică inferioară celei anterioare – de mers pe jos. Spre exemplu, Cartierul
mare centru economic. Focalizându-şi Ţiglina-cel mai “verde” cartier al
atenţia doar către profilul industrial, oraşului a fost împânzit de clădiri
oraşul nu a exploatat contextul natural în parazit şi parcări. Spaţiile “dintre” sunt
care se află. Efectele dezvoltării neîntreţinute şi deloc verzi. Nu există
necontrolate din ultimii ani au condus nici o strategie sau intenţie de ameliorare
către degradarea vizibilă a calităţii vieţii a acestei situaţii.
la nivelul oraşului. Chestionarul aplicat
unui eşantion din locuitorii gălăţeni Prin studierea interacţiunilor dintre
relevă faptul că 75% din aceştia nu sunt mediul natural şi mediul socio-economic
mulţumiţi de oraşul în care locuiesc. am identificat slăbiciunile organizării
urbane. Slaba flexibilitate a mentalităţii
Calitatea vieţii în oraşul Galaţi este factorilor economici şi politici cu privire
afectată de mai mulţi factori; problemele la dezvoltarea durabilă dau serios de
de mediu sunt incluse pe lista gândit asupra direcţiei de acţiune posibil
problemelor majore care afectează viaţa de abordat în viitor. Lipsa unor politici
oamenilor alături de cele socio- publice, scăderea şi îmbătrânirea
economice şi edilitare. Printre populaţiei, reducerea activităţii zonelor
nemulţumirile locuitorilor se situează şi industriale sunt câţiva dintre factorii care
lipsa spaţiilor verzi amenajate pentru susţin nevoia de reorientare a oraşului
petrecerea timpului liber sau Galaţi. Situaţia actuală a Galaţiului oferă
transformarea centrului oraşului şi a oportunitatea schiţării unor noi viziuni
falezei în zonă pietonală. Ca indicator de urbane evaluând modelele de gândire şi
dezvoltare urbană, studiile de acţiune existente.
53
TENDINŢE ALE LOCUIRII ŞI CALITATEA ACESTEIA ÎN

SPAŢIUL RURAL ADIACENT AXEI BUCUREŞTI-PLOIEŞTI
Florentina ION (BUZĂIANU)

Drd., Şcoala Doctorală „Simion Mehedinţi - Natura şi Dezvoltare Durabilă”
Facultatea de Geografie - Universitatea din Bucureşti, e-mail:
florentina_ionz@yahoo.com
Cuvinte cheie: spaţiu rural, calitatea locuirii, Ilfov, Prahova.
Pentru a analiza calitatea locuirii am tehnico-edilitară s-a dezvoltat într-un

considerat că este prioritar să analizez ritm mai rapid decât în cazul comunelor
anumiţi indicatori pentru a afla în ce situate la marginea zonei de influenţă a
măsură populaţia spaţiului rural studiat acestor oraşe polarizatoare. Cealaltă
are acces la utilităţile edilitare grupă cuprinde comunele situate la
(alimentare cu apă potabilă, canalizare, jumătatea distanţei dintre cele două
gaze, energie electrică, încălzire centrală) capete ale axei de circulaţie (comunele
şi să analizez o serie de indicatori Ciolpani, Periş, Puchenii Mari, Gorgota),
derivaţi, precum suprafaţa camerelor de încadrând aici şi comunele situate la o
locuit pe o locuinţă şi pe o persoană sau distanţă mai mare de 15 km de această
numărul persoanelor pe o cameră de axă (comunele Moara Vlăsiei, Nuci,
locuit şi pe o locuinţă. Studiul are la bază Gruiu).
analiza şi interpretarea datelor statistice
obţinute de la Direcţiile Generale Această urbanizare a ruralului se
Judeţene de Statistică - Ilfov şi Prahova - resimte, sau ar trebui să se resimtă, pe
de la Institutul Naţional de Statistică din toate planurile, inclusiv în
Bucureşti şi de la Primăriile celor 11 comportamentul populaţiei spaţiului
comune din arealul studiat pentru rural analizat, acesta începând să se
perioada 1992- 2009, cercetări de teren şi apropie de cel al populaţiei urbane.
consultarea unei vaste bibliografii de
specialitate. Una din marile bucurii pe care le-am
avut de când am început să studiez
Am împărţit regiunea analizată în două spaţiul rural românesc a fost să constat
grupe, ţinând cont de nivelul de că „satul” nu îşi pierde din importanţă
dezvoltare economic al comunelor prin depopularea masivă ce s-a
componente. Prima grupă cuprinde manifestat cu un maxim de intensitate în
comunele situate în imediata vecinătate a anii ’90 ci atrage atenţia specialiştilor în
celor două mari centre urbane continuare datorită stabilirii în masă a
polarizatoare: capitala ţării (comunele unui segment de populaţie urbană,
Baloteşti, Corbeanca, Snagov) şi fenomen ce se manifestă concomitent cu
municipiul Ploieşti (comuna Bărcăneşti). exodul rural, cel puţin în spaţiul rural
Aici tendinţele de urbanizare sunt mai analizat şi în alte comune favorizate de
puternice şi infrastructura de transport şi poziţia geografică, respectiv cele situate
54
în zona de influenţă a unor municipii de dotarea bucătăriei) şi de la nivelul

rang I. individului (îmbrăcămintea şi ţinuta,
modul de petrecere al timpului liber,
Noii locuitori ai satului, proveniţi în cele relaţiile inter-individuale, anumite
mai multe situaţii din mediul urban, îşi obiecte strict personale). Adaptând
doresc să aibă parte în locuinţele lor de modelul autorului stilului de viaţă
acelaşi confort pe care îl aveau înainte de contemporan se pot adăuga şi alţi
a se stabili definitiv „la ţară” la care să se indicatori precum: telefonul mobil,
adauge avantajele locuirii într-un mediu abonamente la Internet şi cablu TV,
mai puţin poluat, unde suprafaţa televizoare, aparate de aer condiţionat
locativă este mai mare. sau concedii în străinătate.
Vasile Miftode identifica într-o lucrare În lucrarea de faţă voi încerca să analizez
de a sa din 1978 o serie de indicatori ai cât mai mulţi indicatori pentru a putea
urbanizării ce cuprinde indicatorii de la demonstra că în spaţiul rural analizat
nivelul habitatului, respectiv ai gradul de confort al locuinţelor şi
dotărilor urban-edilitare (canalizare, calitatea locuirii, per ansamblu, a evoluat
reţea de alimentare cu apă potabilă, cu semnificativ în ultimele două decenii şi
gaze naturale, cu electricitate, artere de că cea mai bună cale prin care ruralul se
circulaţie asfaltate, servicii de poate urbaniza într-un mod neagresiv
salubritate urbană), alţi indicatori de la faţă de mediu şi benefic societăţii
nivelul locuinţei (instalaţii sanitare contemporane este de a se îmbina
interioare, sistem de încălzire armonios valorile culturale şi materiale
centralizat, amenajarea funcţională a ale celor două medii atât de diferite: cel
locuinţei şi a camerelor de locuit, urban şi cel rural.
55
DIRECŢII GENERALE ÎN DEZVOLTAREA ORAŞULUI-PORT

CONTEMPORAN
Dragos Horia BUHOCIU

Asist. univ. drd. arh., Facultatea de Arhitectură, Universitatea Spiru Haret,
e-mail: dragos_buhociu@yahoo.com
Cuvinte cheie: oraş-port, dezvoltare urbană, transport.
1. Sistemul maritim global locuire a favorizat aşezările umane pe

Expansiunea sistemului comercial coastă, iar rezultatul este că oraşele-port
mondial în ultimele secole a fost un sunt cele mai importante şi directe pieţe
proces complex care a inclus creşterea pentru porturi. În America oraşele-port
producţiei agricole, industrializarea importante sunt concomitent mari
puternică, apariţia şi dezvoltarea consumatoare ale bunurilor care sosesc
organismelor independente de comerţ, prin transportul maritim şi mari
extinderea puterii forţelor armate, distribuitori către interiorul
colonizarea şi locuirea în noi teritorii continentului, prin reţele eficiente inter-
uneori la mare distanţă faţă de modale.
metropola-mamă. Sistemul maritim era
multinaţional şi global în scopuri şi 3. Abandonarea zonelor portuare
legături şi, în ciuda inconvenientelor tradiţionale
transportului maritim, reprezenta cea Din punct de vedere istoric, transportul
mai rapidă şi sigură cale de era o activitate consumatoare de resurse.
comunicaţie. Situaţia s-a schimbat datorită noii
infrastructuri pentru operarea
2. Relaţia oraşului-port cu teritoriul containerelor din porturile moderne. Un
În Europa, pentru că majoritatea pieţelor vas a cărui încărcare/ descărcare cu
şi aşezărilor umane principale sunt câteva decenii înainte ar fi necesitat zile
localizate în interiorul continentului, întregi, este acum procesat în câteva ore.
chiar şi porturile importante sunt nevoite Cu această schimbare, relaţia istorică
să accepte o situare relativ periferică faţă dintre apă şi generatorii de creştere
de clienţii care solicită bunuri sosite pe economică a intrat într-o etapă nouă, în
mare. În Asia modelul de dezvoltare care frontul la apă urban nu mai
urbană este opus faţă de cel european, realizează interfaţa cu portul în mod
pentru că în mod tradiţional modul de direct - fizic, ci indirect – simbolic.
56
REPREZENTAREA 3D A SPAŢIULUI CONSTRUIT DIN

MUNICIPIUL REŞIŢA
George-Laurenţiu MERCIU
Drd., Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucureşti
Cuvinte cheie: modelare 3D, zonă rezidenţială, zonă industrială,

dezvoltare, Reşiţa.
Necesităţile economice de dezvoltare necesară existenţa: ortofotogramei,

urbană impun realizarea de produse planului topografic, modelul numeric
adecvate proiectării care să ţină cont de altitudinal (MNA), modelul digital al
mediul ambient. Modelarea numerică a terenului (MDT). Pentru reprezentarea
spaţiului urban poate genera unelte 3D a spaţiului construit din municipiul
pentru o dezvoltare rapidă şi durabilă. Reşiţa se vor folosi programe de tip CAD
Reprezentarea 3D a spaţiului construit şi GIS. Particular, pentru studiul de caz
este interesantă pentru evidenţierea ales, modelarea 3D este necesară pentru
proprietăţilor, pentru stabilirea zonelor evidenţierea zonelor pretabile dezvoltării
protejate, pentru evidenţierea zonelor viitoare (ex.: delimitarea zonelor de
industriale şi pentru reprezentarea agrement, re-dezvoltarea spaţiilor
reliefului. Pentru vizualizare 3D este industriale restructurate funcţional).
57
REVITALIZAREA PEISAGISTICĂ A ZONELOR CU

DESTINAŢIE SPECIALĂ ACTUALE ŞI A VECHILOR
STRUCTURI DE APĂRARE DEZAFECTATE
Sorina Georgiana RUSU

Asistent de cercetare, doctorand, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism
„Ion Mincu”, Faculatea de Urbanism, Catedra de Proiectare Urbana şi
Peisagistică, e-mail: rususorina2004@yahoo.com
Cuvinte cheie: percepţie, mascare, limită, spaţii verzi.
Mediul de securitate se află într-o continuă posibile direcţii de intervenţie la nivelul

remodelare şi schimbare, iar pentru noile peisajului, atât în zonele cu destinaţie
provocări se cer soluţii care să răspundă specială actuale cât şi în structurile de
necesităţilor prezente şi viitoare. apărare abandonate. Punând în atenţie
Securitatea naţională continuă să-şi câteva dintre argumentele care compun
demonstreze complexitatea, în bună premisele unui nou tip de abordare,
măsură din cauza lumii în care trăim şi lucrarea îndeplineşte rolul de suport
soluţiilor proiectate pentru problemele sale. pentru posibilităţi de revitalizare şi de
Lucrarea de faţă propune să evidenţieze reintegrare în teritoriu a acestor spaţii.
58
MOBILITATEA REZIDENŢIALĂ, FACTOR PRIORITAR ÎN

DETERMINAREA CALITĂŢII LOCUIRII
Daniel-Gabriel VÂLCEANU
Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi
Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN-INCERC, Sucursala
URBANPROIECT, Secţia Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Locuirii
Diana-Georgiana TĂMÎRJAN
Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi
Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN-INCERC, Sucursala
URBANPROIECT, Secţia Dezvoltare şi Coeziune Teritorială
Cuvinte cheie: mobilitate rezidenţială, traiectorii rezidenţiale, habitat,

calitatea locuirii.
Factorii care determină mobilitatea care influenţează decisiv luarea unei

rezidenţială sunt multipli şi diverşi decizii în ceea ce priveşte schimbul
(Tabelul 1). Mobilitatea unui individ sau locuinţei. Cele trei mari grupe de factori
a unei familii este determinată de cele reprezentativi sunt: factorii individuali,
trei mari grupe de factori determinanţi factorii socio-economici şi cei politici.
Tabelul 1. Factorii determinanţi ai mobilităţii rezidenţiale cu impact direct asupra calităţii locuirii
Individuali Socio-economici Politici
Starea ciclului de viaţă Rasa Planificarea utilizării terenurilor
Vârsta Supraaglomerare Politicile urbane-politici de locuire
Statut familial (personal) Presiune de grup Dezvoltare urbana integrata
Diferenţele de personalitate Omogenitatea vecinătăţii Piaţa imobiliara
Periodicitatea schimbărilor de Procese de socializare. Relaţiile cu
locuinţă vecinii
Nivel de educaţie Modificări de statut socio-
economic
Nevoia de locuinţă Loc de munca
corespunzătoare necesităţilor
Gradul de satisfacţie fata de Tipul de munca prestata
locuinţă
Tipul proprietăţii asupra locuinţei
Mobilitatea rezidenţială reprezintă unul rezidenţială este strâns legată de tipul şi

din principalii factori de adaptare a caracteristicile habitatului uman, oferta
nevoilor şi aspiraţiilor populaţiilor de locuinţe de pe piaţa de profil,
rezidente în ceea ce priveşte locuirea la oportunităţile şi dezavantajele generate
nivelul mediului urban. Mobilitatea de cadrul socio-economic şi nevoile şi
59
aşteptările fiecărui rezident faţă de forma pentru a putea beneficia la maxim de

de locuire şi caracteristicile sale. avantajele pe care i le poate oferi
localizarea unităţii locative: confort, linişte,
Locuinţa la care populaţia rezidentă spaţiu locativ optim, acces la utilităţile
aspiră, denotă în principal, clasa socială a tehnico-edilitare. Aceasta reprezintă până
fiecăruia şi nu în ultimul rând situaţia la urmă, recunoaşterea reuşitei sociale, de
economică. Fiecare individ încearcă să-şi care fiecare individ se poate bucura în
satisfacă nevoile legate de locuire prin decursul vieţii rezidenţiale şi la care
poziţionarea sa în cadrul oraşului, tocmai fiecare dintre noi aspirăm.
60
Arhitectură Rezumate ale comunicărilor prezentate
IMPORTANTA ANVELOPANTEI INTERIOR-EXTERIOR

ASUPRA HABITATUL UMAN SI A MEDIULUI URBAN.
DISCURS CRITIC IN CĂUTAREA CALITĂŢII VIEŢII PE CARE
O GENEREAZĂ
Daniel COMŞA
Lect. univ. dr. arh., Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”,
Bucureşti
Cuvinte cheie: anvelopanta, interfaţa interior-exterior, adaptabilitate,

spaţiu public, habitat uman.
Spaţiul public este locul de unde dictat de limitele sale spaţiale

arhitectura poate sa fie admirata, acolo constituite de clădirile care îl mărginesc.
unde se expune/exhiba spre a fi văzuta Perceperea spaţiului se face prin
in mod simbolic sau pentru marcarea perceperea limitelor sale, iar semnele
unui statut. Membranele informate par care apar, care anunţa conţinutul sunt
ca te lasă sa ghiceşti ca in spatele lor prezente tot la nivelul anvelopantei.
tehnologia ajuta la confortul interior si Citirea semnelor poate sa fie făcuta
calitatea vieţii, iar masivitatea data de printr-un cod pe care poţi sa îl cunoşti
tectonica structurala a clădirii poate sa sau printr-o signaletica mai accesibila
protejeze viata umana in interior pentru sau care sa atragă vizitatorul inca din
o dezvoltare proprie. Transparenta sau spaţiul public in interior.
raportul plin-gol ilustrează cat de mult
interiorul este iluminat cu diferenţele Diversitatea de abordări posibile in
semantice de la vitrarea la aerisire realizarea anvelopei unei clădiri este
pentru o calitate a vieţii interioare. data de alegerea apriorica de multe ori
dintr-un set de factori tehnici pe care
Habitatul uman nu se refera stric la clădirea trebuie sa ii aibă combinat cu o
locuinţa ci la tot spaţiul accesibil pe care valoarea artistica arbitrara pe care
omul in supune prin prezenta si mai cineva o poate gândi pentru a fi văzuta
ales prin utilizarea lui. Tematica extrem din afara.
de fertila poate fi înţeleasa critic prin
poziţionarea in spaţiul public sau in Anvelopanta ca si rezultat al acestui
spaţiul interior, dar in ambele cazuri proces oferă o diversitate de abordări
privind spre interfaţa care separa care poate fi clasata de la masivitate la
interiorul de exterior si care delimitează transparenta intr-un proces treptat de
spaţiul. dematerializare prin diferite stadii unde
isi găseşte expresivitati care pot si
Citirea spaţiului public si modul de independente de întregul proces de
utilizare a spaţiului public poate fi dematerializare.
61
TENDINŢE ACTUALE ÎN CRITICA DE ARHITECTURĂ ŞI

URBANISM
Daciana DĂRĂBAN
Conf. dr. arh., Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”,
Bucureşti, e-mail: daciana@elt.ro
Cuvinte cheie: oameni, case, oraşe, teorii, nebuni.
Conştientizarea potenţialului şi a realitatea construită: arhitecţi (reactivi

modalităţilor de acţiune a riscurilor prin proiect, în care transpun conceptul
naturale şi tehnologice constituie un teoretic), urbanişti (reactivi prin strategiile
subiect care începe să se impună atenţiei de dezvoltare urbană cu timp mare de
publice din ce în ce mai mult. Ne influenţă şi acţiune) , utilizatori (reactivi
propunem să încercăm o succintă analiză prin comentarii critice şi prin reacţii: opiniile
a acestui context, cu precădere observând aparţin categoriei „vocale” şi sunt
consecinţele asupra fondului construit, exprimate preponderent de blogger-i, cu
atât la nivel de obiect de arhitectură, cât şi mare potenţial latent de prozelitism, prin
la nivelul ţesutului urban. Considerând diseminarea de impresii personalizate
riscurile tehnologice un „revers al prezentate ca generalităţi universal şi
medaliei” de natură să impună absolut valabile; reacţiile aparţin celor care,
nenumărate precauţii noi, credem că de regulă, nu vorbesc, dar îşi exprimă
trebuie sa atragem atenţia asupra opiniile prin comportament, mai ales în
modificărilor comportamentale sens distructiv, de vandalizare a spaţiului
individuale şi de grup, datorate acestor construit), edili (care au obligatoriu în
influenţe cotidiene. Din observarea şi repertoriul electoral teme arhitectural-
analizarea acestora, în contextul în care urbanistice pariate aproape exclusiv pe
tehnologiile – prin prelungirea banii contribuabililor), profesori (care se
influenţelor în comportamentele umane străduiesc să disemineze corect noţiunile
amintite – devin o realitate evidentă, profesionale studenţilor lor), teoreticieni
credem că se impune ca ipoteză de (care decantează esenţe superioare în
abordare analitică considerarea, în acest fascinanta lume crepusculară dintre
moment, a riscurilor tehnologice drept filozofie, estetică şi practica de arhitectură
factor generator de riscuri naturale. şi urbanism), militanţi (care îşi clamează
Justeţea catalogării de risc natural se legitimitatea de voci ale societăţii civile, de
relevă din reacţiile umane schimbate, multe ori veritabili „salariaţi” afiliaţi prin
extrem de surprinzătoare, inclusiv prin ONG-uri, fiind prin „fisa postului” în
faptul ca sunt distorsionate, agresive şi permanenţă vehemenţi, supăraţi, agitaţi,
imprevizibile. În acest demers ne indiferent dacă e vorba de un subiect
propunem să analizăm câteva aspecte „pro” sau „contra”) , ziarişti (care reflectă
ilustrative, selecţia acestora fiind făcută în şi comentează realitatea construită aşa
funcţie de rolul (şi nu neapărat impactul) cum o înţeleg ei), jurişti (care
fiecărei categorii de subiecţi umani, din „disciplinează” realitatea construită, cu tot
punctul de vedere al raportării calitative la cu subiecţii implicaţi).
62
Construcţii Rezumate ale comunicărilor prezentate
BANCĂ DE DATE CUPRINZÂND PRELUCRĂRI ALE

ÎNREGISTRĂRILOR CUTREMURELOR OBŢINUTE PE
CLĂDIRI INSTRUMENTATE SEISMIC
Ioan Sorin BORCIA, Ioan Constantin PRĂUN, Nicoleta Florenţa

TĂNASE, Claudiu Sorin DRAGOMIR, Daniela DOBRE, Emil-
Sever GEORGESCU
Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi
Dezvoltare Teritorială Durabilă INCD URBAN-INCERC, Sucursala
INCERC Bucureşti
Cuvinte cheie: clădiri instrumentate, înregistrări, spectre de etaj,

amplificare, baze date.
Se prezintă banca de date cuprinzând imagine cu extensie .jpg) ale istoriilor în

prelucrări ale înregistrărilor cutremurelor timp (acceleraţii, viteze şi deplasări) şi ale
vrâncene obţinute în clădiri instrumentate spectrelor de diferite feluri. Tabelele în
seismic. Se prezintă, sintetic, spectre de Excel şi baza de date în Access SP
răspuns de etaj şi spectre de amplitudine VRANCEA Clad vor permite ordonări ale
Fourier, la nivelele clădirii unde s-au informaţiei din Tabele funcţie de diferiţi
obţinut înregistrări; funcţia de amplificare a parametri şi obţinerea de Rapoarte
mişcării de la bază la nivelele clădirii unde rezultate ale unor interogări funcţie de mai
s-au obţinut înregistrări (pentru mulţi parametri. Se prezintă exemple de
înregistrările obţinute în clădiri utilizare / interogare / exploatare.
instrumentate seismic), rezultate numerice
ale calculelor efectuate şi reprezentări Condiţiile Hardware minime pentru
grafice (pentru istorii în timp ale exploatarea bazei de date cuprinzând
acceleraţiei, vitezei şi deplasării şi pentru înregistrările mişcărilor seismice la
diferitele tipuri de spectre) pentru întregul nivelul terenului sunt : Pentium CPU
fond de înregistrări seismice obţinute pe Intel Core 2 Duo 2 GHz; RAM 2GB
clădiri instrumentate seismic. Se vor DDR2-800; HDD 320GB, CD ROM.
prezenta codificările adoptate şi câmpurile
asociate cu privire la evenimentele seismice Condiţiile Software minime pentru
(parametrii de sursă), la staţiile seismice exploatarea bazei de date sunt: MS
(coordonate geografice, tip aparat de WINDOWS 98; MS Office 2000
înregistrare), la înregistrări (componentă, Profesional.
lungimea înregistrării, pasul de timp de
digitizare) şi la parametri reprezentativi ai Pentru exploatarea bazei de date este
mişcărilor seismice ale punctelor de suficientă cunoaşterea la nivel elementar
amplasare a accelerografelor pe înălţimea a tehnicilor de bază ale lucrului cu
clădirii. Tabelele asociate valorilor Microsoft Access 2000 şi Microsoft Access
numerice şi reprezentărilor grafice (fişiere 2000.
63
PREZENŢA CLĂDIRILOR CU FAŢADELOR DUBLE

VENTILATE ŞI COMPLET VITRATE PE PLAN EUROPEAN ŞI
MONDIAL
Monica CHERECHEŞ
Dr. fiz., Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii,
Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă INCD URBAN-INCERC,
Sucursala Iaşi - Laboratorul de Încercări Higrotermice
Alina COBZARU
Ing., Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi
Dezvoltare Teritorială Durabilă INCD URBAN-INCERC, Sucursala Iaşi -
Laboratorul de Încercări Higrotermice
Cuvinte cheie: faţadă dublă ventilată, criterii de clasificare, repartiţii.
Suprafeţele vitrate ale clădirilor se referitoare la comportarea higrotermică,

confruntă cu numeroase inconveniente: din cauza complexităţii fenomenelor care
temperaturi excesive în timpul verii şi apar, determinate şi de influenţa
pierderi de căldură considerabile iarna. O factorilor specifici, fiecare clădire
problemă actuală şi încă nerezolvată în reprezentând un caz aparte.
proiectarea şi realizarea clădirilor o
reprezintă paradoxul între cerinţele de Posterul prezintă aspecte generale
izolare termică superioară şi necesitatea referitoare la aceste sisteme, incluzând
unei ventilări corespunzătoare, în vederea definirea conceptului de faţadă dublă
asigurării unui mediu interior sănătos. ventilată (şi complet vitrată). De
Soluţiile de tip faţade duble ventilate şi asemenea este prezentată clasificarea cea
vitrate, echipate cu protecţii solare, reduc mai uzuală a acestora, bazată pe trei
consumurile energetice ale clădirii şi în criterii majore, ce pot fi considerate fie
acelaşi timp îmbunătăţesc confortul termic independente, fie combinate între ele, şi
şi vizual al ocupanţilor. Însă, problema anume: tipul de ventilare, modul de
frecvent întâlnită este slaba gestiune a compartimentare a canalului faţadei şi
acestor sisteme în regim dinamic de modul de ventilare a canalului.
funcţionare, în condiţiile unei cunoaşteri
insuficiente a comportării acestora şi a Pentru analiza statistică şi muticriterială a
posibilităţilor de optimizare energetică. repartiţiei numerice a clădirilor cu faţade
duble ventilate (FDV) în perioada 1967 -
Deşi există un număr important de clădiri 2007, pe plan european şi mondial, au fost
construite în Europa şi pe plan mondial, utilizate informaţiile centralizate de BBRI
care au apelat la aceste soluţii de faţade (Belgian Building Research Institute) la
duble ventilate şi vitrate, totuşi nu sunt nivelul anului 2004 şi cele ale International
încă suficient de bine gestionate Energy Agency la nivelul anului 2007,
problemele de ordin funcţional, ca şi cele obţinute în cadrul unor programe ample de
64
studii statistice. Este prezentată distribuţia proiectarea şi executarea clădirilor cu

geografică a clădirilor cu FDV, repartiţia faţade ventilate. Ca o premieră în
numerică a clădirilor cu FDV din punct de arhitectura clădirilor din ţara noastră,
vedere a configuraţiei / tipului, repartiţia trebuie menţionat Crystal Tower
numerică a clădirilor cu FDV din punct de amplasat în Bucureşti, prevăzut cu prima
vedere a tipului de ventilare, precum şi a faţadă de tip "double skin" din România,
modului de ventilare. De asemenea, este sistem BMS şi platformă heliport.
prezentată repartiţia numerică a clădirilor
cu FDV din punct de vedere a anului de Literatura de specialitate indică faptul că
construire / reabilitare, repartiţia numerică aceste soluţii vor constitui mereu un
în timp a clădirilor cu FDV din punct de domeniu activ de cercetare şi dezvoltare,
vedere a configuraţiei, a tipului de ventilare, cu un continuu caracter de noutate,
precum şi a modului de ventilare. datorat multiplelor beneficii care
depăşesc problemele uzuale legate de
Se face menţiunea că şi în România au punerea în operă sau costurile de
fost înregistrate progrese în studierea, realizare şi întreţinere.
65
RISCURILE FALSEI MODERNIZĂRI A CLĂDIRILOR ,

ASUPRA CALITĂŢII VIEŢII
Constantin MIRON
CSII dr. ing., Director, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în
Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă INCD URBAN-
INCERC, Sucursala Iaşi
Cuvinte cheie: mediu construit, calitatea vietii.
Lucrarea prezintă o serie de riscuri pe Sunt prezentate in conţinutul lucrării, o

care perioada contemporana post – 1990 parte din semnalele si avertizările
le aduce prin modernizarea superficiala a specialiştilor din cercetarea in domeniu,
multor clădiri, in majoritate clădiri de din tara si din străinătate, privind riscul
locuit, unifamiliale sau plurifamiliale, major al degradării calităţii vieţii din
riscuri care afectează ceea ce este mai cauza utilizării si promovării masive a
important si anume calitatea vieţii materialelor de sinteza, a produselor cu
omului. compuşi chimici cu degajare de noxe de
lunga durata, a tehnicilor si masurilor
Lucrarea prezintă in ordinea gravitaţii excesive de reducere a pierderilor de
riscurilor si a efectelor acestora asupra energie, pana la limita la care sunt
sanatatii omului si calităţii mediului afectate cerinţele de sănătate si de calitate
natural, factorii de risc, categoriile a mediului locuit.
surselor de risc, incompatibile cu
noţiunile de calitate a construcţiilor, eco- Toate aceste laturi ale modernizării
durabilitate si calitate a vieţii , grupate in: actuale, neraţionale si nesănătoase, ale
− materiale si materii prime utilizate in construcţiilor se dezvolta in detrimentul
construcţii materialelor si produselor tradiţionale,
− produse industrializate pentru naturale, ale căror calitati de veritabila
construcţii ecodurabilitate au fost si sunt
− lucrări si intervenţii asupra demonstrate de tradiţia de construire de
construcţiilor sute si mii de ani, cu specificul geo-
− masuri non – ecodurabile de climatic al fiecărei zone in parte.
eficientizare energetica a clădirilor
− controlul ineficient si neconsecvent al Lucrarea prezintă in final concluziile si
calităţii lucrărilor de proiectare si avertismentele pe care cercetătorii din
execuţie domeniu, avem obligaţia morala sa le
− lipsa de informare a consumatorului adresam societatii contemporane si
de produse pentru construcţii si a factorilor de decizie de importanta majora
utilizatorilor clădirilor sau informarea in trasarea liniilor de dezvoltare eco-
trunchiata numai in interes economic. durabila, actuala si viitoare.
66
PERFORMANŢA TÂMPLĂRIEI TERMOIZOLANTE

EVALUATĂ PRIN ÎNCERCĂRI FIZICE ŞI MECANICE
Alina COBZARU, Livia MIRON, Monica CHERECHES, Ionel

PUSCASU
Dezvoltare Teritorială Durabilă INCD URBAN-INCERC, Sucursala Iaşi -
Laboratorul de Încercări Higrotermice
Cuvinte cheie: tâmplărie termoizolantă, echipament testare, încercări fizice

şi mecanice.
Lucrarea prezintă în sinteză aspecte

relevante din timpul încercărilor pentru
determinarea caracteristicilor fizice şi
mecanice, reprezentând permeabilitatea
la aer, etanşeitatea la apă şi rezistenţa din
încărcarea la vânt, la diferite tipuri de
tâmplărie termoizolantă realizate în
cadrul Laboratorului IH, Sucursala Iaşi.
De asemenea, o scurtă prezentare a
echipamentului de ultimă generaţie KS
2525/450 MSD Digital K Schulten, care
face posibilă realizarea condiţiilor de
încercare impuse prin standardele
armonizate:
− SR EN 1026:2001- Ferestre şi uşi.
Permeabilitate la aer. Metodă de
încercare.
Permeabilitate la apă. Metodă de
încercare.
Rezistenţă la vânt. Metodă de
încercare.
Realizarea acestor încercări de tip pentru

familiile de produse de tâmplărie, care
includ ferestre, uşi, faţade cortină, a scos
la iveală câteva aspecte decisive pentru
Probă uşă din profile PVC, cu vitraj termoizolant
obţinerea unor rezultate relevante pentru
în standul echipamentului de încercare KS
2525/450 MSD Digital K Schulten, Germania, calificarea lor EAV, dintre care amintim:
echipată cu senzori de deplasare, în timpul − particularităţile constructive ale probei
parcurgerii testului de deformare a tâmplăriei la de tâmplărie încercată, neluate în
puls de presiune. considerare la montarea pe
67
echipamentul de încercare pot componentelor care alcătuiesc

introduce surse de erori de măsură a echipamentul de încercare, legarea lor
parametrilor; într-un lanţ de măsură performant, nu
− fiind încercări parţial distructive, devine posibilă decât în cazul unui
repetarea unor secvenţe de încercare echipament construit unitar, al unui
nu este posibilă sau relevantă pentru acelaşi producător, ale cărui
toate tipurile de profiluri sau alcătuiri componente sunt calibrate individual
de tâmplărie; dar şi unitar în ansamblul aparatului.
− calificarea şi experienţa
responsabilului de încercare şi a În baza volumului de măsurători efectuat
operatorilor este esenţială mai ales din în laborator în ultimii 3 ani, autorii
perspectiva dificultăţii în repetarea lucrării şi-au propus prezentarea în
nedistructivă unor secvenţe de concluzii, a câtorva rezultate relevante
încercare; privind comportarea comparativă a
− performanţele constructive ale anumitor alcătuiri de tâmplărie
echipamentului de încercare sunt reprezentând atât calificarea materialelor
hotărâtoare în obţinerea cu fidelitate a de construcţie (aluminiu, PVC în diferite
palierelor de presiune a aerului/ structuri sau lemn stratificat), cât şi a
vântului cerute prin metodele de conlucrării lor în soluţia constructivă
încercare, a contorizării ciclurilor de aleasă ca design şi funcţionalitate a unei
încercare sau în generarea volumelor uşi, fereastră sau chiar a unui element de
de apa stropită pentru simularea ploii. faţadă cortină încercat (profil toc şi
Deşi standardele de încercări prezintă cercevea, număr canaturi, dimensiuni,
şi permit o mai largă alegere a suprafaţă sticlă, etc.).
68
PROMOVAREA PARDOSELILOR PARCHETATE CU

PANOURI ORIGINALE DE PARCHET STRATIFICAT
OBŢINUTE DIN SPECII LEMNOASE AUTOHTONE
Ghiorghiţă Nicolaie COMŞA

Dr. ing., şef lucrări, Universitatea “Transilvania” din Braşov, Facultatea de
Ingineria Lemnului, Catedra de Maşini pentru Industria Lemnului
Cuvinte cheie: pardoseală, parchet stratificat, specii de lemn.
Lucrarea îşi propune promovarea validate cu buletine de încercări de către

panourilor originale de parchet INCERC Bucureşti.
triplustratificat concepute şi realizate la
Universitatea “Transilvania” din Braşov în Tehnologiile de fabricaţie recomandate se
colaborare cu unul din marii producători pot realiza atât în ateliere de prelucrarea
de parchet din ţară, urmare a unor lemnului de talie mică şi mijlocie cât şi în
contracte de cercetare şi studii în ţară şi fabricile de mobilă existente.
străinătate, finalizate printr-o teză de
doctorat şi mai multe articole ştiinţifice Panourile de parchet din trei straturi
publicate la conferinţe internaţionale. introduc pentru stratul de uzură şi estetic
noi specii lemnoase mai puţin utilizate
Aceste panouri au fost încercate în condiţii industrial, iar pentru stratul de miez şi cel
de laborator şi testate ca pardoseli inferior recomandă utilizarea unor specii şi
interioare în cabinet şi birouri precum şi în sortimente de calitate inferioară, care pot fi
zone de trafic intens, au fost testate şi valorificate superior în acest mod.
69
SIGURANŢA ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ A MEDIULUI

URBAN: CERCETĂRI RECENTE DIN URBAN-INCERC,
SUCURSALA INCERC BUCUREŞTI, ÎN DOMENIUL
PREVENIRII ŞI REDUCERII EFECTELOR HAZARDULUI
SEISMIC ASUPRA FONDULUI CONSTRUIT
Emil-Sever GEORGESCU1, Ioan Sorin BORCIA1, Iolanda-Gabriela

CRAIFALEANU1,2, Ioan Constantin PRĂUN1, Daniela DOBRE1,2,
Claudiu Sorin DRAGOMIR1, Nicoleta Florenţa TĂNASE1, Diana ENE1
1 - Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi
INCERC Bucureşti, 2 - Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
Cuvinte cheie: siguranţa la seism, dezvoltare durabilă, mediu urban, risc

seismic, fond construit.
Siguranţa şi dezvoltarea durabilă a expertizarea/consolidarea seismică a

mediului urban reprezintă două clădirilor existente, reglementări pentru
deziderate esenţiale ale lumii actuale, în proiectarea seismică a construcţiilor noi,
condiţiile în care, pentru prima dată, în planuri de acţiune de urgenţă în caz de
anul 2008, procentul populaţiei trăind în seism etc. Aceste activităţi se realizează
oraşe a atins 50% din totalul populaţiei în scopul prevenirii şi reducerii efectelor
globului. În acest context, dezastrele hazardului seismic asupra fondului
naturale, între care şi cutremurele de construit. O componentă determinantă
pământ, se înscriu printre principalele pentru reducerea pierderilor de vieţi
pericole cărora trebuie să le facă faţă omeneşti produse de cutremure o
mediul urban. Efectul distrugător al constituie educarea populaţiei privind
seismelor este mai accentuat în mediul comportarea la seism; în acest sens,
urban, caracterizat prin concentrări mari comunicarea dintre specialişti şi public,
de populaţie şi dependent, în mare utilizând canalele media moderne,
măsură, de vulnerabilitatea fondului trebuie să constituie o preocupare
construit şi a reţelelor vitale. Pentru constantă. Fiecare dintre direcţiile de
reducerea riscului seismic al fondului acţiune prioritară prezentate mai sus este
construit din mediul urban este necesară, fundamentată printr-un ansamblu de
în primul rând, definirea detaliată a studii destinate maximizării eficienţei
hazardului seismic caracteristic zonei, sale. Articolul prezintă cercetările
prin analiza complexă a tuturor datelor desfăşurate în prezent, la URBAN
disponibile de la cutremurele produse în INCERC, sucursala INCERC Bucureşti,
trecut. În al doilea rând, este necesară în domeniul prevenirii şi reducerii
evaluarea vulnerabilităţii fondului efectelor hazardului seismic asupra
construit, în condiţiile de seismicitate fondului construit. Sunt trecute în revistă
definite. Pe baza acestei evaluări, se studii referitoare la: prelucrarea avansată
elaborează planuri de măsuri privind a înregistrărilor seismice, perfecţionarea
70
reglementărilor româneşti de proiectare avansate, a efectelor seismelor puternice

şi reabilitare seismică, evaluarea asupra construcţiilor, precum şi cercetări
potenţialului distructiv al cutremurelor privind realizarea unei platforme de
vrâncene, investigarea interdisciplinară educaţie, instruire şi comunicare publică
pe teren, folosind tehnici informaţionale privind comportarea la cutremur.
71
STUDIUL STRUCTURII BETONULUI CA MEDIU DE

PROTECŢIE A ARMĂTURILOR ÎMPOTRIVA COROZIUNII
Gheorghe CROITORU
CS dr. ing., ICŞC „INCERCOM” Î.S., centrul de cercetări ştiinţifice,
Republica Moldova, e-mail: gcroitoru@mail.ru
Cuvinte cheie: coroziune în structurile de beton, viteza de coroziune, fisuri

în beton, agresivitatea mediului.
În articol se prezintă un studiu privind în atmosferă. Durata verificărilor, în

procesele de coroziune a armăturilor din funcţie de gradul agresivităţii mediului, a
betonul construcţiilor ca urmare a constituit de la câteva zile până la câteva
infiltrării apelor agresive prin fisurile din luni. În timpul verificărilor s-au controlat
beton. Viteza de coroziune a armăturii în temperatura, umiditatea relativă a aerului,
beton depinde de densitatea şi de starea concentraţia gazelor, umiditatea betonului
de umiditate a lui. Determinarea influenţei şi a mediului ambiant. La variaţia
umidităţii relative a aerului (60%, 80%, umidităţii de la 35 pana la 60%, rezistenta
95%) asupra vitezei de coroziune a betonului creste puţin. La creşterea
oţelului, în zona fisurilor, s-a realizat în umidităţii relative pana la 80% si mai
camere termohidrostatice la temperatura mult, rezistenta ohmica scade, iar
de 500C, la o concentraţie mai mare a coroziunea armaturii poate avea o
oxigenului şi a dioxidului de carbon, decât dezvoltare intensiva.
72
UTILIZAREA REZIDUURILOR CALCAROASE ÎN

PRODUCEREA BETOANELOR SPUMATE ŞI
CARACTERISTICILE ACESTORA
Anatolie IZBÎNDA
Conf. univ. dr., Director ICŞC „INCERCOM” Î.S., , Republica Moldova,
e-mail: aaizbinda@yahoo.com
Cuvinte cheie: proprietăţi de rezistenţă şi compactare, beton de cheramzit,

particule mărunte.
Efectuarea cercetărilor complexe a cariera Micăuţi; betoane de carbonat, în

proprietăţilor de rezistenţă şi de care în calitate de agregat măşcat s-au
compactare a betoanelor pe bază de folosit pietriş de calcar din cariera Micăuţi,
reziduuri calcaroase, conţine un diapazon iar în calitate de agregat mărunt –
mare de componente ale betoanelor pe reziduurile de la concasarea calcarului din
baza materialelor nominalizate. S-au aceeaşi carieră; beton de cheramzit pe
studiat trei tipuri de betoane pe baza baza prundişului şi reziduurilor de la
reziduurilor de la concasarea calcarelor: concasarea calcarelor. Aceste cercetări au
beton pe baza particulelor mărunte, în evidenţiat regulile generale ale acestor
calitate de umplutură în beton s-au folosit proprietăţi ai betoanelor în funcţie de
reziduurile de la concasarea calcarelor din caracteristica structurii lor.
73
CONSERVAREA ŞI RESTAURAREA MONUMENTELOR

ISTORICE. UNELE OBIECTIVE ŞI PRINCIPII (PROBLEME
INGINEREŞTI LA MONUMENTE)
Daniel COVATARIU
Şef lucrări dr. ing., Facultatea de Construcţii şi Instalaţii, Universitatea
Tehnică „Gheorghe Asachi”, Iaşi, e-mail: cova_dan@yahoo.com
Adrian-Constantin DIACONU
CSII dr. ing., INCD URBAN INCERC, Sucursala Iaşi, e-mail:
acdiaconu@yahoo.com
Cuvinte cheie: conservare, restaurare, asigurare antiseismică, consolidare,

monumente.
Chiar atunci când şi-a pierdut părţi Acţiunile de protecţie a monumentelor

importante din substanţa originară de-a istorice trebuie să aibă în vedere
lungul existenţei sale, monumentul trebuie următoarele obiective şi principii:
privit ca o operă spaţială, participantă la întreţinere, restaurare, consolidare, pază,
realitatea din jur. Preceptele care integrare socială, economică şi culturală
guvernează domeniul conservării şi în viaţa comunităţii locale.
restaurării monumentelor istorice trebuie
aplicate individualizat fiecărui monument, Printre principiile care stau la baza acestor
în funcţie de personalitatea sa, funcţiunea sa deziderate: expertizarea stării clădirii din
trecută sau viitoare, starea de conservare, în toate punctele de vedere, soluţia de
măsura în care conceptul de restaurare consolidare trebuie să nu afecteze aspectul
rezultă din echilibrarea obligaţiilor de a nu arhitectural, menţinerea autenticităţii,
dăuna monumentului - primum non nocere stabilirea nivelului de intervenţie şi de
(Carta de la Veneţia), precum şi de a acţiona asigurare antiseismică, execuţia în regim de
pentru transmiterea lui generaţiilor viitoare. maximă urgenţă a lucrărilor de
consolidare, reversibilitatea metodelor
Monumentul trebuie privit în totalitatea aplicate în conservare şi/sau restaurare,
celor trei atribute ale sale: FIRMITAS compatibilitatea materialelor utilizate la
(soliditate, tehnica de realizare), conservare şi/sau restaurare, încărcările
UTILITAS (funcţionalitate, scopul pentru rezultate din noile elemente de consolidare
care a fost realizat), PULCHRITAS nu trebuie să depăşească rezistentele
(frumuseţe, expresie estetică). capabile ale materialelor (blocuri de
zidărie, mortar, etc.), structura rezultată
Componentele monumentului istoric după consolidare trebuie să conducă la o
sunt: terenul – parcela cadastrală, bună comportare seismică a ansamblului
construcţii, amenajări exterioare, alte „structură veche – elemente structurale noi”,
elemente, bunuri culturale mobile. reintegrarea culturală şi socială, etc.
74
TESTAREA IN SITU A UNUI PLANŞEU PREFABRICAT, DUPĂ

INCENDIU
Alexandru DAMIAN
Dr. ing., firmă privată proprie
Carmen DICO
Ing., Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi
Dezvoltare Teritorială Durabilă INCD URBAN-INCERC, Sucursala Cluj Napoca
Cuvinte cheie: incendiu, planşeu, testare in situ.
In anul 2003, în urma unui incendiu, au Lucrarea prezintă rezultatele

fost cuprinse de flăcări, câteva blocuri de experimentale, privind comportarea la
apartamente în oraşul Baia Borşa. sarcini gravitaţionale a două planşee
prefabricate, în urma incendiului,
Structura de rezistenţă a blocurilor este obţinute în urma testării in situ.
alcătuită din pereţi de zidărie din cărămizi
ceramice, din planşee curente şi planşeul- De asemenea, sunt prezentate
terasa prefabricate, din beton armat şi principalele concluzii în urma testelor
fundaţiile din beton armat. Clădirile au fost realizate in situ.
construite acum 25-30 de ani.
75
INFLUENTA CONDIŢIILOR GEOTEHNICE ASUPRA

PRODUCERII FENOMENELOR DE INSTABILITATE
(ALUNECĂRI DE TEREN, PRĂBUŞIRI, EROZIUNE, ETC.) IN
ZONA FALEZELOR DIN SECTORUL SUDIC AL LITORALULUI
ROMANESC
Cornelia Florentina DOBRESCU

CSIII dr. ing., Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii,
Sucursala INCERC Bucureşti
Elena CĂLĂRAŞU
Geol., Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, Urbanism
şi Dezvoltare Teritorială Durabilă INCD URBAN-INCERC, Sucursala
INCERC Bucureşti
Maria ŞTEFĂNICĂ
Cuvinte cheie: risc, instabilitate, caracterizare geotehnica, pamanturi

dificile.
Lucrarea a fost elaborata printr-o fenomenelor de instabilitate din zona

investigare preliminara, realizata sudica a litoralului romanesc (Capul
preponderent pe baza lucrărilor de Midia-Navodari, Mamaia, Constanta,
documentare si de recunoaştere a zonei Eforie, Tuzla, Costinesti, 23 August,
avute in studiu si a unui volum restrâns Olimp – Saturn, Mangalia, 2 Mai – Vama
de lucrări de prospectare si de încercări, Veche), coroborate cu identificarea
care sa conducă la caracterizarea factorilor de risc natural, interferenta si
calitativa a condiţiilor geotehnice pentru efectele acestora in zonele investigate.
partea sudica la litoralului romanesc, fapt
pentru care prezenta documentaţie nu Studiile analizate in cadrul acestei
poate fi încadrata ca studiu geotehnic documentaţii pot sta la baza stabilirii unor
necesar la proiectarea eventualelor lucrări masuri eficiente de protecţie costiera in
(conf. NP 074/2007). funcţie de evoluţia geodinamica a litoralului
in vederea realizării pe plan local a unor
In cadrul lucrării se va prezenta amenajări si structuri costiere care sa asigure
caracterizarea calitativa a condiţiilor protecţia dezvoltărilor antropice in fata
geotehnice cu caracter determinant la fenomenelor de eroziune litorala,
nivel regional si local asupra producerii monitorizarea dinamicii zonei costiere.
76
PRINCIPII DE EVALUARE A EFECTELOR FENOMENULUI DE

LICHEFIERE SI METODE PRACTICE PENTRU
CARACTERIZAREA LICHEFIABILITĂŢII PĂMÂNTURILOR
NECOEZIVE
Elena CĂLĂRAŞU
Geol., Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, Urbanism
INCERC Bucureşti

Cuvinte cheie: lichefiere, mişcare seismica, factor de siguranţa.
Lichefierea pământurilor necoezive in rezistenta, caracteristicile dinamice si

timpul cutremurelor puternice produce o caracteristicile miscarilor seismice.
scădere a capacitaţii portante a terenului,
fisurarea structurii sale si dislocarea, Prezenta comunicare abordează succint
putând duce la pierderea stabilităţii. Se factorii intrinseci care condiţionează
cunosc cazuri când asemenea fenomene sensibilitatea la lichefiere, evaluarea
provocate de cutremure de pamant au avut efectelor fenomenului de lichefiere si
o mare amploare, producând avarii grave metodele de stabilizare a pământurilor
in construcţiile situate in astfel de zone lichefiabile. Metodele practice si
(cutremurul Niigata din Japonia, 1964, principiile de evaluare pentru
cutremurul Kobe din Japonia, 1995, etc.). caracterizarea lichefiabilităţii
Informaţiile necesare care stau la baza pământurilor necoezive sunt reprezentate
evaluării lichefiabilităţii pamanturilor de metode empirice, bazate pe rezultatele
necoezive sunt cele legate de condiţiile de testelor in situ pentru evaluarea
teren (geologice, geomorfologice, potenţialului de lichefiere a unui pamant
hidrogeologice), caracteristicile de in urma unui cutremur.
77
SOLUŢII NOI DE REALIZARE A STRATURILOR RUTIERE IN

SCOPUL REDUCERII POSIBILITĂŢILOR DE APARIŢIE SI
DEZVOLTARE A DEFECTELOR IMBRACAMINTILOR
RUTIERE DIN BETOANE DE CIMENT SI BETOANE
ASFALTICE
Toma-Gheorghe ROŞESCU
Ing., S.C Delta ACM’93 SRL

Horia BOLOŞINĂ
Ing., B2B CONSPROD
Cuvinte cheie: sistem rutier, geosintetice, control calitate.
In conţinutul prezentei lucrări se vor imbracamintea propriu-zisa (calea de

evidenţia următoarele probleme analizate: rulare).
− betoane de ciment vs. betoane asfaltice si
betoane de ciment & betoane asfaltice Factorii care concura la realizarea unui
sub aspectul minimalizării posibilităţilor drum cu o viabilitate crescuta ţin de:
de apariţie si dezvoltare a defectelor − compoziţia straturilor de baza (pamant,
suprafeţei de rulare; balast);
− cauzele apariţiei defectelor suprafeţei de − compoziţia betonului asfaltic si
rulare; metode de prevenire si betonului de ciment, utilizarea de
remediere; materiale noi si aditivi specifici;
− caracterizarea compoziţiei betoanelor − utilizarea materialelor geosintetice;
rutiere; − tehnologia de aşternere - compactare;
− influenta straturilor care intra in − materiale de protecţie a suprafeţelor din
alcătuirea sistemelor rutiere asupra beton de ciment in prima perioada de
defectelor drumurilor; întărire;
− metodele utilizate pentru − controlul calităţii lucrărilor executate.
prevenirea/reducerea apariţiei
defectelor in funcţie de locul pe care îl Se vor prezenta propuneri in scopul
ocupa stratul in sistemul rutiere: imbunatatirii calităţii drumurilor executate
fundaţia drumului, stratul de baza, in România.
78
METODE DE STABILIRE A COMPOZIŢIEI BETOANELOR IN

VEDEREA UTILIZĂRII MAI JUDICIOASE A CIMENTULUI
Toma-Gheorghe ROŞESCU
Ing., S.C Delta ACM’93 SRL
Radu GAVRILESCU
Ing., SC Carpatcement Holding SA
Rihar SOARE
Ing., Lafarge
Sorina GURBAN
Ing., SC Holcim (România) SA
Elena RÂCU
Ing., SC Holcim (România) SA
Constantin VOINIŢCHI
Conf. univ. dr. ing., Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti,
Catedra de Chimie si Materiale de Construcţii
Cuvinte cheie: durabilitate, calitate, clasa beton, agenţi agresivi.
In conţinutul prezentei lucrări se vor − analiza si interpretarea rezultatelor

evidenţia următoarele probleme obţinute pentru stabilirea clasei betoanelor.
analizate: Comparaţie intre metodele utilizate;
− studiu comparativ al metodelor − deteriorarea calităţii betoanelor
utilizate pentru stabilirea compoziţiei datorita acţiunii agenţilor agresivi;
betoanelor (C 140-79, NE 012, CP − cuantificarea influentei agenţilor
012/1-2007, etc.); agresivi. Metode de prevenire;
− propuneri de metode cunoscute din − betoane cu materiale reciclabile
literatura de specialitate (metoda (deşeuri de beton, ceramica, sticla)
suprafeţei specifice a agregatelor, etc.) − imbunatatirea durabilităţii betoanelor
− importanta cunoaşterii riguroase a prin utilizarea la fabricarea
curbelor/zonelor de granulozitate a cimenturilor a adaosurilor
agregatelor - sorturi de agregate; neconvenţionale (ex. calcar);
− stabilirea continuului de parte fina − controlul operativ al realizării
(<0,2 mm) al betonului pentru caracteristicilor prescrise betoanelor
imbunatatirea durabilităţii acestuia inca de la preparare.
79
CRITERII DE SELECŢIONARE A CHITURILOR PE BAZA DE

POLIMERI, UTILIZATE LA ETANŞAREA ROSTURILOR IN
CONSTRUCŢII
Daniela STOICA
Ing., Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, Urbanism
INCERC Bucureşti, Laborator Produse Polimerice şi Finisaje, e-mail:
danastoica.stoica@gmail.com
Cuvinte cheie: materiale de etanşare, chituri, hidroetanşare, rosturi în

construcţii, niveluri de performanţă.
Pe plan internaţional si european, în pod, bazin, etc. are consecinţe negative

prezent se creează şi dezvoltă un cadru asupra cerinţelor de calitate din Legea
adecvat realizării “calităţii europene” a 10/1995 “Calitatea în construcţii”, în
produselor, proceselor şi serviciilor, în condiţii reale în exploatare, respectiv
vederea integrării in Uniunea Europeană, asupra rezistenţei şi stabilităţii acestora ,
prin armonizarea dispoziţiilor legislative, prin fenomenele de corodare ale betonului
reglementative şi administrative naţionale. şi ale armăturii, a siguranţei, igienei ,
Pe piaţa românească sunt comercializate o sănătăţii şi confortului oamenilor prin
varietate de materiale de etanşare, chituri, apariţia umezelii şi a vegetaţiei
cu diverse structuri chimice pe bază de microbiene, microorganisme aerobe şi
polimeri, sub diverse denumiri comerciale anaerobe, fungi etc. în clădiri, asupra
care nu reflectă în totalitate nivelurile de mediului înconjurător prin
performanţă ale acestora. Exigentele infiltraţii/exfiltraţii de materiale din
impuse de condiţiile reale de exploatare recipienţii care conţin sau vehiculează
ale materialelor de etanşare introduse în produse poluante, asupra izolării termice
rosturile dintre elementele de construcţie şi hidrofuge, de exemplu la ferestre, uşi,
implică o selecţionare foarte atentă a etc. Criteriile de performanţă pentru
acestora, în funcţie de nivelurile de selecţionarea unui chit sunt: amplitudinea
performanţă prin care se caracterizează. mişcării rostului; revenirea elastică;
Pierderea etanşeităţii rosturilor dintre modulul secant; curgerea în rost;
elementele unei construcţii, clădire, tunel, comportarea la acţiunea directă a apei.
80
UTILIZAREA ENERGIEI TERMICE ŞI ELECTRICE ÎN

ASIGURAREA UNUI CONFORT SPORIT ÎN CLĂDIRI ŞI ÎN
EXTERIORUL ACESTORA
Mircea LAZĂR
CSIII ing., Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii,
Sucursala INCERC Bucureşti, Laborator Produse Polimerice şi Finisaje, e-
mail: danastoica.stoica@gmail.com
Cuvinte cheie: încălzire, agent termic, pardoseală.
Încălzirea în pardoseală are două

componente şi anume: încălzire la interior Condiţia asigurării unui confort real
şi încălzire la exterior. Încălzirea la interior este de a se elabora un proiect bine
se poate realiza prin utilizare ca agent conceput şi un montaj corespunzător al
termic a apei calde sau a energiei electrice. instalaţiei.
Încălzirea la exterior se realizează prin
utilizarea energiei electrice. Realizarea unei bune instalaţii de
încălzire prin radiaţie de pardoseală
Încălzirea în pardoseală care utilizează ca impune o seamă de condiţii şi paşi
agent termic apa caldă asigură o obligatorii de executat.
repartizare verticală ideală a temperaturii
în încăpere. Temperatura mai ridicată la Sistemele de încălzire prin pardoseală
nivelul pardoselii şi mai redusă la nivelul care utilizează energia electrică sunt
capului oferă un confort termic optim. alcătuite din cabluri încălzitoare sau
Încălzirea în pardoseală asigură căldura covoraşe încălzitoare, termostate pentru
în acea zonă a încăperii unde se află reglarea temperaturilor şi accesorii
oamenii. Este deci demnă de recomandat pentru instalare. Sistemele pot fi
în camerele de la parter cu deschidere conectate la reţea folosind soluţiile de
spre casa scărilor sau mezanin şi practic conectare la reţeaua electrică.
inevitabil în spaţiile înalte cum ar fi
bisericile, sălile de sport şi halele de Sistemele de încălzire prin pardoseală
producţie. sunt invizibile. Având în vedere ca
sistemul este ascuns sub pardoseală
Instalaţia de încălzire în pardoseală este rămân considerabile posibilităţile de
complet amplasată sub podea iar absenţa mobilare, de redecorare iar problema
oricăror elemente vizibile de încălzire consumului de spaţiu şi a radiatoarelor
oferă posibilităţi nelimitate de aranjament nedorite este eliminată.
a interioarelor. Acest lucru este important
din punct de vedere al planificării unei Sistemele de încălzire prin pardoseală au
utilizări eficiente a spaţiului din dreptul rezistenţă îndelungată în timp. Practic,
ferestrei. sistemele rezistă şi funcţionează la fel de
81
mult cât rezistă şi imobilul în care sunt − protecţia uşilor şi porţilor împotriva
instalate fără a fi necesară întreţinerea lor. îngheţului;
− încălzirea subterană a terenurilor de
Încăzirea electrică în pardoseală la sport;
exterior are aplicabilitate pentru diverse − sisteme de încălzire pentru agricultură.
situaţii generate de zăpadă şi
temperaturile scăzute (sub 0 grade C) Cele două tipuri de energii utilizate sub
dintre care cele mai importante sunt: forma prezentată în asigurarea
− încălzirea acoperişurilor; confortului clădirilor şi spaţiilor
− dezgheţarea drumurilor şi dezgheţarea adiacente încep să-şi găsească o
trotuarelor; aplicabilitate tot mai largă şi în ţara
− dezgheţarea scărilor exterioare; noastră.
− dezgheţarea solului;
82
REABILITAREA ECO-DURABILA COMPLEXA A UNEI

LOCUINŢE TRADIŢIONALE IEŞENE
Livia MIRON
CSII dr. ing., Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii,
Sucursala Iaşi
Cuvinte cheie: calitatea si durabilitatea clădirilor tradiţionale.
Lucrarea prezintă cercetarea care se Construcţia existenta a fost realizata pe

realizează in contextul principiilor sistem constructiv menţionat inca din
conservării si reabilitării eco-durabile a epoca - neolitica [studiul „Locuinţa
construcţiilor tradiţionale , pe o clădire de săteasca din România”, ed. 1989, dr. arh.
locuit unifamiliala din municipiul Iaşi, Gh. Polizu, dr. arh. Cezar Niculiu, s.a] ,
proprietatea autoarei, construita in propagat ulterior in perioada dacica,
perioada anilor 1873- 1890 , dovada fiind medievala si pana in sec. XX.
menţiunile din actele realizate in acea
perioada. Sistemul constructiv se bazează pe o
structura din tălpi, stâlpi si bârne de
Sunt prezentate in lucrare etapele acţiunii stejar sprijinite pe fundatei izolate din
de reabilitare si conservare si anume: piatra clădita, cu pereţii realizaţi din
− etapa cercetării stării actuale a construcţiei împletitura de argila cu nuiele si
− investigarea stării elementelor de reprezintă un model de durabilitate si de
structura, a fundaţiilor, a închiderilor comportare in acord cu cerinţele specifice
− masurile de reabilitare complexa unui mediu sănătos.
structurala
− masurile de eficientizare energetica Lucrarea se constituie intr-un semnal
eco-durabila adresat specialiştilor si utilizatorilor
− programul de monitorizare a construcţiilor, pentru reconsiderarea
comportării si stării postreabilitare valorilor tradiţionale ale materialelor si
− soluţiile concepute pentru adaptarea tehnicilor de construire, in special pentru
construcţiei existente si a funcţionalului locuinţe, dovedite in asemenea etape
la cerinţele moderne de habitat mari de timp ca fiind perfect adaptate
− soluţiile de utilizare a materialelor unei vieţi de calitate. Modernizarea
locale, naturale si tradiţionale la trebuie sa se facă cu discernământ in
reabilitarea complexa aspectele care ţin de facilitarea accesului
− soluţiile si masurile de creştere a la utilitati, de asigurarea unui funcţional
gradului de eficienta energetica si de adecvat si in general de aspecte care nu
asigurare a energiei din sursa contravin cerinţelor de asigurare a
regenerabila, de valorificare a sanatatii ocupanţilor si a unui mediu
materialelor combustibile vegetale. curat.
83
EVALUAREA CALITATIVA A DEGRADĂRILOR SPECIFICE

APĂRUTE IN PERIOADA DE EXPLOATARE A
STRUCTURILOR REALIZATE DIN PANOURI MARI
PREFABRICATE
Claudiu Lucian MATEI

CSII ing., Director, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în
INCERC, Sucursala INCERC Bucureşti, e-mail:
matei_claudiu2004@yahoo.com
Cuvinte cheie: investigare, panouri mari prefabricate, degradări, defecte,

evaluare.
Investigarea construcţiilor realizate din intervenţie periodice, in special pentru

panouri mari prefabricate, in vederea asigurarea etanseitatii intre rosturile
reabilitării lor sub aspect structural si a panourilor.
exigentelor de confort, impune masuri de
evaluare calitative si cantitative. Marea majoritate a deficientelor
Construcţiile din panouri mari structurale au fost rectificate in momentul
prefabricate au dovedit in timp ca satisfac in care s-a făcut montajul elementelor
toate exigentele de ordin tehnic, economic prefabricate. In general, panourile care au
si de exploatare daca sunt corect suferit deteriorări ale betonului, fie in
concepute, executate si exploatate. faza de turnare (fisuri, segregări,
Analizele efectuate in tara si in Europa au dislocări), fie in faze de transport si
evidenţiat faptul ca, in timp, structurile manipulare in depozitul de prefabricate
din panouri mari prefabricate au au fost reparate, dar constituie zone slabe
deficiente in ceea ce priveşte concepţia si care au condus la comportări
execuţia îmbinărilor de montaj si a necorespunzătoare, ori pot conduce la
etanseitatii rosturilor, precum si a avarii ce se vor evidenţia in urma unor
execuţiei paramentului exterior la solicitări excepţionale de tip seismic.
panourile de faţada. Marea majoritate a defectelor din
monolitizări s-au datorat proastei pozări
Studiile si analizele întreprinse au scos in a armaturilor la montaj, ca urmare a
evidenta faptul ca la numeroase clădiri realizării necorespunzătoare a
din panouri mari prefabricate sunt poziţionării acestora la realizarea
necesare ample lucrări de întreţinere si panourilor. Sunt inventariate si grupate
reparaţii. Comparativ cu structurile cele mai importante si reprezentative
tradiţionale, construcţiile realizate cu degradări ale panourilor prefabricate, in
panouri mari prefabricate exista funcţie de tipurile constructive
dezavantajate, fiind necesare lucrări de reprezentative.
84
CONSOLIDAREA UNEI STRUCTURI DIN DIAFRAGME DE

BETON ARMAT AFECTATA DE EXPLOZIE
Avram JURCA
CSI dr. ing., Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii,
Sucursala Timişoara
Ion SCORDALIU
CSI dr. ing., Director, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în
INCERC, Sucursala Timişoara
Cuvinte cheie: rezistenţă, consolidare.
In lucrare se prezintă efectele etajul 3. Se face o analiză structurală a

distructive ale structurii de rezistenţă construcţiei dinaintea şi după
ale unui bloc S+P+4E, provocate de producerea exploziei, precum şi
explozia unei butelii de aragaz produsă măsurile de consolidare prevăzute
într-unul dintre apartamentele de la pentru reabilitarea acesteia.
85
STUDII CU PRIVIRE LA SOLUŢII DE FUNDAŢII UTILIZÂND

PLĂCI SUBŢIRI CONICE ŞI POLIEDRICE
Ion SCORDALIU
CSI dr. ing., Director, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în
INCERC, Sucursala Timişoara
Alina TIRTEA
CS drd. ing., Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii,
Sucursala Timişoara
Cuvinte cheie: fundaţie, plăci subţiri, distribuţie eforturi.
Studiile teoretice şi experimentale − plăci poliedrice tip trunchi de piramidă

efectuate au urmărit studiul posibilităţii (element E3).
utilizării unor plăci subţiri la execuţia
unor soluţii de fundare pentru structuri S-au ales aceste două tipuri de plăci din
în cadre. următoarele considerente:
− distribuţia favorabilă a eforturilor în
S-au studiat trei soluţii de realizare a terenul de fundare;
fundaţiilor izolate sub stâlpi, utilizând − apariţia unor eforturi preponderent de
două tipuri de plăci subţiri: compresiune în placa subţire, ceea ce
− plăci conice cu vârful în sus (element micşorează cantitatea de armătură din
E1) respectiv în jos (element E2); fundaţie.
− consumul redus de armătură şi beton.
86
MONITORIZAREA CLĂDIRII UNUI MAGAZIN DE TIP

SUPERMARKET
Mircea Ioan PĂSTRAV

Sucursala Cluj Napoca, e-mail: mircea.pastrav@incerc-cluj.ro
Cuvinte cheie: beton armat, piloţi, fisuri, tasare, monitorizare.
Lucrarea prezintă aspecte de la disponibile, urmărirea fisurilor şi a

monitorizarea unei clădiri a unui magazin presupuselor tasări inegale ale elementelor
supermarket. Urmărirea comportării în structurale şi urmărirea evoluţiei altor
timp a fost realizată la cererea fenomene semnalate de client. Scopul
departamentului de investiţii al clientului, principal a fost să se identifice cauzele
o reţea de magazine, care a observat neconformităţilor şi să recomande măsuri
neconformităţi la un magazin situat in adecvate, în funcţie de intensitatea,
Brăila. Studiul de caz a cuprins analizarea amploarea şi dinamica acestora. Lucrarea
proiectului şi a documentaţiei de execuţie se încheie cu concluzii şi recomandări.
87
ANALIZA PERFORMANŢELOR ENERGETICE ŞI DE MEDIU

ALE UNUI CAPTATOR SOLAR PE ÎNTREAGA DURATĂ DE
VIAŢĂ A ACESTUIA ÎN CONDIŢII CLIMATICE SPECIFICE
ROMÂNIEI
Horia PETRAN
Sucursala Bucureşti
Radu MIHAI-LUCIAN
ACS ing., Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii,
Cuvinte cheie: energie, mediu, captator solar, ciclu de viaţă.
Prezenta lucrare are drept scop analiza În aceste condiţii este interesant de urmărit
performanţelor energetice şi de mediu ale dacă acest echipament este cu adevărat
unui captator solar utilizat pentru unul ecologic, reuşind ca pe întreaga
prepararea apei calde menajere, pe durată a sa de viaţă să producă suficientă
întreaga durată de viaţă a acestuia, în energie pentru a contrabalansa consumul
condiţii climatice specifice României. energetic şi degajările de poluanţi datorate
fabricării, funcţionării în parametri normali
În lucrare se prezintă un bilanţ energetic cu şi procesării deşeurilor rezultate.
referire la fluxurile de energie care apar în
timpul ciclului de viaţă al produsului, Analiza se efectuează pe baza datelor
luându-se în considerare energia livrată de disponibile la nivel european cu privire la
captatorul solar şi energia consumată în producerea captatoarelor solare, iar
procesele de fabricaţie, transport, instalare, câştigul energetic datorat funcţionării
mentenanţă, procesare a deşeurilor, având captatorului solar este calculat
în vedere faptul că aceste procese sunt în utilizându-se ca date de referinţă datele
general consumatoare de energie din surse climatice pentru Municipiul Bucureşti
clasice şi în urma acestor procese se degajă (temperatura exterioară şi intensitatea
dioxid de carbon şi alţi compuşi poluanţi. radiaţiei solare).
88
ACŢIUNEA MEDIILOR ATMOSFERICE ROMÂNEŞTI ASUPRA

PROTECŢIILOR ANTICOROZIVE SUPUSE ÎMBĂTRÂNIRII
NATURALE
Irina POPA
Dr. ing., Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii,
Sucursala Bucureşti, Secţia „Fizica şi Chimia Construcţiilor”, e-mail:
irina.popa@incerc2004.ro
Alexandrina MUREŞANU
Chim., Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii,
Sucursala Bucureşti, Secţia „Fizica şi Chimia Construcţiilor”, e-mail:
alexandra@incerc2004.ro
Cuvinte cheie: medii atmosferice naturale, protecţie anticorozivă, oţel.
Articolul prezintă rezultatele mediul urban-industrial cu pulverizare

experimentale ale unui studiu de periodică a epruvetelor (o dată la două
cercetare derulat pe parcursul a 20 de zile) cu o soluţie apoasă de 5% NaCl.
luni, cu privire la corozivitatea a trei
tipuri de medii atmosferice naturale de pe Comportarea în timp a protecţiilor
teritoriul ţării noastre: marin, alpin, anticorozive sub acţiunea mediilor
urban-industrial. menţionate a fost urmărită, pe de o parte,
pentru a evalua, prin comparaţie,
În fiecare dintre aceste medii a fost expus corozivitatea actuală a mediilor naturale
câte un set de epruvete din oţel protejate respective, reprezentative pentru
cu diferite sisteme de protecţii România ca pondere şi nivel de
peliculogene alcătuite din produse corozivitate, şi pe de altă parte, pentru a
anticorozive cu caracteristici ecologice estima performanţele anticorozive ale
(conţinut scăzut de VOC, pigmenţi de sistemelor de protecţie cu calităţi
zinc sau/şi conţinut ridicat de solide). ecologice în fiecare dintre aceste medii
naturale de expunere.
În afara celor trei medii naturale
menţionate, un set identic de epruvete Evaluarea comportării la coroziune s-a
protejate împotriva coroziunii a fost efectuat prin examinare vizuală,
expus, în paralel, acţiunii unui mediu determinări fizice şi mecanice specifice
natural modificat în scopul creşterii protecţiilor anticorozive aplicate pe
agresivităţii sale chimice, respectiv în suprafeţe din oţel.
89
REŢELE SEISMICE IN ROMÂNIA - RNSC.

MONITORIZAREA SURSELOR SEISMICE SI NONSEISMICE
IN HABITATUL UMAN
Ioan Constantin PRĂUN

CS II ing., Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii,
Cuvinte cheie: monitorizarea surselor seismice si nonseismice in habitatul

uman.
Obiect: Monitorizarea activităţii Obiective civile/industriale: se vor monitoriza:

seismice în condiţii de teren liber şi pe − Construcţii civile cu afluenţă mare de
construcţii, precum şi a vibraţiilor public (locaţii cu importanta naţionala)
generate de alte surse cu impact − Construcţii speciale
asupra construcţiilor, prin prelucrarea − Monumente de artă sau construcţii de
datelor obţinute cu ajutorul reţelei patrimoniu
seismice INCERC in habitatul uman. − Lucrări hidrotehnice (baraje, diguri, taluze)
− Bucureşti - înregistrări sectoriale privind
Domeniul de aplicare: inginerie activitatea microseismica si a vibraţiilor
seismica. Instrumentarea mişcări generate de surse excepţionale (trafic
seismice/nonseismice in habitatul greu, demolări, explozii)
uman/locaţii cu densitate mare de − Teritoriul României prin Reţeaua
locuitori/Bucureşti şi crearea de baze Seismica pentru Construcţii INCERC
de date în format şi la standarde (referinţe teren liber)
internaţionale, pentru perfecţionarea
reglementărilor tehnice de proiectare/ Conţinut: Reţeaua Seismica Naţionala
execuţie/ conservare/ reabilitare. pentru Construcţii, actualitate si perspective.
90
REALIZĂRI SI PERSPECTIVE IN DOMENIUL

PROTECŢIEI LEMNULUI IN CONSTRUCŢII PENTRU
REDUCEREA RISCURILOR DE DETERIORARE SI CREŞTEREA
GRADULUI DE CONFORT SI SIGURANŢA
Mariana PRUNĂ
CS III drd. chim., Institutul Naţional al Lemnului, Bucureşti, Laboratorul de
Protecţia Lemnului, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în
INCERC, Sucursala Bucureşti, Secţia Fizica si Chimia construcţiilor
Laboratorul: Laboratorul de cercetare si încercări pentru protecţia la
coroziune si degradare biochimica a construcţiilor
Cuvinte cheie: lemn, durabilitate, protecţie, conservare-restaurare.
Construcţiile, in marea lor diversitate de fitosanitara si dimensionala. Soluţiile

forme, dimensiuni şi destinaţii, folosesc constructive si protective conduc la
in proporţii de pana la 100% lemn, care, ameliorarea calităţii, la majorarea duratei
din perspectiva raportului preţ-calitate, si siguranţei in exploatare, cu efecte
este cotat cel mai bun material utilizat in pozitive privind creşterea functionalitatii
acest scop. Provenienţa lemnului si si confortului in construcţii. Protectia
caracterul regenerabil precum si Lemnului reprezintă condiţia minima si
numeroasele atribute generate de necesara pentru Protecţia Pădurilor, a
proprietăţile fizico-chimice, mecanice si Mediului si a Vieţii pe Pamant.
structurale, fac din lemn un material Preocupările INL Bucureşti constau in
necesar si omniprezent in viata omului. verificarea si elaborarea de produse si
Aspectele pozitive întrec cu mult pe cele tehnologii de protecţie specifica si
legate de durabilitatea naturala limitata interdisciplinara, prin metode moderne
sub acţiunea biofactorilor si agenţilor de testare si aplicare, aliniate la cerinţele
abiotici. Cu mijloace specifice, prin standardelor si directivelor europene,
tratamente fizice, chimice si biologice, pentru lemnul din construcţii,
profilactice si curative, Protecţia patrimoniul cultural arhitectural, muzeal
Lemnului determina stabilizare si eclezial.
91
PREOCUPĂRI PRIVIND REUTILIZAREA DEŞEURILOR DIN

PVC
Cora-Maria STAMATE
Ing., Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, Urbanism
Bucureşti, Laborator Produse Polimerice şi Finisaje
Cuvinte cheie: deşeuri PVC, reutilizare, construcţii.
Condiţiile de viaţă de astăzi trebuie spaţiul suficient de stocare, de a reduce

îmbunătăţite prin acţiuni de corectare a costurile şi de a găsi soluţii mixte în
impactului negativ produs de unele procesul de anulare a efectelor negative
activităţi, prin intervenţii la sursele de ale deşeurilor.
poluare.
PVC-ul, prin caracteristicile fizico-
Recuperarea şi reutilizarea resurselor mecanice avantajoase şi prin rezistenţa
reciclabile reprezintă mijloace de deosebită la umiditate, solvenţi organici
soluţionare a contradicţiei dintre cerinţele şi microorganisme reprezintă o soluţie
procesului de creştere economică şi modernă de utilizare în construcţii .
caracterul restrictiv al resurselor.
Articolul prezintă preocupările
In România tratarea complexă a Laboratorului Produse Polimerice şi
procesării deşeurilor pe bază de materiale Finisaje privind reutilizarea în construcţii
plastice reprezintă o nouă abordare a a deşeurilor din PVC provenite din
problematicii deşeurilor în general, dezafectarea construcţiilor şi/sau
plecând de la necesitatea de a prevedea instalaţiilor cu termen de garanţie depăşit.
92
CERCETĂRI EXPERIMENTALE PRIVIND BETOANE CU

AGREGATE UŞOARE
Henriette SZILAGYI
Sucursala Cluj Napoca
Liana TEREC
INCERC, Sucursala Cluj Napoca
Cuvinte cheie: betoane uşoare, scorie, tuf, cărămidă reciclată, LIAPOR,

perlit expandat.
Articolul prezintă sintetic rezultatele Se prezintă pentru fiecare tip de beton

studiilor efectuate pe compoziţiile de uşor atât compoziţia cât şi caracteristicile
beton uşor realizate la sucursala Cluj- în stare întărită: densitate; rezistenţă la
Napoca în cadrul programului de compresiune; conductivitate termică,
cercetare experimentală prenormativă rezistenţă la îngheţ-dezgheţ, şi contracţii
privind prepararea şi utilizarea axiale.
betoanelor cu agregate uşoare.
Cercetările tehnologice transpuse în
Compoziţiile de beton testate au fost puse condiţii de fabrică, cu parametri
în operă cu 4 tipuri de agregate uşoare: compoziţionali variind în funcţie de
scorie bazaltică, cărămidă reciclată, tuf cerinţele particulare ale betonului uşor
vulcanic, argilă expandată tip Liapor, pus în operă în staţia de beton, contribuie
suplimentar realizându-se amestecuri de la recomandările pentru redactarea finală
mortar cu 2 tipuri de perlit expandat. a normativului revizuit.
93
ASPECTE PRIVIND REVIZUIREA NORMATIVULUI C 155-89

„NORMATIV PRIVIND PREPARAREA ŞI UTILIZAREA
BETOANELOR CU AGREGATE UŞOARE”
Liana TEREC
INCERC, Sucursala Cluj Napoca
Henriette SZILAGYI
Sucursala Cluj Napoca
Cuvinte cheie: betoane uşoare, normativ.
Acest normativ se aplică pentru proaspăt şi întărit şi verificările acestor

producerea betonului realizat din proprietăţi, limitările impuse compoziţiei
agregate uşoare naturale sau artificiale betonului uşor, specificaţiile betonului
(argilă expandată, tuf, scorie bazaltică, uşor, livrarea betonului uşor proaspăt,
perlit, cărămidă reciclată etc.), beton a procedurile de control al producţiei,
cărui masă volumică după uscare în precum şi criteriile de conformitate şi
etuvă este mai mare sau egală cu 800 evaluarea conformităţii betoanelor
kg/m3, dar mai mică sau egală cu 2000 uşoare.
kg/m3. Betonul uşor poate fi preparat pe
şantier, poate fi beton marfă sau poate fi Normativul privind prepararea şi
realizat într-o fabrică de elemente utilizarea betoanelor cu agregate uşoare
prefabricate, destinat structurilor turnate nu se aplică pentru lucrări hidrotehnice,
în situ şi structurilor prefabricate. lucrări de drumuri şi poduri, incinte
sub presiune (silozuri, rezervoare),
La baza revizuirii normativului elemente de construcţie subterane
(Redactarea II) a stat “Codul de practică (ziduri, fundaţii, soclurile clădirilor
pentru executarea lucrărilor din beton, etc.) aflate sub nivelul stratului de
beton armat şi beton precomprimat”, hidroizolaţie orizontală. elemente din
indicativ NE 012-1, a cărui structură a fost beton situate în medii agresive chimic
în principiu respectată, precum şi sau supuse la un atac semnificativ
normativul C155-89. datorat ciclurilor de îngheţ-dezgheţ sau
la realizarea elementelor solicitate la
Normativul specifică cerinţele pentru oboseală.
materialele componente ale betonului
uşor, proprietăţile betonului uşor
94
Clasificate după masa volumică şi au în vedere densitatea aparentă şi

rezistenţa la compresiune, betoanele consistenţa betonului proaspăt, tipul de
uşoare pot fi betoane de izolaţie, betoane ciment ce urmează a fi utilizat,
de izolaţie şi rezistenţă, sau betoane de granulozitatea fiecărui sort de agregat şi
rezistenţă. proporţiile dintre sorturi. Principalele
În cazul betoanelor cu agregate uşoare, caracteristici luate în considerare pentru
raportul apă/ciment ridică probleme agregate sunt densitatea aparentă a
datorită incertitudinii în calcularea granulelor, absorbţia de apă a
întregii cantităţi de apă care intră în agregatelor uşoare după o oră de
cadrul amestecului. Stabilirea imersie în apă, umiditatea agregatelor şi
compoziţiei betonului uşor se face pe volumul de aer oclus.
bază de încercări preliminare, la care se
95
EFECTELE EMISIILOR POLUANTE ALE MATERIALELOR DE

CONSTRUCŢII ASUPRA SǍNǍTǍŢII OCUPANŢILOR
CLĂDIRILOR
Vasilica VASILE
CSIII ing., Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii,
mail: vasilica.vasile@incerc2004.ro
Alina CIOACĂ
CS ing., Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii,
mail: valina.cioaca@incerc2004.ro
Cuvinte cheie: emisii poluante, sănătate, construcţii.
Emisiile poluante ale materialelor de Articolul îşi propune să prezinte efectele

construcţii se numără printre emisiilor poluante ale materialelor de
“problemele” construcţiilor, însă atunci construcţii asupra sănătăţii ocupanţilor,
când acestea se produc concomitent cu avându-se în vedere că există mai mulţi
alţi factori (particule alergene, fum de factori ce pot contribui la poluarea
ţigară, gaze de eşapament, câmpuri mediului interior al locuinţei sau al
electromagnetice, etc), împreună pot spaţiului în care oamenii îşi desfăşoară
conduce la apariţia aşa-numitului activitatea, şi anume: factori principali,
sindrom “sick-building”(casă bolnavă). reprezentaţi de poluanţii chimici emişi de
materialele de construcţii şi de
Expunerea pe termen lung într-un mediu materialele folosite la finisarea interioară
interior nociv poate genera modificări în a elementelor de construcţii, şi factori
structura genetică, slăbirea sistemului secundari ce contribuie la accentuarea
imunitar, lăsând organismul vulnerabil la primei categorii de factori (temperatură,
multe tipuri de boli şi infecţii. Materialele umiditate, sistemul ineficient de ventilare
de construcţie reprezintă astăzi o al aerului din încăperi, lumină naturală
combinaţie complexă între chimie şi sau artificială, etc).
inginerie dar, pe lângă satisfacerea
multiplelor exigenţe apărute de-a lungul Scopul acestei prezentări este acela de a
vremii legate direct de consumul de conştientiza populaţia cu privire la
energie, un factor extrem de important ce importanţa unui mediu interior curat,
nu trebuie omis este şi cel legat de accentuând că, deşi unele niveluri ale
calitatea mediului interior. poluanţilor individuali pot să nu prezinte
un risc asupra sănătăţii, în clădiri există
mai mult decât o sursă ce contribuie la
96
poluarea aerului interior iar efectul probleme serioase.

cumulativ al acestora poate să conducă la
INFLUENŢA PARAMETRILOR CARACTERISTICI VARIABILI

AI ARTERELOR DE CIRCULAŢIE ASUPRA NIVELULUI DE
ZGOMOT PROVENIT DIN TRAFICUL RUTIER URBAN
Marta Cristina ZAHARIA

Sucursala INCERC Bucureşti, Laborator Acustica Construcţiilor
Cuvinte cheie: studii acustice, nivel de zgomot exterior urban, profile

transversale stradale, surse de zgomot urban, calcul matematic.
Problematica poluării sonore în zonele parametrii caracteristici variabili ai

urbane este analizată în cadrul arterelor de circulaţie, de exemplu:
domeniului Acustica urbană. caracteristici geometrice şi acustice ale
profilelor transversale stradale, ale
Studiile acustice efectuate, plecând de la faţadelor clădirilor si materialelor de
măsurări "in situ" ale nivelului de construcţie din care sunt realizate, de
zgomot şi experimentări pe modele particularităţile îmbrăcăminţii rutiere,
(conform principiului de similitudine), de prevederea de ecrane naturale, etc.
au dus la elaborarea unui model de
calcul al nivelului de zgomot, Din analiza comparativă a rezultatelor
determinat într-un punct "A" al unui obţinute pentru mai multe profile stradale-
profil transversal de arteră de circulaţie. studiu, referitor la influenţa parametrilor
Astfel, nivelul de zgomot exterior, caracteristici variabili ai arterelor de
provenit de la o sursă sonoră "I", în trafic, s-au desprins următoarele aspecte
cazul unui profil transversal stradal principale:
urban, reprezintă suma dintre valoarea a) În cazul unui profil stradal de
nivelului de zgomot al sunetului categorie tehnică I, având: distanţa
provenit direct de la sursă, "Ldir", şi D=43 m (între fronturile de clădiri);
valoarea nivelului de zgomot al fronturi de clădiri delimitatoare, cu
sunetului reflectat, "Lrefl"; nivelul înălţimea "P + 8 etaje"; şi componenţa
sunetului reflectat se obţine prin traficului: fără trafic greu (camioane);
însumarea reflexiilor succesive obţinute valoarea nivelului de zgomot este de
în urma propagării sunetului între cele aproximativ 77 ... 80 dB(A).
două fronturi de clădiri delimitatoare b) Variaţia regimului de înălţime, în
ale arterei de circulaţie. La efectuarea cazul unor străzi mărginite de două
calculului matematic al nivelului de fronturi de clădiri, poate conduce la
zgomot urban se ţine seama de toţi scăderea valorii nivelului acustic cu
97
până la 10 dB(A) (prin trecerea de la zgomot cu 1... 5 dB(A) faţă de cazul

clădiri delimitatoare cu înălţimea "P+8 când nu se prevăd asemenea spaţii.
etaje" la clădiri cu înălţimea "P+4 Această diferenţă se constată pregnant
etaje" sau mai mică). în perioada de înfrunzire (vara).
c) În cazul arterelor mărginite doar pe o f) Creşterea lăţimii ("D") profilului
singură parte de clădiri, cu înălţimea transversal (de la 43 m la 83 m)
"P+8 etaje", nivelul de zgomot poate fi conduce la scăderi de zgomot de 3 ... 5
cu 12 ... 15 dB(A) mai redus decât în dB(A). Este de remarcat că efectul
cazul arterelor mărginite pe ambele creşterii lăţimii profilului este mai
părţi de clădiri cu înălţimea "P+8 etaje". redus decât scăderea regimului de
d) Tipul de îmbrăcăminte rutieră înălţime a clădirilor delimitatoare.
influenţează şi el nivelul de zgomot, g) Influenţa traficului greu în stabilirea
în cazul arterelor asfaltate obţinându- regimului acustic este determinantă,
se niveluri de zgomot cu 2 ... 3 dB(A) prezenţa acestuia putând duce la
mai reduse decât în cazul arterelor creşteri ale nivelului de zgomot de
pavate cu piatră cubică. peste 6 dB(A), în funcţie de lăţimea
e) Prevederea de spaţii verzi duce, de profilului stradal şi regimul de
asemenea, la o scădere a nivelului de înălţime a clădirilor delimitatoare.
98
Economia construcţiilor Rezumate ale comunicărilor prezentate
EVOLUŢIA PREŢULUI DE DEVIZ ŞI A STRUCTURII PENTRU

CLĂDIRI DE LOCUIT DIN FONDURI PUBLICE
Cristina ENULESCU
CSII, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, Urbanism
INCERC Bucureşti, Secţia Economia Construcţiilor
Cuvinte cheie: preţ de deviz, indice de preţ, ponderi.
Problema determinării evoluţiei preţului Metoda utilizată în cadrul studiului

de deviz în construcţii a fost considerată cuprinde următoarele etape de lucru:
o problemă deosebit de importantă, atât − Stabilirea materialelor preponderente
la nivelul Uniunii Europene, cât şi la corespunzătoare categoriilor de lucrări
nivelul statelor membre. ale obiectivului.
− Determinarea indicilor de preţ ai
Direcţia de Statistică a organizaţiei pentru resurselor.
Cooperare Economică şi Dezvoltare − Determinarea indicilor de preţ ai
(OECD) şi Biroul de Statistică al Uniunii principalelor categorii, tipuri de lucrări
Europene (EUROSTAT) au elaborat în şi obiect de construcţii.
anul 1997 manualul intitulat „Surse şi
metode – indici de preţ în construcţii” Programul permite:
care a servit ca model în elaborarea − stabilirea valorii obiectivului de
metodologiei de determinare a evoluţiei construcţii analizat, ca urmare a
preţului de deviz în construcţii. modificării preţurilor resurselor
(materiale, manoperă, utilaj,
Institutul Naţional de Cercetare – transport);
Dezvoltare în Construcţii şi Economia − determinarea indicelui noii valori a
Construcţiilor – INCERC a aplicat obiectivului faţă de valoarea de bază;
principiile cuprinse în manualul Eurostat − indicele de creştere a preţului de deviz
pentru realizarea unei metodologii de pe unitatea de măsură;
determinare a evoluţiei costurilor − determinarea indicelui de creştere a
obiectelor de construcţii, categoriilor şi preţului de deviz pe unitatea de
tipurilor de lucrări executate, pentru măsură.
realizarea obiectivelor finanţate din
fonduri publice. Metodologia este Calcularea indicelui de creştere a preţului
susţinută de un program informatic şi un de deviz la nivel de obiect de construcţii,
manual de utilizare al programului. categorii de lucrări, tipuri de lucrări, ca
urmare a modificării preţului resurselor
Pentru demonstrarea funcţionalităţii care contribuie la realizarea lor, poate fi
programului s-a realizat o aplicaţie pe un utilizată ca un instrument pentru
studiu de caz „Bloc de locuinţe monitorizarea evoluţiei preţului de deviz.
(S+P+3E+M)”.
99
Orice modificare privind preţul al unei perioade curente, faţă de o

materialelor principale, manoperei, perioadă considerată de bază. Utilizarea
tarifelor de închiriere a utilajelor şi programului informatic măreşte gradul
transport, se va reflecta în preţul pe de operativitate şi precizie în obţinerea
unitatea de măsură a obiectului de informaţiilor şi constituie pentru
construcţii. Măsurarea evoluţiei preţului specialişti un instrument deosebit de
de deviz se realizează prin indici de preţ eficient.
100
REABILITAREA TERMICĂ A CLĂDIRILOR PRIN UTILIZAREA

TEHNOLOGIILOR INOVATOARE EFICIENTE ECONOMIC
Silviu LAMBRACHE
ACS drd. ing., Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii,
Sucursala INCERC Bucureşti, Secţia Economia Construcţiilor, e-mail:
silviucp@incerc2004.ro
Cuvinte cheie: reabilitare, termoizolare, tehnologii, eficienţă.
Consumul de energie pe locuitor în mici iar ambientul locuinţei mult mai

România este cu mult mai mare decât plăcut.
media Uniunii Europene. Acest lucru
poate fi explicat atât datorită consumului Tendinţa care s-a instaurat în arhitectură
energetic ridicat din industrie, cât şi prin şi design interior în ultimii ani a condus
risipa energetică exagerată din clădirile la înglobarea tehnologiilor de izolaţie cu
de locuit. Astfel, ani de zile s-au construit cele de decorare a pereţilor prin utilizarea
clădiri de locuit cu o slabă protecţie plăcilor din ecofibre. Datorită aspectului
termică şi în general cu materiale deja finisat ce îl poate avea placa din
termoizolante de slabă calitate. ecofibre, acest sistem poate fi folosit cu
uşurinţă atât pentru izolaţii şi decoraţiuni
Consumul necesar pentru încălzirea/ pe pereţii exteriori, cât şi în interior.
răcirea clădirilor poate fi redus prin
îmbunătăţiri aduse sistemului de Izolarea clădirilor folosind plăcile din
încălzire-climatizare şi printr-o mai bună ecofibre reprezintă o alternativă eficientă
izolare termică a pereţilor şi spaţiilor din punct de vedere economic pe termen
vitrate. Prin reabilitarea termică a lung şi care necesită o investiţie iniţială
clădirilor consumul de energie scade cu minimă. Plăcile finisate din ecofibre au o
cel putin 40%. arie de aplicabilitate practic nelimitată:
locuinţe, case individuale, ansambluri
Reabilitarea termică a clădirilor existente rezidenţiale, birouri, zone productive.
şi a instalaţiilor aferente constă într-un Astfel, toate aceste spaţii pot fi finalizate
ansamblu de masuri tehnice şi financiare într-un mod foarte rapid şi într-o manieră
pentru îmbunătăţirea performanţelor de foarte modernă. Avantajele utilizării
izolare termică a elementelor de plăcilor din ecofibre sunt multiple: plăcile
construcţie care delimitează de exterior sunt produse ecologice; prezintă
spaţiile interioare încălzite, precum şi performanţe net superioare materialelor
creşterea eficienţei energetice a tradiţionale; costurile sunt mai mici decât
instalaţiilor interioare de încălzire şi de variantele utilizate în mod normal.
alimentare cu apă caldă de consum. Prin Un alt procedeu inovator utilizat pentru
termoizolarea exterioară a unei clădiri izolarea termică a clădirilor îl reprezintă
costurile de întreţinere devin mult mai izolarea termică exterioară tip ER-MET,
101
constituind o modalitate rapidă şi aditivi sintetici, ceea ce asigură şi

eficientă de termoizolare a faţadelor la finisarea construcţiei.
construcţii noi sau deja existente,
prevenind apariţia punţilor termice şi Prin reabilitarea termică a clădirilor se
asigurând distribuţia uniformă a căldurii. urmăreşte reducerea consumului de
Gradul de noutate al procedeului de energie pentru încălzire şi prepararea
termoizolare exterioară constă în faptul ca apei calde de consum, scăderea costurilor
plăcile termoizolante din polistiren efective pentru încălzire şi reducerea
expandat au din fabricare faţa exterioară importului de combustibili, creşterea
protejată cu un strat de tencuială eficienţei energetice în general cu efecte
decorativă pe bază de răşini acrilice în protecţia mediului şi asupra stării de
emulsionate cu agregate minerale şi sănătate a populaţiei.
102
DETERMINAREA INDICILOR MEDII ORIENTATIVI DE

ACTUALIZARE A VALORII CLĂDIRILOR ŞI
CONSTRUCŢIILOR SPECIALE
Mircea LAZĂR
CSIII, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, Urbanism
INCERC Bucureşti
Daniela OPRICA
INCERC Bucureşti
Cuvinte cheie: indici, actualizare, capitol de cheltuieli.
Indicii medii orientativi de actualizare a construcţiilor speciale” ediţia 1964 reeditată

valorii clădirilor şi construcţiilor speciale în 1995, este considerată cea mai indicată.
sunt utilizaţi frecvent la evaluarea de Odată stabilită valoarea de înlocuire
bunuri imobiliare în cadrul acţiunilor de pentru nivelul de preţ 1.01.1965, prin
transfer de proprietate (vânzare, lichidare) aplicarea coeficienţilor de actualizare se
sau de concesionare, de acordare a estimează care este valoarea la momentul
creditelor bancare sau de reevaluare a efectuării evaluării bunului imobiliar /
capitalului social al unor societăţi. activului circulant.
Raţiunea determinării acestor indici vine Indicii medii orientativi de actualizare

de la necesitatea punerii în aplicare a elaboraţi de către INCERC au la bază
„Metodologiei pentru evaluarea clădirilor şi devize pe categorii de lucrări calculate în
construcţiilor speciale din grupele 1 şi 2 de preţuri unitare cuprinse în Cataloagele de
mijloace fixe”, aprobată de MLPAT cu preţuri de deviz, seria 1982. Construcţiile,
Ordinul 32/N/1995, în vigoare şi în clădirile şi construcţiile speciale, sunt
prezent. structurate pe 2 grupe şi respectiv 19
subgrupe.
În Metodologie sunt menţionate mai
multe metode ce pot fi utilizate pentru Aşa cum sunt construiţi şi calculaţi,
evaluare, printre care: metoda devizelor indicii reflectă evoluţia preţului al
(pe baza documentaţiei tehnico- diferitelor categorii de construcţii ca
economice de execuţie), metoda de urmare a evoluţiei preţurilor la
randament, metoda costului standard, producătorii de materiale şi produse
metoda valorii de înlocuire. În lipsa utilizate în construcţii, a câştigurilor
documentaţiei tehnico-economice de salariale medii în construcţii, a tarifelor
execuţie, evaluarea prin metoda valorii practicate de către prestatorii de servicii
de înlocuire determinată pe baza cu utilaje şi echipamente şi/sau cu
„Cataloagelor de reevaluare a clădirilor şi
103
mijloace auto şi a tarifelor pentru sunt:

transportul de mărfuri pe calea ferată. − indici medii orientativi pentru grupele
de materiale semnificative, în etapă;
Pentru determinarea indicilor medii de − indici medii orientativi pe capitole de
actualizare, toate creşterile capitolelor de cheltuieli, în etapă şi cumulaţi faţă de
cheltuieli au fost introduse şi prelucrate data reper 01.01.1990 ;
în devize etalon, corespunzătoare pentru − indici medii orientativi pentru
fiecare dintre subgrupele de construcţii fiecare subgrupă de construcţie,
analizate. S-a avut în vedere pentru corespunzător celor două grupe de
beneficiu un procent de 7% şi pentru construcţii - clădiri şi construcţii
TVA cota conform legislaţiei în vigoare la speciale, în etapă şi cumulaţi faţă de
momentul elaborării. Începând cu acest datele reper 01.01.1990 şi 01.01.1965;
trimestru se introduce în calcul o cotă de − indicele mediu global pentru
24%. construcţii (clădiri şi construcţii
speciale) în etapă şi cumulat faţă de
Categoriile de indici medii orientativi de datele reper 01.01.1990 şi 01.01.1965.
actualizare determinaţi de către INCERC
104
ACTIVITATEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE SI INOVARE

IN VIZIUNEA STRATEGIEI EUROPA 2020
Cristina ENULESCU
CSII, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, Urbanism
INCERC Bucureşti, Secţia Economia Construcţiilor
Cuvinte cheie: cercetare, inovare, finanţare, buget, cunoaştere.
Programul ,,Europa 2020’’ a apărut ca o finanţările sunt proiectate astfel incat

necesitate de a contracara avansul luat de acestea sa contribuie la inovare, unde
state precum SUA si Japonia ca urmare a politicile UE si cele naţionale/regionale
finanţării adecvate a activităţii de cercetare – sunt aliniate îndeaproape si se
dezvoltare si inovare. Astfel, in anul 2009, consolidează reciproc, si nu in ultimul
SUA alocase din buget 2,8% pentru acest rând, unde cel mai înalt nivel politic
domeniu, Japonia alocase un buget de 3,4% stabileşte un program strategic,
iar media statelor din UE a fost de 2%. Iar in monitorizează cu regularitate progresul si
anul 2010 media statelor UE, pana la data abordează problema întârzierilor.
lansării programului, era de 2,7 – 2,8% din
buget pentru activitatea CDI, urmând ca Iniţiativa ,,O Uniune a inovării’’ stabileşte o
pana in anul 2020 media UE sa fie de 3%. astfel de abordare ambiţioasa, integrata si
strategica, exploatând si amplificând
Intr-o perioada de restricţii ale bugetelor punctele forte prin utilizarea de modalitati
publice, de schimbări demografice majore si noi si productive, menţinând, astfel,
de creştere continua a concurentei fundamentul economic care ne susţine
mondiale, competitivitatea Europei, calitatea vieţii si modelul social in condiţiile
capacitatea acestora de a crea noi locuri de imbatranirii populaţiei. Menţinerea situaţiei
munca pentru a le înlocui pe cele pierdute actuale (,,business as usual’’) este
cu ocazia crizei depinde de capacitatea de a echivalenta cu pierderea treptata a
stimula inovarea in domeniul produselor, avantajelor competitive de care dispunem si
serviciilor, modelelor si proceselor sociale si acceptarea declinului constant al Europei.
comerciale. Acesta este motivul pentru care
inovarea a fost pusa in centrul Strategiei Beneficiile acestei iniţiative vor fi
Europa 2020. De asemenea, inovarea semnificative : conform estimărilor recente,
reprezintă cea mai potrivita cale de a aborda daca se îndeplineşte obiectivul de a cheltui
provocările societale majore, cum ar fi 3% din PIB-ul UE pentru cercetare –
schimbările climatice, energia si resursele dezvoltare (CD) pana in 2020, sunt şanse sa
limitate, sănătate si imbatranirea. se creeze 3,7 milioane de locuri de munca si
PIB-ul anual ar putea creste cu aproape 800
Cea mai mare provocare pentru UE si de miliarde de EUR pana in anul 2025.
pentru statele membre este o abordare Realizarea acestui obiectiv va necesita
mult mai strategica a inovării. O abordare sprijinul deplin si susţinut din partea
in care inovarea reprezintă obiectivul Consiliului European, Parlamentului
politic primordial, in care se considera o European, guvernelor statelor membre,
perspectiva pe termen mediu si lung, unde întreprinderilor, autoritatilor publice,
toate instrumentele politice, masurile si cercetătorilor si publicului.
105
FORME DE INTEGRARE A PROIECTELOR ÎN STRUCTURA

ORGANIZATORICĂ A FIRMEI DE CONSTRUCŢII
Cezar-Petre SIMION-MELINTE
Asist. univ. dr./CSIII, Academia de Studii Economice Bucureşti/Institutul
Naţional de Cercetare Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare
Teritorială Durabilă INCD URBAN-INCERC, Sucursala INCERC Bucureşti,
Secţia Economia Construcţiilor
Cuvinte cheie: management, proiect, construcţii.
Managementul proiectelor presupune autoritate şi responsabilitate deplină.

crearea unor echipe în cadrul organizaţiei Proiectul constituie o entitate separată de
compuse din specialişti din diferite restul firmei, cu propriul său personal
compartimente funcţionale. Echipele de tehnic, propria administraţie, legată de
proiect au ca obiectiv realizarea firmă doar prin rapoartele periodice pe
proiectului cu respectarea specificaţiilor care managerul de proiect trebuie să le
tehnice, a termenelor de execuţie şi a prezinte conducerii superioare. Unele
bugetului de cheltuieli. Existenţa şi firme prevăd proceduri foarte detaliate în
funcţionarea unor astfel de echipe implică ceea ce priveşte administrarea, finanţele,
două probleme organizatorice: integrarea personalul şi controlul în cadrul
echipei de proiect în structura proiectului, altele acordă o libertate mai
organizatorică a firmei şi crearea unei mare sau mai redusă în acest sens.
structuri organizatorice pentru proiectul
în sine. Formele de organizare care Organizarea matriceală este o combinaţie
permit integrarea proiectului în structura a organizării funcţionale şi a celei pe
organizatorică a firmei sunt : organizarea proiecte îmbinând avantajele acestora. Ea
funcţională pe proiecte şi matriceală. poate îmbrăca o varietate de forme în
funcţie de predominanţa unuia sau altuia
Organizarea funcţională presupune dintre tipurile de organizare care o
integrarea proiectului în organizarea compun.
funcţională a firmei. În acest caz proiectul
este subordonat compartimentului Organizarea funcţională este adecvată
funcţional care poate avea rolul cel mai pentru proiectele care necesită investiţii
important în implementarea lui. În mari în echipamente şi utilizarea unor
firmele de construcţii, spre exemplu, se tehnologii speciale. Dacă proiectul nu
recurge cel mai des la subordonarea solicită folosirea cu normă întreagă a
proiectului directorului tehnic. specialiştilor din cadrul
compartimentelor funcţionale ale firmei,
Organizarea pe proiecte este cunoscută şi organizarea matriceală este cea mai
sub denumirea de “organizare pe indicată. În construcţii, organizarea pe
proiecte pură”. În cadrul acesteia proiecte pură este cel mai des utilizată
managerului de proiect i se conferă deoarece facilitează realizarea în paralel a
106
mai multor proiecte, în condiţiile determină activităţile cheie asociate

minimizării costurilor, respectării fiecărui obiectiv şi se identifică
termenelor de execuţie şi asigurării unui compartimentele funcţionale din cadrul
răspuns rapid la schimbări şi la firmei care le pot realiza; se descompun
solicitările beneficiarului. Alegerea formei activităţile cheie în pachete de activităţi;
de organizare nu este, de regulă, realizată se stabileşte ce subsisteme ale echipei de
de către managerul de proiect, ci de către proiect vor urma să realizeze pachetele
conducerea superioară a firmei. de activităţi şi relaţiile de colaborare
care se vor stabili între acestea ; se
Având în vedere avantajele şi întocmeşte o listă cuprinzând
dezavantajele specifice fiecărei forme de caracteristicile proiectului. Ţinând
organizare se poate opta pentru una seama de aspectele menţionate, se poate
dintre acestea sau pentru o combinaţie, alege, folosind o metodă de decizie
utilizându-se următoarea procedură: se multicriterială, forma de organizare cea
definesc obiectivele proiectului; se mai adecvată.
107
DETERMINANŢI AI MĂRIMII PROFITULUI ÎN COMPANIA

DE CONSTRUCŢII
Marina STOIAN
Asist. univ. dr. ing., Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, e-mail:
carinastoian@yahoo.com
Cuvinte cheie: profit, cost de producţie, preţ de vânzare, productivitatea

muncii.
Din majoritatea cărţilor din literatura de b. nivelul costurilor producţiei sau

specialitate şi din practică reiese că serviciului produs
singura preocupare a companiilor şi a c. nivelul preţurilor de vânzare
managerilor este maximizarea profitului.
Profitul este un indicator care trebuie d. nivelul productivităţii muncii
înţeles ca fiind esenţa, scopul desfăşurării e. viteza de rotaţie a capitalurilor
activităţii companiei, el determinându-se (factor de rentabilitate)
ca diferenţa între veniturile şi cheltuielile
efectuate. Profitul este o concretizare a f. repartizarea veniturilor între
eforturilor. Are un efect economic pozitiv, posesorii factorilor de producţie
pe baza căruia se creează premisele g. piaţa de desfacere şi segmentul
creşterii de capital. (cota) de piaţă a companiei
O companie eficientă este doar o companie Profitul permite identificarea

generatoare de profit care, cumulat pe disponibilităţilor şi posibilităţilor de
perioada de funcţionare a activităţilor sale, dezvoltare a companiei, împreună cu
urmăreşte recuperarea integrală a alţi indicatori financiari calculaţi cu
cheltuielilor şi asigurarea unui profit ajutorul situaţiei patrimoniale şi a
suplimentar a cărui maximizare reprezintă contului de rezultate. Aprecierea
unul din obiectivele majore ale companiei. profitului prin evidenţierea masei
acestuia, static, la un anumit moment
Indicatorii de bază ai companiei, este insuficientă în intenţia de apreciere
capacitatea de producţie (Q), numărul de a profitabilităţii companiei. Analiza
salariaţi (Ns), costul de producţie (C), acestui indicator, precum şi a
rentabilitatea (r), productivitatea muncii indicatorilor financiari calculaţi pe baza
(W) sunt interdependenţi în determinarea datelor incluse în bilanţul contabil şi în
valorii profitului. contul de profit şi pierderi dobândeşte
semnificaţie în momentul comparării cu
Mărimea masei profitului, precum şi rata indicatorii calculaţi în perioada
profitului sunt influenţate de mai mulţi precedentă a companiei analizate sau a
factori: unor companii de dimensiuni şi cu
a. volumul, structura şi calitatea activităţi similare.
producţiei şi serviciilor realizate
108

Conferinta Urbanism - Art. Terec

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conferinta Urbanism - Art. Terec

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Secţiune specială dedicată celei de-a doua ediţii a conferinţei

internaţionale de cercetare în construcţii, economia construcţiilor,

Habitatul uman şi calitatea vieţii în condiţii de

Dr. ing. Constantin MIRON Dr. ing. Cristian Paul STAMATIADE

Comitetul ştiinţific / de program

INDICATORI AI CALITĂŢII VIEŢII UTILIZAŢI ÎN ANALIZELE

Cuvinte cheie: analiză teritorială, coeziune teritorială, indicator, disparităţi,

Analizele teritoriale la nivel judeţean, coeziunii. La nivelul UE, coeziunea

analizelor multicriteriale. Lucrarea îşi analizele teritoriale. Lucrarea discută în

COLONIILE MUNCITOREŞTI – ELEMENT CU VALOARE DE

Cuvinte cheie: colonii muncitoreşti, regenerare urbană, monumente

Evoluţia oraşelor presupune numeroase valoare de simbol rezultată din vechimea

monumentelor istorice (ex. cartierul aspectului oraşelor industriale dominate

DIRECŢII PRINCIPALE DE ANALIZA SI CERCETARE

Florin Marian BUHOCIU

Cuvinte cheie: pol de dezvoltare urbana, servicii publice urbane, calitatea

In România exista in prezent 13 municipii- S-a analizat si studiat evoluţia

DEZVOLTAREA DURABILĂ ŞI DEZVOLTAREA

Cuvinte cheie: dezvoltare durabilă, dezvoltare inteligentă, indicator de

Notă: Investeşte in oameni! Aceasta lucrare a fost susţinuta prin proiectul

Aflat în extrema sud-estică a ţării, specialitate relevă că spaţiile verzi ar

TENDINŢE ALE LOCUIRII ŞI CALITATEA ACESTEIA ÎN

Florentina ION (BUZĂIANU)

Cuvinte cheie: spaţiu rural, calitatea locuirii, Ilfov, Prahova.

Pentru a analiza calitatea locuirii am tehnico-edilitară s-a dezvoltat într-un

în zona de influenţă a unor municipii de dotarea bucătăriei) şi de la nivelul

DIRECŢII GENERALE ÎN DEZVOLTAREA ORAŞULUI-PORT

Dragos Horia BUHOCIU

Cuvinte cheie: oraş-port, dezvoltare urbană, transport.

1. Sistemul maritim global locuire a favorizat aşezările umane pe

REPREZENTAREA 3D A SPAŢIULUI CONSTRUIT DIN

Cuvinte cheie: modelare 3D, zonă rezidenţială, zonă industrială,

Necesităţile economice de dezvoltare necesară existenţa: ortofotogramei,

REVITALIZAREA PEISAGISTICĂ A ZONELOR CU

Sorina Georgiana RUSU

Cuvinte cheie: percepţie, mascare, limită, spaţii verzi.

Mediul de securitate se află într-o continuă posibile direcţii de intervenţie la nivelul

MOBILITATEA REZIDENŢIALĂ, FACTOR PRIORITAR ÎN

Cuvinte cheie: mobilitate rezidenţială, traiectorii rezidenţiale, habitat,

Factorii care determină mobilitatea care influenţează decisiv luarea unei

Mobilitatea rezidenţială reprezintă unul rezidenţială este strâns legată de tipul şi

aşteptările fiecărui rezident faţă de forma pentru a putea beneficia la maxim de

IMPORTANTA ANVELOPANTEI INTERIOR-EXTERIOR

Cuvinte cheie: anvelopanta, interfaţa interior-exterior, adaptabilitate,

Spaţiul public este locul de unde dictat de limitele sale spaţiale

TENDINŢE ACTUALE ÎN CRITICA DE ARHITECTURĂ ŞI

Cuvinte cheie: oameni, case, oraşe, teorii, nebuni.

Conştientizarea potenţialului şi a realitatea construită: arhitecţi (reactivi

BANCĂ DE DATE CUPRINZÂND PRELUCRĂRI ALE

Ioan Sorin BORCIA, Ioan Constantin PRĂUN, Nicoleta Florenţa

Cuvinte cheie: clădiri instrumentate, înregistrări, spectre de etaj,

Se prezintă banca de date cuprinzând imagine cu extensie .jpg) ale istoriilor în

PREZENŢA CLĂDIRILOR CU FAŢADELOR DUBLE

Cuvinte cheie: faţadă dublă ventilată, criterii de clasificare, repartiţii.

Suprafeţele vitrate ale clădirilor se referitoare la comportarea higrotermică,

studii statistice. Este prezentată distribuţia proiectarea şi executarea clădirilor cu

RISCURILE FALSEI MODERNIZĂRI A CLĂDIRILOR ,

Cuvinte cheie: mediu construit, calitatea vietii.

Lucrarea prezintă o serie de riscuri pe Sunt prezentate in conţinutul lucrării, o

PERFORMANŢA TÂMPLĂRIEI TERMOIZOLANTE

Alina COBZARU, Livia MIRON, Monica CHERECHES, Ionel

Cuvinte cheie: tâmplărie termoizolantă, echipament testare, încercări fizice

Lucrarea prezintă în sinteză aspecte

Realizarea acestor încercări de tip pentru