Sunteți pe pagina 1din 16

MODALITĂŢI GENERALE DE STIMULARE A GÂNDIRII

CREATOARE A ELEVILOR DIN CICLUL PRIMAR

4.1. Cultivarea creativităţii prin exerciţii de limba română şi matematică

"Fiecare individ normal dispune de un potenţial creativ şi a crea nu este un apanaj al geniilor ci a
calităţii ce poate fi prezentă la diferite niveluri de competenţă şi potenţialul creativ al elevilor poate fi
antrenat, educat, stimulat dezvoltat.
Pentru a putea dezvolta creativitatea elevilor trebuie să le oferim cât mai multe posibilităţi de
contact direct cu realitatea, să-i sprijinim când întâmpină dificultăţi .
Un rol deosebit de important în acest sens îl are exerciţiul. Prin aplicarea lui în situaţii noi şi
variate, exerciţiul oferă posibilităţi de transfer a cunoştinţelor, capacităţilor şi comportamentelor însuşite.
Didactica moderna tinde să pună accentul pe promovarea exerciţiilor care conţin, în măsură
variabilă, diferite elemente şi aspecte ale unei acţiuni creative, care ies din limita stereotipurilor, ale
reproducerilor după model. Acestea oferă posibilităţi de prelucrare activă şi constructive a cunoştinţelor
în curs de elaborare sau asimilate deja, pot să devină, aşa cum remarca A. Osborn "calea cea mai directă
ce duce la dezvoltarea creativităţii elevilor ". 1
Exerciţiile ce se pot face la orele de limba română şi matematică sunt numeroase şi variate, dar
oricare ar fi acestea, ele trebuie să îndeplinească unele condiţii:
- să aibă caracter aplicativ pentru elevi;
- să prezinte interes pentru elevi;
- să solicite un efort de gândire din partea elevilor, dar acesta să nu depăşească puterea lor;
- să fie precis formulate şi explicate suficient, pentru ca elevii să ştie cu siguranţă ce au de făcut
şi să le poată executa ;
- să fie gradate şi, pe cât posibil individualizate,
- să fie controlate cu atenţie şi la timp;
Exerciţiile care se cer a fi făcute la lecţiile de citire au ca scop - pe de o parte - înţelegerea
sensului unor cuvinte, mai ales a celor mai greu de sesizat de şcolarii mici cum sunt, de exemplu:
sinonimele , antonimele ,omonimele sau a altor cuvinte, expresii sau dialoguri ce vor fi folosite în jocuri
şi activităţi, şi cu care copiii trebuie familiarizaţi mai înainte de desfăşurarea acestora; iar pe de altă parte
contribuie la îmbogăţirea vocabularului (sub aspectul achiziţionării de noi cuvinte, al consolidării şi

1
Cerghit, I. – “Didactica, manual pentru clasa a X-a”, Bucureşti, 1990
30
activizării lor), sarcină deosebit de importantă la vârsta şcolară mică ,vârsta marilor achiziţii în acest
domeniu.
Dezvoltarea capacităţilor creatoare la citire trebuie să fie preocuparea de bază a tuturor
învăţătorilor, încă de la intrarea în clasa întâi. De aceea ei pot face apel la utilizarea exerciţiului în forme
variate, interesante şi eficiente. Astfel pot fi folosite:
a) Exerciţii de fluiditate prin fluenţa vorbirii
a. Adăugaţi două silabe la silaba de început "să -"şi formaţi cât mai multe cuvinte
b. Completaţi cu silaba potrivită şi formaţi cel puţin patru cuvinte "-dita"
c. Găsiţi cât mai multe cuvinte terminate în silaba "-zit"
b) Exerciţii de fluenţă a ideilor prin identificarea cuvintelor şi expresiilor după mărime, formă,
greutate, culoare, gust, după aspectul acustic; identificare după însuşiri
Exemple:
 Ghiciţi despre cine este sau despre ce este vorba, apoi formulaţi propoziţii cu fiecare dintre
cuvintele găsite:

albă înalt curate


Este măruntă Este falnic Sunt harnice
pufoasă drept dibace
rece verde tot anul îndemânatice
c) Exerciţii de fluenţă a asociaţiilor prin transferarea unei expresii obiectual concrete în expresii
stilistice
Exemplu:
 „Plita sobei s-a încins puternic”.
Expresia "s-a încins puternic" a fost transformată de elevi conduşi prin dialog euristic:
- S-a încins o luptă pe viaţă şi pe moarte;
- S-a încins o bătută îndrăcită;
- S-a încins cu sabia dreptăţii;
- S-a încins la faţă de mânie;
- S-a încins pământul de arşiţa soarelui;
d) Exerciţii de discriminare prin sens şi semnificaţie, prin însuşiri contrarii, prin rol sintactic, prin
aşezare spaţială (obiecte lucruri apropiate, îndepărtate)
e) Exerciţii de transformare:
- a substantivelor in verbe:
Exemple:
 Formaţi verbe pornind de la substantivele de mai jos:
31
Doina - a doini
Veste -
Grai -
Joc –
Şi invers:
A cânta - cântec
A proba -
A croi -
A turna
A fermeca
- a substantivelor în adjective şi invers:
iarna - iernatic
văratic — vara
f) Exerciţii de substituire a unor cuvinte cu altele cu acelaşi sens sau a expresiilor pentru
dezvoltarea fluenţei expresivităţii:
Exemplu:
 "Scrisoarea III"
Înlocuiţi fiecare din expresiile de mai jos printr-un singur cuvânt, care are acelaşi înţeles:
A da buzna -
A da o mana de ajutor -
A da de veste -
A da foc -
Pentru acelaşi obiectiv se fac şi exerciţii de ritm şi rimă, chiar încercare de versificare.
g) Exerciţii de operare (a formula mai multe adjective unui substantiv sau a enumera mai multe
substantive corespunzătoare unui singur adjectiv).
Exemple:
 Găsiţi şi alte adjective care se potrivesc substantivelor următoare: "Ce-ţi doresc eu ţie, dulce
Românie"
mare românesc
trecut ... suflet ...
... ...

h) Exerciţii pentru dezvoltarea flexibilităţii spontane:


Se fac exerciţii pentru a pune în evidenţă cât mai multe foloase aduse de un obiect.
Exemple:
32
 Casa noastră - este bine luminată
- este mare
- este frumoasă
 Ion ştie – că-i sunt prieten
- cum trebuie să înveţe
- când am nevoie de ajutor
Sau a doua propoziţie să rămână aceeaşi şi schimbăm conjuncţia:
 Ion ştie – fiindcă învaţă
- că învaţă
- deci învaţă

Pot fi recomandate, de asemenea, exerciţii de segmentare a unui cuvânt pentru a obţine alte
cuvinte cu semnificaţii diferite de cuvântul iniţial.
 Din cuvintele formate se poate cere sa alcătuiască alte cuvinte prin adaos de silabe sau litere.

farmacie
far maci e
farfurie macina elefant

Din cuvintele derivate realizaţi o compunere.


Această cerinţă transformă flexibilitatea spontană în adaptativă, care prin asociaţiile ciudate ce se
pot face între cuvintele derivate, pune în evidenţă şi originalitatea creaţiei sau a povestirii elaborate.
Se mai pot folosi şi exerciţiile următoare de:
 Transformare a unui text mic în structuri propoziţionale simbolice şi invers - un sistem de
structuri propoziţionale simbolice în text.

1S 2S şi 3S 4P S A C P C A
s.f. s.f. s.m. v+s s.n. pr. pr. v s.f. s.f.

Este mult mai operaţională acţiunea inversă - transformarea unui sistem de structuri
propoziţionale în text propriu-zis, deoarece presupune chiar mai multe operaţii mintale decât o
retroversiune şi pune mai ales în evidenţă capacitatea de elaborare şi redefinire ca aptitudini fără de care
nu putem vorbi de proces de creaţie.
 transformarea unei imagini în versuri învăţate anterior sau în fragmente de texte din
lecturile anterioare.
Exemplu:
33
 Un tablou care sugerează înserarea, un râu ce se afla pictat, pe malul apei o moară. Ce
aminteşte o asemenea imagine?
Transformarea imaginii în sistem ideativ este o practică importantă în creşterea şi dezvoltarea
capacităţilor intelectuale ale elevilor şi în acelaşi timp, o cale de investigaţie a valorii afective a
limbajului şi măsura în care limba devine un instrument de afirmare a culturii acumulate de aceştia.
Limbajul este cu atât mai valoros cu cât este mai precis în dimensiunea aspectului tranzitiv şi mai colorat
în dimensiunea aspectului reflexiv, afectiv.
Exerciţiile de cultivare a limbajului au scopul de a forma deprinderi de exprimare clară, corectă,
expresivă, de a înlesni procesul creaţiei artistice, înţelegerea sensului celor comunicate o constituie
cerinţa unei exprimări frumoase corecte, nuanţate. În limba română există un număr mare de cuvinte cu
multiple posibilităţi de combinare elevul putându-şi alege nu numai cuvintele, ci şi modul lor de
combinare.
Cunoscându-se valoarea deosebită a epitetelor, comparaţiilor, metaforelor, sinonimelor voi
exemplifica prin diferite tipuri de exerciţii care să arate rolul lor în dezvoltarea creativităţii elevilor.
Epitetele conferă limbajului nu numai bogăţie şi varietate dar şi sensibilitate şi expresivitate. Ele
măresc potenţialul expresiv al limbii, capacitatea de precizare a sensului, contribuie la îmbogăţirea
vocabularului.
Exemple:
 Subliniaţi cuvintele care exprimă însuşiri din următoarele texte:
" Un abur tare, îmbătător îmi îneacă respiraţia
„Cu părul nins, cu ochii mici"
Şi calzi de duioşie,
Aievea parc-o văd aici
Icoana firavei bunici
Din frageda-mi pruncie"
"Singurătatea solemnă şi tăcută a codrului amuţit mă învăluia". Iar în mijlocul lui, pe o insulă de
smarald, înconjurată de un crâng de arbori verzi şi stufoşi, se ridica un mândru palat de marmură ca
laptele de alb.
 Găsiţi cel puţin trei însuşiri pentru fiecare din următoarele substantive:
flori
pădure
stradă
 Găsiţi substantive care pot avea următoarele însuşiri:
verde, deasă, desfrunzită
limpede, înstelat, senin
tăios, rece, uscat
34
 Alegeţi cuvintele care exprimă însuşiri. Pentru fiecare adjectiv recunoscut, găsiţi cât mai
multe substantive:
ploaie, răsare, mică, rotundă, citeşte, acru, câte, curajos, fragedă.
 Scrieţi în locul punctelor adjectivele potrivite:
Ghiocelul îşi înalţă lujerul.... În vârful lui străluceşte floarea ... şi ... ca neaua.
Petalele... se deschid şi o rază... de soare le mângâie.
Îmbogăţirea şi exersarea vocabularului se poate face prin abordarea sinonimelor, care
contribuie la exprimarea nuanţată.
Iată câteva exerciţii ce se pot utiliza la clasă în acest scop:
 Găsiţi cuvinte care să aibă acelaşi sens cu: zăpada, puternic, supărat.
 Reţine sensul cuvintelor şi alcătuieşte propoziţii cu acestea:
"Nicolae Grigorescu"
" Biata mama "- sărmană, necăjită, amărâtă
"A se trudi" - a munci din greu, a se căzni;
"A zugravi" - a picta, a vopsi
"Tezaur "- avere, comoara, obiect de preţ
 Un singur cuvânt poate avea mai multe sensuri! Înlocuieşte folosind cuvântul cel mai potrivit.
- murmur - zgomot
freamăt - foşnet - tremur
- fior - cutremur
- susur

Când a intrat învăţătoarea, freamătul a încetat.


Un freamăt lin trecea prin frunzele pomilor.
Freamătul izvorului se auzea din depărtare.
Un freamăt de arme vestea începutul bătăliei.
Întâi a fost un freamăt scurt, apoi pământul începu sa se clatine.
Un alt procedeu de stimulare a creativităţii este comparaţia.
Pornind de la nişte asemănări, învăţătorul scoate în evidenţă unele însuşiri ale obiectului, fiinţei sau
fenomenului, făcându-i pe elevi să-şi închipuie mai bine cele descrise sau povestite. Legătura dintre cei
doi termini de comparaţie se face în mod obişnuit prin cuvântul ca, cu valoarea de prepoziţie, dar şi prin
cuvintele "asemenea" şi "cât" tot cu valoare de prepoziţie.
Bogăţia vocabularului şi expresivitatea exprimării se pot realiza prin exerciţii de comparaţie:
 Comparaţi următoarele acţiuni după model:
focul este – ca o bucată din roşul soarelui
iepuraşul tremura –
35
luna străluceşte -
 Comparaţi însuşirile exprimate prin cât mai multe cuvinte:
alb ca... (laptele, neaua, varul)
roşu ca ...
iute ca ...
albastru ca ...
fricos ca ...
limpede ca ...
 Înlocuiţi enunţurile din partea stângă cu altele, după modelul dat:
Luna se arata pe cer ca o regină a nopţii. Regina nopţii se arătă pe cer.
Stelele s-au aprins pe cer ca nişte făclii. ...
Pe deal răsare luna ca o vatră de jăratic. ...
Ca un glob de aur luna strălucea. ...

Acest tip de exerciţii face trecerea de la comparaţie la metaforă.


Este cunoscută eficienţa metodei sinectice în antrenarea capacităţilor creatoare ale elevilor. Pentru
adaptarea metaforei la condiţiile învăţării şcolare se impune un studiu analitic al metaforei. Metafora
presupune o capacitate de abstracţie de un grad relativ înalt, unitatea lucrurilor fiind surprinsă din
varietatea deosebirilor dintre ele.
T. Vianu aduce noi precizări asupra naturii metaforei considerând-o „o comparaţie prescurtată
sau subînţeleasă, care îndeplineşte o serie de funcţii estetice, cognitive atât în planul expresiei, cât şi în
cel al gândirii individuale productive”.
Ea presupune sesizarea unei analogii între o impresie dată şi una nouă pe care elevul n-o poate
defini într-un termen precis şi univoc. Locul exerciţiilor cu metafore în cadrul stimulării creativităţii este
bine determinat, rolul conducător revenindu-i învăţătorului.
 Expresia: „s-a încins puternic” este transformată de elevi în:
s-a încins o luptă pe viaţă şi pe moarte;
s-a încins o bătută îndrăcită ;
s-a încins la faţă de mânie;
s-a încins pământul de arşiţa soarelui;
O varietate mai dificilă, dar care stimulează gândirea şi imaginaţia creativă au exerciţiile de genul:
Exemplu:
 Lângă următoarele cuvinte puneţi altele care să exprime acţiuni făcute de oameni:
Luna - merge să se culce.
Zările - . . .
Umbra - . . .
36
Pădurea - . . .
 Scrieţi cinci propoziţii în care să exageraţi mărimea unor lucruri, fiinţe;
Turnul se înălţa până la cer...

Am arătat ca exerciţiile de cultivare a limbajului au rolul de a pregăti elevii pentru integrarea


socială, prin formarea deprinderii de a vorbi corect, nuanţat.
Pentru a putea dezvolta creativitatea elevilor trebuie să le oferim cât mai multe posibilităţi de
contact direct cu realitatea. Se ştie că matematica se învaţă lucrând, exersând, creând. De aceea am
acordat o mare atenţie activităţii de rezolvare a exerciţiilor matematice.
Pentru ca munca bazată pe exerciţiu să stârnească interes, să menţină trează atenţia elevilor
am încercat să utilizez o gamă variată de exerciţii nu numai de la o lecţie la alta, ci şi în cadrul
aceleiaşi lecţii.
Una din condiţiile realizării flexibilităţii şi creativităţii gândirii elevilor o constituie
însuşirea temeinică şi sistematica a noţiunilor cu care operează. După ce elevii şi-au însuşit în
clasele întâi şi a doua noţiunile esenţiale; în clasele a treia şi a patra vor putea rezolva şi compune
exerciţii cu un grad de dificultate sporit, unde vor aplica formulele învăţate, dar vor fi puşi în faţa
unor situaţii noi.
Redau în continuare un sistem de exerciţii pe care le-am folosit în lecţiile de matematică şi
care au contribuit atât la completarea lacunelor manifestate de elevi în deprinderile de calcul dar şi
la dezvoltarea flexibilităţii şi creativităţii gândirii.
Reversibilitatea operaţiilor gândirii, capacitatea elevului de a desfăşura raţionamentul pe un
plan invers se poate realiza prin următoarele exerciţii de reconstituire a unor operaţii.

1. Exerciţii care solicită cunoaşterea componentei zecimale a numerelor:


 Ştiind că în acelaşi exerciţiu fiecare literă reprezintă aceeaşi cifră, găsiţi cifrele cu care
se înlocuiesc pentru ca următoarele operaţii să fie corecte:
26aba+ a5b3
ab6ab _6ab
ba243 3baa
Elevii au găsit următoarele valori pentru a şi b: 5 şi 8; 4 şi 9;
Deoarece am lucrat diferenţiat, elevilor cu potenţial creativ mai ridicat le-am propus
următoarele exerciţii mai dificile:
 Înlocuiţi literele cu cifre, pentru ca operaţiile sa fie corecte:
AAAA+ AABB- A3Bx
BBBB ABAB A3B
CCCC == A0 8AB

37
ABBBC 408
A 3 B___
A849B

Soluţiile sunt următoarele: A=1 A=9 A=1


B=9 B=8 B=6
C=8
Aceste exerciţii au stârnit interes şi curiozitate în rândul elevilor, venind ei înşişi la oră cu astfel
de exerciţii, unele compuse de ei, altele luate din culegeri.
DOI + UNA + DO + ELE + VOLVO +
DOI_ UNA_ SOL EL __FIAT
SASE DOUA __MI _ E MOTOR
NOTE 2EE

2. Exerciţii de numeraţie
 ce valori trebuie să ia "a" pentru ca relaţia a 369541 < 4369a41 să fie adevărată?
"a" poate fi l, 2 sau 3
 se consideră numărul 3174502698746. Eliminaţi şapte cifre astfel încât cu cifrele rămase,
păstrându-şi ordinea în care se găsesc, să se formeze cel mai mare număr ce se poate obţine în aceste
condiţii.
Exerciţiile de acest tip solicită intens gândirea elevilor în găsirea soluţiilor.

3. Exerciţii cu toate operaţiile studiate


În capitolul „Ordinea operaţiilor am propus elevilor exerciţii variate urmărind nu numai
însuşirea algoritmului de rezolvare a expresiilor cu cele patru operaţii, ci şi antrenarea gândirii prin
găsirea de noi soluţii, prin rezolvarea unor ecuaţii şi inecuaţii.
 completaţi schemele din figurile următoare şi scrieţi exerciţiul sub forma unor expresii:

135 x 456 1546 100

+
:
38
(1356 x 456 + 1546) : 100 =

: 45 +14 X12 +3
6
176
7
x - 14 :12 -3
45 6

Expresia se poate scrie: [( 1767 - 3 ) : 126 - 14 ]x 45 = 0


După rezolvarea exerciţiilor de genul celor exemplificate mai sus, elevii au înţeles mai uşor
stabilirea legăturii dintre adunare şi scădere, înmulţire şi împărţire.
Alte exerciţii care au mobilizat gândirea elevilor au fost următoarele:
 În egalităţile de mai jos, n = 3 x 5 : 1 -2 şi m = 5 + 1 x 2 – 3. Puneţi parantezele astfel încât să
avem m = n.
Rezolvare: 3x(5:l-2) = (5+l)x2 -3
9=9
 Un număr are la început cifra 1. Mutând aceeaşi cifră la sfârşit, obţinem un număr de trei ori mai
mare. Aflaţi numărul.
Elevii au găsit răspunsul căutând cifra care înmulţită cu 3 dă un număr terminat în l, după care
restul cifrelor de la deînmulţit au fost transportate la produs până când s-a ajuns la ultima cifră.
Numărul căutat este: 142857.
4. Exerciţii de aflare a numărului necunoscut din egalităţi pe baza relaţiei dintre termeni şi rezultate.
 Dacă la produsul numerelor 5 şi 3 adăugăm triplul unui număr necunoscut, apoi împărţim suma
la 5 şi scădem rezultatul la 20, obţinem 8. Aflaţi numărul necunoscut:
Această problemă este scrisă sub forma unui exerciţiu astfel:
20 - (5 x 3 + 3 a) : 5 = 8
Determinăm necunoscuta "a" prin metoda mersului invers, obţinând a = 15.
 Determinaţi pe "a" şi "b" din: (a x 5) x (b - 3) = 20. Găsiţi toate soluţiile
(5 şi 4); (10 şi 2);
5. Exerciţii de calcul mintal

39
Se ştie că cea mai simplă formă a muncii creatoare este calculul mintal. De aceea în fiecare oră de
matematică am folosit calculul mintal care a dus la dezvoltarea proceselor psihice ale elevilor: memorie,
judecată, atenţie, capacitate de sinteză, flexibilitatea gândirii.
Există o varietate de exerciţii, unele cu o sferă mai restrânsă, altele mai largă .
 Rezolvaţi, folosind procedee de calcul mintal:
Pentru rezolvarea acestor exerciţii elevii
folosesc procedeul rotunjirii numerelor.

S-a folosit procedeul bazat pe proprietatea


comutativităţii înmulţirii.

498 + 298 =
60 x 80 =
894 : 3 =

40
4 x 18 x 25 =

23 x 4 =
63 x 5 =
24 x 25 =
24 x 50 =
Tot prin calcul mintal am reuşit să conştientizez la elevi cele 4 operaţii, indiferent de formulare:
La adunare
 aflaţi suma numerelor: 5 şi 7000;

 găsiţi un număr cu 1000 mai mare decât 17;

 ce număr obţin dacă la suma numerelor 800, 60 şi 4 adaug 36?

 din ce număr scad 85 ca să obţin 15?

La scădere
 scădeţi pe 1000 din 4400;

 aflaţi diferenţa numerelor 874 şi 74;

 micşoraţi numărul 41706 cu 6;

 aflaţi ce număr este mai mic cu 1000 decât 3512?

 cu cât e mai mare 9573 decât 500 ?

La recapitularea tuturor operaţiilor am folosit în exerciţiile de calcul mintal formulări de tipul:


 Aflaţi dublul triplului jumătăţii sumei numerelor 6 si 2
 Aflaţi triplul jumătăţii sfertului sumei numerelor 24 si 40
O atractivitate deosebită a constituit-o folosirea în lecţie a curiozităţilor matematice. Puţine
fapte matematice sunt mai şocante pentru elevi decât proprietăţile ciudate ale unor numere. Un astfel de
număr sau set de numere bine alese, având proprietăţi numerice interesante au produs elevilor o
deosebită fascinaţie în momentul descoperirii.
Exemplul 1:
 Dacă îl înmulţim pe 37 cu 3 sau cu un multiplu de 3 (inclusiv 27) rezultatul va fi
exprimat printr-o cifră repetabilă de 3 ori:
37 x 3 = 111
37 x 6 = 222
37 x 9 = 333
Exemplul 2:
 Există câteva perechi de numere naturale la care suma şi produsul se deosebesc prin
poziţia cifrelor:

41
9 + 9 = 18 9 x 9 = 81
24 + 3 = 27 24 x 3 = 72
47 + 2 = 49 47 x 2 = 94
263 + 2 = 265 263 x 2 = 526

42
Într-una din lecţiile de matematică le-am propus elevilor un exemplu interesant în a cărui
rezolvare intervin atât atenţia, spiritul de observaţie cât mai ales gândirea logică.
 Cele 8 numere de câte 6 cifre au fost astfel alese, încât grupându-le cu o anumită logică
putem afla totalul adunării în "minte" în cel mult 8 secunde:

43
328645
491221
816304 1 000 000
117586 4 000 000
671355 1 000 000
508779
183696 1 000 000
882414 1 000 000

44
În clasa a IV-a, folosind distributivitatea înmulţirii faţă de adunare sau scădere elevii au
rezolvat repede numeroase exerciţii ce păreau dificile la prima vedere:
 Calculează:
(3+6+9+12+15) : (1+2+3+4+5) =
Rezolvare: 3 x (1+2+3+4+5) : ( 1+2+3+4+5) = 3
Elevii trebuie să sesizeze cum să folosească proprietăţile înmulţirii pentru a uşura calculul. Ei sunt
puşi în situaţia de a alege cele mai simple şi raţionale căi de rezolvare, selectează, compară, analizează
rezultatele date sau obţinute.
Astfel că rezolvă cu uşurinţă exerciţii de tipul celor de mai jos:
 Ştiind că a – b = 13 iar c +d = 11, calculaţi valorile expresiilor:
a. 4c + 4d - (3a - 3b) =
b. 59 - (2a - 2b) - (3c + 3d) =
 Dacă a x b = 18 iar c x a = 10, atunci calculaţi:
a x (b + c) : 7 =
a x (b - c) : 8 =
Rezolvare : (a x b + a x c) : 7 = (18 + 10):7 = 4

În concluzie, exerciţiile prin care se urmăreşte conştientizarea proprietăţilor operaţiilor, în contextul


cunoaşterii algoritmilor de calcul, duc implicit la educarea flexibilităţii gândirii.
Momentul de calcul mintal constituie o adevărată gimnastică a minţii şi s-a dovedit util în însuşirea
conştientă a celor patru operaţii şi în rezolvarea problemelor.

45