Henrietta Anne a Angliei, ducesă de Orléans 

(26 iunie 1644 - 30 iunie 1670), numită în

familie Minette[2], a fost cea mai mică fiică a regelui Carol I al Angliei și a Mariei Henrietta a
Franței.Henrietta s-a născut la Casa Bedford, Exeter. La două săptămâni de la nașterea ei, mama sa
a părăsit țara lăsând-o în grija lui Lady Villiers până a împlinit doi ani. După ce tatăl său a fost
îndepărtat de la tron și Anglia declarată republică în 1649, mama ei a dus-o la curtea Franței, unde
rege era nepotul ei, Ludovic al XIV-lea.La vârsta de 17 ani prințesa Henrietta s-a căsătorit cu vărul
ei, Filip al Franței, Duce de Orléans, unicul frate al regelui. Nunta a avut loc la Palatul Regal din Paris
la 31 martie 1661. Căsătoria a fost una nefericită[3], soțul ei preferând compania gentlemenilor.
Astăzi, ea este cunoscută prin corespondența cu fratele ei regele Carol al II-lea al Angliei, cu care ea
a fost foarte apropiată. A avut un rol determinant în negocierile Tratatului de la Dover (1670) care era
o alianță ofensivă și defensivă între Anglia și Franța. A murit la Château de Saint-Cloud, în apropiere
de Paris, la 30 iunie 1670, la numai două săptămâni de la semnarea tratatului.