FORMAREA CONŞTIINŢEI ISTORICE

UMANISM ŞI ILUMINISM
- plan -

1. RENAŞTEREA – trăsături, reprezentanţi

2. UMANISMUL UNIVERSAL – trăsături, reprezentanţi
3. UMANISMUL ROMÂNESC – trăsături
4. CRONICARII:
a) Grigore Ureche: „Letopiseţul Ţării Moldovei” (de la Dragoş Vodă - 1359 – până la a doua domnie a lui Aron Vodă -
1594).
Idei susţinute:
 funcţia educativă a istoriei: „…au lăsat izvod pre urmă şi bune şi rele să ramâie feciorilor şi nepoţilor să le fie de
învăţătură.”
 originea romană comună a tuturor românilor,
 latinitatea limbii române,
 primul portret: Ştefan cel Mare.
b) Miron Costin:
 „Letopiseţul Ţării Moldovei” (de la Aron Vodă la Dabija Vodă) 1595 – 1661: primele descrieri din literatura română
(invazia lăcustelor), portrete ale unor domnitori: Ştefan Tomşa, Grigore Ghica, Vasile Lupu.
 „De neamul moldovenilor“:
Idei:
 funcţia moralizatoare a istoriei,
 obligaţia cercetării critice a documentelor istorice,
 responsabilitatea morală a cronicarului: „Să înceapă osteneala aceasta după atâta vecie de la discălecatul ţărilor cel
dintâi de Traian împăratul Rîmului, cu câteva sute de ani peste mie trecute, să sparie gândul.” // „….eu voi de samă
de ale mele câte scriu.”
 originea romană comună a românilor, latinitatea limbii romane: „Să scot lumii la vedere felul neamului”
 „Viiaţa lumii” – poem didactico-filosofic ce conţine motivul romantic fortuna labilis (soarta schimbătoare). Poetul
utilizează comparaţia „viata este ca o aţă” utilizata mai târziu de Dimitrie Bolintineanu.
c) Ion Neculce:
– „Letopiseţul Ţării Moldovei” (de la Dabija Vodă - 1661 până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat
- 1743). Are caracter memorialistic cu puternice nuanţe de subiectivitate, deoarece a fost contemporan cu cea
mai mare parte din evenimente.
– „O samă de cuvinte”: 42 de povestiri (primele naraţiuni din literatura română), creează portrete memorabile:
Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Vasile Lupu; este un scriitor popular având un stil oral apropiat de Creanga şi
de Sadoveanu; afirmă funcţia educativă şi moralizatoare a istoriei.
– DIMITRIE CANTEMIR - prezentarea personalităţii de tip enciclopedic.
– „Istoria ieroglifică” (1705) – primul roman alegoric, roman istoric în stil baroc ce prezintă lupta pentru tron
dintre Cantemireşti şi Brâncoveneşti (1703 - 1705).
– „Descrierea Moldovei” (1716) – monografie a Moldovei în trei părţi: geografică („Nu se poate afla nicăiri în
vreo altă ţară cât Moldova de mică atâtea ape şi natură împodobită de asemenea lacuri minunate ca aici“.),
politică („tirania turcă apasă foarte greu Moldova“), relaţii sociale, tradiţii şi religie. La sfârşit conţine prima
hartă a Moldovei (a fost folosită 100 de ani).
– „Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor” (1717)
Idei susţinute:
– romanitatea poporului român,
– continuitatea elementului roman în Dacia,
– latinitatea limbii române,
– istoria Moldovei privită în context european.
6. ILUMINISMUL EUROPEAN – trăsături, reprezentanţi
7. ILUMINISMUL ROMÂNESC – trăsături, reprezentanţi
8. ŞCOALA ARDELEANĂ – activităţi: pe plan politic susţin revendicările românilor; pe plan cultural susţin emanciparea
poporului prin cultură (înfiinţarea a 300 de şcoli + manuale) şi promovează direcţia erudită (tratate ştiinţifice din diferite
domenii). Reprezentanţi: Samuel Micu-Klein, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu, Gheorghe Şincai.
Idei susţinute: latinitatea limbii române, continuitatea elementului roman, puritatea etnică, puritatea lingvistică, emanciparea
prin cultură.
Lucrări importante:
- „Istoria şi lucrurile şi întâmplările românilor” de Samuel Micu
- „Hronica romanilor şi a mai multor neamuri” de Gheorghe Şincai
- „Istoria pentru începutul românilor în Dachia” de Petru Maior
- „Elementa linguae daco-romane sive valachicae” – prima gramatică (Samuel Micu, Gheorghe Şincai)
- „Lexiconul de la Buda”, dicţionar etimologic
„Naţiunea romană este mai veche este mai veche decât toate naţiunile, cu mult mai înainte de aceste vremuri, din moment ce
este sigur şi dovedit prin documente istorice, prin tradiţia neîntreruptă, prin asemănările de limbă şi obiceiuri, că ea îşi trage
originea de la coloniile romane duse de împăratul Traian, la începutul secolului al II-lea, ca să apere provincia Dacia cu un
număr foarte mare de veterani…” (Supplex libellus valachorul Transsilvaniae – traducere din limba latină)

9. „ŢIGANIADA” – Ion Budai – Deleanu - prezentare generală: epopee tragi-comică, acţiunea se petrece pe vremea lui Vlad
Ţepeş, promovează idei luministe.

BIBLIOGRAFIE
1. Lucian Boia, Istorie şi mit în conştiinţa românească
2. G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent
3. Al. Piru, Istoria literaturii române de la origini până la 1830
4. Elvira Sorohan, Introducere în Istoria Literaturii Române
5. Dan Horia Mazilu, Cronicarii moldoveni. Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce