Sunteți pe pagina 1din 9

Păun Mirel

Comunicații analogice și digitale


Îndrumar pentru proiect
Tema proiectului

Să se proiecteze și să se realizeze practic un emițător radio FM, de mică putere, cu


operare în banda de frecvențe comercială 88-108MHz. Circuitul va conține două etaje, un
amplificator de audiofrecvență și un oscilator/modulator FM. Semnalul audio va fi captat prin
intermediul unui microfon cu electret.

Noțiuni teoretice

Microfonul

Microfonul are rolul de a converti variațiile presiunii aerului (vibrațiile sonore)


într-un semnal electric proporțional (oscilații electrice). Există o multitudine de variante
constructive bazate pe diferite principii de funcționare. Pentru aplicația noastră am ales
microfonul cu electret datorită prețului și gabaritului său redus precum și a avantajului de a
produce la ieșirea sa un semnal electric suficient de mare astfel încât să relaxeze cerințele de
amplificare ale amplificatorului de audiofrecvență care îl urmează. Microfonul cu electret este
o variantă a microfonului condensator, denumit astfel deoarece funcționarea sa se bazează pe
variația capacității condensatorului a cărui armătură mobilă este plasată pe membrana elastică
pusă în mișcare de vibrațiile sonore (figura 1). Electretul este un material dielectric încărcat
electrostatic permanent (cu polarizare permanentă). El este echivalentul electrostatic al
magnetului permanent, denumirea sa provenind de la combinarea termenilor electrostatic și
magnet.

Figura 1: Structura internă a unui microfon cu electret și componentele externe necesare


funcționării preamplificatorului integrat în acesta

Funcționarea microfonului cu electret se explică prin faptul că cele două


armături, cea mobilă și cea fixă, împreună cu foița de electret dintre ele se comportă ca un
condensator permanent încărcat cu o sarcină electrică constantă Q. Modificarea capacității
sale C ca urmare a deplasării armăturii mobile sub influența vibrațiilor sonore are ca efect

2
variația proporțională a tensiunii electrice U dintre armături conform ecuației (1), această
tensiune fiind semnalul electric de ieșire al microfonului.

𝑄
U= (1)
𝐶

De asemenea, majoritatea microfoanelor cu electret conțin în interiorul capsulei


lor și un tranzistor cu efect de câmp în conexiunea sursă comună care împreună cu un rezistor
extern, un condensator de cuplaj și o sursă de alimentare electrică permite realizarea unui
preamplificator cu rolul de a mări amplitudinea semnalului electric generat de microfon.
Prin modificarea valorii rezistorului extern RD (rezistorul din drenă) se poate
regla amplificarea și implicit tensiunea furnizată la ieșirea microfonului deoarece amplificarea
în tensiune Au a unui etaj cu TEC (tranzistor cu efect de câmp) în conexiunea sursă comună
este dată de relația:

Au = -gm∙RD (2)

unde gm este transconductanța (panta) tranzistorului. Semnul – indică existența unui defazaj
de 180o între semnalul de intrare și cel de ieșire.
O valoare de aproximativ 1kΩ pentru RD este satisfăcătoare.
Rolul condensatorului de cuplaj este acela de a realiza cuplajul semnalului
audio cu etajul următor fără a lăsa să treacă și componenta continuă datorată polarizării.
Valoarea sa se alege astfel încât acesta să prezinte o reactanță redusă în domeniul frecvențelor
audio. O valoare de 100 nF (0,1 μF) se dovedește a fi satisfăcătoare în astfel de aplicații.

Amplificatorul audio

Deoarece semnalul audio obținut la ieșirea microfonului este redus, fiind cel mai
adesea insuficient pentru atacarea modulatorului, este recomandată utilizarea unui etaj de
amplificare. În figura 2 se prezintă schema unui etaj de amplificare cu tranzistor bipolar,
configurația cu sarcină distribuită. Denumirea provine de la faptul că rezistorul de sarcină este
distribuit între emitor și colector, ambii rezistori, R4 și R5, fiind rezistori de sarcină. Semnalul
amplificat este apoi cules din colectorul tranzistorului. Amplificarea în tensiune a etajului cu
sarcină distribuită este aproximativ egală cu raportul rezistorilor din colector și emitor:

𝑅 𝑅4
Au ≈ − 𝑅𝐶 = − 𝑅5 (3)
𝐸

Rezistorul din emitor are și rolul de a stabiliza punctul static de funcționare al


tranzistorului prin reacție negativă de curent. Polarizarea bazei tranzistorului este realizată cu
ajutorul divizorului de tensiune rezistiv format din rezistorii R2 și R3.

Cuplarea semnalului audio cu etajul următor se face prin condensatorul C2.

3
Figura 2: Amplificatorul audio

Oscilatorul / Modulatorul

Următorul etaj al emițătorului îndeplinește atât funcția de oscilator cât și pe cea de


modulator în frecvență. Practic, acest etaj generează semnalul purtător sinusoidal cu frecvența
situată în banda FM comercială pentru care este destinat emițătorul și, tot în acest etaj,
semnalul purtător este modulat în frecvență de către semnalul modulator audio. Analizând
schema acestui etaj (figura 3) se observă că acesta are structura unui oscilator în trei puncte cu
tranzistor bipolar cu priză capacitivă, fiind o variantă de oscilator Colpitts degenerat. La
frecvența de lucru a oscilatorului (f=88-108MHz) condensatorul C3 prezintă o reactanță
1 1
neglijabilă XC3=2𝜋𝑓𝐶=2𝜋 100𝑀𝐻𝑧 0,01𝜇𝐹=0,159 Ω, astfel încât baza tranzistorului Q2 este pusă
la masă din punct de vedere al semnalului alternativ (sursa de alimentare se comportă și ea ca
o reactanță neglijabilă sau ca un scurt-circuit între + și masă). Astfel, pentru semnalul purtător
tranzistorul se află în configurația bază comună. Semnalul cules de la ieșirea oscilatorului
(colectorul tranzistorului) este adus la intrarea sa (emitorul tranzistorului) prin intermediul
condensatorului C5 obținându-se astfel reacția pozitivă necesară întreținerii oscilațiilor,
oscilatorul nefiind altceva decât un amplificator selectiv cu reacție pozitivă. Frecvența de
oscilație este fixată în principal de către circuitul rezonant LC derivație format din bobina L1
și condensatorul semi-reglabil C4. Formula de calcul a frecvenței de oscilație este
binecunoscuta relație a lui Thompson:

1
fosc = 2𝜋√𝐿𝐶 (4)

Prin varierea capacității condensatorului semi-reglabil se modifică frecvența de lucru a


emițătorului.

4
Modulația în frecvență a purtătoarei se realizează prin modificarea capacității
echivalente a joncțiunii colector-bază a tranzistorului Q2 datorată modificării potențialului
bazei sale de către semnalul audio aplicat prin intermediul condensatorului C2. După cum se
știe, capacitatea unei joncțiuni polarizate invers variază invers proporțional cu tensiunea
aplicată la bornele sale. În acest caz, joncțiunea colector-bază a tranzistorului Q2 este
polarizată invers deoarece tranzistorul se află în regim activ normal. De asemenea, se observă
faptul că joncțiunea colector-bază a tranzistorului împreună cu cea bază-emitor și cu C5 fac
parte din circuitul oscilant extins împreună cu bobina L1 și condensatorul semi-reglabil C4,
astfel încât toate contribuie la valoarea frecvenței de oscilație. În concluzie, semnalul
modulator audio modifică capacitatea echivalentă a joncțiunii colector-bază a tranzistorului
iar aceasta, intrând în componența circuitului oscilant extins, determină frecvența de oscilație
generată de emițător, obținându-se astfel un semnal sinusoidal cu frecvența instantanee
dependentă de amplitudinea semnalului audio modulator, deci un semnal modulat în
frecvență.

Rezistorul R7 are rol de stabilizare a punctului static de funcționare a tranzistorului Q2


prin reacția negativă de curent pe care o produce. Micșorarea lui conduce la creșterea puterii
emițătorului și implicit a distanței de operare în detrimentul stabilității acestuia. De asemenea,
rezistorul R6 are rolul de a polariza tranzistorul.

Figura 3: Oscilatorul / Modulatorul

Semnalul rezultat este apoi radiat de către antenă. Pentru simplitate se poate utiliza o
antenă filară (monopol de lungime λ/4).

Astfel, schema completă a emițătorului este cea din figura 4.

5
Figura 4: Schema completă a emițătorului FM

Cerințe

I) Folosind un program de proiectare asistată de calculator (ex. OrCAD) să se realizeze


cablajul aferent emițătorului din figura 4, apoi să se realizeze practic și să se testeze montajul.

II) Folosind un program de simulare computerizată (ex. OrCAD sau Multisim) să se


simuleze funcționarea circuitului. În schema realizată pentru simulare se va înlocui
microfonul cu o sursă de tensiune sinusoidală cu amplitudinea de 10 mV și frecvența de 1
kHz iar antena cu un rezistor de 10 kΩ. Se vor vizualiza formele de undă ale tensiunilor de la
ieșirea amplificatorului de audiofrecvență și de la ieșirea oscilatorului (la bornele antenei).

1. Pe baza schemei echivalente de curent continuu a etajului oscilator / modulator (figura


5) să se determine (folosind legile lui Kirchhoff și legea lui Ohm) punctul static de
funcționare al tranzistorului (mărimile IC și UCE).

Figura 5: Schema echivalentă de c.c. a etajului oscilator / modulator

Pentru un tranzistor cu siliciu UBE este 0.65V iar 𝛽 (hFE) se extrage din fila de catalog a
tranzistorului (pentru 2N3904 la curenți de colector medii este aproximativ 100).
6
2. Pe baza schemei echivalente de curent alternativ, semnal mic, frecvențe medii a etajului
oscilator/modulator (figura 6) să se determine (folosind legile lui Kirchhoff și legea lui
Ohm) impedanța echivalentă de intrare a etajului, Zin.

𝛽
rbe se calculează cu relația rbe = 𝑔 , unde gm = 40∙IC (IC în PSF calculat anterior) iar 𝛽
𝑚
se consideră 100.

Figura 6: Schema echivalentă de c.a. a etajului oscilator / modulator

3. Folosind relația lui Thompson să se determine frecvența aproximativă de lucru a


emițătorului pentru L1=0,1μH și C4=20pF.

4. Pe baza schemei echivalente de curent continuu a etajului de amplificare audio (figura


7) să se determine (folosind legile lui Kirchhoff și legea lui Ohm) punctul static de
funcționare al tranzistorului (mărimile IC și UCE).

Figura 7: Schema echivalentă de c.c. a amplificatorului audio

EB și RB se calculează conform teoremei lui Thevenin cu relațiile:

𝑅3 𝑅2 𝑅3
EB = 𝑅 EC și RB = R2 || R3 = (5)
2 +𝑅3 𝑅2 +𝑅3

Pentru un tranzistor cu siliciu UBE este 0.65V iar 𝛽 (sau hFE) se extrage din fila de
catalog a tranzistorului (pentru 2N3904 la curenți de colector mici este aproximativ 60).

7
5. Pe baza schemei echivalente de curent alternativ, semnal mic, frecvențe medii a etajului
de amplificare audio (figura 8) să se determine (folosind legile lui Kirchhoff și legea lui
Ohm) amplificarea în tensiune (Au = uieșire / uintrare) a etajului amplificator audio încărcat
cu impedanța de intrare a etajului următor (Zin calculat la punctul 2).

𝛽
rbe se calculează cu relația rbe = 𝑔 , unde gm = 40∙IC (IC în PSF calculat la punctul 4) iar
𝑚
𝛽 se consideră 60.

Figura 8: Schema echivalentă de c.a. a amplificatorului audio

La finalizarea proiectului se va încărca pe eCampus o arhivă zip cu denumirea


“Numele_studentului-Grupa-ProiectCAD” care va conține:

- Fișierul utilizat pentru simularea circuitului și capturi de ecran cu cele două


forme de undă cerute la cerința II.

- Un referat (realizat în Word sau scanat) care va cuprinde rezolvările cerințelor


1 - 5.

8
Bibliografie

1. http://hades.mech.northwestern.edu/images/thumb/8/80/ElectretMicrophone.gif/300px-
ElectretMicrophone.gif
2. http://www.angelfire.com/art2/artswan/fmtrans1.jpg

S-ar putea să vă placă și