Sunteți pe pagina 1din 40

CUPRINS

INTRODUCERE.............................................................................................................................2
ACREDITAREA UNITATILOR SPITALICESTI.........................................................................3
STANDARDE DE CALITATE IN SISTEMUL DE SANATATE................................................6
ACREDITAREA LABORATOARELOR DE ANALIZE MEDICALE........................................9
CRESTEREA CONTRIBUTIEI LABORATORULUI LA INGRIJIREA PACIENTILOR........12
ALEGEREA TEMEI SI JUSTIFICAREA EI...............................................................................12
METODOLOGIE..........................................................................................................................13
1. ANALIZA ACTIVITATII SPITALULUI DE PNEUMOFTIZIOLOGIE LEORDENI..........13
STRUCTURA ORGANIZATORICA A SPITALULUI DE PNEUMOFTIZIOLOGIE
LEORDENI...................................................................................................................................14
RESURSELE UMANE.................................................................................................................14
ACTIVITATEA MEDICALA.......................................................................................................16
SITUATIA FINANCIARA...........................................................................................................20
2. ANALIZA ACTIVITATII LABORATORULUI.....................................................................23
RESURSE UMANE......................................................................................................................26
ACTIVITATEA LABORATORULUI - INDICATORI /2015/2016............................................27
ANALIZA SWOT A LABORATORULUI DE ANALIZE MEDICALE....................................30
3. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR CRITICE......................................................................32
4. PLANUL DE DEZVOLTARE A LABORATORULUI...........................................................32
SCOP.............................................................................................................................................32
OBIECTIVE..................................................................................................................................33
ACTIVITATI.................................................................................................................................33
GRAFICUL GANTT.....................................................................................................................34
BUGET..........................................................................................................................................34
REZULTATE ASTEPTATE.........................................................................................................35
INDICATORI DE MONITORIZARE SI EVALUARE...............................................................36
CONCLUZII..................................................................................................................................38
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................39

1
CRESTEREA CONTRIBUTIEI LABORATORULUI LA INGRIJIREA PACIENTILOR
IN CONTEXTUL PROCESULUI DE REACREDITARE
SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE LEORDENI

INTRODUCERE
Serviciile de sanatate au ca obiectiv asigurarea sanatatii populatiei, mentinerea si
refacerea capacitatii fortei de munca, fiind astfel profund implicate în crearea conditiilor
materiale de existenta a omului, în ridicarea calitatii vietii.
Starea de sanatate are un continut complex si se afla într-o relatie de interconditionare cu
evolutia sociala în ansamblu, cu celelalte componente ale economiei si calitatii vietii. Aceasta
este determinata de nivelul general de dezvoltare economico-sociala, de structura consumului, de
standardul igienei individuale, de gradul de cultura, si nu în ultimul rând, de serviciile de
sanatate.
O comunitate locala este sanatoasa atunci cand cetatenii sai sunt sanatosi. Mai mult decat
orice , este important pentru fiecare comunitate locala sa beneficieze de servicii medicale de
calitate.
O data cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana (UE), sistemul de sanatate a devenit
una din principalele preocupari atat pentru autoritati cat si pentru cetateni. In acest moment, prin
pachetul legilor sanatatii, se intentioneaza o restructurare si o reorganizare in profunzime a
sistemului de sanatate din tara noastra, care isi propune, in esenta, imbunatatirea serviciilor
pentru cetateni.
Calitatea va fi principala cerinta pentru serviciile din domeniul sanatatii. Pentru a putea oferi
aceste servicii de buna calitate este necesar sa se atinga standardele europene. Acreditarea
spitalelor si implicit acreditarea laboratoarelor de analize medicale este o prioritate, iar in acest
context, implementarea si mentinerea standardelor ISO este esentiala.
Notiunea de calitate a serviciior medicale furnizate de laboratoarele de analize medicale
incepe sa capete contur. Serviciile oferite de laboratoarele de analize medicale trebuie sa
indeplineasca atat cerintele medicilor precum si pe cele ale pacientilor. Aceste cerinte se refera la
aspectele activitatii din laborator - faza preanalitica, faza analitica, faza postanalitica precum si
la aspecte privind etica activitatii din laboratoarele medicale.

2
Laboratorul de analize medicale al Spitalului PNF Leordeni a inteles necesitatea introducerii
unui sistem de calitate care sa alinieze practica analizelor medicale din tara noastra la normele
elaborate si riguros respectate pe plan international, care sa dea garantia ca rezultatele obtinute
sunt cele reale, ca nu sunt influentate de alti factori si ca aceste rezultate pot sa ajute medicul
clinician la stabilirea unui diagnostic corect si anuei terapii corecte sau la monitorizarea unei
patologii sau aunui tratament.
Laboratorul nostru este acreditat RENAR, din anul 2012 cu certificatul de acreditare nr. LM
764/04.05.2012, document care atesta ca laboratorul satisface cerintele standardului SR EN ISO
15189:2007, iar in decursul anului 2014 laboratorul a intocmit documentatia corespunzatoare
ceintelor standardului SR EN ISO 15189: 2013, a impementat aceste cerinte si a efectuat
tranzitia la noul standard, SR EN ISO 15189/2013.
In anul 2016 laboratorul a innoit acreditarea care va expira in 02.05.2020 cu conditia
indeplinirii in mod continuu a criteriilor de acreditare stabilite de Asociatia de Acreditare din
Romania-RENAR.
Imbunatatirea calitatii este parte a managementului calitatii orientata spre cresterea
capacitatii de a satisface cerintele referitoare la calitate. In cazul acestui proiect se urmareste
imbunatatirea eficacitatii sistemului de asigurarea a calitatii serviciilor medicale de laborator prin
introducerea sistemului de cod de bare ca sistem de identificare a probelor, masura care va
conduce la scurtarea timpului de eliberare a rezultatelor la analize si implicit la eficientizarea
contributiei laboratorului a ingrijirea pacientilor.

ACREDITAREA UNITATILOR SPITALICESTI


Acreditarea este cunoscuta astazi ca „procedura de evaluare externa prin care un organism de
acreditare recunoscut, atesta oficial, in scris, in urma unei analize specifice, solicitate de o
organizatie, competenta acesteia in realizarea unor activitati – bunuri sau servicii – in functie de
conformitatea cu un referential acceptat – standarde, norme.
Obtinerea acreditarii confera organizatiei credibilitate pe piata in fata celorlalti actori (clienti,
organizatii partenere sau concurente, finantatori, organisme guvernamentale,
consultanti/evaluatori).

3
Alte beneficii ale acreditarii sunt: mentinerea competentelor tehnice; obtinerea recunoasterii
din partea autoritatilor de reglementare; asigurarea unui inalt nivel de protective a intereselor
publice, precum sanatatea si siguranta in general, sanatatea si siguranta la locul de munca;
posibilitatea de a face referiri la acreditare; posibilitatea de a participa la concursuri si proiecte.
In sanatate, acreditarea raspunde nevoii de evaluare si informare obiectiva oficiala in
privinta calitatii serviciilor si performantelor furnizorilor de servicii. In sistemul sanitar, spitalele
implica cel mai amplu si minutios proces de acreditare. Prin aceasta se investigheaza gradul de
compexitate a activitatii spitalului in relatie cu nivelul resurselor si dotarilor disponibile, nivelul
calitatii serviciilor si performantele spitalului in raport cu un set de standarde agreate – la nivel
national si international. Totodata, spitalul dezvolta activitati de autoevaluare, utilizand tehnici si
instrumente specifice pe parcursul procesului de acreditare. Insa, dincolo de avantajele evidente,
acreditarea are limitari in sensul ca nu produce un efect direct asupra procesului de ingrijire,
practicii medicale si rezultatele ingrijirior. Pentru asigurarea unui caracter obiectiv al evaluarii
spitalului este necesara si monitorizarea unor indicatori clinici si benchmarking , sunt necesare
masuri specifice pentru asigurarea imbunatatirii continue ale calitatii.
Dincolo de acreditare, este util ca spitalele sa utilizeze instrumente potrivite pentru
masurarea satisfactiei pacientilor, aspect care, in viziunea Organizatiei Mondiale a Sanatatii
(OMS), reprezinta responsabilitatea managerilor spitalelor, nu doar a medicilor.
Spre deosebire de conformitatea cu standardele ISO privind asigurarea calitatii si
sistemul de management al calitatii, care confera valoare pe piata, acreditarea prezinta si o serie
de avantaje: este mai putin formala, mai specifica si mai detaliata, mai flexibila si mai creativa,
orientata spre pacient.
Sistemul de management a calitatii (SMC) reprezinta structura organizatorică,
responsabilităţile, activităţile, resursele şi evenimentele care împreună alcătuiesc procese şi
tehnici de implementare organizate, pentru a asigura capacitatea organizaţiei de a îndeplini
cerinţele de calitate. Poate fi descris ca un set de elemente cheie ale calităţii care trebuie să-şi
găsească locul în procesele de muncă pentru ca spitalul să poată funcţiona într-o manieră care să
îndeplinească obiectivele de calitate stabilite.
SMC oferă mijloacele de a conduce şi controla spitalul cu privire la calitate, descrie,
documentează, pune în aplicare, măsoară şi monitorizează implementarea şi eficacitatea
proceselor de muncă ale oricărui spital, secţii, departament.

4
Actul medical propriu-zis nu este inclus în acest sistem al calităţii, ţine mai degrabă de
activitatea de evaluare a personalului si acreditare a unităţii, având în vedere tot ce ţine de
infrastructură, mediu de îngrijire, logistică, tehnologie, servicii de suport.
Obiectivul principal de calitate în spital este implementarea sistemului de management al
calităţii bazat pe politica şi obiectivele corespunzătoare spitalului, prin stabilirea structurii
organizatorice, dezvoltarea documentaţiei care să permită monitorizarea şi evaluarea periodică,
intervenţia preventivă şi corectivă, pentru o îmbunătăţire continuă a calităţii
Structura de management al calităţii serviciilor medicale se poate rezuma la:
– activităţi care sunt îndreptate spre identificarea, definitivarea si analiza proceselor
principale din spital, identificându-le pe cele care sunt critice pentru calitatea
rezultatelor
– furnizarea de mijloace şi abordări manageriale, folosind în acest scop proceduri
operaţionale şi de sistem
– elaborarea planului anual al managementului calităţii .
Conform Ordinului Nr 975 din 01.10.2012,structura de management al calităţii serviciilor
medicale cuprinde:
• Planul anual al managementului calităţii
• Sistemul de management al calităţii
– elaborarea documentelor sistemului de management al calităţii
– 1) manualul calităţii;
– 2) procedurile;
– îmbunătăţirea continuă a sistemului de management al calităţii
– strategii şi obiective
– implementarea şi menţinerea conformităţii sistemului de management al calităţii
cu cerinţele specifice;
– analiza privind eficacitatea sistemului de management al calităţii
– analiză a neconformităţilor constatate şi propuneri de acţiuni de îmbunătăţire sau
corective pentru acestea
• Asigurarea calităţii şi evaluarea serviciilor oferite (instrumente)
• Coordonarea şi implementarea programului de acreditare a tuturor serviciilor oferite
(proceduri operaţionale specifice şi standarde de calitate) 

5
STANDARDE DE CALITATE IN SISTEMUL DE SANATATE
Se stie ca standardizarea este o activitate complexa de elaborare a unor documente denumite
standarde, prin care se urmareste optimizarea tehnico-stiintifica si economica in diferite domenii.
Ea promoveaza rationalizarea si asigurarea calitatii in toate sectoarele vietii si serveste la
cresterea securitatii oamenilor si a produselor.
Analizand implicatiile mutiple si efectele directe si indirecte ala standardizarii, rezulta trei
obiective generale:
- Asigurarea si imbunatatirea calitatii produselor/serviciilor
- Rationaizarea economica prin tipizare, unificare si modulare
- Facilitarea schimbului de marfuri si de informatii tehnico-stiintifice.
Standardele:
• reprezintă nivelul de performanţă realizabil, măsurabil, agreat de profesionişti şi
observabil de către populaţia căreia i se adresează (Joint Commission of Accreditation of
Health Care Organization).
• descriu sisteme, funcţii, procese si activităţi, stabilind ţinte de atins pentru furnizorul de
servicii medicale
• prezintă cea mai bună succesiune a acţiunilor în cadrul organizaţiei şi sunt concepute de
către comisii de experţi
• reprezintă asteptările pacienţilor, furnizorilor, managerilor, terţului plătitor si ale
organismelor guvernamentale
• un loc aparte ocupă ghidurile de practică medicală care sunt: "specificaţii standardizate
pentru îngrijirea medicală, dezvoltate printr-un proces oficial, care încorporează cele mai
bune dovezi stiinţifice ale eficacităţii cu opinia experţilor“
In România, standardele ISO se aplică în: laborator de analize , radiologie si imagistică
medicală, sterilizare, însă se poate extinde si la departamentul de resurse umane, departamentul
tehnic-administrativ .
Standardele managementului calităţii sunt:
1. SR EN ISO 9001:2008 - Sisteme de management al calităţii – Cerinţe - stabileşte
cerinţele pentru un sistem de management al calităţii SR EN ISO 9000:2006 - Sisteme de
management al calităţii. Principii fundamentale şi vocabular - descrie principiile

6
fundamentale ale sistemelor de management al calităţii şi defineşte terminologia pentru
sistemele de management al calităţii.
2. SR EN ISO 9004:2010 - Sisteme de management al calităţii. Linii directoare
pentru îmbunătăţirea performanţelor - furnizează linii directoare care depăşesc cerinţele
prezentate în ISO 9001:2008 în scopul de a lua în considerare atât eficacitatea cât şi
eficienţa unui sistem de management al calităţii şi în consecinţă potenţialul de
îmbunătăţire a performanţelor unei organizaţii.
3. SR EN ISO 19011:2003 – Auditul sistemelor de management al calităţii si al
mediului - furnizează îndrumări referitoare la principiile de auditare, conducerea
programelor de audit, desfăşurarea auditurilor sistemului de management al calităţii şi
auditurilor sistemului de management de mediu.
ISO 9001:2008 e un standard international şi are in vedere o abordare bazata pe
managementul proceselor organizatiei si, de aici, o structura mult mai logica, orientarea catre
client si evaluarea satisfactiei acestuia .
Standardul oferă cadrul corespunzător pentru a conduce activitatea şi asigură implementarea
unei “filozofii” a îmbunătăţirii continue a calităţii în toate activităţile spitalului si este evaluat
periodic pentru a se asigura menţinerea proceselor în limitele bunelor practici.
SR EN ISO 9001:2008 şi SR EN ISO 9004:2010 sunt cuplu coerent de standarde.
ISO 9001 este standard CONTRACTUAL, contine CERINTE si vorbeste despre
EFICACITATE.
SR EN ISO 9004:2010 este GHID DE APLICARE si IMBUNATATIRE, contine LINII
DIRECTOARE si vorbeste despre EFICIENTA .
Coerenţa celor două standarde ajută o organizaţie care doreşte să meargă dincolo de ISO
9001 şi să urmeze recomandările cuprinse în ISO 9004.
Coerenţa este obţinută pe mai multe căi:
- în ceea ce priveşte structura, cele două standarde adoptă o arhitectură identică
bazată pe modelul procesului, ceea ce permite utilizatorului să sesizeze cu uşurinţă care
sunt sinergiile, similitudinile şi diferenţele dintre ele;
- în ceea ce priveşte complementaritatea în utilizare, ele se constituie într-o pereche
de instrumente de management complementare, răspunzând astfel necesităţilor

7
utilizatorilor care doresc să depăşească etapa de asigurare a calităţii şi să meargă dincolo
de implementare, spre certificare.
- ISO 9004 este o normă globală a sistemului de management al calităţii, care ţine
cont de ansamblul activităţilor organizaţiei, vizând satisfacţia părţilor interesate: clienţii,
furnizorii, personalul, acţionarii şi societatea.
- ISO 9001 corespunde unui subansamblu al lui ISO 9004, pentru că acoperă numai
acele activităţi care au impact asupra calităţii finale a produsului; el vizează satisfacţia
clientului.
Caracteristicile definitorii ale seriei de standarde ISO 9000 sunt:
- Accentul mare pus pe angajamentul managementului de vârf.
- Abordarea bazată pe proces. Preocuparea pentru satisfacţia clientului şi a
celorlalte părţi interesate.
- Cele opt principii ale managementului care reflectă cele mai bune practici de
management. Stabilirea unor obiective măsurabile la niveluri şi pentru funcţiile relevante
ale organizaţiei.
- Considerarea cerinţelor statutare şi de reglementare.
- Monitorizarea informaţiilor referitoare la satisfacţia clientului, ca măsură a
performanţei sistemului.
- O atenţie sporită acordată disponibilităţii resurselor.
- Determinarea eficacităţii instruirii.
Standardele internaţionale promovează în dezvoltarea unui Sistem de Management al
Calitătii, adoptarea unei abordări bazată pe proces. Pentru ca o organizatie să functioneze
eficient, acesta trebuie să identifice si să gestioneze numeroase activităţi corelate între ele.
Aceste activităti pot fi considerate procese. Iesirea dintr-un proces înseamnă intrarea în
următorul.
Ambele standarde ISO 9001 si ISO 9004 au versiuni pe 2015.In spitalul nostru nu s-a
efectuat tranzitia la aceste standarde.

8
ACREDITAREA LABORATOARELOR DE ANALIZE MEDICALE
In prezent, acreditarea laboratoarelor medicale este condiţionată de documentarea şi
implementarea unui Sistem de Management al Calităţii (SMC) bazat pe cerinţele standardului
internaţional SR EN ISO 15189:2013 „Laboratoare medicale. Cerinte pentru calitate si
competentă”
Standardul de mai sus este aplicabil laboratoarelor care efectuează analize medicale pentru
diagnosticul şi îngrijirea bolnavilor şi care doresc obţinerea acreditării pentru o parte sau pentru
toate analizele pe care le efectuează.
Servicile oferite de laboratoarele medicale sunt esentiale pentru ingrijirea pacientilor si de
aceea trebuie sa indeplineasca cerintele tuturor pacientilor si ale personalului medical responsabil
cu ingrijirea acestora. Astfel de servicii includ cerintele pentru cererile de examinare, pregatirea
pacientilor, identificarea pacientilor, colectarea esantioanelor, transportul, depozitarea,
procesarea si analizarea esantioanelor impreuna cu interpretarea, raportarea si consilierea
ulterioara, precum si consideratiile privind siguranta si etica activitatii din laboratorul medical.
Domeniul analize medicale cuprinde investigaţii de chimie clinică, hematologice,
imunologice, serologice, bacteriologice, micologice, parazitologice, histologie, citologie,
histopatologce, şi alte tipuri de analize.
Laboratoarele de analize medicale sunt acreditate de către organismul naţional unic de
acreditare RENAR. Prin acreditarea laboratorului de analize medicale se recunoaste de către
organismul competent, că laboratorul şi personalul ce-şi desfăşoară activitatea sunt competenţi să
efectueze activitati de analize medicale conform cerinţelor standardului SR EN ISO 15189:2013.
Obţinerea certificatului de acreditare, prezenţa siglei RENAR pe buletinul de analize eliberat
conferă încredere în competenţa tehnică a laboratorului de analize medicale, credibilitate asupra
rezultatelor obţinute, minimizarea riscului de rezultate eronate furnizate pacienţilor.
Acreditarea laboratoarelor de analize medicale conform SR EN ISO 15189:2013 este cerinţa
obligatorie pentru laboratoare pentru a contracta servicii medicale cu casele de asigurari de
sănătate. În plus, valoarea punctajului ce derivă din aceste certificate de acreditare este decisivă
pentru dimensiunea plafonului de decontare oferit de către casele de asigurări de sănătate
laboratorul putând astfel deservi un număr crescut de pacienţi.
Prezentul standard international specifica cerinţele pentru calitate si competenţa pentru
laboratoarele medicale

9
Standardul SR EN ISO 15189:2013 este aplicabil tuturor laboratoarelor indiferent de
numarul personalului sau de amploarea domeniului activităţilor de analize medicale.
Implementarea ISO 15189:2013 a presupus mai multe etape, dupa cum urmeaza:
- Instruire pentru initiere si sensibilizare privind managementul calitatii laboratorului
conform standardului, pentru intelegerea conceptului general de calitate in cadrul
serviciilor oferite.
- Declaratii privind politica  de calitate si si obiectivele calitatii
- Stabilirea analizelor medicale ce vor fi acreditate:lista analizelor medicale care sunt o
prioritate pentru organizatie.
- Elaborarea manualului calitatii laboratorului de analize medicale.

- Stabilirea structurii si continutului documentelor sistemului de management al calitatii


laboratorului de analize medicale: proceduri generale, operationale, specifice si
inregistrari necesare pentru documentarea sistemului de management al calitatii
laboratorului de analize medicale. Este necesara realizarea unei documentatii complete
care sa corespunda cerintelor de documentare solicitate de standardul adoptat.
- Stabilirea indicatorilor de performanta pentru procesele sistemului de managementul
calitatii.
- Monitorizarea pro-activa si reactiva  a eficacitatii functionarii sistemului.
- Elaborarea, evaluarea si validarea procedurilor specifice aferente analizelor ce vor fi
acreditate si a instructiunilor pentru echipamentele utilizate la efectuarea analizelor.
- Urmarirea eficacitatii functionarii sistemului pornind de la obiective
si tinte cuantificabile.
- Instruirea personalului pentru cunoasterea si aplicarea documentelor sistemului de
management al calitatii laboratorului de analize medicale.
- Verificarea functionarii sistemului de management al calitatii prin audituri interne.
Realizarea unei programari a auditurilor interne tinand cont de cerintele standardului SR
EN ISO 15189/2013.
- Evaluarea capacitatii organizatiei de a obtine acreditarea fata de cerintele standardului
ISO 15189.

10
- Analiza efectuata de management, a adecvarii continue si a functionarii eficace a
sistemului de management al calitatii laboratorului de analize medicale, analiza
performantelor si optimizarea functionarii sistemului prin focalizare pe obiectivele
importante si pe actiuni corective si preventive.
- -Stabilirea si implementarea actiunilor de imbunatatire a sistemului de management al
calitatii laboratorului de analize medicale, asigurarea conformitatii sistemului de
managementul calitatii laboratorului cu cerintele standardului ISO 15189.
- Analiza de management stabileste aceste criterii de evalauare a activitatii laboratorului,
ca o masura pentru:
- identificarea precoce a punctelor nevralgice
- posibilitatea de cuantificare a aspectelor pozitive/negative
- analiza masurii in care se realizeaza activitatea de imbunatatire continua
Standardul international ISO 15189 devine astfel o poarta de acces catre utilizarea eficace
a unui sistem de management al calitatii (SMC), care este parte integranta a standardelor ISO.
SMC este “ingredientul secret al acreditarii ISO.” Si asta pentru ca sistemul de
management al calitatii, odata implementat in mod adecvat de un laborator clinic  ofera o temelie
pentru imbunatatirea continua a fiecarui domeniu specific din organizatie. De altfel, toti angajatii
dintr-un laborator medical acreditat ISO 15189 sunt instruiti cu privire la sistemul de
management al calitatii.
In consecinta, SMC devine cadrul partajat pentru a identifica sursa erorilor sistemice si
pentru a descoperi cum pot fi indeplinite mai bine asteptarile si nevoile clientilor laboratorului.
Si mai semnificativ este faptul ca, in laboratoarele acreditate ISO 15189, SMC implica
toate activitatile organizatiei. Acesta reuneste activitatile de management, vanzari, marketing,
finante, curier/logistica si IT cu testarea efectiva a probelor de la pacienti. Iar acest lucru
inseamna ca fiecare departament din cadrul organizatiei foloseste SMC pentru a rezolva
probleme, pentru a reduce ori a elimina sursa erorilor sistemice si pentru a recunoaste si a urmari
oportunitatile de a le oferi mai multa valoare clientilor.
Pe de alta parte – iar diferentele sunt semnificative – un laborator clinic organizat si
administrat dupa metode traditionale tinde sa isi concentreze mai mult atentia si eforturile de
imbunatatire asupra fazei de analiza. Metodele traditionale de administrare a unui laborator nu

11
implica, de obicei, intregul personal in urmarirea neincetata de imbunatatire continua si de
aplicare a principiilor Six Sigma privind calitatea.

CRESTEREA CONTRIBUTIEI LABORATORULUI LA INGRIJIREA PACIENTILOR

ALEGEREA TEMEI SI JUSTIFICAREA EI


In medicina contemporana, medicul este cu adevarat dependent de numeroase teste,
analize, investigatii pe care le solicita si pe care trebuie sa le primeasca rapid si complet pentru a
putea stabili diagnosticul si implicit tratamentul adecvat.
Cea mai mare parte a acestor investigatii se realizeaza in laborator, care devine astfel o
structura cu o pozitie centrala intre activitatea medicala profilactica, de diagnoza , tratament si
cea de monitorizare si recuperare a diverselor afectiuni.
Astfel intr-un spital modern, laboratorul trebuie sa fie o structura flexibila, a carui
strategie trebuie orientata catre satisfactia clientilor – medici si pacienti – scopul final fiind
executarea analizelor de buna calitate, competent si in timp optim, in vederea stabilirii cu
acuratete si operativitate a diagnosticului, implinind astfel asteptarile acestora.
Laboratorul nostru este acreditat RENAR, cu certificatul de acreditare nr. LM
764/04.05.2012, document care atesta ca laboratorul satisface cerintele SR EN ISO 15189:2007.
Intrucat a aparut o noua versiune a sandardului SR EN ISO 15189 si anume cea pe 2013, a fost
necesar a se revizui documentatia in raport cu noile cerintele ale SR EN ISO 15189: 2013, a
implementa aceste cerinte pentru a fi evaluat in vederea tranzitiei la noul standard fapt realizat in
decursul anului 2014.
Certificatul de acreditare emis de RENAR este valabil 4 ani, astfel ca laboratorul a trebuit
sa se reacrediteze. In anul 2016 laboratorul a innoit acreditarea care va expira in 02.05.2020 cu
conditia indeplinirii in mod continuu a criteriilor de acreditare stabilite de Asociatia de
Acreditare din Romania-RENAR.
Pentru cresterea calitatii actului medical, laboratorul si-a propus sa introduca codificarea
probelor cu cod de bare, fapt care ar scurta timpul de asteptare al pacientului si ar completa
cerinta de asigurare a trasabilitatii probei pe tot parcursul procesului de efectuare a analizelor de
laborator, proces care se desfasoara in trei faze principale: faza preanalitica, faza analitica, faza
postanalitica.

12
Studiile statistice efectuate in legatura cu aparitia erorilor in timpul procesului de
efectuare a analizelor arata ca cele mai multe erori se produc in faza preaanalitica, aproximativ
70% (Plebani Mario. 2007)
Trasabilitatea probelor este asigurata prin alocarea unui cod unic de identificare pentru
fiecare proba, cod care insoteste probele pe durata intregului proces de analiza, de la recoltare,
transport, pregatire, procesare pana la eliberare a rezultatului si, se regaseste atat in sistemul
informatic al laboratorului cat si in registrele si buletinele cu rezultatele la analize lucrate.
Pe de alta parte, pentru atragerea unor venituri suplimentare ne propunem sa gasim solutii
care sa ne permita sa pastram standardul de calitate implementat.
Solutia identificata este aceea de largire a panelului de analize cu plata pentru pacientii
din ambulator .

METODOLOGIE
Metodologia aplicata include:
1. Analiza activitatii Spitalului de Pneumoftiziologie Leordeni
2. Analiza activitatii Laboratorului de analize medicale
3. Identificarea problemelor critice ale Laboratorului de analize medicale
4. Planul de dezvoltare a Laboratorului de analize medicale

1. ANALIZA ACTIVITATII SPITALULUI DE PNEUMOFTIZIOLOGIE LEORDENI

Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni, este unitate sanitara cu paturi, cu personalitate


juridica, spital de monospecialitate (pneumoftiziologie), categoria V, conform Ord.M.S.
nr.1764/2006 privind aprobarea criteriilor de clasificare a spitalelor, cu sediul in com.Leordeni,
str.Coloniei, nr.106., jud.Arges.
Amplasat pe un important drum national, soseaua Bucuresti-Pitesti, la 22 de km fata de
resedinta de judet, si de asemenea cu iesire la autostrada Bucuresti Pitesti, Spitalul de
Pneumoftiziologie Leordeni are o mare accesibilitate si un grad sporit de adresabilitate atat din
partea locuitorilor judetului cat si a celor din judetele vecine, Dambovita, Teleorman si Valcea.

13
Unitate cu traditie in lumea medicala din judetul nostru, spitalul a fost construit intre anii
1954-1956, cu o capacitate de 153 paturi, tip pavilionar, si functioneaza actualmente cu 101
paturi spitalizare continua si 6 paturi spitalizare de zi.
Spitalul Leordeni deserveste populatia judetului Arges, preponderent din zona de sud si centru,
cu cea mai mare incidenta a tuberculozei, cu o populatie saraca, precum si din judetele limitrofe.
Categoriile sociale care s-au adresat Spitalului si au beneficiat de asistenta medicala in
ultimii ani au fost pensionari, salariati, someri, cazuri sociale, pauperi, iar la cazurile cu
tuberculoza varful incidentei este intre 35 si 55 ani.

STRUCTURA ORGANIZATORICA A SPITALULUI DE PNEUMOFTIZIOLOGIE


LEORDENI
Structura organizatorica conform Dispozitie Consiliului Judetean Arges
nr.486/07.09.2011, completata prin Dispozitia nr.317/01.09.2016, este urmatoarea:
Numar total paturi:101 paturi spitalizare continua si 6 paturi spitalizare de zi, repartizate
astfel:
- Sectia pneumologie I -51 paturi, din care compartiment TBC 35 paturi
- Sectia pneumologie II -50 paturi, din care compartiment TBC 35 paturi
- Spitalizare de zi -6 paturi (din data de 01.09.2015)
- Farmacie
- Laborator radiologie si imagistica medicala
- Laborator analize medicale
- Dispensar TBC Topoloveni
- Ambulatoriu integrat cu cabinet in specialitatea pneumologie
- Aparat functional( TESA)
Spitalul asigura permanent asistenta medicala printr-o linie de garda, cu 7 medici primari
pneumologi.
Laboratorul deserveste spitalul, ambulatoriul integrat, si Dispensarul TBC.
Prin compartimentul de bacteriologie tuberculoasa este Laborator de Nivel III- judetean si
conform cerintelor Programului National de Prevenire, Supraveghere si Control al
Tuberculozei efectueaza antibiogramele BK pentru intreg judetul iar din decembrie 2015
efectueaza teste genetice pentru tuberculoza pentru pacientii din judetul Arges si judetul
Valcea.

RESURSELE UMANE
Spitalul Leordeni functioneaza cu un numar de 85 posturi efectiv ocupate, dintr-un total
de 92 posturi aprobate in statul de functii aproabat prin Hotararea Consilului Judetean

14
nr.44/25.08.2016, si un numar de 119 posturi normate conform Ordinului nr.1224/2010 privind
aprobarea normativelor de personal pentru asistenta medicala spitaliceasca, precum si pentru
modificarea si completarea Ordinului M.S.P. nr.1778/2006 privind aprobarea normativelor de
personal.
Tabel 1. Structura de personal pe categorii, la data de 31.decembrie 2016
Spital Dispensar Total
Nr.crt Categorie personal
A 0 A 0 A 0
1 Medici 8 6 1 1 9 7
2 Alt personal cu studii superioare 2 2 0 0 2 2
3 Personal sanitar mediu 30 30 4 4 34 34
4 Personal sanitar auxiliar 17 16 1 1 18 17
5 TESA 14 13 0 0 14 13
6 Muncitori 15 12 0 0 15 12
Total: 86 79 6 6 92 85
Nota* -A-numar posturi aprobateș -O –numar posturi ocupate
Sursa: Serviciul RUNOS, Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni

Tabel 2. Indicatori de management a resurselor umane


Realizat Spital Media
Nr. Indicatori de management -RU
2014 2015 2016 Natioanala
Proportia medicilor din total personal
1 9.09% 8.86% 8.43% 7.11%
angajat
Proportia pesonalului medical cu studii
2 37.50% 37.50% 34.88% 16.71%
superioare din total personal medical
Proportia personalului medical din total
3 51.95% 50.63% 51.81% 52.42%
personal
Sursa: Serviciul Statistica, Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni

In anul 2016, au fost repartizati spitalului 2 medici rezidenti anul I: 1 medic epidemiolog
si 1 medic laborator, iar din ianuarie 2017, s-a incadreaza un medic specialist pneumolog (fost
rezident al spitalului).
Analizand in dinamica situatia personalului se constata, ca in anul 2016 proportia personalului
medical din totalul personalului angajat al spitalului este de 51.81% in usoara crstere fata de
anul 2015 cand aceasta proportie a fostde 50.63% in 2015. Este sub media pe tara de 52.42%.
Proportia personalului medical cu studii suprioare din totalul personalului medical in anul 2016
este de 34.88%, mai mica fata de anul 2015 cand a fos 37.50%.

15
Fig. 1. Structura de personal pe categorii, la data de 31.decembrie 2016

Sursa: Serviciul Statistica, Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni

ACTIVITATEA MEDICALA
Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni are un numar de 7 medici care efectueaza atat activitate
la patul bolnavului cat si in ambulatoriul integrat si in Dispensarul TBC Topoloveni. Activittea
medicala se desfasoara prin urmatoarele tipuri de servicii medicale:
 spitalizare continuă;
 spitalizare de zi
 activitate medicală ambulatorie;
 servicii medicale paraclinice;
 programe naționale de sănătate;
Desi in Romania, incidenta globala (IG) a tuberculozei (numar cazuri noi si recidive) este
de departe cea mai mare din UE (locul I) si una dintre cele mai mari din regiunea Europa a OMS
(locul 7), aceasta a scazut in ultimii 12 ani, de la un maxim de 142,2% 000 locuitori in anul 2002,
la 72,9%.000 in anul 2013 si 65%000 in 2016.
Mortalitatea prin tuberculoza a scazut de la 10,8%000 in anul 2002, la 5,3%000 in anul
2013.
In judetul Arges s-a inregistrat o scadere a tuberculozei, de la 148 % 000 in 2004 la
60.9%000 in 2015, cu o distribuire diferita pe zone la nivelul judetului, conform tabelului.

16
Tabel 3. Distributia TB pe zone, la nivelul judetului
Anu Curtea de
Romania Arges Costesti Topoloveni Campulung Pitesti
l Arges
2012 79.2%000 69.3%000 125.7%000 120.2%000 57.1%000 54.3%000 58.1%000
2013 73.3%000 73.2%000 120.2%000 124.0%000 60.8%000 59.1%000 61%000
2014 74.7%000 68.5%000 100.2%000 110.5%000 54.3%000 55.1%000 56.9%000
2015 71.7%000 60.9%000 94.7%000 89.1%000 54.3%000 46.3%000 58.7%000
2016 65%000 58.3%000 78.3%000 127.9%000 54.3%000 45.5%000 50.3%000
Sursa: Serviciul Statistica, Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni

Numărul pacienților care beneficiază de servicii medicale în Spitalul de


Pneumoftiziologie Leordeni este relativ constant, dar in ultima perioada se remarca pe fondul
unei scaderi a cazurilor de tuberculoza, cresterea cazurilor de tuberculoza asociata cu multiple
comorbiditati, pacientii prezentandu-se in stadii avansate de boala, cu tuberculoza cavitara chiar
de la diagnostic. Complexitatea cazurilor este, de asemenea, variată.
Remarcăm o creștere a adresabilității pacienților din judetul învecinat Dambovita, care
solicită servicii medicale în Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni.

Tabel 4. Activitatea spitaliceasca in anii 2015-2016


Numar cazuri internate Durata medie spitalizare Indice de utilizare paturi

An
TBC Pneumo Total TBC Pneumo Total TBC Pneumo Total

2015 479 855 1334 34.91 9.75 18.78 239 269 248
2016 407 772 1179 39.5 9.62 19.94 230 240 233
Sursa: Serviciul Statistica, Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni

La un total de 70 paturi pentru TBC, 31 paturi boli pulmonare netuberculoase si 6 paturi


spitalizare de zi, CASJ Arges a contractat in anul 2015 si 2016 un numar de 55 de paturi pentru
TBC si 25 de paturi pentru boli nonTBC.
Morbiditatea spitalizata arata ca spitalul preia si cazuri cu patologie complicate, deoarece
asigura preluarea pacientilor din judet.
Valoarea nationala ICM pe specialitatea pneumologie = 1.3257

17
Valoarea ICM pe spital e de 0.9965, si evidentiaza faptul ca se interneaza cazuri cu
patologie mai putin complicata, cazurile grave fiind rare. Spitalul nostru asigura linie de garda pe
pneumoftiziologie, sis pre noi sunt indreptati pacientii din UPU Spitalul Judetean Arges.

Tabel 5. Indicatori ai morbiditatii spitalizate in functie de grupa de diagnostic


NR DMS DMS
DENUMIRE DRG TIP VR
CAZ AC. CR.
1 Infectii respiratorii/inflamatii cu CC M 0.9703 164 9.38 37.98
severe sau moderate
2 Boala cronica obstructiva a cailor M 1.1467 90 10.45 8.00
respiratorii cu CC catastrofale sau severe
3 Edem pulmonar si insuficienta respiratorie M 0.8758 83 10.24
4 Infectii respiratorii/inflamatii cu CC M 1.6697 52 10.40 26.55
catastrofale
5 Infectii respiratorii/inflamatii fara CC M 0.5608 49 8.88 70.75
6 Diagnostic asupra sistemului respirator cu A 2.6337 12 13.00 8.00
ventilatie neinvaziva
7 Bronsita si astm varsta >49 cu CC M 0.7624 11 8.27
8 Tumori respiratorii cu CC severe sau M 0.8758 8 6.33 38.50
moderate
9 Boala cronica obstructiva a cailor M 0.6805 7 10.14
respiratorii fara CC catastrofale sau severe
10 Boala interstitiala pulmonara cu CC severe M 1.1530 3 2.00 15.00
Sursa: www.drg.ro

Incepand cu data de 1.IX.2015 = 6 paturi spitalizare de zi


Numar spitalizari de zi:
-2015 = 90 cu ICM = 0.9778
-2016 = 630 cu ICM = 0.9861

Din analiza numarului de cazuri internate, in anul 2016 comparativ cu cele internate in
anul 2015, reiese o scadere a numarului de internari, datorata atat scaderii numarului de cazuri
contractate cu CAS, dar si prin cresterea numarului de servicii de spitalizare de zi si a
consultatiilor in ambulatoriu, in care se efectueaza un triaj al cazurilor care trebuie cu adevarat
internate, respectandu-se criteriile de internare.
Pe grupe de diagnostic, pentru anul 2016 activitatea din spital este redata in tabelul de
mai jos:

Tabel 6. activitatea din spital pe grupe de diagnostic, pentru anul 2016


18
Nr Numar
Grupa de diagnostic
.cr Nr.cazuri % cazuri zile D.M.S
DRG
t spitalizare
1 Tuberculoza 335 30.31% 14775 44.10
2 Tumori pulmonare 15 1.35% 186 12.4
3 BPOC 115 10.4% 1187 10.32
4 Astm bronsic 19 1.71% 149 7.84
5 Bronhopneumonie 243 21.99% 2212 9.10
6 Insuficienta respiratorie 251 22.71% 2590 10.31
7 Bronsiectazii 41 3.71% 424 10.34
Sursa: Serviciul Statistica, Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni

Acesti indicatori sunt analizati trimestrial in Consiliul Medical.

Tabel 7. Numarul de consultatii, si examene paraclinice ( radiologice si analize de laborator)


pentru anii 2015 si 2016
SERVICII ACORDATE 2015 2016
Numar consultatii ambulatoriu integrat 613 452
Numar consultatii Dispensar TBC Topoloveni 2027 1758
Numar examene radiologice spital 1561 1722
Numar examene radiologice Dispensar TBC Topoloveni 944 897
Numar explorari functionale- EKG 746 997
Numar explorari functionale- spirometrie 1524 1754
Numar consultatii camera de garda 572 518
Numar examen BK sputa, microscopie 2325 2214
Numar examen BK sputa, cultura 2400 2233
Numar antibiograme (ABG) serie scurta(RMP,HIN) 257 303
Numar teste Gynexpert (teste genetice) 25 627
Total biochimie, hematologie 27.487 32.196
Sursa: Serviciul Statistica, Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni

Din evaluarea activitatii prezentate in tabelul anterior, rezulta faptul ca in anul 2016
comparativ cu anul 2015 a scazut numarul consultatiilor in Ambulatoriul de specialitate si
Dispensarul TBC, dar a crscut numarul de examene radiologice, spirometrii, EKG, analize
medicale, prin cresterea numarului de spitalizari de zi.
Analizând aceste date constatăm că a existat un interes deosebit manifestat de medicii
sefi de secție împreună cu întreg colectivul medical, în realizarea Contractului de servicii
medicale, cu indicatorii de performanță comparabili cu indicatorii naționali compatibili.

19
S-a avut în vedere permanent pregătirea profesională a medicilor; s-a făcut o programare
a participării la congrese si conferințe naționale si internaționale, cursuri de specialitate astfel
încât un număr cât mai mare de cadre medicale să participe la aceste manifestări, dar totodata să
se asigure si continuitatea actului medical. Luand in consideratie scaderea incidentei tuberculozei
atat la nivel national cat si in judetul Arges, spitalul trebuie sa-si diversifice serviciile medicale
de pneumologie: somnologie, ventilatie non-invaziva- PCPAP si BiPAP, gazometrie pentru care
personalul spitalului manifesta un interes sporit si sunt necesare cursuri si instruiri.
În realizarea activității medicale s-a avut permanent în atenție "satisfacția pacientului",
evitarea infecțiilor asociate actului medical, rezolvarea cazurilor medicale cât mai eficient. A
existat o monitorizare continuă a acestor aspecte prin activitatea susținută a compartimentului
I.A.A.M., cat si prin analiza feed-back-ului de la pacienti concretizata prin completarea
chestionarelor de satisfactie, si pe sistemul sugestiilor si reclamatiilor, introduse in "cutiile de
sugestii si reclamații", existente pe fiecare secție, la loc vizibil. Nu au fost inregistrate plangeri
sau sesizari cu privire la calitatea actului medical in anul 2016.
Concluzionând, activitatea medicală din anul 2016 s-a desfășurat în conformitate cu
planul de management al spitalului; indicatorii de performanță pe secții si compartimente au fost
realizați, ceea ce a permis o finanțare corespunzătoare desfășurării actului medical de calitate.

SITUATIA FINANCIARA

Din punct de vedere financiar, Spitalul este finantat din venituri proprii, realizate din
prestari servicii medicale contractate cu CAS Arges (servicii spitalicesti pentru internare
continua, spitalizare de zi, ambulatoriu integrat pneumologie si laborator analize biochimie-
hematologie), venituri din servicii medicale efectuate la cerere, donatii, sponsorizari, ONG
nonguvernamental, finantare de la M.S. pentru program de sanatate TBC si o suma importanta de
la Consiliul Judetean Arges in administrarea caruia se afla Spitalul Leordeni.
Bugetul de venituri si cheltuieli
Structura venitului pe surse si structura bugetului de cheltuieli sunt redate in tabelele de
mai jos:

20
Tabel 8. Structura veniturilor pe surse
Anul 2015 Anul 2016
Denumire indicator
Suma (lei) % Suma (lei) %
Venituri din prestari de servicii 50160 0.84% 45851 0.66%
Venituri din contract cu casa de asigurari
4514306 75.7% 5445546 78.94%
sociale de sanatate
Venituri din contractele incheiate cu DSP din
404352 6.78% 555468 8.05%
sume alocate de la bugetul de stat
Venituri din contractele incheiate cu DSP din
116544 1.95% 196814 2.85%
sume alocate din venituri proprii ale M.S.
Subventii din bugetele locale pentru
11.92%
finantarea cheltuielilor curente din domeniul 711063 429895 6.23%
sanatatii
Subventii din bugetele locale pentru
1.41%
finantarea cheltuielilor de capital in domeniul 167010 2.80% 97691
sanatatii
Subventii din Fondul National Unic de
127459 1.85%
Asigurari
TOTAL VENITURI 5963435 100% 6898724 100%
Sursa: Serviciul Financiar, Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni

Tabel 9. Structura bugetului de cheltuieli


Anul 2015 Anul 2016
Denumire indicator
Suma (lei) % Suma (lei) %
TITLUL I: CHELTUIELI DE
4155271 69.68% 5348432 77.68%
PERSONAL
TITLUL II : BUNURI SI SERVICII,
1638735 27.48% 1435810 20.85%
din care:
-medicamente si materiale sanitare 461485 28.16% 549807 38.29%
- iluminat si forta motrica 187978 11.47% 199170 13.87%
-apa, canal, salubritate 30748 1.88% 37050 2.58%
-alte cheltuieli cu bunuri si servicii 958524 58.49% 649783 45.26%
TITLUL X ALTE CHELTUIELI 2412 0.04% 2967 0.04%
Cheltuieli de capital 167010 2.80% 97691 1.42%
TOTAL 5963428 100% 6884900 100%
Sursa: Serviciul Financiar, Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni

21
Tabel 10. Indicatorii economico financiari ai spitalului
Categoria Valoare Valoare Valoare
Denumirea indicatorului de
de realizata asumata realizata
performanta al managerului
indicatori 2015 2016 2016
Executia bugetara fata de
89,72% 95% 94.74%
bugetul de cheltuieli aprobat
Structura cheltuielilor pe tipuri
de servicii si in functie de 90,90% 105% 104.71%
sursele de venit
Procentul cheltuielilor de
Indicatori personal din total cheltuieli 62,90% 85% 76.6%
economico- spital
finaciari
Procentul veniturilor proprii din
24,30% 15% 19.22%
total venituri spital
Procentul cheltuielilor de capital
2,69% 0,13% 1.56%
din total cheltuieli

Costul mediu/zi spitalizare. 243,95% 250% 279.91%


Sursa: Serviciul Financiar, Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni

Nu s-au inregistrat arierate.


Analizand situatia veniturilor si cheltuielilor realizate de spital si facand raportul acestora,
se poate observa ca avem un excedent bugetar de 13.824,13 lei.

MANAGEMENTUL CALITATII
Anul 2016 a însemnat pentru managementul calităţii o continuare a preocupărilor
majore pentru obţinerea şi menţinerea recunoaşterii calităţii serviciilor oferite populaţiei.
În acest sens, preocuparea noastra a fost pentru menţinerea certificatelor ISO, pentru
creşterea calităţii serviciilor medicale şi de îngrijire a pacienţilor. Astfel s-au introdus
proceduri şi protocoale la nivelul serviciilor si secţiilor în conformitate cu legislaţia în
vigoare, proceduri ce sunt analizate şi adaptate în permanenţă de către comisiile
responsabile de managementul calităţii.

22
2. ANALIZA ACTIVITATII LABORATORULUI DE ANALIZE MEDICALE

In structura spitalului existau pana in anul 2015 doua laboratoare:


1. Laborator de bacteriologie BK
2. Laborator de analize medicale
Incepand cu 28.05.2015, in conformitate cu Hotararea CJ Arges nr. 96/28.05.2015,
laboratoarele s-au unit intr-un Laborator de analize medicale care deserveste atat sectiile
spitalului cat si ambulatoriul de specialitate si DAT Topoloveni .
In laboratorul de analize, activitatea de efectuare a analizelor medicale este organizata in
mai multe compartimente: Biochimie, Imunologie/Serologie, Hematologie-Coagulare,
Bacteriologie Generala, Parazitologie si compartimentul de Bacteriologie tuberculoasa(BK). In
compartimentul de bacteriologie BK se efectueaza examene microscopice, culturi, antibiograme
BK si teste genetice pentru diagnosticul si monitorizarea tuberculozei.
Laboratorul constituie o entitate bine definite, independenta in actiunile sale, ce
efectueaza analize medicale din produse biologice de origine umana (sange, urina,
sputa,exsudate, secretii, materii fecale, lichide patologice, etc.), prelevate de la pacienti si
elibereaza buletine de analiza ce contin rezultate de laborator care permit clinicianului sa
incadreze pacientul in stare clinica normala, reactiva sau patologica.
Laboratorul de analize medicale functioneaza in structura si sub managementul Spitalului
de Pneumoftiziologie Leordeni. Activitatea de laborator este condusa de catre seful de laborator,
iar la nivelul cel mai inalt este asigurata de catre managerul general al Spitalului de
Pneumoftiziologie Leordeni, care aloca resursele necesare pentru functionarea laboratorului.
Strategia laboratorului a fost si este de a asigura, cu resursele materiale si umane,
executia cu precizie a tuturor analizelor solicitate, la un standard inalt de competenta.
Laboratorul de analize a fost acreditat astfel: Laboratorul de bacteriologie BK din anul
2007 conform standardului SR EN ISO 17025/2007 iar din 2009 conform standardului
15189/2007 cand s-a extins acreditarea si pentru laboratorul de hematologie – biochimie.
In anul 2012 laboratorul a fost reacreditat reacreditat prima data: LMR1 : Certificat de
acreditare nr. LM 764/04.05.2012.

23
In anul 2015 s-a efectuat tranzitia la noul standard: SR EN ISO 15189/2013, si la
inceputul anului 2016 laboratorul a fost reacreditat a doua oara, -LMR 2: Certificat de acreditare
nr. LM 764/03.05.2016
În acest moment, laboratorul efectueaza investigatii de laborator pentru pacientii
spitalului cu internare continua si de zi, pentru pacienti din ambulatoriu, decontate de Casa
Judeteana de Asigurari de Sanatate Arges si analize contra cost.
Gama de analize medicale este larga, de la cele uzuale pana la analize imunologice de
tipul markerilor infecţioşi, hormonali, tumorali. Analizele se efectueaza in regim normal sau de
urgenta, programul de lucru al laboratorului fiind 7-15, de luni pana vineri.
Pentru diagnosticul si monitorizarea tuberculozei, laboratorul de bacteriologie BK
efectueaza examene microscopice, culturi si antibiograme BK serie scurta, fiind astfel laborator
de nivel III, dupa clasificarea laboratoarelor din punctul de vedere al Programului National de
Prevenire, Supraveghere si Control al Tuberculozei. Este singurul laborator din judet care
realizeaza toate cele trei determinari, aici efectuindu-se toate antibiogramele pentru
medicamentele antituberculoase de linia I, HIN si RMP pentru toti pacientii diagnosticati cu
tuberculoza cu BK pozitiv la cultura din judet.
Din luna decembrie 2015, in compartimentul de bacteriologie BK se efectueaza teste
genetice pentru depistarea BK si a rezistentei la RMP.
Avand in vedere specificul spitalului , acest laborator are o importanta majora,
deoarece in contextul actual al depistarii si diagnosticului, al indicatiilor si urmaririi regimurilor
de chimioterapie, al masurilor profilactico-antiepidemice si al supravegherii epidemiologice a
tuberculozei, investigatia bacteriologica a sputei are un rol primordial.
Diagnosticul bacteriologic este singurul criteriu care stabileşte diagnosticul de
certitudine al tuberculozei. Este efectuat în majoritatea cazurilor din sputa expectorată spontan,
dar se pot folosi şi alte produse patologice.
Examenul microscopic al frotiului de spută utilizând metoda de colorare Ziehl-Neelsen
sau cu
substanţe fluorescente (conform recomandărilor OMS) este esenţial în controlul TB pentru că
ajută la identificarea bolnavilor cu contagiozitatea cea mai ridicată şi care prezintă cel mai mare
risc pentru persoanele din jur. Un număr mare de BAAR pe frotiu indică un număr mare de bacili
expectoraţi. Rezultatul este pozitiv dacă sputa conţine mai mult de 5.000 bacili/ml.

24
Teste genetice- bazate pe detectarea simultană a Complexului M tuberculosis și a
rezistenței la Rifampicină prin test direct, în timp real ( RT PCR) cu aparatul GeneXpert, kit
MTB/RIF
Au avantajul rezultatului rapid este util pentru detectarea rezistenței la rifampicină în mai
puțin de 2 ore. Util pentru detectarea TB la grupurile cu risc de TB și TB-MDR, dar este
necesară antibiograma convențională pentru confirmarea profilului complet de rezistență.
Cultivarea micobacteriilor din spută este o metodă cu sensibilitate mai mare pentru
confirmarea diagnosticului de TB (rezultat este pozitiv dacă sputa conţine mai mult de 50
bacili/ml) şi creşte cu până la 25% numărul cazurilor de TB confirmată bacteriologic.
Obţinerea culturii pozitive, urmată de identificarea MT este testul de confirmare a cazului.
Identificarea cazurilor de tuberculoza activ-evolutive cu microscopie pozitiva, precum si testarea
sensibilitatii bacililor tuberculosi, atrage dupa sine tratamentul precoce cu medicamente
antituberculoase asociate in regimuri standardizate, scopul fiind acela de a salva vietile
bolnavilor de tuberculoza si de a preveni raspandirea tuberculozei in randul contactilor precum si
selectarea si difuziunea de germeni rezistenti.
Activitatea laboratoului de bacteriologie BK se mentine costanta in ultimii 2 ani.
Tabel nr. 11. Numarul de examinari in laboratoului de bacteriologie BK

Ex.
Culturi BK Antibiograme Teste Genetice
Microscopice
2015 2325 2400 257 25
Rata
pozitivitati 6% 11.6%
i
2016 2214 2233 303 627
Rata
pozitivitati 7.54 11.41
i
Sursa: Serviciul Statistica, Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni

Constatam ca numarul de examene bacteriologice a ramas aproape acelasi atat in anul


2015 cat si in anul 2016, dar rata pozitivitatii la microscopie a crescut simtitor, datorita unei
compliante mai bune a pacientilor la investigatii ( calitatea sputei a fost mai buna). Se remarca de
asemenea numarul crescut de teste genetice efectuate in anul 2016, care au adus o contributie

25
esentiala la diagnosticul precoce al tuberculozei pulmonare si scurtarea duratei de spitalizare,
prin instituirea precoce a tratamentului antituberculos individualizat, cu acordul Comisiei
Nationale MDR din cadrul Institutului M.Nasta Bucuresti.

RESURSE UMANE
Conducerea LAM aplica o politica de asigurare cu personal competent si, in masura
posibilitatilor, suficient, avand studiile, instruirea, cunostintele tehnice si experienta necesara
pentru efectuarea analizelor din domeniul de competenta declarat al laboratorului.
Personalul din laborator este în acest moment alcătuit din: 1 medic primar medicina de
laborator, 1 biolog specialist, 4 asistenţi medicali principali de laborator, 1 îngrijitoare.

Fig. 2. Resurse umane Laborator

Sursa: Serviciul RUNOS, Spital de Pneumoftiziologie Leordeni

Deciziile tehnice ale personalului laboratorului depind doar de competenta tehnica a acestora.
Veniturile salariatilor sunt fixe (stabilite conform legislaţiei în vigoare) si nu depind de numarul
de analize medicale efectuate sau de valorile acestora.
Fisele de post, procedurile generale ale Sistemului de Management al LAM specifica
responsabilitatea, autoritatea si interrelatiile intregului personal care conduce, efectueaza sau
verifica activitatile ce influenteaza calitatea analizelor, respectiv:

26
- Managerul spitalului (care aloca resursele necesare functionarii LAM);
- Seful de laborator (care supervizeaza activitatea tehnica a LAM);
- Responsabilul cu Managementul Calitatii (ce reprezinta LAM pe linie de asigurare a
calitatii si tine legatura cu organismul de acreditare);
- Responsabilii de analiza (medic, biolog);
- Executantii analizelor (asistenţi medicali de laborator ce lucrează sub supravegherea
cadrelor superioare) .
Toate functiile de management implicate in activitatile laboratorului au inlocuitori, in asa fel
incat, in cazuri de absenta, laboratorul sa functioneze fara sincope.
Prin evaluarea periodică teoretică şi practică, se verifică dacă personalul laboratorului
este conştient de relevanţa şi importanţa activităţilor lui şi de modul în care contribuie la
atingerea obiectivelor sistemului de management.

ACTIVITATEA LABORATORULUI - INDICATORI /2015/2016

Laboratorul de analize medicale al Spitalului PNF Leordeni, functionează în baza unui


contract de management ce stabileste clar bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul in curs.
Volumul de servicii medicale de laborator prestate este compus din analizele efectuate pentru
sectiile spitalului si din cele efectuate in ambulatoriu în baza contractului cu CJAS Arges si
contra cost.

Tabel 12. Numarul de analize hematologie-biochimie si veniturile realizate in anul 2015

Ambulatoriu Ambulatoriu Spital


CJAS contra cost
Nr.
Analize 11.992 1.612 13.883
RON 90.831 lei 15.396 lei 103.729 lei
Total   209.956 lei
Ambulatoriu Spital
Ambulatoriu contra cost
% 43.2 7,35 49.45
Sursa: Serviciul Financiar, Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni

27
Fig. 3. Venituri realizate 2015

Sursa: Serviciul Financiar, Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni

Tabel 13. Numarul de analize hematoloie –biochimie si veniturile realizate in anul 2016
Venituri realizate anul 2016
Ambulatoriu Ambulatoriu Spital
CJAS contra cost
Nr.
Analize 11.763 1.571 18.862
RON 92.837 lei 16.509 lei 143.613 lei
Total RON  252.959 lei
Ambulatoriu Ambulatoriu Spital
CJAS 3 contra cost
% 36.7 6.52 56.78
Sursa: Serviciul Financiar, Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni

Fig. 4. Venituri realizate 2016

Sursa: Serviciul Financiar, Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni

28
Comparand activitatea laboratorului in cei doi ani: 2015 si 2916, redata in tabelul 1 si 2,
putem sa deduce urmatoarele concluzii:
- Numarul de analize a crescut substantial in anul 2016 raportat la anul 2015 cu 17%;
- Numarul de analize efectuate in ambulatoriu (contract CAS si analize cu plata) a ramas
aproximativ constant, dar incasarile au fost usor crescute, cu 3% (cresterea a fost generata de
schimbarea structurii tipurilor de analize).
- Numarul de analize efectuate pentru pacientii internati in spital a crescut semnificativ cu
36%, in anul 2016 fata de anul 2015, crestere datorata introducerii internarilor de zi.

Tabel 14. Examene paraclinice ( radiologice si analize de laborator) pentru anii 2015 si 2016
Examene paraclinice 2015 2016
Numar examen BK sputa, microscopie 2325 2214
Numar examen BK sputa, cultura 2400 2233
Numar antibiograme (ABG) serie scurta(RMP,HIN) 257 303
Numar teste Gynexpert (teste genetice) 25 627
Total biochimie, hematologie 27.487 32.196
Sursa: Serviciul Statistica, Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni

Pentru a putea compara volumul cheltuielilor si veniturilor am calculat un indicator „cost


mediu/analiza” împărţind total valoare analize pe o perioada data (an) la număr total de analize
efectuate în acea perioada, stiind ca pretul analizelor prin normele contractului cadru a ramas
aceleasi.
Astfel, in anul 2015 s-au efectuat:
- pentru pacientii spitalizati 13.883 analize in valoare de 103.729 lei cu un cost mediu de
7.47 lei/ per analiza.
- Pentru pacientii din Ambulatoriu cu bilete de trimitere prin CJAS s-au efectuat 11.992
analize in valoare de 90.831 lei cu un cost mediu de 7.65 lei/ analiza.
- pentru pacientii din Ambulatoriu care au solicitat analize contracost s-au efectuat 1 612
analize in valoare de 15.396 lei cu un cost mediu de 9.55 lei/analiza.
In anul 2016 s-au efectuat:

29
- pentru pacientii spitalizati 18.862 analize in valoare de 143.613 lei, cu un cost mediu de
7,61 lei/analiza.
- Pentru pacientii din Ambulatoriu cu bilete de trimitere prin CJAS s-au efectuat 11763
analize in valoare de 92.837 lei cu un cost mediu de 7.89 lei/analiza .
- pentru pacientii din Ambulatoriu care au solicitat analize contra cost s-au efectuat 1571
analize in valoare de 16. 509 lei cu un cost mediu de 10.50 lei/analiza.

Tabel 15. Costul mediu pe analiza pentru anii 2015 si 2016


Costul mediu pe analiza
2015 2016
Spitalizati 7.47 7.61
Ambulatoriu cu bilete de trimitere 7.65 7.81
Analize contracost 9.55 10.5
Sursa: Serviciul Statistica, Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni

Se observa ca valoarea analizei exprimata prin costul mediu pe analiza nu s-a modificat
semnificativ in 2016 fata de 2015 deoarece pretul acestor investigatii nu s-a modificat in
legislatia aferenta normelor de aplicare a contractului cadru cu CAS, singura variabila fiind
pretul de achizitie al reactivilot/matrialelor sanitare.

ANALIZA SWOT A LABORATORULUI DE ANALIZE MEDICALE

Mediul intern

Puncte tari Puncte slabe


Laborator acreditat RENAR conform cu Unele aparate vechi, uzate fizic
cerintele SR EN ISO 15189:2013 Venituri proprii mici
Personal de laborator cu experienta, inalt Cheltuieli pentru pregatire profesionala sau
calificat, in numar suficient pentru pentru publicatii si alte materiale de
volumul de lucru estimat. documentare foarte reduse.
Dotare conform cerintelor ordinului Mobilier vechi in compartimentul de BK
specific, aproape toate departamentele
beneficiaza de aparatura performantă; Lipsa codului de bare pentru identificarea
probelor pacientilor, care ar eficientiza
Laboratorul are singurul aparat din judet turn-arround time-ului in conditiile unui
care poate efectua teste genetice

30
determinand rapid BK si rezistenta la RMP volum mare de lucru
Circuite functionale care asigura atat Lipsa oricarui buget pentru reclama si
accesul probelor din sectiile de spital cat si publicitate in ceea ce priveste activitatea
accesul populaţiei la spatiul destinat LAM ceea ce face ca adresabilitatea
recoltarilor in sistem ambulatoriu. laboratorului sa fie inca destul de limitata.
Efectuarea zilnica a controlului intern de
calitate în fiecare departament al
laboratorului
Participarea la scheme de control extern de
calitate in fiecare departament al
laboratorului (scheme intercomparari
laboratoare) satisfacând cerintele de calitate
impuse de standardul de calitate SR EN
ISO 15189:2013 si de contractul CJAS).
Informatizarea laboratorului prin legarea la
sistemul integrat al spitalului
Aprovizionarea cu materiale, reactivi,
calibratori, materiale de control certificate
Gama larga de investigatii de laborator, de
la analize uzuale pana la investigatii
imunologice de tipul markerilor tumorali,
infectiosi, hormonali, culturi anaerobi etc.
Mediul extern
Oportunitati Amenintari
Relatii bune cu laboratoarele Institutului Instabilitate legislative
National de Pneumologie “Marius Nasta “ Concurenta laboratoarelor existente in zona
Bucuresti, forul stiintific tutelar, cu
laboratoarele DSP Arges, cu alte Situatia socio-economica din zona, nivel de
laboratoare trai scazut, posibilitati reduse de utilizare a
serviciilor cu plata
Laborator coordonator judetean pentru
bacteriologia tuberculoasa, si nominalizat Calamitati naturale, dezastre
ca laborator regional (pentru 6 judete) Migrarea personalului perfectionat in
cu atragerea de fonduri suplimentare pentru strainatate.
laborator, dar si cu promovarea activitatii
laboratorului.
Adresabilitate crescuta a populatiei,
Laborator cu traditie in zona

31
3. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR CRITICE

LAM, prin managementul la varf si intreg personalul, trebuie sa ia toate masurile astfel
incat sa-si imbunatateasca in mod continuu propriul sistem de management al calitatii (SMC).
Imbunatatirea rezulta din urmarirea indeplinirii obiectivelor de calitate si este un proces dinamic
a carui realizare se face controland urmatoarele etape:
Probleme critice in domeniul managementului resurselor:
- Reducerea bugetului pentru reactivi si materiale sanitare
- Autoclavul este depasit tehnic, cu o vechime peste 20 ani si desi functioneaza in
parametri, este un mare consumator de energie electrica
- Lipsa unui termostat de capacitate medie pentru testele de autocontrol

Probleme critice in domeniul asigurarii calitatii:


- personal cu putine competente, pe cerinte de calitate dar şi tehnici medicale specifice:
Se impune mai ales instruirea periodica a cadrelor medii din sectiile spitalului in ceea ce priveste
recoltarea produselor biologice (macar o data pe an).
- lipsa codului de bare pentru identificarea probelor pacientilor, care ar eficientiza turn-
arround time-ului in conditiile unui volum mare de lucru. Se impune reorganizarea sistemului de
receptie a probelor cu introducerea codului de bare ca sistem de identificare a probelor: trebuie
facuta selectie de oferte pentru etichete + instruire asistenti achizitionarea de 3 imprimante de
etichete cu coduri de bare una pentru laborator plasata, in zona de primire a probelor, precum si
cate una pentru fiecare sectie clinica.

4. PLANUL DE DEZVOLTARE A LABORATORULUI

SCOP
Indeplinirea conditiilor pentru mentinerea acreditarii Laboratorului de analize medicale
prin cresterea eficacitatii serviciilor furnizate

32
OBIECTIVE
1. Introducerea sistemului de recunoastere a probelor prin codul de bare
2. Cresterea veniturilor LAM prin diversificarea investigatiilor cu plata directa de la
pacient

ACTIVITATI

Obiectiv I. Introducerea sistemului de recunoastere a probelor prin codul de bare :


1. Selectia ofertelor pentru imprimantele de etichete pentru coduri de bara, precum si a
etichetelor
2. Achizitionarea imprimantelor de etichete
Responsabili: Seful de laborator impreuna cu DFC si economistul de la achizitii publice
Termen: 4 luni
Resurse: 4500 lei
3. Updatarea programului informatic prin conexiunea softului cu imprimanta de cod de
bare

Responsabil: Director economic, Inginer service sistem informatic Spital PNF Leordeni
Termen: 2 luni
Resurse: 5000 lei
4. Elaborarea unei proceduri privind receptia si inregistrarea probelor prin alocarea unui
cod de bare, conform standardelor ISO 15189/2013.
5. Revizia Manualului Recoltarii
6. Instruirea personalului din laborator si a celui de pe sectiile clinice privind
metodologia alocarii codului de bare pentru probele de laborator
Responsabil: Sef Laborator si Managerul Calitatii
Termen: 3 luni
Resurse umane: proprii

Obiectiv II. Cresterea veniturilor LAM prin diversificarea investigatiilor cu plata directa
de la pacient
1. identificarea investigatiilor care vor fi introduse cu plata

33
2. obtinerea aprobarii tarifelor pentru investigatiile cu plata
3. promovarea serviciilor laboratorului
Responsabil: Sef Laborator si Managerul Calitatii
Termen: 3 luni
Resurse umane: proprii

GRAFICUL GANTT
2017
ACTIVITATI augus
iulie t sept. oct nov dec
selectia ofertelor pentru imprimantele de etichete
pentru coduri de bara
achizitionarea imprimantelor de etichete
updatarea programului informatic prin
conexiunea softului cu imprimanta de cod de
bare
elaborarea unei proceduri privind receptia si
inregistrarea probelor prin alocarea unui cod de
bare, conform standardelor ISO 15189/2013
instruirea personalului din laborator si a celui de
pe sectiile clinice privind metodologia alocarii
codului de bare pentru probele de laborator
identificarea investigatiilor care vor fi introduse
cu plata
obtinerea aprobarii tarifelor pentru investigatiile
cu plata
promovarea serviciilor laboratorului

BUGET
Bugetul proiectului: reprezinta in general costuri ce rezulta din achizitionarea imprimantelor,
cartuselor si a etichetelor pentru coduri de bare
Tabel 16. Bugetul proiectului
PRODUS Cost per bucata Cost total
Imprimante de etichete 1.500 4500
Updatarea programului informatic 5000 5000
Kit de reactivi 2.200 2.200

34
TOTAL 11. 700

O parte din cheltuieli vor fi acoperite din veniturile proprii, cealalta parte fiind acoperita
de Consiliul Judetean Arges.

REZULTATE ASTEPTATE

- Scurtarea timpului de eliberare a rezultatelor analizelor si implicit a timpului de asteptare


a pacientului prin sprijinirea luarii mai rapide a unei decizii medicale de catre medicul
clinician.
- Scaderea numarului de zile de spitalizare prin posibilitatea obtinerii mai rapide a
rezultatelor si implicit a initierii terapiei
- Terapie tintita intr-un timp mai scurt cu efecte benefice asupra starii de sanatate a
pacientului
- Reducerea implicita a costurilor/pacient
- Scaderea probabilitatii aparitiei unei erori de identificare a probelor
- cresterea timpului destinat validarii si interpretarii rezultatelor investigatiilor de laborator
datorita faptului ca probele vin codificate chiar la intrarea in laborator
- Imbunatatirea calitatii serviciilor de laborator
- Imbunatatirea trasabilitatii probelor de analizat si a modului de raportare a rezultatelor cu
respectarea cerintelor standardului de calitate SR EN ISO CEI 15189/2013
- Diversificarea gamei de investigatii pentru pacientii internati si cei din ambulatoriu
- Cresterea furnizarii de servicii cu plata directa de la pacient
- Cresterea veniturilor sectiei

Exemplu: Modul de introducere a unei investigatii cu plata directa de la pacient:


In desfasurarea activitatii in laborator am constatat ca exista cerere pentru efectuarea
markerului tumoral pentru cancerul de colon – CA 19-9, analiza care nu apare in lista
investigatiilor compensate de CAS.
Cancerul de colon este o afectiune destul de des intalnita,in zona noastra, markerul
tumoral se lucreaza la laboratoarele private la un pret de 75 – 80 de lei. Un Kit de reactivi cu 100
de teste care se poate utiliza pe echipamentul deja existent in laborator costa 2200 lei.

35
Avand in vedere ca, pentru efectuarea analizelor trebuie efectuate controale si calibrari
care mai consuma din numarul de teste, vom lua in calcul o eficienta a trusei de 80%.
Pretul direct/test va fi: 2200:80=28 lei
Pentru a atrage pacientii se va putea propune un pret mai mic decat cel practicat de alte
laboratoare, de ex. 50 lei fata de 75 – 80 de lei la laboratoare private.
80 teste x 50 lei = 4000 lei
Diferenta de 1800 lei constituie venituri proprii/luna.
Cele 80 de teste se fac in aproximativ 6 saptamani. Pe an sunt 14.400 lei venituri
suplimentare.
In acest mod, pe masura ce vom avea venituri suplimentare, vom adauga ulterior alte
tipuri de analize.

INDICATORI DE MONITORIZARE SI EVALUARE

In urma implementarii proiectului se va putea asigura o mai buna trasabilitate a probelor.


Fiecare obiectiv va fi evaluat pe parcursul derularii proiectului, se va raporta indeplinirea sau
cauzele intarzierilor atat responsabilului cat si sefului de laborator. Se vor raporta, de asemenea
si motivele unor eventuale suplimentari de fonduri.

Indicatori pentru evaluarea activitatii in laboratorul de analize medicale:

1. Controlul intern de calitate:


- probe anonimizate
In cazul probelor anonimizate: la fiecare a N-a proba se face duplicat; duplicatul este cunoscut
doar de catre managerul Calitatii si este pus in lucru in aceeasi serie de probe, cu alt ID.
Indicatorul folosit = nr. Probe cu rezultate concordante din numar total probe anonimizate. Ideal
este 1.
- diagrame Shewhart/Levey-Jenings
Diagramele sunt utilizate pentru biochimie, serologie, hematologie (teste cantitative)
Indicatori: nr. diagrame ale caror valori se incadreaza in intervalul +/-2DS din total diagrame;

36
nr. diagrame ale caror valori sa nu depaseasca 10 valori consecutive de aceeasi parte a valorii
tinta/nr total diagrame ( arata tendinta de eroare sistematica)
- repetarea probelor pozitive sau cu rezultat dubios (teste calitative) Repetarea probelor
pozitive/dubioase : indicatorul = nr. probe concordante din numar total de probe repetate.
- testarea prin doua metode diferite
Testarea prin doua metode diferite: indicator = numar rezultate divergente din numar total
probe lucrate prin doua metode.

2. Controlul extern de calitate:


a. control interlaboratoare: indicator = numar rezultate conforme/nr. total teste
3. Instruirea personalului:
- Numar instruiri interne/an
- Numar persoane instruite/total personal
- Numar chestionare conforme/nr. total chestionare (se stabileste nota minima peste care
se considera chestionar conform)
- Numar instruiri externe/an
4. Reclamatii.
- Numar reclamatii/an

Indicatori de performanta ai spitalului, care evalueaza masurile intreprinse

 Număr mediu de consultaţii pe medic in Ambulatoriu


 Numărul consultaţiilor acordate în ambulatoriu
 Numarul serviciilor contra cost
 Procentul cheltuielilor cu material sanitare din totalul cheltuielilor spitalului
 Procentul veniturilor proprii din totalul veniturilor spitalului
 Durata medie de spitalizare.
 Transferuri catre alte spitale
 Numărul de plângeri ale pacienților

37
CONCLUZII
In majoritatea laboratoarelor medicale a aparut o crestere a constientizarii importantei
aplicarii procedeelor de asigurare a calitatii in scopul obtinerii de rezultate precise si sigure
pentru o ingrijire optima a pacientului.
Scopul primar al asigurarii calitatii in medicina de laborator este de a furniza intotdeauna
rezultatul corect al testului corect la momentul corect.
Pentru a oferi servicii de buna calitate este necesar sa se atinga standardele europene,
acreditarea laboratoarelor fiind o prioritate.
Cheltuielile suplimentare determinate de implementarea si mentinerea unui astfel de
sstem de management al calitatii sunt reale, procesul de implementare a sistemului de
management al calităţii în laboratorul de analize medicale este un proces destul de dificil şi
trebuie să fie asumat de toţi membri personalului din laborator asigurandu-se astfel o crestere a
constientizarii importantei aplicarii procedeelor de asigurare a calitatii in scopul obtinerii de
rezultate rapide, precise si sigure pentru ingrijirea optima a pacientului.
LAM al Spitalului PNF Leordeni a inteles necesitatea mentinerii calitatii serviciilor
medicale prestate, aceasta fiind garantia ca rezultatele obtinute pot sa ajute real clinicianul pentru
a stabili un diagnostic corect si o conduita terapeutica optima. Achizitionarea sistemului de
codificare cu coduri de bare a probelor biologice vine sa sprijine procesul de imbunatatire
continua a calitatii prin scurtarea timpului de eliberare a rezultatelor analizelor si implicit a
timpului de asteptare a pacientului , prin sprijinirea luarii mai rapide a unei decizii medicale de
catre medicul clinician si, in final, prin scaderea costurilor prin reducerea perioadei de
spitalizare.

38
BIBLIOGRAFIE

1. Blight R. – Strategia nationala de rationalizare a serviciilor spitaicesti, raport final,


rezumat si recomandari, ian.2003
2. Controlul intern a calitatii in medicina de laborator – support de curs org. de RoEQALM,
bucuresti, 2006
3. Directiva Comisiei 1999/11/EC – principiile OECD de buna practica de laborator (gp),
aprobat de Comisia Comunitatilor Europene
4. Firueasa I.L., Lupan C. – Managementul calitatii, suport de curs (curs pentru obtinerea
atestatului in Managementul serviciilor de sanatate)
5. Legea nr. 46 din 21 ian. 2003 – egea drepturilor pacientului, monitoru Oficial nr.51 /29
ian.2003
6. Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniu sanatatii, titlul VII spitalele, art. 175 – 177
7. Manuaul Calitatii laboratorului de Analize medicale a SJU Bacau
8. Oakand , John – Total quality management, Butterworth – Heinemann td, 1989
9. Opincaru C., Gaatescu E.M., Imbri E. – managementul calitatii serviciilor in unitatile
sanitare, Editura C.N.I. Coresi, 2004
10. Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 1384/2010 privind aprobarea modelului cadru al
contractului de management şi a listei indicatorilor de performanţă a activităţii
managerului spitalului public, cu modificările şi completările ulterioare;
11. Ordinul MS 119/2004 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea si functionarea
laboratoarelor care efectueaza analize medicale
12. Plebani Mario. Laboratory errors: How to improve pre- and post-analytical phases?
Biochemia Medica 2007; http://www.biochemia-medica.com
13. Raport de activitate al Spitalului Judetean de Urgenta Bacau sem.I-2014
14. Shaw, Charles – Toolkits for accreditation programs, ISQUA, 2004
15. SR EN ISO 15189:2013 – LABORATOARE MEDICALE. Cerinte particulare pentru
calitate si competenta
16. SR EN ISO 19011:2003 – Ghid pentru auditarea sistemelor de management a calitatii
17. SR EN ISO 9000: 2001 – Sisteme de management a calitatii. Principii fundamentale si
vocabulary.
18. SR EN ISO 9001: 2001 – Sisteme de management a calitatii. Cerinte.
19. SR EN ISO/CEI 17025:2005 – Cerinte generale pentru competent aboratoarelor de
incercari si etalonari
20. www. ms.ro

39
21. www. renar.ro
22. www.drg.ro
23. Zybaczyncki Gh., Mnoe v. – Imbunatatirea continua si management variatiilor pentru
cresterea performantelor, Ed. Irecson, Bucuresti, 2005

40

S-ar putea să vă placă și