Ontogeneza - V.

Vojta

Trimestrul I
Decubit Dorsal

Nou-Născut 0- 4 săptămâni

- NN ia de fiecare dată o poziţie specifică, exprimată prin postura capului;

- Copilul se mişcă global, printr-o mişcare în masă;
- Interoceptorii îl determină pe copil să se mişte (copii care au probleme digestive
sunt neliniştiţi şi se mişcă mult), dar acesta reacţionează şi la exteroceptori;
- Copilul are la toate articulaţiile membrelor RoI – reacţie normală;
- La un NN sănătos, coloana este întotdeauna convexă pe stânga sau pe dreapta
(această convexitate se schimbă în funcţie de poziţia capului);
- Postura constantă a NN sănătos este convexitatea coloanei vertebrale şi RoI a
membrelor;
- Capul este în reclinaţie, înclinare laterală şi rotaţie (gen torticolis);
- MS şi MI sunt în flexie sau extensie;
- La NN este specifică mişcarea alternă prin care face flexie maximă a unui membru
şi extensie maximă a celuilalt;
- Palma este închisă şi policele în pumn, dar poate să fie şi deschisă;
- Mâinile pot fi aduse pe linia mediană, dar capul este întors într-o parte;
- Bazinul este în flexie ventrală maximă;
- Piciorul este în eversie, dar poate fi şi în uşoară inversie;
- NN vede de la o distanţă de 20 de cm chipurile;
- NN comunică prin mişcări;
- NN imită, dar are nevoie de 9 sec timp de latenţă, ca să reacţioneze;
- Cu NN se poate comunica într+un mod specific.

4 – 8 săptămâni – Modelul Spadasinului

- copilul priveşte mama;
- în a IV-a săptămână 75% dintre copii fixează, iar în a VI-a fixează mai mult de 90%
dintre copii;
- coloana este aproape dreaptă – în axul longitudinal;
- scade RoI şi începe să apară RoE la extremităţi;
- reclinaţia şi rotaţia capului sunt mai reduse;
- flexia bazinului este mai redusă;
- copilul este mai matur;
- copilul are reflexul de prindere – ochii o „cuprind” pe mamă, iar mâinile percep
asta;
- modelul „spadasinului” – pe partea facială extensia membrelor, pe partea occipitală
flexia membrelor;
- apare „apucarea” la nivelul piciorului (6 săptămâni)

6 – 8 săptămâni
- apare zâmbetul social – copilul zâmbeşte spontan, fără a o imita pe mamă;
- comunicarea este mai matură şi mai amplă;
- copilul conştientizează că cineva răspunde le cererile lui;
8 săptămâni
- copilul trebuie să se simtă în siguranţă, să se simtă bine;
- copilul îşi poate aduce mâinile la gură – flexie 45° cot şi umeri, RoE; în acelaşi
timp, MI sunt în uşoară flexie (pentru câteva secunde);
- bazinul este în flexie mai redusă decât la NN;
- începe RoE la nivelul membrelor;

8 – 12 săptămâni
- comunicarea începe să implice SNC;
- capul este pe mijloc – pe linia mediană;
- RoE la extremităţi;
- Bazinul este în uşoară flexie, tinde spre extensie;
- Copilul poate face şi flexia şi extensia bazinului;
- Coloana cervicală este extinsă (în ax), dar copilul poate face şi reclinaţia capului;
- Mişcări distonice fiziologice;
- Poziţia de spadasin nu mai este atât de accentuată.

3 luni – Decubit Dorsal Stabil

- Copilul priveşte un obiect cu interes;
- Începe coordonarea ochi-mână;
- Este interesat de obiectele pe care le vede – înainte de a vrea, apare interesul;
- Coloana este total extinsă şi dreaptă;
- Extensie totală a bazinului;
- Copilul are capacitatea de a menţine MI într-un unghi mediu de flexie (90° şolduri
şi genunchi);
- În mod normal, la 3 luni, capul femural intră total în acetabul şi se fixează acolo –
mişcările de flexie, Abd şi RoE, sunt cele care formează articulaţia CF;
- Este sfârşitul mişcărilor în masă;
- Apare prima modalitate de mişcare liberă – copilul poate urmări obiectul doar cu
privirea 30° stânga, 30° dreapta, peste 30° întoarce capul pentru a urmări obiectul
(corpul rămâne stabil pe suparfaţa de sprijin) → mişcare intersegmentară la nivelul
coloanei cervicale;
- „apucarea fantomă” – mâinile vin în direcţia obiectului, îl prind, dar imediat îl scapă
– copilul încă nu ştie nimic despre mâinile sale; el nu vrea să prindă obiectul, dar
mâinile şi picioarele sale reacţionează ca şi cand ar vrea – mişcare în masă;
mişcările sunt simetrice;
- Copilul încă nu prinde;
- Urmăreşte cu privirea – mişcare izolată şi bineorientată;

Trimestrul I
Decubit Ventral

Nou-Născut 0-4 săptămâni

- Poziţia fiziologică a NN este fie în DD, fie în DV;
- Bazinul este în flexie maximă;
- Coapsele sunt în uşoară Abd şi flexie 90° şi RoI;
 - Piciorul este în flexie dorsală;
- * prematurii au poziţie de batracian, cifoză lombară, bazinul srijinit pe suprafaţa de
sprijin;
- RoI la membre;
- Reclinaţia capului, cu înclinare laterală şi rotaţie;
- Îşi mişcă capul prin mişcarea întregului corp;
- Stimulii interni îl fac pe copil să se mişte;
- Extensia capului este posibilă odată cu extensia MI – mişcare globală, în masă;
- Bazinul este în flexie, lordoză lombară, cifoză dorsală, lordoză cervicală, reclinaţie
cap;
- Unghiul de abducţie dintre coapse este de 90°;
- Face flexie sau extensie maximă;
- Antebraţele sunt în pronaţie;
- Mâna în înclinare cubitală, palma închisă dar poate fi şi deschisă;
- RoI la nivelul extremităţilor;
- Mâna este sub umăr şi bratul este în extensie;
- Această postură trebuie să fie pe ambele părţi.

4 săptămâni
- Priveşte, fixează cu privirea;
- RoI a extremităţilor se reduce;
- Se educe flexia bazinului, trunchiul se ridică uşor – partea superioară a sternului se
ridică uşor;
- Mâna este uşor în faţa umărului, braţul în uşoară flexie.

6 săptămâni – Sprijin Simetric pe Antebraţe

- Bazinul este şi mai mult în extensie;
- RoE se accentuează;
- MS fac RoE şi se flectează;
- Mişcarea este încă în masă;
- Umărul este la jumătatea antebraţului;
- S-a redus unghiul de flexie la nivelul cotului;
- Pronaţia, înclinarea radială sunt mai reduse;
- Comunicare socială;
- *în patologie, când copilul nu poate fixa (nevăzători, ambliopi, hipoacuzici, surzi),
nu se ia în considerare această postură;
- Controlul capului depinde de poziţia bazinului;
- Sprijinul pe MS depinde de extensia bazinului.

3 luni – Sprijin Simetric pe Coate

- bazinul este în extensie;
- puncte de sprijin: coate (epicondil humeral medial) şi pe simfiza pubiană;
- RoE la nivelul extremităţilor;
- Poate face flexia si RoE a MS;
- Braţul este perpendicular pe coloana dorsală → poziţie din care nu mai este posibilă
reclinaţia capului; după 6 săptămâni se poate folosi şi de reclinaţia capului, dar şi de
extensia coloanei cervicale;
 - Îşi întoarce capul în mod izolat – nu mai este o mişcare în masă; → mişcare
intersegmentară la nivelul coloanei cervicale.
- La coloana extinsă se poate observa o mişcare izolată a capului;
- Extensia bazinului ridică treunchiul superior, musculatura abdomenului se contractă
spre ombilic;
- În această perioadă acetabulul acoperă capul femural, iar la nivelul umărului capsula
acoperă capul humeral;
- Mişcările de RoE şi flexie formează capul humeral şi capul femural;
- Îşi poate duce mâinile în faţă, să apuce obiectul şi să îl bage în gură;
- Extensia bazinului conduce controlul capului şi al trenului superior;
- Centrul de greutate coboară spre caudal;
- Întoarce ochii 30° stânga şi 30°dreapta, fără a mişca capul.

Trimestrul al II-lea
Decubit ventral
4 luni jumate – Sprijin pe un cot
- Pentru testarea prinderii: dacă i se oferă copilului un obiect într-un unghi de 60°
lateral şi un unghi nu mai mare de 30° în sus, copilul îl poate prinde → realizează la
nivel SH un unghi de 120°;
- Dacă obiectul este dus din lateral până pe linia mediană, copilul va duce mâna până
în apropiere de linia mediană, dar nu va prinde obiectul; dacă obiectul trece de linia
mediană, copilul nu-l mai urmăreşte;
- Copilul îşi poate transfera centrul de greutate spre lateral;
- Apare mişcare izolată la nivelul articulaţiei SH libere, când copilul se sprijină pe un
cot;
- Copilul va avea în afara suprafeţei de sprijin mai mult de 1/3 din greutatea sa;
- Picioarele sunt în supinaţie şi degetele în flexie;
- Copilul este suficient de matur pentru a-şi dori jucăria;
- Apare mişcarea intersegmentară până la jumătatea coloanei dorsale;
- Se sprijină pe cotul occipital, partea antero-laterală a bazinului occipital, şi pe faţa
internă a genunchiului facial (pe partea cu mâna care prinde);
- 2/5 din greutatea totală a copilului este în afara suprafeţei de sprijin – capul, MS
care prinde, toracele superior pe partea care prinde;
- Musculatura se contractă oblic spre bazinul opus mâinii care prinde ;
- Apare diferenţiere la nivel muscular;
- Prindere laterală;

5 luni - Înotătorul
- Pentru o scurtă perioadă de timp, apare modelul „înotătorului”: MS şi MI sunt în
extensie şi se sprijină pe torace şi abdomen pentru câteva momente, după care
copilul se va sprijini pe podul palmei, cu degetele în uşoară flexie (sau în extensie);
- RoE la nivelul extremităţilor arată că copilul este sănătos;
- Dacă punem o jucărie pe antebraţuş copilului, acesta este capabil să facă supinaţia
segmentară a antebraţului.

6 luni – Sprijin Simetric pe Palme

 - Copilul doreşte un obiect aşezat mai sus şi va ajunge în sprijin simetric pe palme;
- Palmele sunt deschise, mediusul se află de-a lungul axei braţului;
- Coatele uşor flectate;
- Cotul trebuie dirijat pentru susţinerea greutăţii;
- Umerii în RoE;
- Coloana vertebrală exinsă în totalitate;
- Se sprijină pe partea distală a coapselor şi pe palme;
- Bazinul este ridicat de pe suprafaţa de sprijin;
- Bazinul se îndreaptă peste capul femural;
- Îndreptarea bazinului – extenise a bazinului, cu activarea muşchilor
antrigravitaţionali, cu o întoarcere caudal laterală peste MI;
- Se produce îndreptare şi la nivelul umerilor;
- Dorinţa de a prinde se vede din privirea copilului şi supinaţia şi flexia degetelor la
nivelul picioarelor;
- Apare rspiraţa costală – tridimensională;
- Apare masticaţia tridimensională;
- Redresare posturală mai mare;
- Vrea să vadă mai mult în spaţiu – mai departe, mai sus →au capacitatea de a vedea
mai mult în spaţiu ☞ verticalizare optică;
- Musculatura abdomenului lucrează concentric mai intens, pentru a ridica corpul (nu
musculatura spatelui ridică corpul);

6 – 7 luni
- Din sprijin simetric pe palme, sau din poziţia înotătorului şi din dorinţa de a ajunge
la o jucărie, va ajunge pe genunchi şi pe palme; Suprafaţa de sprijin este
dreptunghiulară – din această poziţie nu va merge în patru labe; Se balansează
înainte-înapoi de câteva ori, după care va cădea înapoi p burtă → Rocking;
- La Rocking – axele centurii pelvine şi SH cu trunchiul formează un dreptunghi →
copilul nu se prăbuşeşte – poziţie de siguranţă;
- Copilul este motivat din ce în ce mai tare să exploreze împrejurimile;
- Copilul recunoaşte picioarele ca puncte de prijin;
- Face experimente până ajunge la sprijinul pe genunchi – automat;
- * copii cu retard mintal fac această mişcare înainte-înapoi fără a se opri →
autostimulare (deficit în comunicare); acestei mişcări terapeutul trebuie să-i dea un
scop în acest caz;
- Palmele sunt deschise şi începe să dispară reflexul de prindere;
- Apar prima dată mecanismele de îndreptare la nivelul şoldului şi al umărului.

Trimestrul al II-lea
Decubit dorsal

4 luni jumate – Prindere Laterală

- Dacă i se oferă copilului un obiect din lateral, într-o arie de 60°, până la linia
mediană, apare dorinţa copilului să prindă obiectul şi îl va prinde din lateral; odată
cu prinderea obiectului, la picioare se va observa supinaţia cu flexia degetelor
(reflexul de prindere);
 - Copilul va duce mâna până aproape de linia mediană, dar după ce obiectul trece de
aceasta, nu va mai încerca să-l prindă;
- Prinde cubital;
- Coloana este în extensie;
- Bazinul în extensie;
- MI în triplă flexie, cu prindere asociată (talpă în talpă) → apare dorinţa interioară de
a prinde – maturizarea SNC; astfel, va avea la dispoziţie modelul de „prindere
laterală”;
- Dacă i se oferă jucăria pe linia mediană, copilul nu va prinde → apare dorinţa, dar
nu va reuşi pentru că nu se poate decide cu ce mână prindă – emisferele cerebrale
lucrează independent una de cealaltă.

5 luni
- Se sfârşeşte faza de „split brain” si copilul va prinde pe linia mediană;
- Prinderea este încă cubitală;
- Prinderea la mâini se asociază cu prinderea la nivelul picioarelor;
- Apare coordonarea mână genunchi şi mână organe genitale;
- Se întoarce în DL (ridică MI şi cade în lateral).
- Coordonarea mână – mână, mână ochi gură.

5 luni jumate
- Prinde peste linia mediană şi greutatea trece pe umărul opus (funcţie de sprijin) →
foarte important în rostogolire;
*Un copil care nu prinde peste linia mediană, nu se va rostogoli

6 luni
- Copilul urmăreşte cu mâna peste linia mediană şi va prinde obiectul radial – pe
ambele părţi;
- Începe rostogolirea – copilul transferă greutatea pe omoplat, MI în triplă flexie şi va
ajunge în DV;
- MI de deasupra va fi în triplă flexie, iar MI de dedesubt va fi uşor în extensie → MI
se diferenţiază, copilul ajungând pe burtă;
- Se rostogoleşte din DD în DV;
- Mişcarea trebiue să fie la fel pe ambele părţi;
- În DD va ajunge cu mâinile la picioare – unghi de flexie mai mare la nivelul
şoldurilor;
- Mută jucăria dintr-o mână în cealaltă;
- Rostogolirea din DD în DV – copilul va încerca să prindă obiectul cu mâna de pe
partea unde este poziţionat acesta; nu reuşeşte, îşi ridică MI şi întinde mâna opusă
până ajunge la obiect, întorcându-se pe burtă:
o Un braţ va fi punct de sprijin, celălalt va prinde;
o O articulaţie a şoldului va fi punct de sprijin, cealaltă va mişca mai mult MI;
o Coloana vertebrală va fi extinsă în ax, dar va avea mişcare de rotaţie;
- Verticalizarea optică → motivaţia, îl vor face pe copil să se rostogolească ☞ model
determinat genetic – va apărea în mod automat.

7 luni
- Coordonare mână – picior – gură – ochi;
 - Flexie mai mare a şoldului şi extensie genunchi;
- Centrul de greutate va fi transferat cranial;
- Descoperirea propriului corp → dirijarea corpului în spaţiu, motivaţie;
- Nu se va insista separat pe partea motorie, psihică, scheme corporale – se va
considera global, un tot unitar;
- Se târăşte pe coate fără a folosi MI;

După 6 luni, după ce apare rostogolirea din DD în DV, aceste două poziţii se întâlnesc şi
se vor trata unitar.

7 luni jumate – „ŞEZUT OBLIC”

- Copilul se va folosi de modelele învăţate anterior pentru a vedea mai mult în spaţiu,
în mediul înconjurător;
- Apare „şezutul oblic” – se sprijină pe cot sau pe mână;
- Combină modelele deja învăţate, folosindu-le într-un alt mod, într-un sistem
neuronal nou;
- Braţul mâinii care apucă se flectează mai mult, copilul apucă mai sus;
- Modelul „şezut oblic” ajută la verticalizarea de mai târziu;
- Copilul îşi descoperă degetele → descoperirea schematică a corpului;
- Apare pensa police – index, cu celelalte degete extinse;
- În şezând oblic, apare de la sine motricitatea fină;
- Suprafaţa de sprijin este un triunghi (la fel şi la sprijin simetric pe coate, sprijin pe
un cot);
- Lanţul muscular: oblic extern, abdominal, serratus, pectorali – lucrează oblic spre
membrul pe care se sprijină copilul;
- Coloana este extinsă şi face şi mişcăre de rotaţie → foarte importantă;
- Musculatura autohtonă a coloanei este oblică, şi datorită autonomiei corpul vertebral
se întoarce spre MS care se ridică;
- Trapezul pe partea de sprijin lucrează spre MS pe care se face sprijinul: scapula este
peste braţ, braţul peste antebraţ, şi antebraţul peste mână (îndreptare);
- Trapezul trage apofizele spinoase spre partea de sprijin, iar corpurile vertebrale se
rotesc spre MS care ridică;
*la fiecare mişcare fazică există o mişcare specifică la nivelul coloanei;
*când nu apare mişcarea de rotaţie, apar mişcări de eschivare → convexitate sau
hiperextensie;
- musculatura pe partea care se ridică:
o trapezul trage scapula spre apofize (unghiul intern);
o serratus anterior trage scapula şi o orientează spre exterior;
o musculatura abdominală susţine coastele pentru a ridica MS;
- un muşchi are mai multe funcţii – diferenţiere musculară;

8 luni – „ŞEZUTUL LUNG”

- apare şezutul lung;
- copilul vrea să analizeze obiectul, de aceea are nevoie să aibă mâinile libere;
- copilul se ridică din DD prin DL;
- copilul se rostogoleşte de pe burtă pe spate (apare după 2 luni de la DD în DV);
- muşchii abdominali iniţiază rostogolirea din DD în DV, rostogolirea din DV în DD
este iniţiată de muşchii dorsali şi asistată de musculatura abdominală;
8 – 10 luni – PATRUPEDIE
- din şezut oblic, copilul trece în patrupedie;
o se porneşte de la şezut oblic, genunchiul şi mâna vin în faţă, şi copilul ajunge
în patrupedie;
- poziţia ROCKING nu este predecesoarea patrupediei;
- copilul trebuie să ajungă în patrupedie numai prin şezând oblic;
- copilul nu mai aşteaptă să primească obiectul, se duce singur să şi-l ia;
- are 2 puncte de sprijin;
- axele centurii pelvine si SH cu trunchiul formează un trapez în timpul mersului;
- corpul formează o curbură când pe o parte, când pe cealaltă, copilul necesitând
multă energie pentru susţinerea corpului;
- pe partea de sprijin a MI, corpii vertebrali se vor îndrepta în acea direcţie şi va
apărea o convexitate datorată mobilităţii mici la nivel intervertebral (5-7⁰);
- pe partea cu sprijinul pe MS – coloana va fi orientată cu corpii vertebrali spre partea
Mi opus îl membrului care va face mişcarea; capul se va întoarce în aceeaşi direcţie;
- toţi corpii vertebrali sunt rotaţi spre aceeaşi parte (MI pe care se face sprijinul şi MS
care se mişcă);
- coloana vertebrală formează o convexitate pe partea pe care se mişcă mâna;
- în locomoţie, mişcarea vertebrelor este în aceeaşi direcţie – apare la mersul în
patrupedie şi numai dacă se sprijină încrucişat şi îşi mişcă membrele încrucişat
(mână – picior opus);
- mişcarea la nivelul vertebrelor este mică – mai degrabă este un impuls rotator;
- în patologie, mişcările la nivelul coloanei sunt foarte vizibile;
- la un model ideal de mers, şoldul este la 90⁰;
- unii copii au un unghi mai mare de 90⁰ la şold → centrul de greutate este caudal,
spre MI → nu se realizează sprijinul pe membre → nu se produce rotaţia
intervertebrală şi se accentuează convexitatea;
- bazinul se îndreaptă pe capul femural, sprijinul este bun la nivelul MS şi atunci MI
se va muta;
- se accentuează flexia dorsală;
- dacă piciorul este în eversie întotdeauna → semn patologic;
- la mersul în 4 labe (prima formă de locomoţie) se regăsesc toate elementele
locomoţiei

9 luni – „RIDICARE ÎN ORTOSTATISM”

- după ce copilul reuşeşte să meargă în patru labe, poate să se orienteze şi mai sus ăn
spaţiu → apare motivaţia şi dorinţa de a ajunge la un obiect mai sus (pe pat, pe
masă, pe scaun etc.);
- în urma motivaţiei, va folosi un model nou „sprijin pe genunchi”;
- copilul vede obiectul, încearcă să-l prindă cu mâna, nu ajunge, se agaţă, pune şi
cealaltă mână, tot nu ajunge, se agaţă şi cu aceasta → îşi mută greutatea pe MI
dinspre obiect, MI opus îl pune pe toată talpa în dreptul genunchiului pe care se
sprijină, în RoE şi se trage în mâini pentru a se ridica; capul este rotat spre obiect;
- pentru a se ridica este nevoie ca şoldul să fie liber, pentru a putea realiza
îndreptarea;
*copii se ridică în sus – adultul se ridică înainte şi în sus;
- copilul foloseşte flexia piciorului ....?
 - bazinul este în extensie + mecanisme de indreptare (bazinul vine peste capul
femural – caudal, lateral);
- copilul după ce se ridică, dacă doreşte jucăria, lasă sprijinul → cade – nu poate
menţine poziţia fără a se sprijini cu mâinile.

11 luni – „MERS LATERAL”

- prin maturizarea SNC şi prin dorinţa copilului de a ajunge la obiecte, va avea
posibilitatea să se sprijine pe picioare;
- mersul lateral este coordonat încrucişat: mâna dinspre obiect, picior opus
obiectului, mâna opusă obiectului, picior dinspre obiect;
- coloana face aceeaşi mişcare ca la mersul în patru labe;
- mişcarea trebuie să fie la fel pe ambele părţi (în ambele sensuri);
- copilul are trei puncte de sprijin în mersul lateral (mută câte un membru pe
rând);

11 – 12 luni
- copilul foloseşte toate modelele învăţate;
- apare dorinţa de a ajunge mai sus şi găseşte o modalitate de a se urca pe scaun,
pe pat etc.;
- copilul se agaţă pentru a se putea ridica;
- există şi aici o mişcare la nivelul coloanei vertebrale ;

12 – 13 luni
- dacă i se oferă o jucărie din lateral, îşi ia o mână de pe sprijin şi se poate orienta
în spaţiu înapoi, cu rotaţia corpului;
- încarcă mai mult picioarele;
- mişcarea va fi simetrică pe ambele părţi;

13 – 14 luni
- copilul se întoarce cu trunchiul într-o parte şi face trecerea de la un sprijin la
altul (scaun – pat etc.);

14 luni – „MERS INDEPENDENT”

- face primii paşi independent;
- copiii îşî dau seama că îşî pot folosi MI;
- dorinţa de a ajunge la mama îl fac pe copil să lase sprijinul, va face câţiva paşi,
nu se va putea opri şi va cădea în braţele mamei;

18 luni (1 an şi 6 luni)
- copii merg singuri, se opresc şi îşi schimbă direcţia de deplasare;
- mersul este coordonat, încrucişat şi conţine toate elementele locomoţiei;
- copii se pot apleca după obiecte şi se ridică în siguranţă, pot alerga;

3 ani
- copilul stă pe un picior (pe partea preferată) cel puţin 3 secunde → la 4 ani
schmbă MI (3 sec pe unul, 3 sec pe celălalt);
- apare scobitura la nivelul piciorului;
MERSUL LIBER (biped)
- braţele pe lângă corp se balansează coordonat încrucişat cu MI → ca la
patrupedie;
- suprafaţa de sprijin s-a redus → un singur punct de sprijin;
- coloana vertebrală primeşte in impuls rotativ, care roteşte corpii vertebrali spre
piciorul de sprijin →apre o convexitate pe această parte (nu va fi vizibilă);
- este necesară multă forţă (mişcarea nu este amplă);
- capul priveşte spre mâna care este înainte;
- neurofiziologii au descoperit că 60% din deplasare se datorează coloanei
vertebrale (forţa dezvoltată de mişcărle care se produc la acest nivel), 25% MI şi
15% celorlalte mişcări ale corpului; → coloana vertebrală este cea mai
importantă, dar trebuie combinată cu funcţiile extremităţilor;
- copilul trebuie să se oprească şi să îşi schimbe direcţia → există o mişcare de
rotaţie la nivelul coloanei lombare – apare un stimul de contrarotaţie care opreşte
rotaţia coloanei pe linia mediană - la 1 an şi 6 luni.