Maramureş (în maghiară Máramaros megye, în ucraineană Мараморо́щина, în germană Kreis

Marmarosch) este un judeţ format din teritorii ale regiunilor

istorice Maramureş, Ardeal şi Crişana (respectiv Partium), situat în nord-vestul României. A fost
înfiinţat în anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Maramureş (din raioanele Şomcuta
Mare, Baia Mare, Sighet, Lăpuş şi Vişeu). Cea mai mare parte a teritoriului judeţului de azi a
făcut parte mai devreme din Judeţul Maramureş (interbelic), respectiv din Comitatul Maramureş
(antebelic). Din punct de vedere al culturii tradiţionale, actualul judeţ este alcătuit din patru zone
(etno-folclorice) distincte: Ţara Chioarului, Ţara Lăpuşului, Ţara Maramureşului (jumătatea de
nord-est a Maramureşului Istoric) şi Ţara Codrului (partea de sud-vest), la care se adaugă Zona
Metropolitană Baia Mare. Reşedinţa şi centrul cultural, educaţional şi economic a judeţului este
municipiul Baia Mare.

Diviziuni administrative[modificare | modificare sursă]

Articol principal: Listă de localităţi din judeţul Maramureş.
Judeţul este format din 76 unităţi administrativ-teritoriale: 2 municipii, 11 oraşe şi 63 de comune.
Lista de mai jos conţine unităţile administrativ-teritoriale din judeţul Maramureş.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Judeţul Maramureş este o unitate administrativă care s-a constituit după Marea Unire din
1918 când partea de Sud a Ţării Maramureşului a intrat în componenţa României. În perioada
interbelică judeţul Maramureş cuprindea numai partea de Nord-Est, de peste Munţii Gutâi, a
actualului judeţ, iar reşedinţa a fost oraşul Sighet. Judeţul avea în 1930 o populaţie de 161.575
de locuitori, dintre care 57,7% români, 20,9% evrei, 11,9% ruteni, 6,9% maghiari, 2% germani
ş.a.
Celelalte părţi care compun astăzi judeţul Maramureş, a făcut parte din judeţul Satu-
Mare (inclusiv orasul Baia Mare), si judeţul Solnoc (Someş) din care făcea parte zona Ţari
Lăpuşului.
După cel de-Al Doilea Război Mondial limitele administrative ale judeţului au fost modificate
pentru a cuprinde şi regiunile menţionate mai sus: Ţara Chioarului, Ţara Lăpuşului şi o parte din
Ţara Codrului, rezultând actualul judeţ Maramureş la care se referă acest articol.
El este continuatorul voievodatului Maramureşului, al comitatului Maramureş şi al judeţului
Maramureş (interbelic).

Descriere geografică[modificare | modificare sursă]

Judeţul Maramureş este situat în partea de nord a ţării, fiind delimitat de judeţele Satu-
Mare, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Suceava, respectiv la nord fiind delimitat de frontiera
cu Ucraina, având o suprafaţă de 6.215 km² (2,6% din suprafaţa ţării) şi un relief variat ca
morfologie si complex din punct de vedere geologic.
Zona montană aparţinând Carpaţilor Orientali reprezintă 43%, zona colinară (dealuri, podişuri şi
piemonturi) circa 30%, iar zona joasă (depresiuni, lunci şi terase) restul de 27% din suprafaţa
judeţului. Principalele unităţi montane sunt: Munţii Rodnei (cei mai înalţi), Munţii Maramureşului şi
lanţul vulcanic Igniş-Gutâi-Ţibleş.
Reţeaua hidrografică este reprezentată de principalele râuri: Tisa, Vişeu, Iza, Lăpuş şi Someş.
Vegetaţie şi faună[modificare | modificare sursă]
Vegetaţia şi fauna sunt caracterizate printr-o varietate de specii în funcţie de altitudine, unele
având caracter endemic munţilor Rodnei. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând
o mare varietate în funcţie de altitudine: în zona alpină de capra neagră, marmota, acvila de
stâncă, în jnepeniş de cocoşul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere de râs, cocoşul de
munte, ursul brun, cerbul carpatin şi altele. In râurile de munte, Tisa, Vişeu, Ruscova şi Vaser,
alături de păstrăv şi lipan trăieşte cea mai valoroasa specie de salmonide, lostriţa.
Datorită acestor bogăţii naturale, în judeţul Maramureş au fost declarate prin Decretul 204/1997 şi
H.C.J 37/1994, 20 de obiective naturale-rezervaţii naturale de interes naţional, iar Rezervaţia
ştiinţifică Pietrosu Mare (cuprinsă în aria teritorială a Parcului Naţional Rodna) este inclusă în
programul mondial al UNESCO - „Omul şi Biosfera”, alături de Delta Dunării şi Parcul Naţional
Retezat[1]