Sunteți pe pagina 1din 62

Lucrare realizat` [i tip`rit` \n 500 de exemplare

cu sprijinul Reprezentan]ei UNICEF \n Romnia,


cu fonduri primite din partea Comitetului
Na]ional UNICEF din Germania
ISBN 978-973-86817-9-0
Editura RO MEDIA
Ghid de formare
pentru mediatori
comunitari
Psih. Camelia MORARU
Psih. Oana NEGRU
Psih. Alexandru SUB}IRIC~
Ghid de formare
pentru mediatori
comunitari
Psih. Camelia MORARU
Psih. Oana NEGRU
Psih. Alexandru SUB}IRIC~
Lucrarea este elaborat` n cadrul Proiectului Alegeri care conteaz`..., conceput [i
implementat prin cooperarea dintre:
Centrul Educa]ia 2000+ (CEDU Romnia), organiza]ie membr` Soros Open Network
(SON) [i Reprezentan]a UNICEF n Romnia.
Finan]atori
Reprezentan]a UNICEF n Romnia, cu fonduri oferite prin Comitetul Na]ional pentru
UNICEF din Germania
Centrul Educa]ia 2000+
Managementul proiectului:
Coordonator de proiect: Crina Mo[neagu (CEDU, Romnia)
Coordonator comunicare: Ciprian Ciucu (CEDU, Romnia)
Autori:
Camelia Moraru
Oana Negru
Alexandru Sub]iric`
Layout [i tehnoredactare: Victoria Dumitrescu
Editare: Editura Educa]ia 2000+, Bucure[ti, Str. C`derea Bastiliei Nr. 33, Sector 1
Produc]ie: RO MEDIA tel./fax: 021-331.02.00
Descrierea CIP A Bibliotecii Na]ionale a Romniei
Ghid de formare pentru mediatori comunitari. - Bucure[ti:
Ro Media, 2007
ISBN 978-973-86817-9-0
376.74:323.1(=211.58)(498)
UNICEF, Centrul Educa]ia 2000+, 2007
Cuprins
3
R
INTRODUCERE
Programele de formare a formatorilor destinate
mediatorilor rromi 5
1. ROLUL FORM~RII PA{II UNUI PROGRAM
DE FORMARE 7
1.1. Formarea obiectivele unui program de formare destinat
[colii sau reprezentan]ilor comunit`]ii 7
1.2. Rolul form`rii \n strategia dezvolt`rii comunitare 9
1.3. Abordarea procesului de formare 11
Pasul 1. Ce a[ vrea s` fac? Cu cine? 12
Pasul 2. E nevoie de o discu]ie, de o mediere, de o
informare sau de un program de formare? 14
Pasul 3. Cine sunt cei cu care voi \ncepe formarea?
Ce [tiu deja? Ce \mi propun s` \i \nv`]? 17
Pasul 4. Ce voi face efectiv? (Formularea
obiectivelor form`rii) 25
Pasul 5. Ce a[tept s` se \ntmple?
(Formularea rezultatelor form`rii) 27
Pasul 6. Cum voi face ceea ce am de f`cut astfel \nct
s` m` asigur c` voi ob]ine ceea ce doresc? 27
1.4. Alegerea unei strategii de formare [i validarea acesteia 33
1.5. Adaptarea strategiilor de formare la grupul ]int` 34
2. ACTIVITATEA DE FORMARE PROPRIU-ZIS~ 37
2.1. Realizarea activit`]ilor pe care mi le-am propus 37
Prezentarea 37
Cum comunic? 40
2.2. Evaluarea activit`]ilor realizate \n cadrul unui
program de formare 47
Evaluarea performan]ei formabililor 48
Evaluarea formatorului 49
Evaluarea programului de formare 50
CUPRINS
3. COMPETEN}ELE FORMATORULUI 53
3.1. Competen]e de analiz` [i evaluare 55
3.2. Competen]e de comunicare 56
3.3. Competen]e de prezentare 57
3.4. Competen]e de asigurare a feed-back-ului 57
3.5. Competen]e de formare de noi abilit`]i 58
BIBLIOGRAFIE 60
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
4
7
Introducere
5
R
Principalele
programe de
formare
destinate
mediatorilor
rromi, derulate
\n ultimii ani \n
Romnia, au
urm`rit \n
principal
formarea de
abilit`]ilor de
mediere
sanitar`, [colar`
[i comunitar`.
Indiferent de tipul de mediere pe care \l ofer`, unul dintre cele mai
importante roluri ale mediatorului este acela de a se implica \n
asigurarea egalit`]ii de [anse [i a unei abord`ri bazate pe principii
multiculturale, de a lua parte la dezvoltarea comunit`]ii din care face
parte [i la cunoa[terea [i valorizarea ei de c`tre celelalte etnii din
comunitate.
Mediatorul are un rol important \n prevenirea situa]iilor de discriminare
\n [coal` [i comunitate, \n con[tientizarea practicilor [i atitudinilor
discriminative \n interiorul [i \n afara comunit`]ii. O parte a acestui rol
vizeaz` informarea cu privire la drepturile omului, la drepturile copilului,
la practici anti-discriminare.
7
Programele de formare a formatorilor
destinate mediatorilor rromi
INTRODUCERE
Rolul mediatorului
n [coal`
Cunoa[te politicile, practicile
[i strategiile [colii;
Cunoa[te colectivul [colii,
cultura organiza]ional`
formal` [i informal`;
[i asum` valoril` [colii [i
prezint` locul [i rolul lor n
dezvoltarea copiilor;
Promoveaz` valorile
comunit`]ii n [coal`;
Mediaz` rela]ia [coal`-
comunitate
Mediaz` conflictele care pot
ap`rea ntre familie,
comunitate [i [coal`;
Ac]ioneaz` cu calm, tact [i
toleran]` n medierea
situa]iilor speciale care pot
interveni n mediul [colar sau
familial;
Lucreaz` n echip` att cu
directorul [colii [i cu
personalul [colii, ct [i cu
reprezentan]ii comunit`]ii;
Promoveaz` valori ca
multiculturalitate, incluziune [i
[anse egale att n mediul
[colar ct [i n comunitate,
avnd un angajament
personal ferm n aceast`
direc]ie;
Ajut` elevii rromi s`
dep`[easc` barierele care i
mpiedic` s` se dezvolte n
concordan]` cu poten]ialul lor;
Ajut` elevii, p`rin]ii, profesorii,
colegii s` dep`[easc`
barierele care mpiedic` copiii
rromi s` participe la educa]ie
bias`ri sociale, culturale,
lipsa de ncredere n educa]ia
formal`.
Rolul mediatorului
n comunitate
Cunoa[te specificul comu-
nit`]ii istorie, tradi]ii, valori,
evenimente, figuri reprezen-
tative, dinamic`, resurse;
[i asum` valoril` [colii [i
prezint` locul [i rolul lor n
dezvoltarea copiilor;
Promoveaz` valorile [colii n
comunitate;
Identific` nevoile comunit`]ii;
Identific` problemele
comunit`]ii;
Proiecteaz` interven]ii la nivelul
comunit`]ii;
Negociaz` [i ofer` suport
pentru familii [i [colari n sco-
pul cre[terii particip`rii elevilor
rromi la procesul educa]ional;
Evalueaz` interven]iile;
Particip` la via]a comunit`]ii,
realizeaz` activit`]i de nego-
ciere [i mediere comunitar`;
Ofer` consultan]` [i orientare
familiilor cu privire la diferite
aspecte sociale [i educa]io-
nale cunoa[te politicile din
domeniul social [i educa]ional,
institu]iile care le implemen-
teaz` [i facilit`]ile oferite de
acestea;
Comunic` u[or [i adecvat cu
orice fel de interlocutor;
Comunic` [colii problemele [i
punctele de vedere ale famili-
ei [i comunit`]ii n leg`tur` cu
diverse situa]ii;
Se asigur` c` personalul [colii
cunoa[te situa]iile particulare
sau problemele elevilor care i
pot mpiedica s` urmeze regu-
lat cursurile;
Lucreaz` n echip` cu directo-
rul [colii [i cu personalul [colii
ct [i cu reprezentan]ii
comunit`]ii;
Promoveaz` valori ca
multiculturalitate, incluziune [i
[anse egale att n mediul
[colar ct [i n comunitate
avnd un angajament
personal ferm n aceast`
direc]ie.
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
6
7
Exerci]ii
Analiza]i rolul
mediatorului
[colar n [coal`
[i comunitate.
Ce competen]e
trebuie s` aib`
mediatorul
[colar pentru a
putea realiza
aceste roluri?
Care sunt
principalele
valori personale
asociate rolului
de a promova
valori multicul-
turale?
Rolul form`rii - pa[ii unui program de formare
7
R
ROLUL FORM~RII
PA{II UNUI PROGRAM DE FORMARE
7
1.1 Formarea obiectivele unui program de
formare destinat [colii sau reprezentan]ilor
comunit`]ii
Educa]ia este un proces continuu care are ca scop dezvoltarea per-
soanei pe diferite nivele ale personalit`]ii cognitiv, comportamental,
emo]ional.
Formarea \nv`]area unor cuno[tin]e, deprinderi, comportamente
foarte specifice [i precis definite care pot fi evaluate ca atare.
Educa]ia [i formarea sunt procese interdependente n dezvoltarea
personal` a oric`rui individ. Rolul programelor de formare este
important pentru dezvoltarea comunit`]ii, ele fiind un foarte bun
instrument de formare de noi deprinderi, comportamente, atitudini.
Una din cele mai importante activit`]i a mediatorului [colar este
aceea de informare [i formare de comportamente [i atitudini la
nivelul [colii, n echip` cu cadrele didactice sau la nivelul comunit`]ii.
n acest context beneficiile unui program de formare corect planificat
pot fi:
dezvoltarea capacit`]ii de analiz` [i sintez` a
problemelor specifice comunit`]ii din care face
parte;
cunoa[terea aprofundat` a comunit`]ii din care
face parte;
dezvoltarea capacit`]ii de comunicare [i
negociere;
dezvoltarea capacit`]ii de rela]ionare;
implicarea n proiecte de dezvoltare comunitar`;
formarea capacit`]ii de a dezvolta echipe;
dezvoltarea abilit`]ilor de lucru n echip`.
1
Una din cele mai
importante activi-
t`]i a mediatorului
[colar este aceea
de informare [i for-
mare de comporta-
mente [i atitudini
la nivelul [colii, n
echip` cu cadrele
didactice sau la
nivelul comunit`]ii.
Pentru mediator
identificarea prejudec`]ilor, miturilor, a atitudinilor [i a
comportamentelor discriminatorii;
dezvoltarea de noi abilit`]i;
dobndirea de cuno[tin]e noi;
dezvoltarea abilit`]ilor de comunicare;
stimularea creativit`]ii;
dezvoltarea gradului de implicare.
dezvoltarea sentimentului de echip`;
identificarea ct mai multor solu]ii pentru un anumit tip de probleme;
dezvoltarea abilit`]ilor de comunicare [i argumentare;
implicarea n identificarea de modalit`]i concrete de interven]ie n
comunitate.
dezvoltarea;
schimbarea climatului;
dobndirea de noi valori;
ini]ierea de schimb`ri;
cre[terea gradului
de apartenen]` a
membrilor la comu-
nitate;
cre[terea gradului
de cunoa[tere a
comunit`]ii din care
indivizii fac parte;
cre[terea gradului
de coeziune al
comunit`]ii.
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
8
7
Pentru grup
Pentru [coal` [i comunitate
Pentru participantul la activit`]ile de formare
Rolul form`rii - pa[ii unui program de formare
9
R
Ce este comunitatea?
Comunitatea este o unitate spa]ial` sau teritorial` de organizare
social` \n care indivizii au un sens al identit`]ii [i apartenen]ei
exprimate \n rela]ii sociale continue (Schifirne], apud Gavrilu]`, 2003).
Dimensiuni ale comunit`]ii (Gavrilu]`, 2003):
O Geografic`: totalitatea rela]iilor de vecin`tate [i interac]iune
social` care se manifest` \ntr-un teritoriu dat;
O Comportamental`: mul]imea ac]iunilor care caracterizeaz` un
anumit grup \n raport cu altele;
O Identitar`: exist` mai multe tipuri de identit`]i, precum cea
determinat` de teritoriul comun, identitate \ntemeiat` pe etnie,
vrst`, sex, religie etc.
Elementele unei comunit`]i
O Indivizi [i familii (restrnse, l`rgite);
O Institu]ii guvernamentale locale (prim`ria,
consiliul local, gr`dini]a, [coala, poli]ia);
O Unit`]i economice (persoane autorizate s`
desf`[oare activit`]i economice, asocia]ii
familiale, societ`]i cu responsabilitate limitat`,
societ`]i comerciale etc.);
O Partide, filiale locale ale unor partide;
O Societate civil` (grupuri de ini]iativ`, asocia]ii
comunitare, funda]ii);
O Biserici;
O Pres` local`;
O Infrastructur` [i mediu natural (construc]ii, drumuri, terenuri
virane, terenuri agricole, p`duri, ape curg`toare, lacuri etc).
7
1.2 Rolul form`rii \n strategia dezvolt`rii
comunitare
Comunitatea este o
unitate spa]ial` sau
teritorial` de
organizare social` \n
care indivizii au un
sens al identit`]ii [i
apartenen]ei
exprimate \n rela]ii
sociale continue
(Schifirne], apud
Gavrilu]`, 2003).
Cum pot contribui programele de informare [i formare la
transformarea unei comunit`]i?
1. prin noi atitudini [i valori;
2. prin cuno[tin]e noi;
3. prin formarea de competen]e;
4. prin valorizarea [i promovarea ideilor
membrilor acesteia;
5. prin echipe de \nv`]are;
6. prin facilitarea \nv`]`rii;
7. prin facilitarea producerii [i schimbului
de idei.
|n cadrul unor activit`]i de grup analiza]i [i
discuta]i aceste aspecte cu colegii dvs.
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
10
7
Beneficii ale programelor de formare pentru...
Mediator
Un individ din
comunitate
Un grup din
comunitate
Un grup de
cadre didactice
[i autorit`]i
locale
Exerci]ii
De ce crede]i c` este
important pentru o
persoan`, un grup
sau o comunitate
s` participe la un
program de
formare?
Abordarea sistemic` se realizeaz` pas cu pas, urm`rind o anumit`
logic`:
Rolul form`rii - pa[ii unui program de formare
11
R
7
1.3 Abordarea procesului de formare
1
Nevoile celor pentru
care fac programul
Preg`tirea form`rii
Evaluarea Realizarea activit`]ilor
1
Pentru o prezentare mai detaliat` vezi Buckley R., Caple J., 2004, The Theory and Practice of
Training, 5
th
Edition, Kogan Page, London and Sterling, VA
Exerci]ii
Care dori]i s` fie
rolul dvs. \n comuni-
tatea din care veni]i,
identifica]i rolul [i pe
baza acestuia \ncer-
ca]i s`:
a. identifica]i
elementele [i
institu]iile din
comunitate cu
care colabora]i
sau ar trebui s`
colabora]i [i de ce;
b. activit`]i pe care
le-a]i putea derula
\n colaborare.
Imagina]i-v` c`
realiza]i un program
de formare pentru
p`rin]ii rromi. Ce
tem` ar avea? Cum
a]i selecta grupul
]int`?
Colaboratori din comunitate
De ce sunt
importan]i?
Activit`]i derulate
\n parteneriat/
colaborare
? ?
Program de formare pentru p`rin]ii rromi
Tema
abordat`
Program de formare
pentru p`rin]ii rromi
? ?
Pa[i \n abordarea sistemic` a programelor de
formare:
Pasul 1. Ce a[ vrea s` fac? Cu cine?
O Se clarific` aspectele legate de:
identificarea grupului ]int` cine sunt
oamenii cu care voi lucra? Vrsta?
Preocup`ri? Care este problema pe care
doresc s` o rezolv?
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
12
7
Exerci]ii
Citi]i cu aten]ie
rolurile mediatorului
[colar \n [coal` [i \n
comunitate.
Rolul mediatorului n [coal`
Cunoa[te politicile, practicile [i strate-
giile [colii;
Cunoa[te colectivul [colii, cultura orga-
niza]ional` formal` [i informal`;
|[i asum` valoril` [colii [i prezint` locul
[i rolul lor \n dezvoltarea copiilor;
Promoveaz` valorile comunit`]ii \n [coal`;
Mediaz` rela]ia [coal`-comunitate;
Mediaz` conflictele care pot ap`rea
\ntre familie, comunitate [i [coal`;
Ac]ioneaz` cu calm, tact [i toleran]` \n
medierea situa]iilor speciale care pot
interveni \n mediul [colar sau familial;
Lucreaz` \n echip` cu directorul [colii [i
cu personalul [colii ct [i cu reprezen-
tan]ii comunit`]ii;
Promoveaz` valori ca multiculturalitate,
incluziune [i [anse egale att \n mediul
[colar ct [i \n comunitate avnd un
angajament personal ferm \n aceast`
direc]ie;
Ajut` elevii rromi s` dep`[easc` barie-
rele care \i \mpiedic` s` se dezvolte \n
concordan]` cu poten]ialul lor;
Ajut` elevii, p`rin]ii, profesorii, colegii
s` dep`[easc` barierele care \mpiedic`
copiii rromi s` participe la educa]ie
bias`ri sociale, culturale, lipsa de \ncre-
dere \n educa]ia formal`.
Rolul mediatorului n comunitate
Cunoa[te specificul comunit`]ii isto-
rie, tradi]ii, valori, evenimente, figuri re-
prezentative, dinamic`, resurse;
|[i asum` valoril` [colii [i prezint` locul
[i rolul lor \n dezvoltarea copiilor;
Promoveaz` valorile [colii \n comunitate;
Identific` nevoile comunit`]ii;
Identific` problemele comunit`]ii;
Proiecteaz` interven]ii la nivelul comu-
nit`]ii;
Negociaz` [i ofer` suport pentru familii
[i [colari \n scopul cre[terii particip`rii
elevilor rromi la procesul educa]ional;
Particip` la via]a comunit`]ii, realizeaz`
activit`]i de negociere [i mediere co-
munitar`;
Ofer` consultan]` [i orientare familiilor
cu privire la diferite aspecte sociale [i
educa]ionale cunoa[te politicile din
domeniul social [i educa]ional, institu-
]iile care le implementeaz` [i facilit`]ile
oferite de acestea;
Comunic` u[or [i adecvat cu orice fel
de interlocutor;
Comunic` [colii problemele [i punctele
de vedere ale familiei [i comunit`]ii \n
leg`tur` cu diverse situa]ii;
Rolul form`rii - pa[ii unui program de formare
13
R
Exerci]ii
Pe baza acestor
roluri [i atribu]ii
identifica]i punctual:
a. cuno[tin]ele pe
care mediatorul
trebuie s` le
dezvolte la nivelul
elevilor, p`rin]ilor,
personalului
didactic
b. comportamen-
tele pe care le
pute]i media sau
forma
c. atitudini pe care
le pute]i influen]a
sau chiar modifica
Rolul mediatorului n comunitate
Se asigur` c` personalul [colii cunoa[te situa]iile
particulare sau problemele elevilor care \i pot \mpiedica
s` urmeze regulat cursurile;
Se asigur` c` personalul [colii cunoa[te situa]iile
particulare sau problemele elevilor care \i pot \mpiedica
s` urmeze regulat cursurile;
Lucreaz` \n echip` cu directorul [colii [i cu personalul
[colii ct [i cu reprezentan]ii comunit`]ii;
Promoveaz` valori ca multiculturalitate, incluziune [i
[anse egale att \n mediul [colar ct [i \n comunitate
avnd un angajament personal ferm \n aceast`
direc]ie.
Pasul 2. E nevoie de o discu]ie, de o mediere, de o informare sau
de un program de formare?
OSe analizeaz` \n ce m`sur` formarea este solu]ia pentru proble-
ma cu care ne confrunt`m:
analiza problemei ce vreau s` discut? Cu cine? De ce? Care
sunt solu]iile pentru problema identificat`? E o problem`
simpl` sau complicat`? Cei c`rora m` adresez au nevoie de
informa]ii noi au nevoie s` \nve]e lucruri noi pentru a rezolva
problema care ne preocup` la nivelul comunit`]ii?
solu]ii posibile pentru problema identificat` cum poate fi
rezolvat` problema [i de c`tre cine? Care este cea mai bun`
solu]ie? Care este cea mai bun` metod` de a informa [i
implica oamenii \n rezolvarea problemei respective?
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
14
7
Activit`]i
desf`[urate de
un mediator
[colar rrom...
CUNO{TIN}E COMPORTAMENTE ATITUDINI
EXEMPLU:
Mediaz` conflictele
care pot ap`rea \ntre
familie, comunitate
[i [coal`.
- elevi, profesori:
care sunt avantajele
rezolv`rii pa[nice a
unui conflict, cum
poate fi solu]ionat
un conflict pe care
amiabil`, ce \nseam-
n` comunicarea
asertiv` \n situa]ii
de conflict?
- s` \[i apere
drepturile f`r` a
\nc`lca drepturile
celorlal]i;
- s` se centreze pe
rezolvarea problemei
[i nu pe emo]ii nega-
tive (ex. furie);
- s` \i lase [i pe
ceilal]i s` \[i spun`
punctul de vedere;
- s` nu foloseasc`
violen]a fizic` sau
verbal`.
Singura cale de
a rezolva un conflict
este s` strig la ce-
l`lalt (negativ);
Sunt mai multe
moduri prin care
pot rezolva un con-
flict f`r` s` folo-
sesc violen]a ver-
bal` sau fizic`
(pozitiv).
Prin aceste activit`]i formez/dezvolt/perfec]ionez/
influen]ez...
A r`spunde la aceste \ntreb`ri presupune:
Analiza de nevoi la nivelul comunit`]ii nevoi necesare \n rela]ie cu
problema identificat`
Programul de formare e bine s` fie proiectat astfel \nct s` fie adaptat
nevoilor de formare ale grupului ]int`. Este bine ca pe parcursul
analizei de nevoi, care se realizeaz` \n comunitate, s` se creeze cel
pu]in nevoia de a fi informat \ntr-un domeniu \n care grupul ]int` este
mai pu]in informat sau la care a avut acces redus, altfel acesta s-ar
putea s` nu simt` vreo nevoie legat` de problematica form`rii.
Analiza performan]elor
Ulterior analizei nevoilor este identificat nivelul la care a fost
dezvoltat comportamentul pe care noi dorim s` \l form`m. De
exemplu, dac` ne propunem s` form`m p`rin]ilor competen]e legate
de respectarea drepturilor copilului trebuie s` [tim exact care au fost
comportamentele de acest fel care au fost dezvoltate anterior form`rii
[i care au fost comportamentele \n dezacord. Mai jos ave]i un
exemplu de comportamente care sunt evaluate \n cazul participan]ilor
la cursuri de formare de formatori, care doresc s` devin` la rndul lor
formatori \ntr-o zi.
Exemplu de comportamente care pot fi evaluate
2
Scal`: 0 niciodat`; 1 rareori; 2 deseori; 3 - \ntotdeauna
Rolul form`rii - pa[ii unui program de formare
15
R
Categoria
comportamental`
Descriere
0 1 2 3
COMUNICARE VERBAL~
Propune idei
Formuleaz` idei clare [i argumentate,
propune subiecte de discu]ie
Face sugestii
Formuleaz` sugestii, caut` suport
pentru a continua ideea
Solicit` idei [i
sugestii
Invit` al]i membrii ai grupului s`
discute
Construie[te
Duce mai departe o idee,
argumenteaz` \n continuare, dezvolt`
Ofer` suport
|[i formuleaz` clar sus]inerea unei idei
sau opinii
Caut` clarific`ri
Solicit` recapitularea ideilor sau
informa]iilor pentru a verifica personal
gradul de \n]elegere
Frecven]a
2
Dup` Rackham, Morgan 1977, Argyle, 1969
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
16
7
Caut` informa]ii
Cere informa]ii suplimentare sau
identific` [i aduce \n discu]ie
informa]ii relevante pentru tem`, pe
care ceilal]i le-au adus \n discu]ie dar
care nu au fost valorificate
Face o sintez`
Ofer` o sintez` a celor discutate
anterior
Ofer` informa]ii
Ofer` informa]ii suplimentare,
clarific`ri, fapte pentru sus]inerea
ideilor sale atunci cnd este solicitat
Implic` al]i
participan]i la
discu]ie
Face eforturi pentru a implica [i al]i
participan]i \n discu]ie
Exprim`
sentimente
Exprim` sentimente cu privire la ideile
puse \n discu]ie [i la modul \n care
decurge conversa]ia
Exprim`
dezacordul
|[i declar` explicit dezacordul [i \[i
exprim` punctele de vedere critice cu
privire la alte persoane
Ap`rare/atac
Manifest` reac]ii emo]ionale puternice
de atac sau ap`rare
Blocare
Formuleaz` obiec]ii sau blocheaz`
propuneri f`r` a oferi alternative
Excluderea din
discu]ie
Exclude sau \ncearc` s` exclud` o
persoan` din discu]ie prin \ntreruperea
acesteia, vorbe[te \n paralel cu
aceasta sau o ignor`
Dezacord tacit
Formuleaz` opinii contrare, aflate \n
contradic]ie cu ceea ce se discut` f`r`
a \[i manifesta clar dezacordul
COMUNICARE NON-VERBAL~
Contact corporal
Strngerea minilor, \mbr`]i[area la
plecare, atingerea corpului celuilalt
Pozi]ionarea [i
proximitatea
Distan]a [i modul de pozi]ionare fa]`
de ceilal]i \n timpul discu]iei
Postura Interesul exprimat de postur`
Expresia facial` [i
gesturile
Emo]ii exprimate
Privirea
Modul de stabilire al contactului vizual
direct, deschis
Analiza competen]elor [i abilit`]ilor necesare
Dup` analiza performan]elor se trece la identificarea competen]elor [i
abilit`]ilor care trebuie dezvoltate [i la caracterizarea acestora \n
termeni de:
1. cuno[tin]e ce cuno[tin]e trebuie dezvoltate, \nv`]ate;
2. competen]e intelectuale, sociale,
comunica]ionale, etc. care trebuie
dezvoltate;
3. comportamente care trebuie modificate
sau formate;
4. atitudini negative sau care nu sunt
formate.
Aceast` analiz` se face \n paralel cu analiza
individual` a competen]elor [i abilit`]ilor
existente pentru a se face o prim` aproximare
a compozi]iei grupurilor ]int`.
Analiza nevoilor de dezvoltare personal`
De obicei adul]ii au anumite nevoi de
dezvoltare personal` pe care doresc s` le
urmeze. De exemplu, cineva dore[te s` devin`
un bun vorbitor \n public, iar un altul dore[te
s` poat` negocia conflicte. |n introducerea
unor form`ri mai pu]in tradi]ionale v` pute]i
folosi de aceste nevoi de dezvoltare personal`
pentru a ini]ia formarea.
Pasul 3. Cine sunt cei cu care voi \ncepe
formarea? Ce [tiu deja? Ce \mi propun s` \i
\nv`]?
OAnaliza propus` ca exerci]iu \mi spune de
ce am nevoie s` rezolv problema de o
mediere, informare sau formare [i care
este grupul cu care trebuie s` fac asta.
Rolul form`rii - pa[ii unui program de formare
17
R
Exerci]ii
Analiza]i Exemplele de
comportamente care
pot fi evaluate
(Rackham, Morgan
1977, Argyle, 1969),
dup` cum sunt prezen-
tate \n cadrul acestui
capitol, dup` care:
a. Realiza]i-v` auto-
evaluarea pentru
aceste comporta-
mente verbale [i
non-verbale, pe o
scal` de la 0 (nicio-
dat`) la 3 (\ntot-
deauna), prin
raportare la modul
\n care considera]i
c` sunte]i dvs.
b. Solicita]i unei per-
soane apropiate s`
v` evalueze pe
aceast` scal`. Apar
diferen]e \ntre cele
dou` evalu`ri?
c. Realiza]i aceast`
evaluare [i pentru
al]i colegi [i inte-
gra]i elementele de
evaluare verbal` [i
non-verbal` \n
analiza viitorilor
participan]i la pro-
grame de formare
pe care le ve]i sus-
]ine.
Ca s` pot s` \mi planific ce am de f`cut \n cadrul
programului de
formare este nevoie s` [tiu:
Cum \nva]` cei cu care voi lucra?
Ce [tiu, ce gndesc, ce simt, ce atitudine
au fa]` de problem`?
Ce ar fi bine s` [tie, s` simt`, s` fac`, ce
atitudine ar fi bine s` aib` ca s` poat`
rezolva problema cu care comunitatea se
confrunt`?
Ce vrsta au cei pe care \i voi invita? Ce gen? Ce statut
social? Cum va trebui s` m` comport \n func]ie de asta? Care
sunt normele comunit`]ii [i valorile acesteia \n ceea ce
prive[te vrsta, genul [i statutul social?
Au mai participat la astfel de activit`]i? M` pot ajuta \n
realizarea activit`]ilor pe care mi le propun?
Aceast` secven]` se nume[te analiza grupului ]int` [i presupune
aflarea modului \n care adultul \nva]` [i a[tept`rile acestuia cu privire
la ceea ce ne propunem s` facem \n formare.
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
18
7
Analiza grupului-
]int` presupune
aflarea modului \n
care adultul \nva]`
[i care sunt a[tep-
t`rile acestuia le-
gate de formarea
pe care ne-am pro-
pus s` o realiz`m.
Cum \nva]` [i cum este adultul cu care voi lucra?
1. Imaginea de sine: pe m`sur` ce se maturizeaz` este mai
independent`, se bazeaz` pe experien]a proprie, consider` c` are
solu]ii potrivite pentru problemele cu care se
confrunt`, dac` nu le are le ob]ine de la cei pe
care \i consider` ca avnd mai multe cuno[tin]e
sau autoritate.
2. Experien]a: experien]ele personale sunt
\ntotdeauna cele pe care le folose[te, pe care se
bazeaz` atunci cnd \nva]` ceva nou.
3. |nva]` ce \l intereseaz`: adultul \nva]` \n
special lucruri care \l intereseaz` ca s` \[i fac` mai bine treaba, s` \[i
p`streze un anumit statut sau autoritate asupra celorlal]i.
4. Utilitatea \nv`]`rii: adul]ii doresc ca ceea ce \nva]` s` fie simplu,
practic [i aplicabil imediat. De asemenea sunt mult mai interesa]i de
\nv`]area prin rezolvare de probleme dect de \nv`]area de concepte
teoretice noi.
5. De ce \nva]`: nu mai \nva]` pentru c` trebuie sau pentru o
recompens` ci mai degrab` pentru c` dore[te [i \l intereseaz`.
Foarte important \n formare este s` cunoa[tem modul \n care fiecare
dintre noi \nva]` cel mai bine. Acest mod este strns legat de tipurile
specifice de inteligen]`
3
.
Cum vede lumea? Ce fel de inteligen]` are?
|n func]ie de modul \n care oamenii rezolv` probleme \n lume,
respectiv interac]ioneaz` cu aceasta, Gardner a ajuns la concluzia c`
exist` mai multe tipuri de inteligen]`:
Lingvistic` a gndi \n cuvinte [i a folosi cuvintele pentru a exprima
[i \n]elege realitatea. Este tipul de inteligen]` folosit cel mai des \n
comunicare. Cei cu inteligen]` lingvistic` \nva]` repede limba
matern`, \nva]` limbi str`ine, citesc u[or [i cu pl`cere, se folosesc cu
mult succes de cuvinte pentru a convinge, pentru a rezolva conflicte,
pentru a negocia.
Logico matematic` a gndi \n termeni de cauz` [i efect, a \n]elege
rela]iile dintre ac]iuni, obiecte [i idei, abilitatea de a calcula, de a
num`ra, de a rezolva probleme.
Rolul form`rii - pa[ii unui program de formare
19
R
3
Teoria inteligen]elor multiple - Gardner
Cum \nva]` [i cum
este adultul cu care
voi lucra?
imaginea de sine;
experien]a;
\nva]` ce \l
intereseaz`;
utilitatea \nv`]`rii;
de ce \nva]`.
Muzical` a gndi \n sunete, ritmuri, melodii [i
rime, a fi sensibil la ton, abilitatea de a
recunoa[te, crea [i reproduce muzica folosind un
instrument sau vocea, capacitatea de a asculta.
Spa]ial` a gndi \n imagini, de a lucra cu
obiecte, capacitatea de a \n]elege rela]iile spa]iale.
Naturalist` - a \n]elege lumea natural`, incluznd
plante, animale, abilitatea de a recunoa[te [i
clasifica indivizi, specii, pl`cerea de a interac]iona
cu diferite animale.
Kinestezic` a gndi \n mi[c`ri, a folosi corpul \n
diferite moduri.
Interpersonal` a gndi despre alte persoane, a le \n]elege, a
recunoa[te diferen]ele dintre oameni [i a aprecia modul lor de
gndire, fiind sensibil la motivele, inten]iile [i st`rile lor.
Inteligen]a emo]ional`
4
este un tip particular de inteligen]` social`
sau interpersonal` caracterizat` prin:
a. cunoa[terea propriilor emo]ii
- con[tientizarea, recunoa[terea unui sentiment, capacitatea de
a \]i analiza [i urm`ri sentimentele.
b. controlul propriilor emo]ii
- a face fa]` situa]iilor stresante, anxiet`]ilor, iritabilit`]ii;
- adaptarea reac]iilor emo]ionale.
c. motivarea personal`
- subordonarea propriilor emo]ii unui scop;
- recunoa[terea emo]iilor la celelalte persoane;
- empatia, capacitatea de a surprinde [i a interpreta semnale
subtile privind starea emo]ional` sau nevoile unei persoane
la un anumit moment dat.
d. ini]ierea [i \ntre]inerea rela]iilor interpersonale
- abilitatea de a interac]iona cu ceilal]i, de a-i conduce, de a fi
eficient \n rela]iile interpersonale.
Inteligen]a emo]ional` apare ca o abilitate esen]ial` \n asigurarea
succesului \n colectiv, a succesului la locul de munc`. Dezvoltarea
abilit`]ilor noastre emo]ionale influen]eaz` modul \n care suntem
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
20
7
4
Continund tradi]ia ini]iat` de Gardner, Goleman [i Salovey identific` inteligen]a emo]ional`
Tipuri de
inteligen]`:
lingvistic`;
logico-
matematic`;
muzical`;
spa]ial`;
naturalist`;
kinestezic`;
interpersonal`;
emo]ional`;
intrapersonal`;
existen]ial`.
v`zu]i de ceilal]i, modul \n care reac]ion`m la schimbarea climatului
\n care \nv`]`m sau muncim.
Intrapersonal` a gndi despre [i a se \n]elege pe sine, a fi con[tient
de punctele tari [i cele slabe, a planifica eficient atingerea
obiectivelor personale, se bazeaz` pe autocunoa[tere [i capacitatea
de luare a deciziilor.
Existen]ial` specific celor care \[i pun \ntreb`ri despre sensul vie]ii,
fericire, \nceputul Universului, Dumnezeu.
Fiec`rui tip de inteligen]` \i este asociat un stil preferat de \nv`]are
care poate fi utilizat \n activitatea de formare. Adultul \n general are
cteva stiluri de \nv`]are preferate, dominante. Utilizarea de metode
care s` stimuleze utilizarea mai multor stiluri de \nv`]are este foarte
bun`. Este indicat ca activit`]ile de formare s` fie elaborate astfel
\nct s` utilizeze ct mai divers (prin jocuri de rol, simul`ri, activit`]i
de grup, activit`]i creative, etc.) toate stilurile de \nv`]are posibile ale
formabililor.
Fiecare dintre noi are mai multe stiluri de \nv`]are pe care le
utilizeaz` \n mod frecvent. |n tabelul urm`tor sunt prezentate stilurile
de \nv`]are. O persoan` poate avea mai multe stiluri de \nv`]are pe
care le utilizeaz` \n mod predominant, pentru anumite tipuri de
sarcini sau activit`]i. Stilurile de \nv`]are nu sunt bune sau rele, ele
sunt utile \n func]ie de tipul activit`]ii de \nv`]are.
Rolul form`rii - pa[ii unui program de formare
21
R
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
22
7
STILURI DE
|NV~}ARE
CE |I PLACE?
|NVA}~ MAI BINE
PRIN?
Cel care \nva]`
prin limbaj
se joac` cu
cuvintele
Poeziile, proza, teatrul, scenetele
|i place s` memoreze, s` compun`
poezii, s` scrie scrisori
Prin cuvintele pe care
le aude, le vede, le spune,
le scrie
Cel care \nva]`
descoperind
rela]ii logice
logicul
Matematica, [tiin]ele exacte,
problemele, tehnica
|i place s` descopere structuri,
algoritmi, rela]ii cauzale sau func]ionale
Prin schematizare, rezolvare
de situa]ii concrete,
experimente, descoperire
Cel care \nva]`
prin ceea ce vede
vizualul
|i place s` deseneze, s` coloreze,
s`-[i imagineze \n minte
|i plac filmele
Prin reprezentare vizual`:
scheme, h`r]i, filme,
ilustra]ii
Cel care \nva]` cu
ajutorul muzicii
iubitorul de
muzic`
Asociaz` fiecare stare emo]ional`
cu un ritm muzical;
Folose[te des \n limbajul verbal
sunete, motive melodice, care
semnific` uimire, \ncntare
Prin sonorit`]i, ritmuri
melodice, asociate
materialului de \nv`]at,
re]in muzica informa]iilor
pe care le ob]in
Cel care \nva]`
prin mi[care
cel care se mi[c`
Dau din picior, se mi[c` tot timpul,
le place s` danseze, s` exprime
orice prin mi[c`ri corporale
Prin mi[c`ri, trebuie s`
\n]eleag` dinamica
materialului, s`-l exprime
Cel care \nva]` \n
mod interpersonal
socialul
|i place s` vorbeasc`, s` dea sfaturi;
S` atrag` [i s` men]in` aten]ia asupra
lui, s` comunice, s` captiveze
Prin analiza, discutarea
materialului, prin sus]inerea
p`rerilor pro sau contra,
prin interac]iune
Cel care \nva]`
de unul singur
individualul
S` fie singur, s` r`mn` el, cu
cartea lui sau treaba lui, s` aib`
lini[te, s` fie l`sat \n pace
|nva]` foarte bine atunci
cnd este de unul singur
Rolul form`rii - pa[ii unui program de formare
23
R
Tipul de inteligen]`
Modalit`]i de prezen-
tare [i organizare a
informa]iei \n cadrul
activit`]ilor de formare
Lingvistic` EXEMPLU:
- prezent`ri verbale ale
materialului, discu]ii,
dezbateri;
- utilizarea unor materiale
scrise pentru aprofunda-
rea temelor de discu]ie;
- oferirea de oportunit`]i
persoanelor de a-[i
exprima propriul punct
de vedere.
Logico matematic`
Muzical`
Spa]ial`
Naturalist`
Kinestezic`
Interpersonal`
Intrapersonal`
Exerci]ii
Pornind de la tipurile de
inteligen]` [i stilurile de
\nv`]are, da]i exemple
modalit`]i de
prezentare a informa]iei
\n cadrul activit`]ilor de
formare, care s` se
potriveasc` fiec`rui stil.
|ncerca]i s` v` gndi]i
la modul \n care ar
trebui prezentat`
informa]ia (echilibrul
\ntre prezent`ri verbale,
imagini, realizarea
efectiv` a unor activit`]i
practice, sublinierea
leg`turilor logice, etc.)
pentru persoane care
au aceste caracteristici.
Ce \nv`]`m din faptul c` exist` mai multe tipuri
de inteligen]` pe care le putem utiliza \n
formare?
|nv`]`m s` diferen]iem
Principii generale ale diferen]ierii sunt:
O sarcini care respect` individul;
O grupare flexibil` a materialului [i indivizilor;
O \nv`]are prin cooperare;
O adaptarea \n func]ie de nevoile [i
caracteristicile indivizilor [i a grupului.
Diferen]ierea se poate astfel realiza la nivelul:
O Con]inutului ce spun;
O Procesului ce [i cum fac;
O Produsului ce doresc s` ob]in de la fiecare
grup.
Criteriile dup` care se face diferen]ierea sunt:
O Interese;
O Stil de \nv`]are.
O formare diferen]iat` va fi cea \n care:
O Adul]ii fac alegeri bazate pe interese;
O Exist` oferte de formare pentru mai multe
stiluri de \nv`]are;
O Timpul este folosit flexibil \n func]ie de nevoile
participan]ilor;
O Sunt furnizate materiale multiple pentru
participan]i;
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
24
7
Utiliza]i caracteristicile inteligen]ei emo]ionale [i
realiza]i portretul robot al unei persoane cu un
nivel ridicat de inteligen]` emo]ional`, identificnd
punctual caracteristicile sale.
Exerci]ii
a. Pe baza acestui
portret, \ncer-
cui]i care sunt
caracteristicile
legate de inte-
ligen]a emo]io-
nal` pe care le
reg`si]i la dvs.
b. Cere]i unei per-
soane apropiate
(coleg, membru
al familiei) s`
bifeze din cadrul
portretului robot
acele aspecte
pe care le con-
sider` relevante
la dvs. Exist`
vreo diferen]`
\ntre ceea ce a]i
identificat dvs.
[i el/ea? De ce
pot ap`rea dife-
ren]e \ntre cum
v` vede]i dvs. [i
cum v` v`d al]ii?
Care este utilita-
tea inteligen]ei
emo]ionale
pentru un for-
mator? Iden-
tifica]i cteva
aplica]ii ale
inteligen]ei
emo]ionale \n
activitatea de
formare.
O Se caut` perspective multiple asupra ideilor [i evenimentelor
discutate pe parcursul form`rii;
O Se lucreaz` \mpreun` cu formatorul pentru stabilirea obiectivelor
de \nv`]are individuale [i pentru \ntregul grup;
O Evaluarea se realizeaz` prin modalit`]i multiple.
|n livrarea oric`rui program de formare nu uita]i c` ave]i oameni cu
vrste diferite, valori [i a[tept`ri diferite [i mai ales cu stiluri de
\nv`]are foarte diferite.
Pasul 4. Ce voi face efectiv?
OPe baza datelor culese se planific`
obiectivele form`rii cui se adreseaz` -
persoanele invitate, cine sunt acestea [i ce
\mi propun s` realizeze \n formare.
Formularea obiectivelor form`rii
Pe baza nevoilor de formare identificate formatorii construiesc
obiectivele programului de formare.
Reguli de stabilire a obiectivelor de formare
1. Obiectivele trebuie s` fie SMART Specifice, M`surabile,
Adecvate, Realiste [i s` includ` intervalul de Timp \n care s` fie
realizate.
2. Trebuie s` acopere toate nivelele de performan]` ale
formabilului cognitiv (ce anume gnde[te), afectiv (ce simte),
comportamental (ce face).
3. Obiectivele sunt astfel formulate \nct s` descrie foarte clar
performan]a care trebuie s` apar` la sfr[itul form`rii, condi]iile
\n care aceasta trebuie s` apar` ca [i standardul pe care
performan]a trebuie s` \l ating`.
Rolul form`rii - pa[ii unui program de formare
25
R
O imagine
valoreaz` ct 1000
de cuvinte!!!
(proverb chinezesc)
Pentru simplificarea formul`rii obiectivelor se poate utiliza urm`torul
tabel:
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
26
7
Performan]a
(care sunt aspectele
cognitive,
comportamentale,
afective
atitudinale
care trebuie
asimilate/dezvoltate/
perfec]ionate prin
programul de
formare).
Condi]ii
(|n ce contexte
trebuie s` apar`
performan]a).
EXEMPLU:
p`rin]ii \[i verific`
copiii la lec]ii.
Temele sunt
comunicate p`rin]ilor
de \nv`]`tor sau
diriginte.
Standarde
(Care este nivelul
la care trebuie s`
ajung` performan]a
dup` programul
de formare).
Criterii [i metode
de evaluare
(Cum [i prin ce
modalit`]i este
evaluat`
performan]a).
EXEMPLU:
Verificarea tuturor
temelor.
- discu]ii cu p`rin]ii
implica]i;
- verificarea temelor
de c`tre
\nv`]`toare.
Exerci]ii
Citi]i criteriile dup` care
este recomandat s` v`
elabora]i obiectivele de
formare. Pe baza tabelului
de mai jos selecta]i un ele-
ment cognitiv, comporta-
mental, afectiv sau atitu-
dinal pe care dori]i s` \l
dezvolta]i \n cadrul unei
activit`]i de formare.
Stabili]i performan]a dup`
principiile SMART [i \n
func]ie de performan]a
dorit` selecta]i condi]iile,
standardele de performan-
]` [i metodele de evaluare
a performan]ei.
Realiza]i aceast` activitate
pentru mai multe tipuri de
performan]` pe care dori]i
s` o modifica]i.
Pasul 5. Ce a[tept s` se \ntmple?
OCe \mi doresc s` se \ntmple dup` terminarea form`rii? Ce m`
a[tept s` se \ntmple la \ntoarcerea acestora \n comunitate?
Formularea rezultatelor
1. |n formularea rezultatelor se iau \n considerarea condi]iile
obi[nuite \n care respectivul comportament este realizat [i noile
condi]ii \n care ne dorim ca el s` apar`.
2. De obicei aceste condi]ii sunt observate \n timpul analizei sau al
discu]iilor preliminare cu participan]ii cu privire la schimb`rile
pe care ace[tia doresc s` le fac` sau a dezvolt`rilor ulterioare pe
care ace[tia [i le propun.
3. |n general sunt precizate condi]iile necesare [i suficiente
apari]iei performan]ei.
4. Standardele de performan]` sunt ini]ial analizate \n cadrul
investiga]iilor preliminare pe care formatorul le realizeaz`, fiind
corectate [i negociate dup` analiza grupului ]int`. Odat`
stabilite ele devin ]intele form`rii [i orienteaz` metodologia [i
strategia de \nv`]are.
Pasul 6. Cum voi face ceea ce am de f`cut astfel \nct s` m` asigur
c` voi ob]ine ceea ce doresc?
Con]inuturi - ce voi face, ce voi spune, ce voi a[tepta din
partea grupului [i cum voi ob]ine;
Discutarea cu grupul ]int` a ceea ce ne dorim s` ob]inem la
sfr[itul activit`]ii.
OSe delimiteaz` instrumente, echipamente, alte tipuri de mijloace
[i metode de care avem nevoie pentru realizarea a ceea ce ne
propunem.
OSe stabile[te:
programul de formare;
agenda form`rii;
strategiile alternative;
modalit`]ile de monitorizare [i evaluare intern`, etc.
Rolul form`rii - pa[ii unui program de formare
27
R
Introducerea sesiunilor de formare
Este foarte important ca la \nceputul unui
program de formare att voi ct [i formabilii
s` [tie:
Scopurile form`rii
O Care sunt scopurile generale ale stagiului de
formare?
O Ce rezultate urm`re[te?
Obiectivele form`rii
O Ce anume doresc participan]ii s` realizeze ca
urmare a particip`rii la acest stagiu de
formare?
O Care sunt rezultatele a[teptate ale form`rii?
Aspecte relevante \n planificarea sesiunilor de formare
Q Agenda form`rii stabilirea secven]elor [i a continuturilor
acestora \n func]ie de caracteristicile grupului ]int` [i de ritmul
de \nv`]are al participan]ilor.
Q Planificarea secven]elor astfel \nct ritmul de \nv`]are [i tipul de
\nv`]are s` alterneze.
Q Cteva repere:
Se recomand` o organizare identic` pentru toate zilele form`rii.
|n func]ie de logistic` [i de nevoi se poate opta pentru intrare \n
diminea]a/dup`-amiaza primei zile [i ie[ire la jum`tatea/la
finalul ultimei zile.
Se recomand` ca programul s` \nceap` la 9.00/9.30 \n prima zi
(dac` se \ncepe diminea]a) [i la 9.00 \n celelalte zile; \ncheierea
programului oficial s` se produc` \n jur de 18.00 18.30. Totalul
num`rului de ore lucrate pe zi trebuie s` fie, \n medie, de 6 7
ore (pentru zilele complete).
Durata optim` pentru o sesiune de formare este de 1,5 2 ore.
Se p`streaz` echilibrul:
- |ntre prezent`ri [i exerci]ii interactive.
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
28
7
Scopurile form`rii
Ce \mi doresc s` [tie
participan]ii mei s`
fac` dup`
terminarea form`rii?
Ce \mi doresc s` [tie
s` fac`?
Ce \mi doresc s`
simt`?
Ce \mi doresc s` \i
pun` pe gnduri?
Ce \mi doresc s` \[i
doreasc` s`
schimbe? Ct de
mult? |n ce condi]ii?
- |n ceea ce prive[te densitatea con]inutul pe toat` durata
programului.
- |n ceea ce prive[te distribu]ia sarcinilor \n interiorul unei zile
de lucru (curba de efort).
Programul seminarului se \nmneaz` \n scris participan]ilor, \n
avans sau \n prima zi de seminar.
Programul scris con]ine: numele formatorilor, titlul, perioada de
desf`[urare [i distribu]ia sesiunilor de lucru [i a pauzelor pe
toat` durata programului.
Programul \ncepe cu prezentarea participan]ilor mai \nti se
prezint` formatorii [i apoi se recomand` exerci]ii de cunoa[tere.
Dup` prezentarea participan]ilor se prezint` programul [i
obiectivele generale ale activit`]ii de formare
Se las` spa]iu pentru interven]ii organizatorice administrative.
Se las` spa]iu pentru \ntreb`ri/nel`muriri ale participan]ilor.
|n func]ie de caracteristicile grupului ]int` [i obiective se alege tipul
de formare.
Tipul grupului ]int`
Grupurile ]int` variaz` \ntre ele \n func]ie de:
- Gen;
- Vrst`;
- Experien]`;
- Cuno[tin]e;
- Aptitudini;
- Valori;
- Atitudini;
- Stil de \nv`]are;
- Ritm de \nv`]are;
- Capacitate de rela]ionare \n cadrul
grupului;
- Motiva]ie pentru \nv`]are;
- Abilit`]i de comunicare;
- Capacitate de a oferi [i a solicita
feedback;
- Capacitate de monitorizare [i evaluare a propriului
comportament de \nv`]are.
Rolul form`rii - pa[ii unui program de formare
29
R
Important
Cunoa[terea acestui tip
de informa]ii este
esen]ial` \n momentul
planific`rii unui
program de formare
datorit` diferen]elor
importante de strategie
pe care le implic`.
Deseori v` pute]i \ntlni
\n cadrul aceluia[i grup
de formare cu diferen]e
inter-individuale foarte
mari care solicit` la
maximum capacitatea
dvs. de adaptare [i de
planificare.
Tipuri de cursuri de formare
1. |nv`]area experien]ial` de grup -
formarea este construit` \mpreun` cu
participan]ii. |nv`]area este adaptat`
nevoilor [i ritmului personal de \nv`]are.
Unul dintre elementele esen]iale ale
procesului de \nv`]are este reflec]ia
comun` a participan]ilor [i a formatorilor
asupra experien]elor de \nv`]are.
2. Tehnologia spa]iului deschis se
bazeaz` pe crearea unor unit`]i/secven]e
deschise \n program \n care participan]ii
\[i pot aduce resursele, proiectele etc.
Participan]ii se transform` \n persoane resurs`.
3. Fabrica viitorului este un tip de stagiu de formare care aduce
\n prim plan probleme sociale, provoc`ri ale lumii
contemporane. Scopul este de a identifica posibile solu]ii la
problemele formulate.
4. Mini-seminarul ofer` participan]ilor posibilitatea de a adnci
tema stagiului de formare \ntr-un grup mai mic. Grupul \[i
p`streaz` formula pentru o perioad` mai lung` de timp; este
nevoie, de aceea, de precau]ii legate de posibilitatea form`rii
unor subgrupuri.
5. Grupul de lucru (workshop) creeaz` spa]ii mai mici, practice,
pentru derularea experien]elor de \nv`]are. Ele se focalizeaz` de
regul` pe dezvoltarea anumitor abilit`]i sau competen]e [i se
\ntind pe durata a
1-3 sesiuni de
formare. Avantajul
major este constituit
de posibilitatea
focaliz`rii activit`]ii
pe problema de
interes.
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
30
7
Tipuri de cursuri de
formare
|nv`]area expe-
rien]ial` de grup;
Tehnologia
spa]iului deschis;
Fabrica viitorului;
Mini-seminarul;
Grupul de lucru
(workshop);
Grupul creativ;
Cursurile lungi;
Cursurile scurte;
Cursurile la cerere.
6. Grupul creativ se folose[te pentru mai multe scopuri:
dezvoltarea de proiecte viitoare, preg`tirea unor materiale sau
stagii de formare pentru al]i participan]i. Propune crearea unui
produs comun, valorizat ulterior [i valorificat.
7. Cursurile lungi sunt planificate pe o durat` de timp mai lung` [i
sunt de regul` compuse din mai multe secven]e de formare cu
o perioada de pauz` \ntre ele. Pe perioada dintre cele dou`
stagii de formare participan]ii au de realizat anumite sarcini/
proiecte, bazndu-se pe experien]ele [i cuno[tin]ele acumulate
\n primul stagiu. De regul` cel de-al doilea stagiu presupune
evaluarea rezultatelor [i a impactului primului stagiu.
8. Cursurile scurte au un grad mare de structurare [i sunt utilizate
foarte frecvent. Ele sunt foarte solicitante, att pentru formatori
ct [i pentru participan]i. Avantajul lor este dat de focalizarea pe
obiective [i eficien]` \n termeni de resurse materiale [i
temporale.
9. Cursurile la cerere sunt cursuri \n care programul [i con]inutul
sunt special proiectate pentru a veni \n \ntmpinarea unor nevoi
explicIte ale participan]ilor/organiza]iei care comand` cursul.
Rolul form`rii - pa[ii unui program de formare
31
R
Analiza diferitelor tipuri de strategii
|n proiectarea unei form`ri se delimiteaz` \ntre dou` mari tipuri de
strategii de formare, care sunt descrise mai jos \n termeni de
avantaje [i dezavantaje:
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
32
7
Formarea centrat` pe formator
Caracteristici
Elaborarea programului de formare,
alegerea loca]iei, alegerea
con]inutului sunt la dispozi]ia
formatorului; formabilul nu intervine
deloc \n planificarea procesului de
formare.
Avantaje
Este mai u[or de planificat.
Nu necesit` mult timp.
Bine structurat` [i condus` de
formator.
Ofer` o structur` [i o logic` clar`
formabilului.
Dezavantaje
Formabilul este purtat prin formare
\ntr-un mod oarecum pasiv.
Se bazeaz` foarte mult pe competen-
]ele formatorului [i depinde esen]ial-
mente de acestea.
Formarea centrat` pe formabili
Caracteristici
Elaborarea programului de formare,
alegerea loca]iei, alegerea
con]inutului sunt la dispozi]ia
formatorului; formabilul nu intervine
deloc \n planificarea procesului de
formare.
Avantaje
Este mai u[or de planificat.
Nu necesit` mult timp.
Bine structurat` [i condus` de
formator.
Ofer` o structur` [i o logic` clar`
formabilului.
Dezavantaje
Formabilul este purtat prin formare
\ntr-un mod oarecum pasiv.
Se bazeaz` foarte mult pe competen-
]ele formatorului [i depinde esen]ial-
mente de acestea.
7
1.4. Alegerea unei strategii de formare [i validarea
acesteia
Alegerea strategiei pentru formare va ]ine seama de urm`toarele
caracteristici:
Alegerea unei strategii presupune g`sirea unui optim pentru respec-
tivul program de formare \ntre toate elementele listate mai sus [i for-
mularea \n final a modului prin care obiectivele [i rezultatele progra-
mului de formare vor fi realizate [i evaluate. Astfel \n realizarea unui
program de formare ne \ntlnim cu succesiunea urm`toarelor etape:
Etapa 1
1. Analiza de nevoi;
2. Proiectarea obiectivelor de formare;
3. Proiectarea criteriilor [i standardelor de evaluare;
4. Analiza grupului ]int`.
Etapa 2
5. Formularea strategiilor [i metodelor de formare;
6. Elaborarea agendei de formare.
Etapa 3
7. Livrarea form`rii;
8. Asigurarea mediului de \nv`]are;
Rolul form`rii - pa[ii unui program de formare
33
R
Caracteristicile
form`rii
Caracteristicile
grupului ]int`
Caracteristicile
formatorului
Alte
constrngeri
Caracteristicile
strategiilor
Nevoile de formare;
Tipul de performan-
]` [i nivelul de per-
forman]` urm`rit;
Gradul de dificulta-
te al form`rii com-
peten]elor nece-
sare.
Vrst`;
Preg`tire;
Gen;
Experien]`;
Nivel de
competen]e;
Comunicare
[i rela]ionare;
Motiva]ie;
Valori;
Expectan]e.
Vrst`;
Preg`tire;
Gen;
Experien]`;
Nivel de
competen]e;
Comunicare [i
rela]ionare;
Motiva]ie;
Valori;
Expectan]e.
Timp;
Spa]iu;
Solicit`ri
diverse ale
clientului;
Materiale;
Financiare.
Avantajele [i
dezavantajele
diferitelor
tipuri de
strategii;
Avantajele [i
dezavantajele
diferitelor
tipuri de
metode.
9. Asigurarea \nv`]`rii [i transferului;
10. Motivarea participan]ilor [i oferirea de feedback;
11. Monitorizarea [i evaluarea form`rii.
Etapa 4
12. Validarea strategiei intern` extern`.
7
1.5. Adaptarea strategiilor la grupul ]int`
Criterii esen]iale:
1. Aspectele asimilate \n procesul de \nv`]are
au aplicabilitate imediat` \n situa]ii reale de
via]`.
2. Participan]ii au un anumit nivel de control
asupra experien]elor de \nv`]are.
3. Experien]ele anterioare [i cele prezente ale
persoanei influen]eaz` procesul de \nv`]are
la vrsta adult`.
4. Adul]ii sunt implica]i activ \n procesul de
\nv`]are.
5. Un mediu confortabil, de respect pentru
persoan`, asigur` premisele unei \nv`]`ri
eficiente.
Un alt aspect important \n educa]ia adul]ilor este identificarea [i
valorificarea factorilor care motiveaz` adul]ii \n \nv`]are [i anume:
Rela]ionarea social`: realizarea de noi contacte profesionale,
stabilirea unor rela]ii de prietenie.
Expectan]ele externe: \ndeplinirea unor cerin]e profesionale
impuse de organiza]ie, coordonatori (autorit`]i formale).
Avansarea profesional`: atingerea unui statut profesional
superior prin raportare la nivelul de preg`tire al colegilor din
acela[i domeniu de activitate
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
34
7
|nv`]area la adul]i -
factori motivan]i
Rela]ionarea
social`;
Expectan]ele
(a[tept`rile)
externe;
Avansarea
profesional`;
Dezvoltarea
personal`;
Stimularea
social`.
Dezvoltarea personal`: asimilarea de noi cuno[tin]e [i
deprinderi pentru \mplinirea dorin]elor [i scopurilor proprii de
dezvoltare personal`.
Stimularea social`: evadarea din rutina cotidian`, prin
alegerea unor noi experien]e de \nv`]are.
Barierele care pot ap`rea \n educa]ia adul]ilor sunt:
lipsa timpului pentru \nv`]are;
dificult`]i financiare;
lipsa informa]iilor cu privire la oportunit`]ile de \nv`]are
disponibile;
dificult`]i de planificare a \nv`]`rii;
probleme la locul de munc`;
dificult`]i \n a armoniza via]a de familie cu activit`]ile
profesionale.
Rolul form`rii - pa[ii unui program de formare
35
R
|n educa]ia adul]ilor un bun formator:
Q implic` adul]ii \n procesul de \nv`]are;
Q eviden]iaz` acele experien]e ale cursan]ilor relevante
pentru scopul cursului;
Q le arat` formabililor \n ce mod participarea la activit`]i
sprijin` atingerea scopurilor lor;
Q formuleaz` obiective [i rezultate clare;
Q cunoa[te a[tept`rile [i nevoile participan]ilor \nainte
de \nceperea cursului;
Q explic` \n ce mod cuno[tin]ele acumulate pot fi
utilizate \n practic`;
Q ofer` formabililor posibilitatea de a-[i exprima opiniile
[i de a contribui la structurarea cursului;
Q cunoa[te experien]ele cu care vin adul]ii la formare.
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
36
7
Cursurile lungi
Cursurile scurte
Cursurile la cerere
Mini-seminarul
Grupul de lucru
(workshop)
Grupul creativ
Exerci]ii
|n func]ie de carac-
teristicile \nv`]`rii la
vrsta adult`
analiza]i fiecare tip
de curs de formare
descris [i identifica]i
avantaje [i deza-
vantaje pentru
adul]ii beneficiari ai
acelui tip de curs de
formare. Utiliza]i
tabelul de mai jos
pentru a sintetiza
informa]ia.
Tipul de curs de formare Avantaje pentru adul]i Dezavantaje pentru adul]i
7
2.1. Realizarea activit`]ilor pe care mi le-am propus
Mediul de \nv`]are este esen]ial pentru crearea unei atmosfere \n
care participan]ii s` se simt` valoriza]i [i care s` creeze intimitatea [i
siguran]a necesar` pentru ca participan]ii s` se poat` manifesta liber
[i s` poat` interveni activ \n procesul de \nv`]are. Acesta este bine s`
dispun` de suficiente surse de lumin` natural` [i artificial`, s` fie
suficient de bine aerisit, s` dispun` de mobilier
care poate fi reorganizat \n func]ie de nevoile
form`rii.
Mediul de \nv`]are \n care se va realiza formarea
va trebui s` \ndeplineasc` anumite criterii:
Q este confortabil din punct de vedere fizic [i
emo]ional (explica]iile prea lungi, statul
numai pe scaun [i absen]a aplica]iilor
practice produc nervozitate [i iritare);
Q ia \n considerare cum se simt participan]ii;
posibilitatea de a face gre[eli \n fa]a
colegilor afecteaz` confortul acestora;
Q este construit pornind de la a[tept`rile
adul]ilor; acestea trebuie identificate
anterior;
Q trebuie s` le permit` s` se exprime, s` fie importan]i,
co-participan]i la experien]ele lor de \nv`]are;
Q dialogul permanent este o condi]ie a reu[itei [i a mobiliz`rii
adul]ilor pentru \nv`]are.
Prezent`ri introductive
Orice program de formare \ncepe cu prezentarea formatorilor [i a
participan]ilor la formare. |n func]ie de tipul grupului ]int` se poate
Activitatea de formare propriu-zis`
37
R
ACTIVITATEA DE FORMARE
PROPRIU-ZIS~
2
Mediul de \nv`]are
este esen]ial pentru
crearea unei
atmosfere \n care
participan]ii s` se
simt` valoriza]i [i
care s` creeze
intimitatea [i sigu-
ran]a necesar`
pentru ca partici-
pan]ii s` se poat`
manifesta liber [i
s` poat` interveni
activ \n procesul de
\nv`]are.
Prezentarea
realiza o prezentare interactiv`. Dup` prezentarea participan]ilor orice
program continu` cu prezentarea obiectivelor [i agendei de formare.
Prezent`ri de con]inut
Prezent`rile de con]inut se realizeaz` \n special pentru a introduce [i
clarifica elemente importante ale procesului de \nv`]are. Prezent`rile
nu trebuie s` dureze mai mult de 15-20 de minute [i dac` este posibil
ele trebuie s` fie interactive, s` prezinte esen]ializat con]inutul a ceea
ce trebuie \nv`]at. Prezent`rile sunt o sintez` clar` [i concis` a
informa]iilor prezentate \n suportul de curs.
Tehnici de prezentare
Pentru a planifica ce
trebuie s` include]i \n
prezentare, este bine s`
v` lua]i \n considerare
urm`toarele aspecte:
afla]i ct mai multe
despre subiectul pe
care trebuie s` \l
prezentan]i;
Structura]i
prezentarea astfel:
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
38
7
DE CE O SPUI? Scopul ce vre]i s` fac`
participan]ii dup`
prezentare
CUI O SPUI? Audien]a cine v` va
asculta
CE VEI SPUNE? Con]inutul - subiectul la
care v` ve]i referi
CUM O VEI SPUNE? Forma \n care ve]i realiza
prezentarea
introducere \n care ar`ta]i importan]a [i scopul prezent`rii;
cuprins \n care prezenta]i ideile pe care dori]i s` le
prezenta]i;
\ncheiere recapitula]i.
Introducerea trebuie s` fie scurt` [i s` nu
consume prea mult din timpul alocat prezent`rii.
O introducere eficient` ofer` participan]ilor r`-
spunsul la cteva \ntrebari esen]iale:
1. Cine e prezentatorul?
2. De ce se afl` aici?
3. Ce va spune?
4. Cum \[i va structura prezentarea?
5. De ce ar trebui s` ascult?
Pentru a capta aten]ia pute]i folosi \n introducerea
prezent`rii:
relatarea unei \ntmpl`ri scurte;
o glum` dar fi]i foarte atent la ce tip de
umor utiliza]i;
o \ntrebare care implic` publicul;
o declara]ie surpriz`.
Con]inutul prezent`rii trebuie s` fie structurat din
mesaje scurte, concise, clare. Are impact mare
folosirea de materiale vizuale: plan[e, desene,
bro[uri, grafice.
O \ncheiere eficient` ofer` urm`toarele tipuri de
informa]ii:
Recapituleaz` principale aspecte;
Prezint` recomand`ri, sugestii, implica]ii;
Invit` participan]ii s` adreseze \ntreb`ri;
Sintetizeaz` scopul prezent`rii.
Activitatea de formare propriu-zis`
39
R
Nu uita!
Introducerea
trebuie s` fie
scurt` [i efici-
ent`!
Capteaz` aten]ia
auditoriului
folosind glume,
\ntreb`ri, decla-
ra]ii - surpriz`!
Structureaz`
informa]ia prin
mesaje concise,
clare!
Folose[te mate-
riale vizuale -
plan[e, grafice,
desene!
Recapituleaz`
aspectele esen-
]iale!
Ofer` recoman-
d`ri, sugestii,
exemple!
Sintetizeaz` sco-
pul prezent`rii!
P`streaz` timp
pentru \ntreb`-
ririle publicului!
|n cadrul unei prezent`ri, momentul \ntreb`rilor [i al r`spunsurilor
este la fel de important ca [i restul prezent`rii. De aceea este indicat
s`:
asculta]i activ [i s` arata]i c` interesul dvs. nu a \ncetat o dat`
cu \ncheierea propriei prezent`ri;
v` asigura]i c` a]i \n]eles bine \ntrebarea;
r`spunde]i scurt la \ntreb`ri;
nu l`sa]i o singur` persoan` s` monopolizeze timpul acordat
\ntreb`rilor;
v` adresa]i \ntregii audien]e, nu numai persoanei care a \ntrebat;
evita]i disputele cu participan]ii (propune]i continuarea discu]iei
\n pauz`).
Este foarte util s` distribui]i la sfr[it chestionare de evaluare a
prezent`rii, pentru a vedea impactul pe care l-a avut [i pentru a ]ine
cont de sugestii \n vederea preg`tirii altor prezent`ri.
Limbajul verbal [i non-verbal
Principii generale:
Contactul vizual cu participan]ii este esen]ial;
Folosi]i vocea pentru a dinamiza
prezentarea;
Limbajul non-verbal [i mai ales mimica fe]ei
sunt foarte importante \n timpul prezent`rii;
Tonul [i atitudinea trebuie s` exprime
modestie, deschidere, dispozi]ia de a
asculta, calm. Nu este indicat` o atitudine
arogant`, ostil`, defensiv`, rigid`;
|n timpul prezent`rii evita]i s` le vorbi]i de
sus participan]ilor, pauzele prea mari, care
exprim` nesiguran]`, imobilitatea complet`,
care duce la sc`derea aten]iei, s` sta]i cu
spatele la participan]i.
Realizarea unor activit`]i de formare implic` o
comunicare permanent` cu formabilii [i stabilirea
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
40
7
Cum comunic?
Pentru a dezvolta [i
a men]ine o rela]ie
constructiv` de
comunicare, ascul-
tarea activ` repre-
zint` o abilitate
important` a for-
matorului. A as-
culta este un pro-
ces activ, care cere
participare [i im-
plic` trecerea de la
stadiul de receptare
pasiv` a informa-
]iei, la cel de cola-
borare formator-
formabil \n proce-
sul de comunicare.
unei leg`turi pozitive \n rela]ia formator formabil. Pentru a dezvolta
[i a men]ine o rela]ie constructiv` de comunicare, ascultarea activ`
reprezint` o abilitate important` a formatorului. A asculta este un
proces activ, care cere participare [i implic` trecerea de la stadiul de
receptare pasiv` a informa]iei, la cel de colaborare formator-formabil
\n procesul de comunicare.
Sunt trei modalit`]i importante de ascultare activ`:
a) transpunerea \n propriile cuvinte a unor mesaje ale vorbitorului,
prin formule de tipul Ceea ce spui tu este Cu alte cuvinte
Deci tu te-ai sim]it Vrei s` spui;
b) punerea de \ntreb`ri interlocutorului pn` ce se formeaz` o ima-
gine clar` asupra mesajului transmis de acesta, pentru a afla infor-
ma]ii suplimentare, de fond despre un anumit subiect sau idee;
c) oferirea [i solicitarea feed-back-ului
urmeaz` dup` parafrazare [i clarificare [i
ajut` vorbitorul s` \n]eleag` efectul
comunic`rii sale, s` corecteze erorile, s`
descopere un punct de vedere nou cel al
ascult`torului.
Exist` trei reguli importante \n acordarea de
feed-back:
s` fie dat imediat dup` situa]ia de
comunicare;
s` fie cinstit - s` exprime o atitudinea
real` a celui care \l ofer`;
s` fie suportiv - s` sus]in` interlocutorul
[i procesul de comunicare.
Feedback-ul descrie \n general modalitatea
\n care noi percepem anumite comportamente ale celuilalt
modul lui de a gndi, modul de rela]ionare, tipul de comu-
nicare, performan]a \ntr-o sarcin`, etc. Pe de alt` parte,
feedback-ul este o reac]ie a celorlal]i, referitoare la felul \n care
comportamentele noastre \i influen]eaz`.
Activitatea de formare propriu-zis`
41
R
Feedback-ul descrie
\n general moda-
litatea \n care noi
percepem anumite
comportamente ale
celuilalt modul lui
de a gndi, modul
de rela]ionare, tipul
de comunicare,
performan]a \ntr-o
sarcin`, etc. Pe de
alt` parte, feed-
back-ul este o reac-
]ie a celorlal]i, refe-
ritoare la felul \n
care comportamen-
tele noastre \i influ-
en]eaz`.
Formatorul [i formabili folosesc feedback-ul ca instrument de
control al propriului proces de facilitare a \nv`]`rii [i respectiv
de \nv`]are.
Formarea este un proces \n care formatorul trebuie s` ofere
posibilit`]i [i modalit`]i multiple de \nv`]are, indiferent de tipul
form`rii. El poate folosi tipuri de strategii diferite [i mijloace de
formare diferite.
OCasetofon/CD (audio);
OVideo (casete video);
OComputer;
OVideoproiector;
OFlipchart;
ORetroproiector;
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
42
7
Auzim
Auzim + Vedem
Auzim + Vedem + Facem
|nv`]`m pe al]ii s` fac`
Ponderi aproximative \n procesul de
\nv`]are pe parcursul form`rilor:
Analizatorul vizual: aprox. 80%;
Auditiv: aprox. 15%;
Al]i analizatori: aprox. 5%.
Piramida eficien]ei \nv`]`rii:
Mijloacele de formare utilizate cel mai frecvent sunt:
OTabl` alb` (whiteboard, pentru markere);
OTabl` de plut` (cartona[e, imagini);
OBro[uri;
OFi[e de lucru;
ODiverse obiecte legate de tema form`rii.
1. Sfoar`;
2. Foarfece;
3. Ace cu g`m`lie;
4. Hrtie colorat`, hrtie cartonat`;
5. Band` adeziv`;
6. Lipici;
7. Markere (whiteboard [i permanente);
8. Folii de retroproiector;
9. Agrafe de birou;
10. Linere (pentru scriere pe folii);
11. Caiet/coli de hrtie;
12. Plastilin` adeziv`;
13. Foi de flipchart;
14. Pointer (pentru prezent`ri PowerPoint [i retroproiector);
15. Post-it.
|n func]ie de exerci]iile imaginate, aproape
orice poate deveni o resurs` pentru
activitatea de formare.
Activitatea de formare propriu-zis`
43
R
Exerci]ii
Selecta]i o secven]` de
formare a adul]ilor pe care
planifica]i s` o derula]i. |n
func]ie de analiza nevoilor
de formare pe care a]i
realizat-o anterior [i a
caracteristicilor grupului
]int`, prezenta]i \n tabelul
de mai jos modul \n care
ve]i introduce secven]a de
formare.
Resurse tipice pentru activitatea de formare:
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
44
7
Denumirea secven]ei de
formare:
Caracteristicile grupului ]int`:
Nevoi de formare ale grupului
]int`:
Mod de introducere a
scopurilor [i obiectivelor
secven]ei de formare:
Scopurile form`rii
- Care sunt scopurile generale
ale secven]ei de formare?
- Ce rezultate pe termen scurt,
mediu [i lung vizeaz` aceast`
formare la nivel
organiza]ional, de grup [i
individual?
Obiectivele form`rii
- Ce anume doresc participan]ii
s` realizeze ca urmare a
particip`rii la acest stagiu de
formare?
- Care sunt rezultatele a[teptate
ale form`rii?
Activitatea de formare propriu-zis`
45
R
Denumirea Tipul activit`]ii: Scopul Durata Materiale Prezentare
activit`]ilor (ex. activitate activit`]ii: activit`]ii [i necesare: succint` a
ce urmeaz` de spargere intervalul modului \n
s` fie a ghe]ii, orar \n care se va
realizate: prezentare care se desf`[ura
teoretic`, va desf`[ura: activitatea:
activitate
practic`,
etc.)
Activitatea 1
..........
Activitatea 2
..........
Activitatea 3
..........
Exerci]ii
Pentru secven]a de
formare utilizat` la
exerci]iul 1, realiza]i
planificarea activit`]ilor
pe care urmeaz` s` le
desf`[ura]i. Lua]i \n
considerare pauzele
necesare \ntre diferite
activit`]i.
Denumirea secven]ei de formare:
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
46
7
Exerci]ii
Planifica]i o prezentare pe
care urmeaz` s` o realiza]i
\n cadrul unei secven]e de
formare. Utiliza]i sugestiile
din acest capitol legate de
realizarea unei prezent`ri.
Organiza]i planificarea
prezent`rii \n func]ie de
urm`toarele repere:
Scopul ce vre]i s` fac`
participan]ii dup` prezentare:
DE CE O SPUI?
Audien]a cine v` va asculta:
CUI O SPUI?
Con]inutul - subiectul la care
v` ve]i referi: CE VEI SPUNE?
Forma \n care ve]i realiza
prezentarea: CUM O VEI
SPUNE?
Denumirea prezent`rii:
7
2.2. Evaluarea activit`]ilor realizate \n cadrul unui
program de formare
|n timpul activit`]ii am realizat tot ceea ce era necesar? Grupul
meu ]int` face ceea ce m` a[tept eu s` fac`? Dac` nu, ce am de
f`cut?
OPe parcursul form`rii suntem aten]i la tot ceea ce se \ntmpl` cu
cei pentru care facem activitatea [i \ncerc`m s` vedem dac`
r`spunsurile lor \nseamn` c` se apropie de solu]iile problemei
pentru care facem formarea sau nu. Dac` r`spunsurile nu sunt
cele pe care le a[tept`m atunci ne gndim ce trebuie schimbat [i
schimb`m.
1. Este util s` va fixa]i posibile criterii [i modalit`]i de evaluare pe
care s` le utiliza]i pe parcursul sesiunilor de formare.
2. Criteriile [i modalit`]ile de evaluare sunt foarte utile ca feedback
cu privire la utilitatea [i eficien]a fiec`rei secven]e pe care a]i
realizat-o [i v` ajut` s` lua]i decizii de corec]ie imediate care pot
cre[te calitatea form`rii.
3. |n formare se folosesc diferite metode de evaluare folosi]i ct
mai multe modalit`]i de evaluare.
OCe cred la sfr[itul activit`]ii, am reu[it s` ob]in ceea ce mi-am
propus? Ce crede grupul meu ]int` despre activit`]ile pe care
le-am f`cut? Dar despre problem`? Apar modific`ri? Ct de mari?
a. S-a realizat ceea ce s-a propus s` se realizeze?
b. Ct de bine a fost realizat programul?
c. Au fost respectate nevoile de formare identificate?
Activitatea de formare propriu-zis`
47
R
Evaluarea pe parcursul form`rii
Am reu[it?
Evaluarea programelor de formare r`spunde
urm`toarelor \ntreb`ri:
CE SE EVALUEAZ~:
Q FORMABILII
Q FORMATORUL
Q PROGRAMUL DE FORMARE
Evaluare performan]ei formabililor are \n primul rnd rolul de a oferi
pe parcursul sesiunilor de formare informa]ii cu privire la procesul de
\nv`]are [i cu privire la standardele de performan]` atinse de fiecare
formabil \n parte.
Ce se evalueaz`?
Q Identificarea punctelor slabe [i a punctelor
tari;
Q Nivelul performan]ei;
Q Calit`]ile [i aptitudinile individuale;
Q Performan]ele poten]iale;
Q Reac]iile la diferite activit`]i de formare;
Q Satisfac]ia;
Q Motivarea;
Q Rela]iile individuale [i intergrupale;
Q Stadiul evolu]iei [i nivelul performan]ei
grupurilor.
Evaluarea performan]ei formabililor se realizeaz`
\n paralel cu activit`]ile de formare propriu-zise [i
\i permit formatorului s` decid` asupra modului
\n care va continua formarea.
Evaluarea performan]ei formatorului urm`re[te
elemente ca:
Q Aspecte profesionale;
Q Comunicare [i rela]ii interpersonale;
Q Aspecte privind livrarea programului de
formare.
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
48
7
Evaluarea performan]ei formabililor
Evaluarea
performan]ei
formabililor se
realizeaz` \n paralel
cu activit`]ile de
formare propriu-
zise [i \i permit
formatorului s`
decid` asupra
modului \n care va
continua formarea.
Evaluarea
performan]ei
formatorului
urm`re[te
elemente ca:
QAspecte
profesionale;
QComunicare [i
rela]ii
interpersonale;
QAspecte privind
livrarea
programului de
formare.
Evaluarea formatorului se realizeaz` pe mai multe nivele:
Evaluarea extern` de c`tre al]i formatori (unde este cazul),
de c`tre formabili, de c`tre evaluatori externi etc.;
Inter-evaluarea este realizat` de al]i formatori pe parcursul
unui program de formare \n care ace[tia func]ioneaz` ca o
echip` sau livreaz` un program de formare \mpreun` ca
trainer [i co-trainer;
Autoevaluarea.
Aspecte profesionale
Q gradul de cunoa[tere a problemelor;
Q modul de lucru;
Q modul de raportare la participan]i;
Q modul cum urm`re[te ceea ce face.
Comunicare [i rela]ii interpersonale
Q arat` respect pentru formabili;
Q creeaz` o atmosfer` prietenoas`, degajat`;
Q aloc` timp pentru a discuta probleme personale cu formabilii;
Q ofer` indica]ii, suport;
Q este entuziast, plin de autenticitate [i umor;
Q negociaz` [i se consult` cu grupul;
Q are \ncredere \n munca de grup;
Q ofer` fiec`rui formabil posibilit`]i de manifestare.
Aspecte legate de livrarea programului de formare
Q comunic` scopurile, obiectivele;
Q utilizeaz` proceduri variate de formare;
Q utilizarea mijloacelor audio vizuale;
Q respect` programul de lucru;
Q face apel la experien]a anterioar` a formabililor.
Activitatea de formare propriu-zis`
49
R
Evaluarea formatorului
Evaluarea urm`re[te elemente ca:
Una dintre cele mai importante evalu`ri \n acest
caz este autoevaluarea pe parcursul derul`rii
sesiunilor de formare.
Autoevaluarea are efecte directe asupra ac]iunilor
pe care formatorul le poate realiza \n cazul \n care
calitatea presta]iei sale nu este bun`. |n perioada
de formare a unui formator, acesta este asistat de
colegi la sesiunile de formare, iar la sfr[itul
fiec`rei secven]e de formare se realizeaz` sesiuni
de inter-evaluare, care sunt extrem de importante
pentru identificarea punctelor slabe [i a punctelor
tari pe care viitorul formator nu le con[tientizeaz`
la momentul respectiv.
Evaluarea planific`rii
a. cadrul general asigurat pentru programul de formare;
b. urm`rirea etapelor planific`rii;
c. stabilirea [i formularea obiectivelor;
d. adecvarea resurselor la obiective;
e. stabilirea [i formularea indicatorilor de performan]`, a
instrumentelor de evaluare [i a suportului de curs.
Evaluarea derul`rii
a. adecvarea condi]iilor concrete de lucru;
b. conducerea programului de formare;
c. modul de rezolvare a problemelor ap`rute;
d. rolurile adoptate de formator;
e. adecvarea diverselor proceduri de formare la situa]iile concrete
[i modul de utilizare al resurselor;
f. criteriile [i instrumentele de monitorizare.
Metode [i instrumente de evaluare
1. modele de evaluare;
2. modele de inter-evaluare;
3. interviuri de evaluare;
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
50
7
|n perioada de for-
mare a unui for-
mator, acesta este
asistat de colegi la
sesiunile de for-
mare, iar la sfr[i-
tul fiec`rei secven-
]e de formare se
realizeaz` sesiuni
de inter-evaluare,
care sunt extrem
de importante
pentru identificarea
punctelor slabe [i a
punctelor tari pe
care viitorul forma-
tor nu le con[tienti-
zeaz` la momentul
respectiv.
Evaluarea programului de formare
4. observa]ia;
5. forme de urm`rire a interac]iunilor [i comunic`rii;
6. proiecte [i experimente;
7. rapoarte scrise;
8. fi[e de apreciere;
9. \nregistr`ri video;
10. produse ale activit`]ii.
Rezultatele evalu`rii programului de formare sunt \n general
prezentate:
1. colegilor;
1. formabililor participan]ii la formare sunt la rndul lor interesa]i
de imaginea de ansamblu a modului \n care s-a derulat
formarea [i de rezultatele concrete ale acesteia.
Raportul de evaluare con]ine elemente ca:
1. Titlul form`rii;
2. Numele formatorului - formatorilor;
3. Grupul ]int` list` de nume, descrierea grupului ]int`, a
nevoilor de formare ale acestuia;
4. Obiectivele form`rii;
5. Rezultatele;
6. Strategiile [i metodele utilizate;
7. Modul de planificare [i livrare a
sesiunilor de formare;
8. Feedback- ul ob]inut/asigurat \n
timpul sesiunilor de formare;
9. Reac]iile formabililor;
10. Evalu`rile pe parcursul sesiunilor de
formare;
11. Concluzii [i recomand`ri.
Pentru a realiza o formare de calitate
formatorul are nevoie s` \[i dezvolte
anumite competen]e.
Activitatea de formare propriu-zis`
51
R
Exerci]ii
Selecta]i acele aspecte
legate de evaluarea
formatorului pe care le
considera]i importante \n
evaluarea unei secven]e de
formare la care urmeaz` s`
participa]i.
Dup` realizarea secven]ei
de formare utiliza]i
elementele identificate
anterior pentru evaluarea
extern`. Cum a]i procedat?
Cum ve]i comunica
rezultatele [i cui le ve]i
comunica?
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
52
7
|n practic` se \ntlnesc situa]ii de formare cu grade de dificultate
diferite date de caracteristici ca:
Competentele formatorului
53
R
COMPETEN}ELE
FORMATORULUI
3
Q Trebuie
identificate [i
formulate
problemele;
Q Trebuie identificat,
pe baza acestora,
grupul ]int`;
Q Trebuie
identificate
nevoile de
dezvoltare;
Q Trebuie proiectat`
formarea \n
concordan]` cu
acestea;
Q Trebuie realizat`
evaluarea.
Q Nevoile de
dezvoltare sunt
identificate [i sunt
comunicate;
Q Grupul ]int` este
corect identificat [i
selectat;
Q Scopul [i
obiectivele
form`rii sunt clar
formulate;
Q Rezultatele
form`rii sunt
definite \n
principiu;
Q Trebuie proiectat`
[i realizat`
formarea \n
concordan]` cu
acestea;
Q Trebuie realizat`
evaluarea.
Q Formatorului i se
pune la dispozi]ie
un suport de curs
detaliat, cu
planificarea [i
agenda sesiunilor
de formare pe
care trebuie s` \l
parcurg` cu
formabilii.
Grad de dificultate Grad de dificultate Grad de dificultate
ridicat mediu redus
Analiza competen]elor necesare unui formator este realizat`
lundu-se \n calcul situa]iile dificile pe care acesta le are de parcurs.
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
54
7
Administrativ` Q Alegerea [i adaptarea mediilor de
\nv`]are;
Q Planificarea timpului.
Dezvoltare Q Informarea [i documentare;
personal` Q Auto-evaluarea;
Q Dezvoltarea stilurilor personale de
\nv`]are;
Q Dezvoltarea abilit`]ilor de comunicare [i
ascultare activ`;
Q Dezvoltarea inteligen]ei emo]ionale;
Q Negociere [i rezolvarea conflictelor.
Producerea de Q Redactare de materiale;
materiale Q Elaborarea de prezent`ri atractive;
Q Evaluarea [i restructurarea materialelor.
Planificarea [i Q Observarea grupului;
livrarea programului Q Culegerea datelor [i interpretarea
datelor;
de formare Q Intervievierea grupului ]int`;
Q Selectarea grupului ]int`;
Q Formularea strategiilor specifice pentru
grupul ]int`;
Q Flexibilitate [i adaptabilitate;
Q Oferirea de feed-back, consiliere [i
suport.
Evaluarea [i Q Formularea criteriilor de auto-evaluare;
monitorizarea Q Formularea criteriilor de evaluare a
programului de formabililor [i a sesiunilor de formare.
formare
Aria Competen]e necesare
Din categoria competen]elor necesare unui
formator cele mai importante sunt:
Q Competen]ele de analiz` [i evaluare;
Q Competen]ele de comunicare;
Q Competen]ele de prezentare.
7
3.1. Competen]e de analiz` [i evaluare
Competentele formatorului
55
R
Competen]ele
formatorului:
Q Analiz` [i
evaluare;
Q Comunicare;
Q Prezentare.
Analiz` Observare;
Intervievare;
Organizare [i conducere de dialoguri \n
comunitate;
Colectarea [i prelucrarea datelor.
Evaluare Elaborarea de instrumente de evaluare;
Evaluarea propriu zis`;
Interpretarea datelor.
Aria Competen]e necesare
7
3.2. Competen]e de comunicare
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
56
7
Comunicare verbal` Exprimarea opiniilor;
Sugestii;
Solicitare [i oferire de informa]ii;
Argumentare [i dezbatere;
Rezolvarea conflictelor;
Negociere;
Ascultare activ`.
Comunicare Identificarea pozi]iei [i proximit`]ii optime;
non-verbal` Exprimarea acordului [i interesului;
Men]inerea contactului vizual.
Comunicare scris` Elaborare de materiale \ntr-un limbaj
adecvat;
Organizarea materialului;
Exemplificare [i exerci]ii.
Aria Competen]e necesare
7
3.3. Competen]e de prezentare
7
3.4. Competen]e de asigurare a feed-back-ului
Competentele formatorului
57
R
Prezentare vizual` Reprezentare grafic` adecvat`;
Reguli de prezentare grafic`;
Esen]ializare [i schematizare.
Prezentare oral` Captarea aten]iei;
Men]inerea aten]iei;
Ob]inerea interactivit`]ii;
Modificarea ritmului [i tonului vocii.
Asigurarea Strategii de a pune \ntreb`ri;
feedback-ului Comunicare asertiv`;
Ascultare activ`;
Interpretare corect` [i \n timp util a
informa]iilor oferite de ceilal]i;
Capacitatea de reformulare;
Argumentare.
Solicitarea Strategii de chestionare;
feedback-ului Comunicare asertiv`;
Ascultare activ`;
Interpretare corect` [i \n timp util a
informa]iilor oferite de ceilal]i;
Capacitatea de reformulare;
Argumentare.
Aria Competen]e necesare
Aria Competen]e necesare
7
3.5. Competen]e de formare de noi abilit`]i
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
58
7
Diagnostic Identificarea nevoilor de \nv`]are;
Interpretarea nevoilor de \nv`]are;
Formularea obiectivelor de \nv`]are.
|nv`]are Utilizarea a variate strategii de \nv`]are;
Adecvarea strategiilor la diferite grupuri
]int`;
Utilizarea de metode variate de \nv`]are;
Adecvarea metodelor la diferite grupuri
]int`.
Monitorizarea [i Urm`rirea grupului;
evaluarea Evaluare;
progresului Schimbarea modului de oferire de
informa]ii;
Adaptabilitate;
Optimism.
Aria Competen]e necesare
Competentele formatorului
59
R
Solicita]i unei persoane cu care lucra]i \n
activit`]ile de formare s` v` evalueze
competen]ele de formator. Apar diferen]e
\ntre autoevaluare [i evaluarea din afar`?
Din ce cauz` pot ap`rea aceste diferen]e?
Competen]ele
de analiz` [i
evaluare
Competen]ele
de comunicare
Competen]ele
de prezentare
Competen]e
de asigurare a
feedback-ului
Exerci]ii
Pe baza categoriilor de
competen]e necesare unui
formator care sunt enume-
rate \n cadrul acestui
capitol, identifica]i
competen]ele specifice
pe care considera]i c` le
ave]i dezvoltate la un nivel
ridicat, cele dezvoltate la
un nivel mediu [i apoi cele
care se afl` deoacamdat`
la un nivel slab de
dezvoltare. Pentru acestea
din urm`, g`si]i ct mai
multe modalit`]i prin care
le pute]i dezvolta [i forma
mai departe. Utiliza]i
tabelul de mai jos pentru a
integra informa]iile.
Categoria de Competen]e Competen]e Competen]e Modalit`]i
competen]` specifice specifice specifice prin care \mi
dezvoltate dezvoltate dezvoltate pot dezvolta
la nivel \nalt la nivel mediu la nivel redus \n viitor
competen]e
de formator
Alana Albee, George Clark and Kolette Fraser The Short Course for
Out of School Care,
http://www.sfsu.edu/bayacad/for_trainers_tfort.htm
Bernat, S.E. (2003) Tehnica \nv`]`rii eficiente, Presa Universitar`
Clujean`, Cluj-Napoca
Buckley R., Caple J., 2004 The Theory and Practice of Training,
Kogan Page, London and Sterling, VA
Ciolan L. Formarea formatorilor, Centrul Educa]ia 2000+, Sinaia,
2003 (handout-uri)
Ciolan, L. (2000) Pa[i c`tre [coala intercultural`, Ed. Corint,
Bucure[ti
Kolbxe Kolb, D. (1981) The Learning Style inventory, MA: McBer,
Boston
Ghid de formare pentru mediatori comunitari
60
7
BIBLIOGRAFIE
Lucrare realizat` [i tip`rit` \n 500 de exemplare
cu sprijinul Reprezentan]ei UNICEF \n Romnia,
cu fonduri primite din partea Comitetului
Na]ional UNICEF din Germania
ISBN 978-973-86817-9-0
Editura RO MEDIA
Ghid de formare
pentru mediatori
comunitari
Psih. Camelia MORARU
Psih. Oana NEGRU
Psih. Alexandru SUB}IRIC~