Sunteți pe pagina 1din 4

Dezvoltarea gândirii creatoare prin compunerea de probleme

Educarea creativităţii este un proces complex ce trebuie realizat pe tot parcursul şcolarităţii.
Compunerea problemelor va forma la elevi o gândire organizată, investigatoare şi creatoare, apropiindu-i
pe aceştia de cunoştinţe noi şi, în general de necunoscut, printr-un adevărat stil de cercetare.
Stimularea iniţiativei, a creativităţii, poate declanşa resorturi cognitive, afective şi psihomotorii ale
şcolarului mic, în procesul rezolvării şi compunerii problemelor.
Compunerea problemelor prin muncă independentă reprezintă un act de creaţie pentru şcolarul mic şi
un mijloc eficient pentru dezvoltarea spiritului de observaţie.
În compunerea problemelor elevii fac dovada că stăpânesc tehnicile de calcul, au deprinderi de a face,
un raţionament logic, vehiculează un limbaj matematic adecvat, transpun în contexte problematice
cunoştinţele teoretice acumulate.
Compunerea problemelor se va face într-o succesiune gradată a dificultăţilor, adaptată
particularităţilor de vârstă.
Astfel se pot compune:
• probleme referitoare la o acţiune, o punere în scenă, după imagini;
• probleme după modelul uneia rezolvate anterior;
• probleme cu indicarea operaţiilor matematice care trebuie efectuate;
• probleme cu indicarea mărimilor, cu sau fără date numerice date;
• probleme după un plan stabilit;
• probleme cu întrebare probabilistică;
• probleme după un exerciţiu numeric sau expresie literară;
• probleme după o schemă dată;
• probleme cu sprijin de limbaj;
• probleme cu modificarea conţinutului, a datelor, adăugarea altor întrebări;
• crearea liberă de probleme;
• probleme rebusistice, de perspicacitate, de logică, etc.
În activitatea de rezolvare a problemelor se trece treptat de la compunerea liberă la cea îngrădită de
anumite cerinţe din ce în ce mai restrictive. Important este gradul de independenţă ce se acordă elevilor.
Un procedeu de eficienţă sporită sub aspectul gândirii creatoare a elevilor din clasele a III-a, a IV-a
este compunerea de probleme după scheme. Fiind mai uşor percepute de elevi şi în special de cei cu
imaginaţie scăzută, schema îi ajută să aleagă acele mărimi ce pot stabili o relaţie logică în funcţie de
întrebarea problemei.
Am observat că elevii sesizează mai uşor datele problemei şi problemele simple din care este
alcătuită problema compusă după exemple rezolvate ca model.

130 130 x 2
:
+ + =

După această schemă un elev de nivel mediu a compus următoarea problemă:


„Un elev citeşte într-o lună 130 de pagini; a doua lună citeşte de două ori mai multe, iar în a treia
lună de trei ori mai puţin decât în primele două luni la un loc. Câte pagini a citit elevul în total?
În alcătuirea problemelor după scheme am indicat:
a) numerele şi operaţiile aritmetice dintre ele;
b) numai operaţiile;
c) numai numerele.
a)
15000 15000 x 3 15000 : 3

„Mioara a cheltuit într-o zi 15000 lei, fratele ei de 3 ori mai mult iar sora sa de 3 ori mai puţin. Câţi
lei au cheltuit împreună?”
De asemenea, am propus elevilor să compună probleme cu temă indicată şi operaţiile aritmetice care
trebuie efectuate.
 Alcătuiţi o problemă pentru rezolvarea căreia să fie nevoie de o operaţie de adunare, de scădere, de o
operaţie de înmulţire şi una de împărţire în legătură cu activitatea ce se desfăşoară în livadă, toamna.
Am mai realizat compuneri de probleme cu o întrebare dată, cu stabilirea întrebărilor ce se potrivesc
unui conţinut şi relaţii între date ale conţinutului.
 Cu întrebare dată
Compuneţi o problemă căreia să i se potrivească întrebarea:
• Câte kg de legume s-au vândut în acea zi la aprozar?
• Câţi lei s-au încasat pe marfa vândută?
• Câte lalele s-au livrat în cele 3 zile?
 Stabilirea întrebărilor ce se potrivesc unui enunţ dat:
"Un dreptunghi are aria egală cu 48 m 2 şi perimetrul egal cu 28 m. Laturile dreptunghiului sunt
exprimate prin numere naturale. Formulaţi întrebarea şi rezolvaţi problema !"
În funcţie de nivelul intelectual şi creativ al elevilor, ei au formulat diferite cerinţe:
• Care sunt dimensiunile dreptunghiului?
• Să se determine perimetrul triunghiului echilateral ce are latura egală cu suma laturilor
dreptunghiului;
• Să se afle aria unui pătrat a cărui latură este egală cu lăţimea dreptunghiului.
 Relaţii între date
l. Să se alcătuiască o problemă cunoscând că diferenţa dintre 2 numere este 100, câtul împărţirii celui
mai mare la cel mai mic este 13.
2. Să se formuleze o problemă în care prima mărime să fie 35, a doua mărime cu 6 mai mare iar suma
numerelor ce reprezintă cele două mărimi să formeze un număr care să se împartă exact la 4.
Formulare:
Într-o livadă sunt 35 meri şi cu 6 peri mai mulţi. Ei au fost plantaţi în rânduri de câte 4 pomi. Câte
rânduri de pomi fructiferi sunt în acea livadă?

- +

Un exerciţiu în direcţia cultivării originalităţii gândirii este cel de alcătuire de probleme după
scheme incomplete, completarea lor fiind sarcină separată a muncii de creaţie.
+ x

Pornind de la întrebarea problemei: ? = A+ B + C, A fiind mărime cunoscută iar B şi


C fiind raportate la valoarea lui A, am lăsat elevilor deplina independenţă în stabilirea
textului, stabilirea valorii lui A şi rezolvarea problemei.
 Compuneţi probleme după următoarele desene:
a) b)

162 2 105
2 2

c)

12 km

Analizând figurile de mai sus, elevii au dedus că primele două puncte reprezintă
probleme care se rezolvă prin metoda figurativă, iar ultima prin metoda mersului invers.
Comparând segmentele de la punctul C, elevii au stabilit legătura cu singura dată
cunoscută şi au compus enunţuri clare. Cei mai mulţi s-au orientat spre probleme de
mişcare.
„Un autobuz avea de parcurs un drum în 4 zile. În prima zi a parcurs 1/5 din drum, a
doua zi 1/3 din ce i-a rămas, a treia zi 1/2 din ce i-a rămas după a doua zi, iar a patra zi restul
de 12 km. Câţi km avea drumul?”