Ghid Formatori

Lucrare realizat` [i tip`rit` \n 500 de exemplare
cu sprijinul Reprezentan]ei UNICEF \n Romnia,

cu fonduri primite din partea Comitetului
Na]ional UNICEF din Germania
ISBN 978-973-86817-9-0
Editura RO MEDIA
Ghid de formare
pentru mediatori
comunitari
Psih. Camelia MORARU
Psih. Oana NEGRU
Psih. Alexandru SUB}IRIC~
Ghid de formare
pentru mediatori
comunitari
Psih. Oana NEGRU
Lucrarea este elaborat` n cadrul Proiectului Alegeri care conteaz`..., conceput [i
implementat prin cooperarea dintre:
Centrul Educa]ia 2000+ (CEDU Romnia), organiza]ie membr` Soros Open Network
(SON) [i Reprezentan]a UNICEF n Romnia.
Finan]atori
Reprezentan]a UNICEF n Romnia, cu fonduri oferite prin Comitetul Na]ional pentru
UNICEF din Germania
Centrul Educa]ia 2000+
Managementul proiectului:
Coordonator de proiect: Crina Mo[neagu (CEDU, Romnia)
Coordonator comunicare: Ciprian Ciucu (CEDU, Romnia)
Autori:
Camelia Moraru
Oana Negru
Alexandru Sub]iric`
Layout [i tehnoredactare: Victoria Dumitrescu
Editare: Editura Educa]ia 2000+, Bucure[ti, Str. C`derea Bastiliei Nr. 33, Sector 1
Produc]ie: RO MEDIA tel./fax: 021-331.02.00
Descrierea CIP A Bibliotecii Na]ionale a Romniei
Ghid de formare pentru mediatori comunitari. - Bucure[ti:
Ro Media, 2007
ISBN 978-973-86817-9-0
376.74:323.1(=211.58)(498)
UNICEF, Centrul Educa]ia 2000+, 2007
Cuprins
3
R
INTRODUCERE
Programele de formare a formatorilor destinate
mediatorilor rromi 5
1. ROLUL FORM~RII PA{II UNUI PROGRAM
DE FORMARE 7
1.1. Formarea obiectivele unui program de formare destinat
[colii sau reprezentan]ilor comunit`]ii 7
1.2. Rolul form`rii \n strategia dezvolt`rii comunitare 9
1.3. Abordarea procesului de formare 11
Pasul 1. Ce a[ vrea s` fac? Cu cine? 12
Pasul 2. E nevoie de o discu]ie, de o mediere, de o
informare sau de un program de formare? 14
Pasul 3. Cine sunt cei cu care voi \ncepe formarea?
Ce [tiu deja? Ce \mi propun s` \i \nv`]? 17
Pasul 4. Ce voi face efectiv? (Formularea
obiectivelor form`rii) 25
Pasul 5. Ce a[tept s` se \ntmple?
(Formularea rezultatelor form`rii) 27
Pasul 6. Cum voi face ceea ce am de f`cut astfel \nct
s` m` asigur c` voi ob]ine ceea ce doresc? 27
1.4. Alegerea unei strategii de formare [i validarea acesteia 33
1.5. Adaptarea strategiilor de formare la grupul ]int` 34
2. ACTIVITATEA DE FORMARE PROPRIU-ZIS~ 37
2.1. Realizarea activit`]ilor pe care mi le-am propus 37
Prezentarea 37
Cum comunic? 40
2.2. Evaluarea activit`]ilor realizate \n cadrul unui
program de formare 47
Evaluarea performan]ei formabililor 48
Evaluarea formatorului 49
Evaluarea programului de formare 50
CUPRINS
3. COMPETEN}ELE FORMATORULUI 53
3.1. Competen]e de analiz` [i evaluare 55
3.2. Competen]e de comunicare 56
3.3. Competen]e de prezentare 57
3.4. Competen]e de asigurare a feed-back-ului 57
3.5. Competen]e de formare de noi abilit`]i 58
BIBLIOGRAFIE 60
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
4
7
Introducere
5
R
Principalele
programe de
formare
destinate
mediatorilor
rromi, derulate
\n ultimii ani \n
Romnia, au
urm`rit \n
principal
formarea de
abilit`]ilor de
mediere
sanitar`, [colar`
[i comunitar`.
Indiferent de tipul de mediere pe care \l ofer`, unul dintre cele mai
importante roluri ale mediatorului este acela de a se implica \n
asigurarea egalit`]ii de [anse [i a unei abord`ri bazate pe principii
multiculturale, de a lua parte la dezvoltarea comunit`]ii din care face
parte [i la cunoa[terea [i valorizarea ei de c`tre celelalte etnii din
comunitate.
Mediatorul are un rol important \n prevenirea situa]iilor de discriminare
\n [coal` [i comunitate, \n con[tientizarea practicilor [i atitudinilor
discriminative \n interiorul [i \n afara comunit`]ii. O parte a acestui rol
vizeaz` informarea cu privire la drepturile omului, la drepturile copilului,
la practici anti-discriminare.
7
Programele de formare a formatorilor
destinate mediatorilor rromi
INTRODUCERE
Rolul mediatorului
n [coal`
Cunoa[te politicile, practicile
[i strategiile [colii;
Cunoa[te colectivul [colii,
cultura organiza]ional`
formal` [i informal`;
[i asum` valoril` [colii [i
prezint` locul [i rolul lor n
dezvoltarea copiilor;
Promoveaz` valorile
comunit`]ii n [coal`;
Mediaz` rela]ia [coal`-
comunitate
Mediaz` conflictele care pot
ap`rea ntre familie,
comunitate [i [coal`;
Ac]ioneaz` cu calm, tact [i
toleran]` n medierea
situa]iilor speciale care pot
interveni n mediul [colar sau
familial;
Lucreaz` n echip` att cu
directorul [colii [i cu
personalul [colii, ct [i cu
reprezentan]ii comunit`]ii;
Promoveaz` valori ca
multiculturalitate, incluziune [i
[anse egale att n mediul
[colar ct [i n comunitate,
avnd un angajament
personal ferm n aceast`
direc]ie;
Ajut` elevii rromi s`
dep`[easc` barierele care i
mpiedic` s` se dezvolte n
concordan]` cu poten]ialul lor;
Ajut` elevii, p`rin]ii, profesorii,
colegii s` dep`[easc`
barierele care mpiedic` copiii
rromi s` participe la educa]ie
bias`ri sociale, culturale,
lipsa de ncredere n educa]ia
formal`.
Rolul mediatorului
n comunitate
Cunoa[te specificul comu-
nit`]ii istorie, tradi]ii, valori,
evenimente, figuri reprezen-
tative, dinamic`, resurse;
[i asum` valoril` [colii [i
prezint` locul [i rolul lor n
dezvoltarea copiilor;
Promoveaz` valorile [colii n
comunitate;
Identific` nevoile comunit`]ii;
Identific` problemele
comunit`]ii;
Proiecteaz` interven]ii la nivelul
comunit`]ii;
Negociaz` [i ofer` suport
pentru familii [i [colari n sco-
pul cre[terii particip`rii elevilor
rromi la procesul educa]ional;
Evalueaz` interven]iile;
Particip` la via]a comunit`]ii,
realizeaz` activit`]i de nego-
ciere [i mediere comunitar`;
Ofer` consultan]` [i orientare
familiilor cu privire la diferite
aspecte sociale [i educa]io-
nale cunoa[te politicile din
domeniul social [i educa]ional,
institu]iile care le implemen-
teaz` [i facilit`]ile oferite de
acestea;
Comunic` u[or [i adecvat cu
orice fel de interlocutor;
Comunic` [colii problemele [i
punctele de vedere ale famili-
ei [i comunit`]ii n leg`tur` cu
diverse situa]ii;
Se asigur` c` personalul [colii
cunoa[te situa]iile particulare
sau problemele elevilor care i
pot mpiedica s` urmeze regu-
lat cursurile;
Lucreaz` n echip` cu directo-
rul [colii [i cu personalul [colii
ct [i cu reprezentan]ii
comunit`]ii;
Promoveaz` valori ca
multiculturalitate, incluziune [i
[anse egale att n mediul
[colar ct [i n comunitate
avnd un angajament
personal ferm n aceast`
direc]ie.
6
7
Exerci]ii
Analiza]i rolul
mediatorului
[colar n [coal`
[i comunitate.
Ce competen]e
trebuie s` aib`
mediatorul
[colar pentru a
putea realiza
aceste roluri?
Care sunt
principalele
valori personale
asociate rolului
de a promova
valori multicul-
turale?
Rolul form`rii - pa[ii unui program de formare
7
R
ROLUL FORM~RII
PA{II UNUI PROGRAM DE FORMARE
7
1.1 Formarea obiectivele unui program de
formare destinat [colii sau reprezentan]ilor
comunit`]ii
Educa]ia este un proces continuu care are ca scop dezvoltarea per-
soanei pe diferite nivele ale personalit`]ii cognitiv, comportamental,
emo]ional.
Formarea \nv`]area unor cuno[tin]e, deprinderi, comportamente
foarte specifice [i precis definite care pot fi evaluate ca atare.
Educa]ia [i formarea sunt procese interdependente n dezvoltarea
personal` a oric`rui individ. Rolul programelor de formare este
important pentru dezvoltarea comunit`]ii, ele fiind un foarte bun
instrument de formare de noi deprinderi, comportamente, atitudini.
Una din cele mai importante activit`]i a mediatorului [colar este
aceea de informare [i formare de comportamente [i atitudini la
nivelul [colii, n echip` cu cadrele didactice sau la nivelul comunit`]ii.
n acest context beneficiile unui program de formare corect planificat
pot fi:
dezvoltarea capacit`]ii de analiz` [i sintez` a
problemelor specifice comunit`]ii din care face
parte;
cunoa[terea aprofundat` a comunit`]ii din care
face parte;
dezvoltarea capacit`]ii de comunicare [i
negociere;
dezvoltarea capacit`]ii de rela]ionare;
implicarea n proiecte de dezvoltare comunitar`;
formarea capacit`]ii de a dezvolta echipe;
dezvoltarea abilit`]ilor de lucru n echip`.
1
Una din cele mai
importante activi-
t`]i a mediatorului
[colar este aceea
de informare [i for-
mare de comporta-
mente [i atitudini
la nivelul [colii, n
echip` cu cadrele
didactice sau la
nivelul comunit`]ii.
Pentru mediator
identificarea prejudec`]ilor, miturilor, a atitudinilor [i a
comportamentelor discriminatorii;
dezvoltarea de noi abilit`]i;
dobndirea de cuno[tin]e noi;
dezvoltarea abilit`]ilor de comunicare;
stimularea creativit`]ii;
dezvoltarea gradului de implicare.
dezvoltarea sentimentului de echip`;
identificarea ct mai multor solu]ii pentru un anumit tip de probleme;
dezvoltarea abilit`]ilor de comunicare [i argumentare;
implicarea n identificarea de modalit`]i concrete de interven]ie n
comunitate.
dezvoltarea;
schimbarea climatului;
dobndirea de noi valori;
ini]ierea de schimb`ri;
cre[terea gradului
de apartenen]` a
membrilor la comu-
nitate;
cre[terea gradului
de cunoa[tere a
comunit`]ii din care
indivizii fac parte;
cre[terea gradului
de coeziune al
comunit`]ii.
8
7
Pentru grup
Pentru [coal` [i comunitate
Pentru participantul la activit`]ile de formare
9
R
Ce este comunitatea?
Comunitatea este o unitate spa]ial` sau teritorial` de organizare
social` \n care indivizii au un sens al identit`]ii [i apartenen]ei
exprimate \n rela]ii sociale continue (Schifirne], apud Gavrilu]`, 2003).
Dimensiuni ale comunit`]ii (Gavrilu]`, 2003):
O Geografic`: totalitatea rela]iilor de vecin`tate [i interac]iune
social` care se manifest` \ntr-un teritoriu dat;
O Comportamental`: mul]imea ac]iunilor care caracterizeaz` un
anumit grup \n raport cu altele;
O Identitar`: exist` mai multe tipuri de identit`]i, precum cea
determinat` de teritoriul comun, identitate \ntemeiat` pe etnie,
vrst`, sex, religie etc.
Elementele unei comunit`]i
O Indivizi [i familii (restrnse, l`rgite);
O Institu]ii guvernamentale locale (prim`ria,
consiliul local, gr`dini]a, [coala, poli]ia);
O Unit`]i economice (persoane autorizate s`
desf`[oare activit`]i economice, asocia]ii
familiale, societ`]i cu responsabilitate limitat`,
societ`]i comerciale etc.);
O Partide, filiale locale ale unor partide;
O Societate civil` (grupuri de ini]iativ`, asocia]ii
comunitare, funda]ii);
O Biserici;
O Pres` local`;
O Infrastructur` [i mediu natural (construc]ii, drumuri, terenuri
virane, terenuri agricole, p`duri, ape curg`toare, lacuri etc).
7
1.2 Rolul form`rii \n strategia dezvolt`rii
comunitare
Comunitatea este o
unitate spa]ial` sau
teritorial` de
organizare social` \n
care indivizii au un
sens al identit`]ii [i
apartenen]ei
exprimate \n rela]ii
sociale continue
(Schifirne], apud
Gavrilu]`, 2003).
Cum pot contribui programele de informare [i formare la
transformarea unei comunit`]i?
1. prin noi atitudini [i valori;
2. prin cuno[tin]e noi;
3. prin formarea de competen]e;
4. prin valorizarea [i promovarea ideilor
membrilor acesteia;
5. prin echipe de \nv`]are;
6. prin facilitarea \nv`]`rii;
7. prin facilitarea producerii [i schimbului
de idei.
|n cadrul unor activit`]i de grup analiza]i [i
discuta]i aceste aspecte cu colegii dvs.
10
7
Beneficii ale programelor de formare pentru...
Mediator
Un individ din
comunitate
Un grup din
comunitate
Un grup de
cadre didactice
[i autorit`]i
locale
Exerci]ii
De ce crede]i c` este
important pentru o
persoan`, un grup
sau o comunitate
s` participe la un
program de
formare?
Abordarea sistemic` se realizeaz` pas cu pas, urm`rind o anumit`
logic`:
11
R
7
1.3 Abordarea procesului de formare
1
Nevoile celor pentru
care fac programul
Preg`tirea form`rii
Evaluarea Realizarea activit`]ilor
1
Pentru o prezentare mai detaliat` vezi Buckley R., Caple J., 2004, The Theory and Practice of
Training, 5
th
Edition, Kogan Page, London and Sterling, VA
Exerci]ii
Care dori]i s` fie
rolul dvs. \n comuni-
tatea din care veni]i,
identifica]i rolul [i pe
baza acestuia \ncer-
ca]i s`:
a. identifica]i
elementele [i
institu]iile din
comunitate cu
care colabora]i
sau ar trebui s`
colabora]i [i de ce;
b. activit`]i pe care
le-a]i putea derula
\n colaborare.
Imagina]i-v` c`
realiza]i un program
de formare pentru
p`rin]ii rromi. Ce
tem` ar avea? Cum
a]i selecta grupul
]int`?
Colaboratori din comunitate
De ce sunt
importan]i?
Activit`]i derulate
\n parteneriat/
colaborare
? ?
Program de formare pentru p`rin]ii rromi
Tema
abordat`
Program de formare
pentru p`rin]ii rromi
? ?
Pa[i \n abordarea sistemic` a programelor de
formare:
Pasul 1. Ce a[ vrea s` fac? Cu cine?
O Se clarific` aspectele legate de:
identificarea grupului ]int` cine sunt
oamenii cu care voi lucra? Vrsta?
Preocup`ri? Care este problema pe care
doresc s` o rezolv?
12
7
Exerci]ii
Citi]i cu aten]ie
rolurile mediatorului
[colar \n [coal` [i \n
comunitate.
Rolul mediatorului n [coal`
Cunoa[te politicile, practicile [i strate-
giile [colii;
Cunoa[te colectivul [colii, cultura orga-
niza]ional` formal` [i informal`;
|[i asum` valoril` [colii [i prezint` locul
[i rolul lor \n dezvoltarea copiilor;
Promoveaz` valorile comunit`]ii \n [coal`;
Mediaz` rela]ia [coal`-comunitate;
Mediaz` conflictele care pot ap`rea
\ntre familie, comunitate [i [coal`;
Ac]ioneaz` cu calm, tact [i toleran]` \n
medierea situa]iilor speciale care pot
interveni \n mediul [colar sau familial;
Lucreaz` \n echip` cu directorul [colii [i
cu personalul [colii ct [i cu reprezen-
tan]ii comunit`]ii;
Promoveaz` valori ca multiculturalitate,
incluziune [i [anse egale att \n mediul
[colar ct [i \n comunitate avnd un
angajament personal ferm \n aceast`
direc]ie;
Ajut` elevii rromi s` dep`[easc` barie-
rele care \i \mpiedic` s` se dezvolte \n
concordan]` cu poten]ialul lor;
Ajut` elevii, p`rin]ii, profesorii, colegii
s` dep`[easc` barierele care \mpiedic`
copiii rromi s` participe la educa]ie
bias`ri sociale, culturale, lipsa de \ncre-
dere \n educa]ia formal`.
Rolul mediatorului n comunitate
Cunoa[te specificul comunit`]ii isto-
rie, tradi]ii, valori, evenimente, figuri re-
prezentative, dinamic`, resurse;
|[i asum` valoril` [colii [i prezint` locul
[i rolul lor \n dezvoltarea copiilor;
Promoveaz` valorile [colii \n comunitate;
Identific` nevoile comunit`]ii;
Identific` problemele comunit`]ii;
Proiecteaz` interven]ii la nivelul comu-
nit`]ii;
Negociaz` [i ofer` suport pentru familii
[i [colari \n scopul cre[terii particip`rii
elevilor rromi la procesul educa]ional;
Particip` la via]a comunit`]ii, realizeaz`
activit`]i de negociere [i mediere co-
munitar`;
Ofer` consultan]` [i orientare familiilor
cu privire la diferite aspecte sociale [i
educa]ionale cunoa[te politicile din
domeniul social [i educa]ional, institu-
]iile care le implementeaz` [i facilit`]ile
oferite de acestea;
Comunic` u[or [i adecvat cu orice fel
de interlocutor;
Comunic` [colii problemele [i punctele
de vedere ale familiei [i comunit`]ii \n
leg`tur` cu diverse situa]ii;
13
R
Exerci]ii
Pe baza acestor
roluri [i atribu]ii
identifica]i punctual:
a. cuno[tin]ele pe
care mediatorul
trebuie s` le
dezvolte la nivelul
elevilor, p`rin]ilor,
personalului
didactic
b. comportamen-
tele pe care le
pute]i media sau
forma
c. atitudini pe care
le pute]i influen]a
sau chiar modifica
Rolul mediatorului n comunitate
Se asigur` c` personalul [colii cunoa[te situa]iile
particulare sau problemele elevilor care \i pot \mpiedica
s` urmeze regulat cursurile;
Se asigur` c` personalul [colii cunoa[te situa]iile
particulare sau problemele elevilor care \i pot \mpiedica
s` urmeze regulat cursurile;
Lucreaz` \n echip` cu directorul [colii [i cu personalul
[colii ct [i cu reprezentan]ii comunit`]ii;
Promoveaz` valori ca multiculturalitate, incluziune [i
[anse egale att \n mediul [colar ct [i \n comunitate
avnd un angajament personal ferm \n aceast`
direc]ie.
Pasul 2. E nevoie de o discu]ie, de o mediere, de o informare sau
de un program de formare?
OSe analizeaz` \n ce m`sur` formarea este solu]ia pentru proble-
ma cu care ne confrunt`m:
analiza problemei ce vreau s` discut? Cu cine? De ce? Care
sunt solu]iile pentru problema identificat`? E o problem`
simpl` sau complicat`? Cei c`rora m` adresez au nevoie de
informa]ii noi au nevoie s` \nve]e lucruri noi pentru a rezolva
problema care ne preocup` la nivelul comunit`]ii?
solu]ii posibile pentru problema identificat` cum poate fi
rezolvat` problema [i de c`tre cine? Care este cea mai bun`
solu]ie? Care este cea mai bun` metod` de a informa [i
implica oamenii \n rezolvarea problemei respective?
14
7
Activit`]i
desf`[urate de
un mediator
[colar rrom...
CUNO{TIN}E COMPORTAMENTE ATITUDINI
EXEMPLU:
Mediaz` conflictele
care pot ap`rea \ntre
familie, comunitate
[i [coal`.
- elevi, profesori:
care sunt avantajele
rezolv`rii pa[nice a
unui conflict, cum
poate fi solu]ionat
un conflict pe care
amiabil`, ce \nseam-
n` comunicarea
asertiv` \n situa]ii
de conflict?
- s` \[i apere
drepturile f`r` a
\nc`lca drepturile
celorlal]i;
- s` se centreze pe
rezolvarea problemei
[i nu pe emo]ii nega-
tive (ex. furie);
- s` \i lase [i pe
ceilal]i s` \[i spun`
punctul de vedere;
- s` nu foloseasc`
violen]a fizic` sau
verbal`.
Singura cale de
a rezolva un conflict
este s` strig la ce-
l`lalt (negativ);
Sunt mai multe
moduri prin care
pot rezolva un con-
flict f`r` s` folo-
sesc violen]a ver-
bal` sau fizic`
(pozitiv).
Prin aceste activit`]i formez/dezvolt/perfec]ionez/
influen]ez...
A r`spunde la aceste \ntreb`ri presupune:
Analiza de nevoi la nivelul comunit`]ii nevoi necesare \n rela]ie cu
problema identificat`
Programul de formare e bine s` fie proiectat astfel \nct s` fie adaptat
nevoilor de formare ale grupului ]int`. Este bine ca pe parcursul
analizei de nevoi, care se realizeaz` \n comunitate, s` se creeze cel
pu]in nevoia de a fi informat \ntr-un domeniu \n care grupul ]int` este
mai pu]in informat sau la care a avut acces redus, altfel acesta s-ar
putea s` nu simt` vreo nevoie legat` de problematica form`rii.
Analiza performan]elor
Ulterior analizei nevoilor este identificat nivelul la care a fost
dezvoltat comportamentul pe care noi dorim s` \l form`m. De
exemplu, dac` ne propunem s` form`m p`rin]ilor competen]e legate
de respectarea drepturilor copilului trebuie s` [tim exact care au fost
comportamentele de acest fel care au fost dezvoltate anterior form`rii
[i care au fost comportamentele \n dezacord. Mai jos ave]i un
exemplu de comportamente care sunt evaluate \n cazul participan]ilor
la cursuri de formare de formatori, care doresc s` devin` la rndul lor
formatori \ntr-o zi.
Exemplu de comportamente care pot fi evaluate
2
Scal`: 0 niciodat`; 1 rareori; 2 deseori; 3 - \ntotdeauna
15
R
Categoria
comportamental`
Descriere
0 1 2 3
COMUNICARE VERBAL~
Propune idei
Formuleaz` idei clare [i argumentate,
propune subiecte de discu]ie
Face sugestii
Formuleaz` sugestii, caut` suport
pentru a continua ideea
Solicit` idei [i
sugestii
Invit` al]i membrii ai grupului s`
discute
Construie[te
Duce mai departe o idee,
argumenteaz` \n continuare, dezvolt`
Ofer` suport
|[i formuleaz` clar sus]inerea unei idei
sau opinii
Caut` clarific`ri
Solicit` recapitularea ideilor sau
informa]iilor pentru a verifica personal
gradul de \n]elegere
Frecven]a
2
Dup` Rackham, Morgan 1977, Argyle, 1969
16
7
Caut` informa]ii
Cere informa]ii suplimentare sau
identific` [i aduce \n discu]ie
informa]ii relevante pentru tem`, pe
care ceilal]i le-au adus \n discu]ie dar
care nu au fost valorificate
Face o sintez`
Ofer` o sintez` a celor discutate
anterior
Ofer` informa]ii
Ofer` informa]ii suplimentare,
clarific`ri, fapte pentru sus]inerea
ideilor sale atunci cnd este solicitat
Implic` al]i
participan]i la
discu]ie
Face eforturi pentru a implica [i al]i
participan]i \n discu]ie
Exprim`
sentimente
Exprim` sentimente cu privire la ideile
puse \n discu]ie [i la modul \n care
decurge conversa]ia
Exprim`
dezacordul
|[i declar` explicit dezacordul [i \[i
exprim` punctele de vedere critice cu
privire la alte persoane
Ap`rare/atac
Manifest` reac]ii emo]ionale puternice
de atac sau ap`rare
Blocare
Formuleaz` obiec]ii sau blocheaz`
propuneri f`r` a oferi alternative
Excluderea din
discu]ie
Exclude sau \ncearc` s` exclud` o
persoan` din discu]ie prin \ntreruperea
acesteia, vorbe[te \n paralel cu
aceasta sau o ignor`
Dezacord tacit
Formuleaz` opinii contrare, aflate \n
contradic]ie cu ceea ce se discut` f`r`
a \[i manifesta clar dezacordul
COMUNICARE NON-VERBAL~
Contact corporal
Strngerea minilor, \mbr`]i[area la
plecare, atingerea corpului celuilalt
Pozi]ionarea [i
proximitatea
Distan]a [i modul de pozi]ionare fa]`
de ceilal]i \n timpul discu]iei
Postura Interesul exprimat de postur`
Expresia facial` [i
gesturile
Emo]ii exprimate
Privirea
Modul de stabilire al contactului vizual
direct, deschis
Analiza competen]elor [i abilit`]ilor necesare
Dup` analiza performan]elor se trece la identificarea competen]elor [i
abilit`]ilor care trebuie dezvoltate [i la caracterizarea acestora \n
termeni de:
1. cuno[tin]e ce cuno[tin]e trebuie dezvoltate, \nv`]ate;
2. competen]e intelectuale, sociale,
comunica]ionale, etc. care trebuie
dezvoltate;
3. comportamente care trebuie modificate
sau formate;
4. atitudini negative sau care nu sunt
formate.
Aceast` analiz` se face \n paralel cu analiza
individual` a competen]elor [i abilit`]ilor
existente pentru a se face o prim` aproximare
a compozi]iei grupurilor ]int`.
Analiza nevoilor de dezvoltare personal`
De obicei adul]ii au anumite nevoi de
dezvoltare personal` pe care doresc s` le
urmeze. De exemplu, cineva dore[te s` devin`
un bun vorbitor \n public, iar un altul dore[te
s` poat` negocia conflicte. |n introducerea
unor form`ri mai pu]in tradi]ionale v` pute]i
folosi de aceste nevoi de dezvoltare personal`
pentru a ini]ia formarea.
Pasul 3. Cine sunt cei cu care voi \ncepe
formarea? Ce [tiu deja? Ce \mi propun s` \i
\nv`]?
OAnaliza propus` ca exerci]iu \mi spune de
ce am nevoie s` rezolv problema de o
mediere, informare sau formare [i care
este grupul cu care trebuie s` fac asta.
17
R
Exerci]ii
Analiza]i Exemplele de
comportamente care
pot fi evaluate
(Rackham, Morgan
1977, Argyle, 1969),
dup` cum sunt prezen-
tate \n cadrul acestui
capitol, dup` care:
a. Realiza]i-v` auto-
evaluarea pentru
aceste comporta-
mente verbale [i
non-verbale, pe o
scal` de la 0 (nicio-
dat`) la 3 (\ntot-
deauna), prin
raportare la modul
\n care considera]i
c` sunte]i dvs.
b. Solicita]i unei per-
soane apropiate s`
v` evalueze pe
aceast` scal`. Apar
diferen]e \ntre cele
dou` evalu`ri?
c. Realiza]i aceast`
evaluare [i pentru
al]i colegi [i inte-
gra]i elementele de
evaluare verbal` [i
non-verbal` \n
analiza viitorilor
participan]i la pro-
grame de formare
pe care le ve]i sus-
]ine.
Ca s` pot s` \mi planific ce am de f`cut \n cadrul
programului de
formare este nevoie s` [tiu:
Cum \nva]` cei cu care voi lucra?
Ce [tiu, ce gndesc, ce simt, ce atitudine
au fa]` de problem`?
Ce ar fi bine s` [tie, s` simt`, s` fac`, ce
atitudine ar fi bine s` aib` ca s` poat`
rezolva problema cu care comunitatea se
confrunt`?
Ce vrsta au cei pe care \i voi invita? Ce gen? Ce statut
social? Cum va trebui s` m` comport \n func]ie de asta? Care
sunt normele comunit`]ii [i valorile acesteia \n ceea ce
prive[te vrsta, genul [i statutul social?
Au mai participat la astfel de activit`]i? M` pot ajuta \n
realizarea activit`]ilor pe care mi le propun?
Aceast` secven]` se nume[te analiza grupului ]int` [i presupune
aflarea modului \n care adultul \nva]` [i a[tept`rile acestuia cu privire
la ceea ce ne propunem s` facem \n formare.
18
7
Analiza grupului-
]int` presupune
aflarea modului \n
care adultul \nva]`
[i care sunt a[tep-
t`rile acestuia le-
gate de formarea
pe care ne-am pro-
pus s` o realiz`m.
Cum \nva]` [i cum este adultul cu care voi lucra?
1. Imaginea de sine: pe m`sur` ce se maturizeaz` este mai
independent`, se bazeaz` pe experien]a proprie, consider` c` are
solu]ii potrivite pentru problemele cu care se
confrunt`, dac` nu le are le ob]ine de la cei pe
care \i consider` ca avnd mai multe cuno[tin]e
sau autoritate.
2. Experien]a: experien]ele personale sunt
\ntotdeauna cele pe care le folose[te, pe care se
bazeaz` atunci cnd \nva]` ceva nou.
3. |nva]` ce \l intereseaz`: adultul \nva]` \n
special lucruri care \l intereseaz` ca s` \[i fac` mai bine treaba, s` \[i
p`streze un anumit statut sau autoritate asupra celorlal]i.
4. Utilitatea \nv`]`rii: adul]ii doresc ca ceea ce \nva]` s` fie simplu,
practic [i aplicabil imediat. De asemenea sunt mult mai interesa]i de
\nv`]area prin rezolvare de probleme dect de \nv`]area de concepte
teoretice noi.
5. De ce \nva]`: nu mai \nva]` pentru c` trebuie sau pentru o
recompens` ci mai degrab` pentru c` dore[te [i \l intereseaz`.
Foarte important \n formare este s` cunoa[tem modul \n care fiecare
dintre noi \nva]` cel mai bine. Acest mod este strns legat de tipurile
specifice de inteligen]`
3
.
Cum vede lumea? Ce fel de inteligen]` are?
|n func]ie de modul \n care oamenii rezolv` probleme \n lume,
respectiv interac]ioneaz` cu aceasta, Gardner a ajuns la concluzia c`
exist` mai multe tipuri de inteligen]`:
Lingvistic` a gndi \n cuvinte [i a folosi cuvintele pentru a exprima
[i \n]elege realitatea. Este tipul de inteligen]` folosit cel mai des \n
comunicare. Cei cu inteligen]` lingvistic` \nva]` repede limba
matern`, \nva]` limbi str`ine, citesc u[or [i cu pl`cere, se folosesc cu
mult succes de cuvinte pentru a convinge, pentru a rezolva conflicte,
pentru a negocia.
Logico matematic` a gndi \n termeni de cauz` [i efect, a \n]elege
rela]iile dintre ac]iuni, obiecte [i idei, abilitatea de a calcula, de a
num`ra, de a rezolva probleme.
19
R
3
Teoria inteligen]elor multiple - Gardner
Cum \nva]` [i cum
este adultul cu care
voi lucra?
imaginea de sine;
experien]a;
\nva]` ce \l
intereseaz`;
utilitatea \nv`]`rii;
de ce \nva]`.
Muzical` a gndi \n sunete, ritmuri, melodii [i
rime, a fi sensibil la ton, abilitatea de a
recunoa[te, crea [i reproduce muzica folosind un
instrument sau vocea, capacitatea de a asculta.
Spa]ial` a gndi \n imagini, de a lucra cu
obiecte, capacitatea de a \n]elege rela]iile spa]iale.
Naturalist` - a \n]elege lumea natural`, incluznd
plante, animale, abilitatea de a recunoa[te [i
clasifica indivizi, specii, pl`cerea de a interac]iona
cu diferite animale.
Kinestezic` a gndi \n mi[c`ri, a folosi corpul \n
diferite moduri.
Interpersonal` a gndi despre alte persoane, a le \n]elege, a
recunoa[te diferen]ele dintre oameni [i a aprecia modul lor de
gndire, fiind sensibil la motivele, inten]iile [i st`rile lor.
Inteligen]a emo]ional`
4
este un tip particular de inteligen]` social`
sau interpersonal` caracterizat` prin:
a. cunoa[terea propriilor emo]ii
- con[tientizarea, recunoa[terea unui sentiment, capacitatea de
a \]i analiza [i urm`ri sentimentele.
b. controlul propriilor emo]ii
- a face fa]` situa]iilor stresante, anxiet`]ilor, iritabilit`]ii;
- adaptarea reac]iilor emo]ionale.
c. motivarea personal`
- subordonarea propriilor emo]ii unui scop;
- recunoa[terea emo]iilor la celelalte persoane;
- empatia, capacitatea de a surprinde [i a interpreta semnale
subtile privind starea emo]ional` sau nevoile unei persoane
la un anumit moment dat.
d. ini]ierea [i \ntre]inerea rela]iilor interpersonale
- abilitatea de a interac]iona cu ceilal]i, de a-i conduce, de a fi
eficient \n rela]iile interpersonale.
Inteligen]a emo]ional` apare ca o abilitate esen]ial` \n asigurarea
succesului \n colectiv, a succesului la locul de munc`. Dezvoltarea
abilit`]ilor noastre emo]ionale influen]eaz` modul \n care suntem
20
7
4
Continund tradi]ia ini]iat` de Gardner, Goleman [i Salovey identific` inteligen]a emo]ional`
Tipuri de
inteligen]`:
lingvistic`;
logico-
matematic`;
muzical`;
spa]ial`;
naturalist`;
kinestezic`;
interpersonal`;
emo]ional`;
intrapersonal`;
existen]ial`.
v`zu]i de ceilal]i, modul \n care reac]ion`m la schimbarea climatului
\n care \nv`]`m sau muncim.
Intrapersonal` a gndi despre [i a se \n]elege pe sine, a fi con[tient
de punctele tari [i cele slabe, a planifica eficient atingerea
obiectivelor personale, se bazeaz` pe autocunoa[tere [i capacitatea
de luare a deciziilor.
Existen]ial` specific celor care \[i pun \ntreb`ri despre sensul vie]ii,
fericire, \nceputul Universului, Dumnezeu.
Fiec`rui tip de inteligen]` \i este asociat un stil preferat de \nv`]are
care poate fi utilizat \n activitatea de formare. Adultul \n general are
cteva stiluri de \nv`]are preferate, dominante. Utilizarea de metode
care s` stimuleze utilizarea mai multor stiluri de \nv`]are este foarte
bun`. Este indicat ca activit`]ile de formare s` fie elaborate astfel
\nct s` utilizeze ct mai divers (prin jocuri de rol, simul`ri, activit`]i
de grup, activit`]i creative, etc.) toate stilurile de \nv`]are posibile ale
formabililor.
Fiecare dintre noi are mai multe stiluri de \nv`]are pe care le
utilizeaz` \n mod frecvent. |n tabelul urm`tor sunt prezentate stilurile
de \nv`]are. O persoan` poate avea mai multe stiluri de \nv`]are pe
care le utilizeaz` \n mod predominant, pentru anumite tipuri de
sarcini sau activit`]i. Stilurile de \nv`]are nu sunt bune sau rele, ele
sunt utile \n func]ie de tipul activit`]ii de \nv`]are.
21
R
22
7
STILURI DE
|NV~}ARE
CE |I PLACE?
|NVA}~ MAI BINE
PRIN?
Cel care \nva]`
prin limbaj
se joac` cu
cuvintele
Poeziile, proza, teatrul, scenetele
|i place s` memoreze, s` compun`
poezii, s` scrie scrisori
Prin cuvintele pe care
le aude, le vede, le spune,
le scrie
Cel care \nva]`
descoperind
rela]ii logice
logicul
Matematica, [tiin]ele exacte,
problemele, tehnica
|i place s` descopere structuri,
algoritmi, rela]ii cauzale sau func]ionale
Prin schematizare, rezolvare
de situa]ii concrete,
experimente, descoperire
Cel care \nva]`
prin ceea ce vede
vizualul
|i place s` deseneze, s` coloreze,
s`-[i imagineze \n minte
|i plac filmele
Prin reprezentare vizual`:
scheme, h`r]i, filme,
ilustra]ii
Cel care \nva]` cu
ajutorul muzicii
iubitorul de
muzic`
Asociaz` fiecare stare emo]ional`
cu un ritm muzical;
Folose[te des \n limbajul verbal
sunete, motive melodice, care
semnific` uimire, \ncntare
Prin sonorit`]i, ritmuri
melodice, asociate
materialului de \nv`]at,
re]in muzica informa]iilor
pe care le ob]in
Cel care \nva]`
prin mi[care
cel care se mi[c`
Dau din picior, se mi[c` tot timpul,
le place s` danseze, s` exprime
orice prin mi[c`ri corporale
Prin mi[c`ri, trebuie s`
\n]eleag` dinamica
materialului, s`-l exprime
Cel care \nva]` \n
mod interpersonal
socialul
|i place s` vorbeasc`, s` dea sfaturi;
S` atrag` [i s` men]in` aten]ia asupra
lui, s` comunice, s` captiveze
Prin analiza, discutarea
materialului, prin sus]inerea
p`rerilor pro sau contra,
prin interac]iune
Cel care \nva]`
de unul singur
individualul
S` fie singur, s` r`mn` el, cu
cartea lui sau treaba lui, s` aib`
lini[te, s` fie l`sat \n pace
|nva]` foarte bine atunci
cnd este de unul singur
23
R
Tipul de inteligen]`
Modalit`]i de prezen-
tare [i organizare a
informa]iei \n cadrul
activit`]ilor de formare
Lingvistic` EXEMPLU:
- prezent`ri verbale ale
materialului, discu]ii,
dezbateri;
- utilizarea unor materiale
scrise pentru aprofunda-
rea temelor de discu]ie;
- oferirea de oportunit`]i
persoanelor de a-[i
exprima propriul punct
de vedere.
Logico matematic`
Muzical`
Spa]ial`
Naturalist`
Kinestezic`
Interpersonal`
Intrapersonal`
Exerci]ii
Pornind de la tipurile de
inteligen]` [i stilurile de
\nv`]are, da]i exemple
modalit`]i de
prezentare a informa]iei
\n cadrul activit`]ilor de
formare, care s` se
potriveasc` fiec`rui stil.
|ncerca]i s` v` gndi]i
la modul \n care ar
trebui prezentat`
informa]ia (echilibrul
\ntre prezent`ri verbale,
imagini, realizarea
efectiv` a unor activit`]i
practice, sublinierea
leg`turilor logice, etc.)
pentru persoane care
au aceste caracteristici.
Ce \nv`]`m din faptul c` exist` mai multe tipuri
de inteligen]` pe care le putem utiliza \n
formare?
|nv`]`m s` diferen]iem
Principii generale ale diferen]ierii sunt:
O sarcini care respect` individul;
O grupare flexibil` a materialului [i indivizilor;
O \nv`]are prin cooperare;
O adaptarea \n func]ie de nevoile [i
caracteristicile indivizilor [i a grupului.
Diferen]ierea se poate astfel realiza la nivelul:
O Con]inutului ce spun;
O Procesului ce [i cum fac;
O Produsului ce doresc s` ob]in de la fiecare
grup.
Criteriile dup` care se face diferen]ierea sunt:
O Interese;
O Stil de \nv`]are.
O formare diferen]iat` va fi cea \n care:
O Adul]ii fac alegeri bazate pe interese;
O Exist` oferte de formare pentru mai multe
stiluri de \nv`]are;
O Timpul este folosit flexibil \n func]ie de nevoile
participan]ilor;
O Sunt furnizate materiale multiple pentru
participan]i;
24
7
Utiliza]i caracteristicile inteligen]ei emo]ionale [i
realiza]i portretul robot al unei persoane cu un
nivel ridicat de inteligen]` emo]ional`, identificnd
punctual caracteristicile sale.
Exerci]ii
a. Pe baza acestui
portret, \ncer-
cui]i care sunt
caracteristicile
legate de inte-
ligen]a emo]io-
nal` pe care le
reg`si]i la dvs.
b. Cere]i unei per-
soane apropiate
(coleg, membru
al familiei) s`
bifeze din cadrul
portretului robot
acele aspecte
pe care le con-
sider` relevante
la dvs. Exist`
vreo diferen]`
\ntre ceea ce a]i
identificat dvs.
[i el/ea? De ce
pot ap`rea dife-
ren]e \ntre cum
v` vede]i dvs. [i
cum v` v`d al]ii?
Care este utilita-
tea inteligen]ei
emo]ionale
pentru un for-
mator? Iden-
tifica]i cteva
aplica]ii ale
inteligen]ei
emo]ionale \n
activitatea de
formare.
O Se caut` perspective multiple asupra ideilor [i evenimentelor
discutate pe parcursul form`rii;
O Se lucreaz` \mpreun` cu formatorul pentru stabilirea obiectivelor
de \nv`]are individuale [i pentru \ntregul grup;
O Evaluarea se realizeaz` prin modalit`]i multiple.
|n livrarea oric`rui program de formare nu uita]i c` ave]i oameni cu
vrste diferite, valori [i a[tept`ri diferite [i mai ales cu stiluri de
\nv`]are foarte diferite.
Pasul 4. Ce voi face efectiv?
OPe baza datelor culese se planific`
obiectivele form`rii cui se adreseaz` -
persoanele invitate, cine sunt acestea [i ce
\mi propun s` realizeze \n formare.
Formularea obiectivelor form`rii
Pe baza nevoilor de formare identificate formatorii construiesc
obiectivele programului de formare.
Reguli de stabilire a obiectivelor de formare
1. Obiectivele trebuie s` fie SMART Specifice, M`surabile,
Adecvate, Realiste [i s` includ` intervalul de Timp \n care s` fie
realizate.
2. Trebuie s` acopere toate nivelele de performan]` ale
formabilului cognitiv (ce anume gnde[te), afectiv (ce simte),
comportamental (ce face).
3. Obiectivele sunt astfel formulate \nct s` descrie foarte clar
performan]a care trebuie s` apar` la sfr[itul form`rii, condi]iile
\n care aceasta trebuie s` apar` ca [i standardul pe care
performan]a trebuie s` \l ating`.
25
R
O imagine
valoreaz` ct 1000
de cuvinte!!!
(proverb chinezesc)
Pentru simplificarea formul`rii obiectivelor se poate utiliza urm`torul
tabel:
26
7
Performan]a
(care sunt aspectele
cognitive,
comportamentale,
afective
atitudinale
care trebuie
asimilate/dezvoltate/
perfec]ionate prin
programul de
formare).
Condi]ii
(|n ce contexte
trebuie s` apar`
performan]a).
EXEMPLU:
p`rin]ii \[i verific`
copiii la lec]ii.
Temele sunt
comunicate p`rin]ilor
de \nv`]`tor sau
diriginte.
Standarde
(Care este nivelul
la care trebuie s`
ajung` performan]a
dup` programul
de formare).
Criterii [i metode
de evaluare
(Cum [i prin ce
modalit`]i este
evaluat`
performan]a).
EXEMPLU:
Verificarea tuturor
temelor.
- discu]ii cu p`rin]ii
implica]i;
- verificarea temelor
de c`tre
\nv`]`toare.
Exerci]ii
Citi]i criteriile dup` care
este recomandat s` v`
elabora]i obiectivele de
formare. Pe baza tabelului
de mai jos selecta]i un ele-
ment cognitiv, comporta-
mental, afectiv sau atitu-
dinal pe care dori]i s` \l
dezvolta]i \n cadrul unei
activit`]i de formare.
Stabili]i performan]a dup`
principiile SMART [i \n
func]ie de performan]a
dorit` selecta]i condi]iile,
standardele de performan-
]` [i metodele de evaluare
a performan]ei.
Realiza]i aceast` activitate
pentru mai multe tipuri de
performan]` pe care dori]i
s` o modifica]i.
Pasul 5. Ce a[tept s` se \ntmple?
OCe \mi doresc s` se \ntmple dup` terminarea form`rii? Ce m`
a[tept s` se \ntmple la \ntoarcerea acestora \n comunitate?
Formularea rezultatelor
1. |n formularea rezultatelor se iau \n considerarea condi]iile
obi[nuite \n care respectivul comportament este realizat [i noile
condi]ii \n care ne dorim ca el s` apar`.
2. De obicei aceste condi]ii sunt observate \n timpul analizei sau al
discu]iilor preliminare cu participan]ii cu privire la schimb`rile
pe care ace[tia doresc s` le fac` sau a dezvolt`rilor ulterioare pe
care ace[tia [i le propun.
3. |n general sunt precizate condi]iile necesare [i suficiente
apari]iei performan]ei.
4. Standardele de performan]` sunt ini]ial analizate \n cadrul
investiga]iilor preliminare pe care formatorul le realizeaz`, fiind
corectate [i negociate dup` analiza grupului ]int`. Odat`
stabilite ele devin ]intele form`rii [i orienteaz` metodologia [i
strategia de \nv`]are.
Pasul 6. Cum voi face ceea ce am de f`cut astfel \nct s` m` asigur
c` voi ob]ine ceea ce doresc?
Con]inuturi - ce voi face, ce voi spune, ce voi a[tepta din
partea grupului [i cum voi ob]ine;
Discutarea cu grupul ]int` a ceea ce ne dorim s` ob]inem la
sfr[itul activit`]ii.
OSe delimiteaz` instrumente, echipamente, alte tipuri de mijloace
[i metode de care avem nevoie pentru realizarea a ceea ce ne
propunem.
OSe stabile[te:
programul de formare;
agenda form`rii;
strategiile alternative;
modalit`]ile de monitorizare [i evaluare intern`, etc.
27
R
Introducerea sesiunilor de formare
Este foarte important ca la \nceputul unui
program de formare att voi ct [i formabilii
s` [tie:
Scopurile form`rii
O Care sunt scopurile generale ale stagiului de
formare?
O Ce rezultate urm`re[te?
Obiectivele form`rii
O Ce anume doresc participan]ii s` realizeze ca
urmare a particip`rii la acest stagiu de
formare?
O Care sunt rezultatele a[teptate ale form`rii?
Aspecte relevante \n planificarea sesiunilor de formare
Q Agenda form`rii stabilirea secven]elor [i a continuturilor
acestora \n func]ie de caracteristicile grupului ]int` [i de ritmul
de \nv`]are al participan]ilor.
Q Planificarea secven]elor astfel \nct ritmul de \nv`]are [i tipul de
\nv`]are s` alterneze.
Q Cteva repere:
Se recomand` o organizare identic` pentru toate zilele form`rii.
|n func]ie de logistic` [i de nevoi se poate opta pentru intrare \n
diminea]a/dup`-amiaza primei zile [i ie[ire la jum`tatea/la
finalul ultimei zile.
Se recomand` ca programul s` \nceap` la 9.00/9.30 \n prima zi
(dac` se \ncepe diminea]a) [i la 9.00 \n celelalte zile; \ncheierea
programului oficial s` se produc` \n jur de 18.00 18.30. Totalul
num`rului de ore lucrate pe zi trebuie s` fie, \n medie, de 6 7
ore (pentru zilele complete).
Durata optim` pentru o sesiune de formare este de 1,5 2 ore.
Se p`streaz` echilibrul:
- |ntre prezent`ri [i exerci]ii interactive.
28
7
Scopurile form`rii
Ce \mi doresc s` [tie
participan]ii mei s`
fac` dup`
terminarea form`rii?
Ce \mi doresc s` [tie
s` fac`?
Ce \mi doresc s`
simt`?
Ce \mi doresc s` \i
pun` pe gnduri?
Ce \mi doresc s` \[i
doreasc` s`
schimbe? Ct de
mult? |n ce condi]ii?
- |n ceea ce prive[te densitatea con]inutul pe toat` durata
programului.
- |n ceea ce prive[te distribu]ia sarcinilor \n interiorul unei zile
de lucru (curba de efort).
Programul seminarului se \nmneaz` \n scris participan]ilor, \n
avans sau \n prima zi de seminar.
Programul scris con]ine: numele formatorilor, titlul, perioada de
desf`[urare [i distribu]ia sesiunilor de lucru [i a pauzelor pe
toat` durata programului.
Programul \ncepe cu prezentarea participan]ilor mai \nti se
prezint` formatorii [i apoi se recomand` exerci]ii de cunoa[tere.
Dup` prezentarea participan]ilor se prezint` programul [i
obiectivele generale ale activit`]ii de formare
Se las` spa]iu pentru interven]ii organizatorice administrative.
Se las` spa]iu pentru \ntreb`ri/nel`muriri ale participan]ilor.
|n func]ie de caracteristicile grupului ]int` [i obiective se alege tipul
de formare.
Tipul grupului ]int`
Grupurile ]int` variaz` \ntre ele \n func]ie de:
- Gen;
- Vrst`;
- Experien]`;
- Cuno[tin]e;
- Aptitudini;
- Valori;
- Atitudini;
- Stil de \nv`]are;
- Ritm de \nv`]are;
- Capacitate de rela]ionare \n cadrul
grupului;
- Motiva]ie pentru \nv`]are;
- Abilit`]i de comunicare;
- Capacitate de a oferi [i a solicita
feedback;
- Capacitate de monitorizare [i evaluare a propriului
comportament de \nv`]are.
29
R
Important
Cunoa[terea acestui tip
de informa]ii este
esen]ial` \n momentul
planific`rii unui
program de formare
datorit` diferen]elor
importante de strategie
pe care le implic`.
Deseori v` pute]i \ntlni
\n cadrul aceluia[i grup
de formare cu diferen]e
inter-individuale foarte
mari care solicit` la
maximum capacitatea
dvs. de adaptare [i de
planificare.
Tipuri de cursuri de formare
1. |nv`]area experien]ial` de grup -
formarea este construit` \mpreun` cu
participan]ii. |nv`]area este adaptat`
nevoilor [i ritmului personal de \nv`]are.
Unul dintre elementele esen]iale ale
procesului de \nv`]are este reflec]ia
comun` a participan]ilor [i a formatorilor
asupra experien]elor de \nv`]are.
2. Tehnologia spa]iului deschis se
bazeaz` pe crearea unor unit`]i/secven]e
deschise \n program \n care participan]ii
\[i pot aduce resursele, proiectele etc.
Participan]ii se transform` \n persoane resurs`.
3. Fabrica viitorului este un tip de stagiu de formare care aduce
\n prim plan probleme sociale, provoc`ri ale lumii
contemporane. Scopul este de a identifica posibile solu]ii la
problemele formulate.
4. Mini-seminarul ofer` participan]ilor posibilitatea de a adnci
tema stagiului de formare \ntr-un grup mai mic. Grupul \[i
p`streaz` formula pentru o perioad` mai lung` de timp; este
nevoie, de aceea, de precau]ii legate de posibilitatea form`rii
unor subgrupuri.
5. Grupul de lucru (workshop) creeaz` spa]ii mai mici, practice,
pentru derularea experien]elor de \nv`]are. Ele se focalizeaz` de
regul` pe dezvoltarea anumitor abilit`]i sau competen]e [i se
\ntind pe durata a
1-3 sesiuni de
formare. Avantajul
major este constituit
de posibilitatea
focaliz`rii activit`]ii
pe problema de
interes.
30
7
Tipuri de cursuri de
formare
|nv`]area expe-
rien]ial` de grup;
Tehnologia
spa]iului deschis;
Fabrica viitorului;
Mini-seminarul;
Grupul de lucru
(workshop);
Grupul creativ;
Cursurile lungi;
Cursurile scurte;
Cursurile la cerere.
6. Grupul creativ se folose[te pentru mai multe scopuri:
dezvoltarea de proiecte viitoare, preg`tirea unor materiale sau
stagii de formare pentru al]i participan]i. Propune crearea unui
produs comun, valorizat ulterior [i valorificat.
7. Cursurile lungi sunt planificate pe o durat` de timp mai lung` [i
sunt de regul` compuse din mai multe secven]e de formare cu
o perioada de pauz` \ntre ele. Pe perioada dintre cele dou`
stagii de formare participan]ii au de realizat anumite sarcini/
proiecte, bazndu-se pe experien]ele [i cuno[tin]ele acumulate
\n primul stagiu. De regul` cel de-al doilea stagiu presupune
evaluarea rezultatelor [i a impactului primului stagiu.
8. Cursurile scurte au un grad mare de structurare [i sunt utilizate
foarte frecvent. Ele sunt foarte solicitante, att pentru formatori
ct [i pentru participan]i. Avantajul lor este dat de focalizarea pe
obiective [i eficien]` \n termeni de resurse materiale [i
temporale.
9. Cursurile la cerere sunt cursuri \n care programul [i con]inutul
sunt special proiectate pentru a veni \n \ntmpinarea unor nevoi
explicIte ale participan]ilor/organiza]iei care comand` cursul.
31
R
Analiza diferitelor tipuri de strategii
|n proiectarea unei form`ri se delimiteaz` \ntre dou` mari tipuri de
strategii de formare, care sunt descrise mai jos \n termeni de
avantaje [i dezavantaje:
32
7
Formarea centrat` pe formator
Caracteristici
Elaborarea programului de formare,
alegerea loca]iei, alegerea
con]inutului sunt la dispozi]ia
formatorului; formabilul nu intervine
deloc \n planificarea procesului de
formare.
Avantaje
Este mai u[or de planificat.
Nu necesit` mult timp.
Bine structurat` [i condus` de
formator.
Ofer` o structur` [i o logic` clar`
formabilului.
Dezavantaje
Formabilul este purtat prin formare
\ntr-un mod oarecum pasiv.
Se bazeaz` foarte mult pe competen-
]ele formatorului [i depinde esen]ial-
mente de acestea.
Formarea centrat` pe formabili
Caracteristici
Elaborarea programului de formare,
alegerea loca]iei, alegerea
con]inutului sunt la dispozi]ia
formatorului; formabilul nu intervine
deloc \n planificarea procesului de
formare.
Avantaje
Este mai u[or de planificat.
Nu necesit` mult timp.
Bine structurat` [i condus` de
formator.
Ofer` o structur` [i o logic` clar`
formabilului.
Dezavantaje
Formabilul este purtat prin formare
\ntr-un mod oarecum pasiv.
Se bazeaz` foarte mult pe competen-
]ele formatorului [i depinde esen]ial-
mente de acestea.
7
1.4. Alegerea unei strategii de formare [i validarea
acesteia
Alegerea strategiei pentru formare va ]ine seama de urm`toarele
caracteristici:
Alegerea unei strategii presupune g`sirea unui optim pentru respec-
tivul program de formare \ntre toate elementele listate mai sus [i for-
mularea \n final a modului prin care obiectivele [i rezultatele progra-
mului de formare vor fi realizate [i evaluate. Astfel \n realizarea unui
program de formare ne \ntlnim cu succesiunea urm`toarelor etape:
Etapa 1
1. Analiza de nevoi;
2. Proiectarea obiectivelor de formare;
3. Proiectarea criteriilor [i standardelor de evaluare;
4. Analiza grupului ]int`.
Etapa 2
5. Formularea strategiilor [i metodelor de formare;
6. Elaborarea agendei de formare.
Etapa 3
7. Livrarea form`rii;
8. Asigurarea mediului de \nv`]are;
33
R
Caracteristicile
form`rii
Caracteristicile
grupului ]int`
Caracteristicile
formatorului
Alte
constrngeri
Caracteristicile
strategiilor
Nevoile de formare;
Tipul de performan-
]` [i nivelul de per-
forman]` urm`rit;
Gradul de dificulta-
te al form`rii com-
peten]elor nece-
sare.
Vrst`;
Preg`tire;
Gen;
Experien]`;
Nivel de
competen]e;
Comunicare
[i rela]ionare;
Motiva]ie;
Valori;
Expectan]e.
Vrst`;
Preg`tire;
Gen;
Experien]`;
Nivel de
competen]e;
Comunicare [i
rela]ionare;
Motiva]ie;
Valori;
Expectan]e.
Timp;
Spa]iu;
Solicit`ri
diverse ale
clientului;
Materiale;
Financiare.
Avantajele [i
dezavantajele
diferitelor
tipuri de
strategii;
Avantajele [i
dezavantajele
diferitelor
tipuri de
metode.
9. Asigurarea \nv`]`rii [i transferului;
10. Motivarea participan]ilor [i oferirea de feedback;
11. Monitorizarea [i evaluarea form`rii.
Etapa 4
12. Validarea strategiei intern` extern`.
7
1.5. Adaptarea strategiilor la grupul ]int`
Criterii esen]iale:
1. Aspectele asimilate \n procesul de \nv`]are
au aplicabilitate imediat` \n situa]ii reale de
via]`.
2. Participan]ii au un anumit nivel de control
asupra experien]elor de \nv`]are.
3. Experien]ele anterioare [i cele prezente ale
persoanei influen]eaz` procesul de \nv`]are
la vrsta adult`.
4. Adul]ii sunt implica]i activ \n procesul de
\nv`]are.
5. Un mediu confortabil, de respect pentru
persoan`, asigur` premisele unei \nv`]`ri
eficiente.
Un alt aspect important \n educa]ia adul]ilor este identificarea [i
valorificarea factorilor care motiveaz` adul]ii \n \nv`]are [i anume:
Rela]ionarea social`: realizarea de noi contacte profesionale,
stabilirea unor rela]ii de prietenie.
Expectan]ele externe: \ndeplinirea unor cerin]e profesionale
impuse de organiza]ie, coordonatori (autorit`]i formale).
Avansarea profesional`: atingerea unui statut profesional
superior prin raportare la nivelul de preg`tire al colegilor din
acela[i domeniu de activitate
34
7
|nv`]area la adul]i -
factori motivan]i
Rela]ionarea
social`;
Expectan]ele
(a[tept`rile)
externe;
Avansarea
profesional`;
Dezvoltarea
personal`;
Stimularea
social`.
Dezvoltarea personal`: asimilarea de noi cuno[tin]e [i
deprinderi pentru \mplinirea dorin]elor [i scopurilor proprii de
dezvoltare personal`.
Stimularea social`: evadarea din rutina cotidian`, prin
alegerea unor noi experien]e de \nv`]are.
Barierele care pot ap`rea \n educa]ia adul]ilor sunt:
lipsa timpului pentru \nv`]are;
dificult`]i financiare;
lipsa informa]iilor cu privire la oportunit`]ile de \nv`]are
disponibile;
dificult`]i de planificare a \nv`]`rii;
probleme la locul de munc`;
dificult`]i \n a armoniza via]a de familie cu activit`]ile
profesionale.
35
R
|n educa]ia adul]ilor un bun formator:
Q implic` adul]ii \n procesul de \nv`]are;
Q eviden]iaz` acele experien]e ale cursan]ilor relevante
pentru scopul cursului;
Q le arat` formabililor \n ce mod participarea la activit`]i
sprijin` atingerea scopurilor lor;
Q formuleaz` obiective [i rezultate clare;
Q cunoa[te a[tept`rile [i nevoile participan]ilor \nainte
de \nceperea cursului;
Q explic` \n ce mod cuno[tin]ele acumulate pot fi
utilizate \n practic`;
Q ofer` formabililor posibilitatea de a-[i exprima opiniile
[i de a contribui la structurarea cursului;
Q cunoa[te experien]ele cu care vin adul]ii la formare.
36
7
Cursurile lungi
Cursurile scurte
Cursurile la cerere
Mini-seminarul
Grupul de lucru
(workshop)
Grupul creativ
Exerci]ii
|n func]ie de carac-
teristicile \nv`]`rii la
vrsta adult`
analiza]i fiecare tip
de curs de formare
descris [i identifica]i
avantaje [i deza-
vantaje pentru
adul]ii beneficiari ai
acelui tip de curs de
formare. Utiliza]i
tabelul de mai jos
pentru a sintetiza
informa]ia.
Tipul de curs de formare Avantaje pentru adul]i Dezavantaje pentru adul]i
7
2.1. Realizarea activit`]ilor pe care mi le-am propus
Mediul de \nv`]are este esen]ial pentru crearea unei atmosfere \n
care participan]ii s` se simt` valoriza]i [i care s` creeze intimitatea [i
siguran]a necesar` pentru ca participan]ii s` se poat` manifesta liber
[i s` poat` interveni activ \n procesul de \nv`]are. Acesta este bine s`
dispun` de suficiente surse de lumin` natural` [i artificial`, s` fie
suficient de bine aerisit, s` dispun` de mobilier
care poate fi reorganizat \n func]ie de nevoile
form`rii.
Mediul de \nv`]are \n care se va realiza formarea
va trebui s` \ndeplineasc` anumite criterii:
Q este confortabil din punct de vedere fizic [i
emo]ional (explica]iile prea lungi, statul
numai pe scaun [i absen]a aplica]iilor
practice produc nervozitate [i iritare);
Q ia \n considerare cum se simt participan]ii;
posibilitatea de a face gre[eli \n fa]a
colegilor afecteaz` confortul acestora;
Q este construit pornind de la a[tept`rile
adul]ilor; acestea trebuie identificate
anterior;
Q trebuie s` le permit` s` se exprime, s` fie importan]i,
co-participan]i la experien]ele lor de \nv`]are;
Q dialogul permanent este o condi]ie a reu[itei [i a mobiliz`rii
adul]ilor pentru \nv`]are.
Prezent`ri introductive
Orice program de formare \ncepe cu prezentarea formatorilor [i a
participan]ilor la formare. |n func]ie de tipul grupului ]int` se poate
Activitatea de formare propriu-zis`
37
R
ACTIVITATEA DE FORMARE
PROPRIU-ZIS~
2
Mediul de \nv`]are
este esen]ial pentru
crearea unei
atmosfere \n care
participan]ii s` se
simt` valoriza]i [i
care s` creeze
intimitatea [i sigu-
ran]a necesar`
pentru ca partici-
pan]ii s` se poat`
manifesta liber [i
s` poat` interveni
activ \n procesul de
\nv`]are.
Prezentarea
realiza o prezentare interactiv`. Dup` prezentarea participan]ilor orice
program continu` cu prezentarea obiectivelor [i agendei de formare.
Prezent`ri de con]inut
Prezent`rile de con]inut se realizeaz` \n special pentru a introduce [i
clarifica elemente importante ale procesului de \nv`]are. Prezent`rile
nu trebuie s` dureze mai mult de 15-20 de minute [i dac` este posibil
ele trebuie s` fie interactive, s` prezinte esen]ializat con]inutul a ceea
ce trebuie \nv`]at. Prezent`rile sunt o sintez` clar` [i concis` a
informa]iilor prezentate \n suportul de curs.
Tehnici de prezentare
Pentru a planifica ce
trebuie s` include]i \n
prezentare, este bine s`
v` lua]i \n considerare
urm`toarele aspecte:
afla]i ct mai multe
despre subiectul pe
care trebuie s` \l
prezentan]i;
Structura]i
prezentarea astfel:
38
7
DE CE O SPUI? Scopul ce vre]i s` fac`
participan]ii dup`
prezentare
CUI O SPUI? Audien]a cine v` va
asculta
CE VEI SPUNE? Con]inutul - subiectul la
care v` ve]i referi
CUM O VEI SPUNE? Forma \n care ve]i realiza
prezentarea
introducere \n care ar`ta]i importan]a [i scopul prezent`rii;
cuprins \n care prezenta]i ideile pe care dori]i s` le
prezenta]i;
\ncheiere recapitula]i.
Introducerea trebuie s` fie scurt` [i s` nu
consume prea mult din timpul alocat prezent`rii.
O introducere eficient` ofer` participan]ilor r`-
spunsul la cteva \ntrebari esen]iale:
1. Cine e prezentatorul?
2. De ce se afl` aici?
3. Ce va spune?
4. Cum \[i va structura prezentarea?
5. De ce ar trebui s` ascult?
Pentru a capta aten]ia pute]i folosi \n introducerea
prezent`rii:
relatarea unei \ntmpl`ri scurte;
o glum` dar fi]i foarte atent la ce tip de
umor utiliza]i;
o \ntrebare care implic` publicul;
o declara]ie surpriz`.
Con]inutul prezent`rii trebuie s` fie structurat din
mesaje scurte, concise, clare. Are impact mare
folosirea de materiale vizuale: plan[e, desene,
bro[uri, grafice.
O \ncheiere eficient` ofer` urm`toarele tipuri de
informa]ii:
Recapituleaz` principale aspecte;
Prezint` recomand`ri, sugestii, implica]ii;
Invit` participan]ii s` adreseze \ntreb`ri;
Sintetizeaz` scopul prezent`rii.
39
R
Nu uita!
Introducerea
trebuie s` fie
scurt` [i efici-
ent`!
Capteaz` aten]ia
auditoriului
folosind glume,
\ntreb`ri, decla-
ra]ii - surpriz`!
Structureaz`
informa]ia prin
mesaje concise,
clare!
Folose[te mate-
riale vizuale -
plan[e, grafice,
desene!
Recapituleaz`
aspectele esen-
]iale!
Ofer` recoman-
d`ri, sugestii,
exemple!
Sintetizeaz` sco-
pul prezent`rii!
P`streaz` timp
pentru \ntreb`-
ririle publicului!
|n cadrul unei prezent`ri, momentul \ntreb`rilor [i al r`spunsurilor
este la fel de important ca [i restul prezent`rii. De aceea este indicat
s`:
asculta]i activ [i s` arata]i c` interesul dvs. nu a \ncetat o dat`
cu \ncheierea propriei prezent`ri;
v` asigura]i c` a]i \n]eles bine \ntrebarea;
r`spunde]i scurt la \ntreb`ri;
nu l`sa]i o singur` persoan` s` monopolizeze timpul acordat
\ntreb`rilor;
v` adresa]i \ntregii audien]e, nu numai persoanei care a \ntrebat;
evita]i disputele cu participan]ii (propune]i continuarea discu]iei
\n pauz`).
Este foarte util s` distribui]i la sfr[it chestionare de evaluare a
prezent`rii, pentru a vedea impactul pe care l-a avut [i pentru a ]ine
cont de sugestii \n vederea preg`tirii altor prezent`ri.
Limbajul verbal [i non-verbal
Principii generale:
Contactul vizual cu participan]ii este esen]ial;
Folosi]i vocea pentru a dinamiza
prezentarea;
Limbajul non-verbal [i mai ales mimica fe]ei
sunt foarte importante \n timpul prezent`rii;
Tonul [i atitudinea trebuie s` exprime
modestie, deschidere, dispozi]ia de a
asculta, calm. Nu este indicat` o atitudine
arogant`, ostil`, defensiv`, rigid`;
|n timpul prezent`rii evita]i s` le vorbi]i de
sus participan]ilor, pauzele prea mari, care
exprim` nesiguran]`, imobilitatea complet`,
care duce la sc`derea aten]iei, s` sta]i cu
spatele la participan]i.
Realizarea unor activit`]i de formare implic` o
comunicare permanent` cu formabilii [i stabilirea
40
7
Cum comunic?
Pentru a dezvolta [i
a men]ine o rela]ie
constructiv` de
comunicare, ascul-
tarea activ` repre-
zint` o abilitate
important` a for-
matorului. A as-
culta este un pro-
ces activ, care cere
participare [i im-
plic` trecerea de la
stadiul de receptare
pasiv` a informa-
]iei, la cel de cola-
borare formator-
formabil \n proce-
sul de comunicare.
unei leg`turi pozitive \n rela]ia formator formabil. Pentru a dezvolta
[i a men]ine o rela]ie constructiv` de comunicare, ascultarea activ`
reprezint` o abilitate important` a formatorului. A asculta este un
proces activ, care cere participare [i implic` trecerea de la stadiul de
receptare pasiv` a informa]iei, la cel de colaborare formator-formabil
\n procesul de comunicare.
Sunt trei modalit`]i importante de ascultare activ`:
a) transpunerea \n propriile cuvinte a unor mesaje ale vorbitorului,
prin formule de tipul Ceea ce spui tu este Cu alte cuvinte
Deci tu te-ai sim]it Vrei s` spui;
b) punerea de \ntreb`ri interlocutorului pn` ce se formeaz` o ima-
gine clar` asupra mesajului transmis de acesta, pentru a afla infor-
ma]ii suplimentare, de fond despre un anumit subiect sau idee;
c) oferirea [i solicitarea feed-back-ului
urmeaz` dup` parafrazare [i clarificare [i
ajut` vorbitorul s` \n]eleag` efectul
comunic`rii sale, s` corecteze erorile, s`
descopere un punct de vedere nou cel al
ascult`torului.
Exist` trei reguli importante \n acordarea de
feed-back:
s` fie dat imediat dup` situa]ia de
comunicare;
s` fie cinstit - s` exprime o atitudinea
real` a celui care \l ofer`;
s` fie suportiv - s` sus]in` interlocutorul
[i procesul de comunicare.
Feedback-ul descrie \n general modalitatea
\n care noi percepem anumite comportamente ale celuilalt
modul lui de a gndi, modul de rela]ionare, tipul de comu-
nicare, performan]a \ntr-o sarcin`, etc. Pe de alt` parte,
feedback-ul este o reac]ie a celorlal]i, referitoare la felul \n care
comportamentele noastre \i influen]eaz`.
41
R
Feedback-ul descrie
\n general moda-
litatea \n care noi
percepem anumite
comportamente ale
celuilalt modul lui
de a gndi, modul
de rela]ionare, tipul
de comunicare,
performan]a \ntr-o
sarcin`, etc. Pe de
alt` parte, feed-
back-ul este o reac-
]ie a celorlal]i, refe-
ritoare la felul \n
care comportamen-
tele noastre \i influ-
en]eaz`.
Formatorul [i formabili folosesc feedback-ul ca instrument de
control al propriului proces de facilitare a \nv`]`rii [i respectiv
de \nv`]are.
Formarea este un proces \n care formatorul trebuie s` ofere
posibilit`]i [i modalit`]i multiple de \nv`]are, indiferent de tipul
form`rii. El poate folosi tipuri de strategii diferite [i mijloace de
formare diferite.
OCasetofon/CD (audio);
OVideo (casete video);
OComputer;
OVideoproiector;
OFlipchart;
ORetroproiector;
42
7
Auzim
Auzim + Vedem
Auzim + Vedem + Facem
|nv`]`m pe al]ii s` fac`
Ponderi aproximative \n procesul de
\nv`]are pe parcursul form`rilor:
Analizatorul vizual: aprox. 80%;
Auditiv: aprox. 15%;
Al]i analizatori: aprox. 5%.
Piramida eficien]ei \nv`]`rii:
Mijloacele de formare utilizate cel mai frecvent sunt:
OTabl` alb` (whiteboard, pentru markere);
OTabl` de plut` (cartona[e, imagini);
OBro[uri;
OFi[e de lucru;
ODiverse obiecte legate de tema form`rii.
1. Sfoar`;
2. Foarfece;
3. Ace cu g`m`lie;
4. Hrtie colorat`, hrtie cartonat`;
5. Band` adeziv`;
6. Lipici;
7. Markere (whiteboard [i permanente);
8. Folii de retroproiector;
9. Agrafe de birou;
10. Linere (pentru scriere pe folii);
11. Caiet/coli de hrtie;
12. Plastilin` adeziv`;
13. Foi de flipchart;
14. Pointer (pentru prezent`ri PowerPoint [i retroproiector);
15. Post-it.
|n func]ie de exerci]iile imaginate, aproape
orice poate deveni o resurs` pentru
activitatea de formare.
43
R
Exerci]ii
Selecta]i o secven]` de
formare a adul]ilor pe care
planifica]i s` o derula]i. |n
func]ie de analiza nevoilor
de formare pe care a]i
realizat-o anterior [i a
caracteristicilor grupului
]int`, prezenta]i \n tabelul
de mai jos modul \n care
ve]i introduce secven]a de
formare.
Resurse tipice pentru activitatea de formare:
44
7
Denumirea secven]ei de
formare:
Caracteristicile grupului ]int`:
Nevoi de formare ale grupului
]int`:
Mod de introducere a
scopurilor [i obiectivelor
secven]ei de formare:
Scopurile form`rii
- Care sunt scopurile generale
ale secven]ei de formare?
- Ce rezultate pe termen scurt,
mediu [i lung vizeaz` aceast`
formare la nivel
organiza]ional, de grup [i
individual?
Obiectivele form`rii
- Ce anume doresc participan]ii
s` realizeze ca urmare a
particip`rii la acest stagiu de
formare?
- Care sunt rezultatele a[teptate
ale form`rii?
45
R
Denumirea Tipul activit`]ii: Scopul Durata Materiale Prezentare
activit`]ilor (ex. activitate activit`]ii: activit`]ii [i necesare: succint` a
ce urmeaz` de spargere intervalul modului \n
s` fie a ghe]ii, orar \n care se va
realizate: prezentare care se desf`[ura
teoretic`, va desf`[ura: activitatea:
activitate
practic`,
etc.)
Activitatea 1
..........
Activitatea 2
..........
Activitatea 3
..........
Exerci]ii
Pentru secven]a de
formare utilizat` la
exerci]iul 1, realiza]i
planificarea activit`]ilor
pe care urmeaz` s` le
desf`[ura]i. Lua]i \n
considerare pauzele
necesare \ntre diferite
activit`]i.
Denumirea secven]ei de formare:
46
7
Exerci]ii
Planifica]i o prezentare pe
care urmeaz` s` o realiza]i
\n cadrul unei secven]e de
formare. Utiliza]i sugestiile
din acest capitol legate de
realizarea unei prezent`ri.
Organiza]i planificarea
prezent`rii \n func]ie de
urm`toarele repere:
Scopul ce vre]i s` fac`
participan]ii dup` prezentare:
DE CE O SPUI?
Audien]a cine v` va asculta:
CUI O SPUI?
Con]inutul - subiectul la care
v` ve]i referi: CE VEI SPUNE?
Forma \n care ve]i realiza
prezentarea: CUM O VEI
SPUNE?
Denumirea prezent`rii:
7
2.2. Evaluarea activit`]ilor realizate \n cadrul unui
program de formare
|n timpul activit`]ii am realizat tot ceea ce era necesar? Grupul
meu ]int` face ceea ce m` a[tept eu s` fac`? Dac` nu, ce am de
f`cut?
OPe parcursul form`rii suntem aten]i la tot ceea ce se \ntmpl` cu
cei pentru care facem activitatea [i \ncerc`m s` vedem dac`
r`spunsurile lor \nseamn` c` se apropie de solu]iile problemei
pentru care facem formarea sau nu. Dac` r`spunsurile nu sunt
cele pe care le a[tept`m atunci ne gndim ce trebuie schimbat [i
schimb`m.
1. Este util s` va fixa]i posibile criterii [i modalit`]i de evaluare pe
care s` le utiliza]i pe parcursul sesiunilor de formare.
2. Criteriile [i modalit`]ile de evaluare sunt foarte utile ca feedback
cu privire la utilitatea [i eficien]a fiec`rei secven]e pe care a]i
realizat-o [i v` ajut` s` lua]i decizii de corec]ie imediate care pot
cre[te calitatea form`rii.
3. |n formare se folosesc diferite metode de evaluare folosi]i ct
mai multe modalit`]i de evaluare.
OCe cred la sfr[itul activit`]ii, am reu[it s` ob]in ceea ce mi-am
propus? Ce crede grupul meu ]int` despre activit`]ile pe care
le-am f`cut? Dar despre problem`? Apar modific`ri? Ct de mari?
a. S-a realizat ceea ce s-a propus s` se realizeze?
b. Ct de bine a fost realizat programul?
c. Au fost respectate nevoile de formare identificate?
47
R
Evaluarea pe parcursul form`rii
Am reu[it?
Evaluarea programelor de formare r`spunde
urm`toarelor \ntreb`ri:
CE SE EVALUEAZ~:
Q FORMABILII
Q FORMATORUL
Q PROGRAMUL DE FORMARE
Evaluare performan]ei formabililor are \n primul rnd rolul de a oferi
pe parcursul sesiunilor de formare informa]ii cu privire la procesul de
\nv`]are [i cu privire la standardele de performan]` atinse de fiecare
formabil \n parte.
Ce se evalueaz`?
Q Identificarea punctelor slabe [i a punctelor
tari;
Q Nivelul performan]ei;
Q Calit`]ile [i aptitudinile individuale;
Q Performan]ele poten]iale;
Q Reac]iile la diferite activit`]i de formare;
Q Satisfac]ia;
Q Motivarea;
Q Rela]iile individuale [i intergrupale;
Q Stadiul evolu]iei [i nivelul performan]ei
grupurilor.
Evaluarea performan]ei formabililor se realizeaz`
\n paralel cu activit`]ile de formare propriu-zise [i
\i permit formatorului s` decid` asupra modului
\n care va continua formarea.
Evaluarea performan]ei formatorului urm`re[te
elemente ca:
Q Aspecte profesionale;
Q Comunicare [i rela]ii interpersonale;
Q Aspecte privind livrarea programului de
formare.
48
7
Evaluarea performan]ei formabililor
Evaluarea
performan]ei
formabililor se
realizeaz` \n paralel
cu activit`]ile de
formare propriu-
zise [i \i permit
formatorului s`
decid` asupra
modului \n care va
continua formarea.
Evaluarea
performan]ei
formatorului
urm`re[te
elemente ca:
QAspecte
profesionale;
QComunicare [i
rela]ii
interpersonale;
QAspecte privind
livrarea
programului de
formare.
Evaluarea formatorului se realizeaz` pe mai multe nivele:
Evaluarea extern` de c`tre al]i formatori (unde este cazul),
de c`tre formabili, de c`tre evaluatori externi etc.;
Inter-evaluarea este realizat` de al]i formatori pe parcursul
unui program de formare \n care ace[tia func]ioneaz` ca o
echip` sau livreaz` un program de formare \mpreun` ca
trainer [i co-trainer;
Autoevaluarea.
Aspecte profesionale
Q gradul de cunoa[tere a problemelor;
Q modul de lucru;
Q modul de raportare la participan]i;
Q modul cum urm`re[te ceea ce face.
Comunicare [i rela]ii interpersonale
Q arat` respect pentru formabili;
Q creeaz` o atmosfer` prietenoas`, degajat`;
Q aloc` timp pentru a discuta probleme personale cu formabilii;
Q ofer` indica]ii, suport;
Q este entuziast, plin de autenticitate [i umor;
Q negociaz` [i se consult` cu grupul;
Q are \ncredere \n munca de grup;
Q ofer` fiec`rui formabil posibilit`]i de manifestare.
Aspecte legate de livrarea programului de formare
Q comunic` scopurile, obiectivele;
Q utilizeaz` proceduri variate de formare;
Q utilizarea mijloacelor audio vizuale;
Q respect` programul de lucru;
Q face apel la experien]a anterioar` a formabililor.
49
R
Evaluarea formatorului
Evaluarea urm`re[te elemente ca:
Una dintre cele mai importante evalu`ri \n acest
caz este autoevaluarea pe parcursul derul`rii
sesiunilor de formare.
Autoevaluarea are efecte directe asupra ac]iunilor
pe care formatorul le poate realiza \n cazul \n care
calitatea presta]iei sale nu este bun`. |n perioada
de formare a unui formator, acesta este asistat de
colegi la sesiunile de formare, iar la sfr[itul
fiec`rei secven]e de formare se realizeaz` sesiuni
de inter-evaluare, care sunt extrem de importante
pentru identificarea punctelor slabe [i a punctelor
tari pe care viitorul formator nu le con[tientizeaz`
la momentul respectiv.
Evaluarea planific`rii
a. cadrul general asigurat pentru programul de formare;
b. urm`rirea etapelor planific`rii;
c. stabilirea [i formularea obiectivelor;
d. adecvarea resurselor la obiective;
e. stabilirea [i formularea indicatorilor de performan]`, a
instrumentelor de evaluare [i a suportului de curs.
Evaluarea derul`rii
a. adecvarea condi]iilor concrete de lucru;
b. conducerea programului de formare;
c. modul de rezolvare a problemelor ap`rute;
d. rolurile adoptate de formator;
e. adecvarea diverselor proceduri de formare la situa]iile concrete
[i modul de utilizare al resurselor;
f. criteriile [i instrumentele de monitorizare.
Metode [i instrumente de evaluare
1. modele de evaluare;
2. modele de inter-evaluare;
3. interviuri de evaluare;
50
7
|n perioada de for-
mare a unui for-
mator, acesta este
asistat de colegi la
sesiunile de for-
mare, iar la sfr[i-
tul fiec`rei secven-
]e de formare se
realizeaz` sesiuni
de inter-evaluare,
care sunt extrem
de importante
pentru identificarea
punctelor slabe [i a
punctelor tari pe
care viitorul forma-
tor nu le con[tienti-
zeaz` la momentul
respectiv.
Evaluarea programului de formare
4. observa]ia;
5. forme de urm`rire a interac]iunilor [i comunic`rii;
6. proiecte [i experimente;
7. rapoarte scrise;
8. fi[e de apreciere;
9. \nregistr`ri video;
10. produse ale activit`]ii.
Rezultatele evalu`rii programului de formare sunt \n general
prezentate:
1. colegilor;
1. formabililor participan]ii la formare sunt la rndul lor interesa]i
de imaginea de ansamblu a modului \n care s-a derulat
formarea [i de rezultatele concrete ale acesteia.
Raportul de evaluare con]ine elemente ca:
1. Titlul form`rii;
2. Numele formatorului - formatorilor;
3. Grupul ]int` list` de nume, descrierea grupului ]int`, a
nevoilor de formare ale acestuia;
4. Obiectivele form`rii;
5. Rezultatele;
6. Strategiile [i metodele utilizate;
7. Modul de planificare [i livrare a
sesiunilor de formare;
8. Feedback- ul ob]inut/asigurat \n
timpul sesiunilor de formare;
9. Reac]iile formabililor;
10. Evalu`rile pe parcursul sesiunilor de
formare;
11. Concluzii [i recomand`ri.
Pentru a realiza o formare de calitate
formatorul are nevoie s` \[i dezvolte
anumite competen]e.
51
R
Exerci]ii
Selecta]i acele aspecte
legate de evaluarea
formatorului pe care le
considera]i importante \n
evaluarea unei secven]e de
formare la care urmeaz` s`
participa]i.
Dup` realizarea secven]ei
de formare utiliza]i
elementele identificate
anterior pentru evaluarea
extern`. Cum a]i procedat?
Cum ve]i comunica
rezultatele [i cui le ve]i
comunica?
52
7
|n practic` se \ntlnesc situa]ii de formare cu grade de dificultate
diferite date de caracteristici ca:
Competentele formatorului
53
R
COMPETEN}ELE
FORMATORULUI
3
Q Trebuie
identificate [i
formulate
problemele;
Q Trebuie identificat,
pe baza acestora,
grupul ]int`;
Q Trebuie
identificate
nevoile de
dezvoltare;
Q Trebuie proiectat`
formarea \n
concordan]` cu
acestea;
Q Trebuie realizat`
evaluarea.
Q Nevoile de
dezvoltare sunt
identificate [i sunt
comunicate;
Q Grupul ]int` este
corect identificat [i
selectat;
Q Scopul [i
obiectivele
form`rii sunt clar
formulate;
Q Rezultatele
form`rii sunt
definite \n
principiu;
Q Trebuie proiectat`
[i realizat`
formarea \n
concordan]` cu
acestea;
Q Trebuie realizat`
evaluarea.
Q Formatorului i se
pune la dispozi]ie
un suport de curs
detaliat, cu
planificarea [i
agenda sesiunilor
de formare pe
care trebuie s` \l
parcurg` cu
formabilii.
Grad de dificultate Grad de dificultate Grad de dificultate
ridicat mediu redus
Analiza competen]elor necesare unui formator este realizat`
lundu-se \n calcul situa]iile dificile pe care acesta le are de parcurs.
54
7
Administrativ` Q Alegerea [i adaptarea mediilor de
\nv`]are;
Q Planificarea timpului.
Dezvoltare Q Informarea [i documentare;
personal` Q Auto-evaluarea;
Q Dezvoltarea stilurilor personale de
\nv`]are;
Q Dezvoltarea abilit`]ilor de comunicare [i
ascultare activ`;
Q Dezvoltarea inteligen]ei emo]ionale;
Q Negociere [i rezolvarea conflictelor.
Producerea de Q Redactare de materiale;
materiale Q Elaborarea de prezent`ri atractive;
Q Evaluarea [i restructurarea materialelor.
Planificarea [i Q Observarea grupului;
livrarea programului Q Culegerea datelor [i interpretarea
datelor;
de formare Q Intervievierea grupului ]int`;
Q Selectarea grupului ]int`;
Q Formularea strategiilor specifice pentru
grupul ]int`;
Q Flexibilitate [i adaptabilitate;
Q Oferirea de feed-back, consiliere [i
suport.
Evaluarea [i Q Formularea criteriilor de auto-evaluare;
monitorizarea Q Formularea criteriilor de evaluare a
programului de formabililor [i a sesiunilor de formare.
formare
Aria Competen]e necesare
Din categoria competen]elor necesare unui
formator cele mai importante sunt:
Q Competen]ele de analiz` [i evaluare;
Q Competen]ele de comunicare;
Q Competen]ele de prezentare.
7
3.1. Competen]e de analiz` [i evaluare
55
R
Competen]ele
formatorului:
Q Analiz` [i
evaluare;
Q Comunicare;
Q Prezentare.
Analiz` Observare;
Intervievare;
Organizare [i conducere de dialoguri \n
comunitate;
Colectarea [i prelucrarea datelor.
Evaluare Elaborarea de instrumente de evaluare;
Evaluarea propriu zis`;
Interpretarea datelor.
7
3.2. Competen]e de comunicare
56
7
Comunicare verbal` Exprimarea opiniilor;
Sugestii;
Solicitare [i oferire de informa]ii;
Argumentare [i dezbatere;
Rezolvarea conflictelor;
Negociere;
Ascultare activ`.
Comunicare Identificarea pozi]iei [i proximit`]ii optime;
non-verbal` Exprimarea acordului [i interesului;
Men]inerea contactului vizual.
Comunicare scris` Elaborare de materiale \ntr-un limbaj
adecvat;
Organizarea materialului;
Exemplificare [i exerci]ii.
7
3.3. Competen]e de prezentare
7
3.4. Competen]e de asigurare a feed-back-ului
57
R
Prezentare vizual` Reprezentare grafic` adecvat`;
Reguli de prezentare grafic`;
Esen]ializare [i schematizare.
Prezentare oral` Captarea aten]iei;
Men]inerea aten]iei;
Ob]inerea interactivit`]ii;
Modificarea ritmului [i tonului vocii.
Asigurarea Strategii de a pune \ntreb`ri;
feedback-ului Comunicare asertiv`;
Ascultare activ`;
Interpretare corect` [i \n timp util a
informa]iilor oferite de ceilal]i;
Capacitatea de reformulare;
Argumentare.
Solicitarea Strategii de chestionare;
feedback-ului Comunicare asertiv`;
Ascultare activ`;
Interpretare corect` [i \n timp util a
informa]iilor oferite de ceilal]i;
Capacitatea de reformulare;
Argumentare.
7
3.5. Competen]e de formare de noi abilit`]i
58
7
Diagnostic Identificarea nevoilor de \nv`]are;
Interpretarea nevoilor de \nv`]are;
Formularea obiectivelor de \nv`]are.
|nv`]are Utilizarea a variate strategii de \nv`]are;
Adecvarea strategiilor la diferite grupuri
]int`;
Utilizarea de metode variate de \nv`]are;
Adecvarea metodelor la diferite grupuri
]int`.
Monitorizarea [i Urm`rirea grupului;
evaluarea Evaluare;
progresului Schimbarea modului de oferire de
informa]ii;
Adaptabilitate;
Optimism.
59
R
Solicita]i unei persoane cu care lucra]i \n
activit`]ile de formare s` v` evalueze
competen]ele de formator. Apar diferen]e
\ntre autoevaluare [i evaluarea din afar`?
Din ce cauz` pot ap`rea aceste diferen]e?
Competen]ele
de analiz` [i
evaluare
Competen]ele
de comunicare
Competen]ele
de prezentare
Competen]e
de asigurare a
feedback-ului
Exerci]ii
Pe baza categoriilor de
competen]e necesare unui
formator care sunt enume-
rate \n cadrul acestui
capitol, identifica]i
competen]ele specifice
pe care considera]i c` le
ave]i dezvoltate la un nivel
ridicat, cele dezvoltate la
un nivel mediu [i apoi cele
care se afl` deoacamdat`
la un nivel slab de
dezvoltare. Pentru acestea
din urm`, g`si]i ct mai
multe modalit`]i prin care
le pute]i dezvolta [i forma
mai departe. Utiliza]i
tabelul de mai jos pentru a
integra informa]iile.
Categoria de Competen]e Competen]e Competen]e Modalit`]i
competen]` specifice specifice specifice prin care \mi
dezvoltate dezvoltate dezvoltate pot dezvolta
la nivel \nalt la nivel mediu la nivel redus \n viitor
competen]e
de formator
Alana Albee, George Clark and Kolette Fraser The Short Course for
Out of School Care,
http://www.sfsu.edu/bayacad/for_trainers_tfort.htm
Bernat, S.E. (2003) Tehnica \nv`]`rii eficiente, Presa Universitar`
Clujean`, Cluj-Napoca
Buckley R., Caple J., 2004 The Theory and Practice of Training,
Kogan Page, London and Sterling, VA
Ciolan L. Formarea formatorilor, Centrul Educa]ia 2000+, Sinaia,
2003 (handout-uri)
Ciolan, L. (2000) Pa[i c`tre [coala intercultural`, Ed. Corint,
Bucure[ti
Kolbxe Kolb, D. (1981) The Learning Style inventory, MA: McBer,
Boston
60
7
BIBLIOGRAFIE
Lucrare realizat` [i tip`rit` \n 500 de exemplare
cu sprijinul Reprezentan]ei UNICEF \n Romnia,
cu fonduri primite din partea Comitetului
Na]ional UNICEF din Germania
ISBN 978-973-86817-9-0
Editura RO MEDIA
Ghid de formare
pentru mediatori
comunitari
Psih. Oana NEGRU

Ghid Formatori

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Formatori

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare realizat` [i tip`rit` \n 500 de exemplare

cu sprijinul Reprezentan]ei UNICEF \n Romnia,

S-ar putea să vă placă și