Sunteți pe pagina 1din 52

PUBLICUL

ŞI

CRITICA
ÎN

https://biblioteca-digitala.ro
CINEMA

ANUL VI NR . 1 (61) IANUARIE 1968

Redactor şef: Ecaterina Oproiu

Coperta I.

Actorul Peter
protagonistu l ultim
film al lui Mircea Mure-
şan - «Un pumn năpraz­
nic».

Coperta IV

Actriţa sovietică
Vertinskaia, cunoscută
spectatorilor români din
filmul «Apelul».

foto : A. Mihailopol

EVENIMENT Departe de Vietnam - de Robert Grelier . ...

Previzibil şi imprevizibil în filmul românesc -


de Călin Călimon . ... . ••.. .... „ . . . „ . . . . . . 6
Critica şi spectatorii, două tabere în iremedia-
bil conflict! - de Ov. S. Crohmălniceonu .... 13
Filmul e mort, trăiască filmul! - interviu cu
PUNCTE DE VEDERE Roberto Rosse//ini ... ... ............ .. .. ... . 9

CRONICA UNUI
POSIBIL CINEAST Inventez cinematograful - de Marin SorP.scu . 10

Startul starurilor: Liz Taylor - de Mario Aldea 11


Ei văzuţi de ei : Lucian Pintilie despre Octavian
Cotescu ....... . ....... .. ......... .. ...... . 16
Idolii în «pas de deux» - de Rodico Lipatti . .. . 17
IDOLI I , Mit antimit - de Mirceo Mureşan . . . ..... . 18

ROMA
Un neîmpăcat - Lattuada-'- de Enrico Rossetti 21
PARIS
Cu Jean Gabin într-un parking subteran - de
CQRESPONDENTJ: Adino Dorian . . .. . ... ..... ............... . . 30

LUMEA VĂZUTA CU Bucur~tl - Los Angeles şi retur - de Gh. Vi-


OCHI DE CINEAST tonidis ..... . . . .. ........ ...... ....... . .. . 22

Ce filme vom vedea în 1968! - interviu cu


PANORAMIC PESTE Dumitru Fernoogă . . „ .. . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
PLATOURI Columna - reportaj de Evo Sirbu . ....... . . 26

ANCHETA
· La ce slujeşte critica 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . I
CRONICA
«Republica la 20 de ani», «Billy mincinosul».
«Cei şapte samurai», «Cîinele de pică», «0
lume nebună, nebună, nebună», «Servus Vera»,
«Oameni în rulotă», «Sînt şi eu numai o femeie»
Semnează: Mirceo Hulubaş , Horia Bratu, Mircea
Mureşan, Mihail Lupu, Iulian Mihu, Rodica
Lipatti, Manuela Gheorghiu, Dan Arnăutu. ..... VII
COLTUL CINECLUBULUI
Ştim Încă prea puţin - de Sandu Dragoş ...... IX
l.A.T.C.
Ce ne propunem'?- de G. Dem. Loghin . . . . .. . X
CINEMATECA
Domnişoarele din Rochefort - Regal de cine-
pictură - de D.I. Suchianu. ..... . . . . . . . . . . . . XI
T. V.
Făpturile de vis ale Heliconulu i - Telefilie -
de Valentin Silvestru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . XII
DOCUMENTARUL
Peisaj cinematografic (Sahia '67) - de Mirceo
Mohor...... .... .... ........ . .. .. ....... . . Xl\I
CRONICA PUBLICULUI
Prezentarea artistică
Fără prejudecată, despre prejudecată - de R,adu Georgescu
Ana Maria Narti...... ....... ....... . . .... XV
Scurtă istorie a cinematografului - desene de Prezentarea grafică
SUPLIMENT Ion Popescu Gopo„ . . ... .. . . ........ „ • . • • • . XV:l Ion Făgărăşanu

https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
ţişindu-ni-se, pe rînd, forţele aflate narea filmului, el va putea să încerce
faţă în faţă: Statele Unite care să trieze, să ctaseze şi să vadă
. Faptul că peste o sută cinci- poartă un război de bogătaşi; viet- limpede. «Departe de Vietnam»
Îeci de persoane- scriitori, ac- namezii care se apără cu metodele este un film de explicaţii, dar nu un
săracilor şi cea de- a treia lume dosar pe care-l deschizi şi din
tori, gazetari, realizatori, teh- revoluţionară care a înţeles că viito- care iţi este foarte lesne să extrag i
nicieni - se adună şi se hotă­ rul şi independenţa ii sini legate de o concluzie. Nu există concluzii.
răsc să-şi aducă contribuţia, victoria vietnamezilor asupra ame- Concluzia e de datoria noastră, a
prin munca lor, la uriaşa luptă ricanilor. Soldaţii americani încarcă spectatorilor, să o găsim, să o
internaţională pentru pace în bombardierele pe port-avionul Kitty formulăm, spre a acţiona, spre
Vietnam, trebuie subliniat. Iar Hawk in rada Tonkinului, in timp a pune în mişcare forţele motrice.
atunci cind printre cei 150 figu- ce «oamenii-frunze» fac exerciţii Cind preşedintele Ho Şi Min repetă
de camuflaj într-o orezărie din Viet- poziţia fundamentală a vietname-
rează numele cele mai presti-
nam ul de Nord, iar Fidel Castro zilor: «Ne vom bate zece ani, două­
gioase ale cinematografiei fran - vorbeşte despre lupta armată pen- zeci de ani dacă trebuie; niciodată ,
ceze, cu atit mai mult merită să tru preluarea puterii in ţările latino- niciodată americanii nu vor învin-
le relevăm şi să spunem că americane, africane sau asiatice. ge», se conturează în mintea noa-
fiecare dintre ei nu numai că Războiul bogătaşilor dus de o stră şi singura concluzie pe care o
a investit timp şi bani, dar în ţară care cheltuieşte mai mult pen - putem trage totuşi, pe loc, din
primul rind şi-a dăruit talentul, ţia dusă pină la absurd a inutilităţii tru hlrtia sa de ambalaj decit cele acest film. Această determinare

I
OŢI
pentru ca profesiunea cinema- acestui război şi a conflictelor per- 500 de milioane de indieni ca s ă ni se poate părea nebunească nouă,
sonale pe care el le determină. trăiască, este înfăţişat în perma- celor care ne-am instalat confor-
tografică să nu rămină deoparte SiNTEM După «Departe de Vietnam», nu nenţă in opoziţie cu ţara care nu ,tabil într-o societate de consum,
şi să-şi dovedească, folosindu- !MPLICAŢI va mai fi cu putinţă ignorarea a ceea arf! pentru a se apăra decit braţele dar ea reprezintă realitatea şi forţa
se de arma care ii stă la inde- ce se petrece acolo, chiar dacă· şi încrederea in victoria finală. Ha- din care ţlşnesc voinţa şi încrede-
mină, «solidaritatea cu poporul ne aflăm la multe mii de kilometri noiul se apără construind cu mii- rea in victoria finală.
vietnamez în lupta împotriva a- Este neîndoielnic că un film ca de locurile operaţiunilor, chiar dacă nile adăposturi individuale; Hano-
gresiunii», cum glăsuieşte o fra- «Departe de Vietnam», care întru- ne închipuim că aceste lucruri nu iul se apără doborînd in fiecare zi
Il
ză plasată pe generic.
Mărturie grăitoare a unei pro-
neşte pe generic numele unor Alain
Resnais,William Klein, Joris lvens,
ne privesc. Nu încă. lată unul din
nenumăratele aspecte relevate de
tot mai multe avioane americane.

I ARADAESTE

l,
Agnes Varda, Claude Lelouch , acest film: războiul din Vietnam PARADA

~1
fesiuni care, cu excepţia cltorva Jean-Luc Godard şi Chris Marker, nu-i poate fi străi n nici unei fiinţe
dintre reprezentanţi ei, nu se nu poate suporta epitetul de film omeneşti demne de acest cuvint.
manifestase pînă acum declt E VOM BATE
de autor ţinînd seama de eclectis- Oricine ar fi, oriunde ar locui, Douăsprezece episoade abor-
prin semnături puse pe p"etiţii mul ideologic şi estetic al fiecăruia . omul este actualmente implicat ln 20 DE ANI ... dează, fiecare ln felul său, unul
sau prin clteva inserturi in fil- Dacă uneori putem descoperi in tot ceea ce se petrece în partea din aspectele deosebite ale acestui
mele lor! Este oare cinemato- spatele unei anumite imagini ochiul de Sud a Asiei. război. După o scurtă introducere,
grafia franceză ~ cale să de- lui lvens sau Klein, sau îndărătul Preocupaţi de obiectivitate, au- vedem cum sînt depozitate bom-

l,
cutărei fraze din comentariu scrii- torii le-au rezervat în filmul lor mult bele cu bile, destinate în mod spe-
vină o cinematografie angaja-
tura unui Marker sau Lacouture
l1 loc celor care continuă să creadă cial să pătrundă în carnea omenea-
tă? O cinematografie politică?
(gazetar), totuşi valoarea filmului că războiul din Vietnam reprezintă scă.
Adultă? Este încă prematur să nu se opreşte aici, ci trece mult ICICiT salvarea pentru o anumită lume, «A parade is a parade» (Parada
precizăm viitorul dar faptul e- dincolo de acest aspect monden AMBALAJUL pentru o anumită societate. Per- este paradă) este titlul unui capi-
xistă şi el este ireversibil. şi snob care ar putea să atragă manent spectatorul este solicitat, tort~are ni se arată trei manifesta~
atenţia unora mai superficiali. Va- Vorbeam de un tumult de ima- descumpănit în convingerile sale ţii car~au loc ici şi colo în lume ş1
loarea acestei opere se află în gini şi, într-adevăr, prin ele, sîntem cele mai profunde. Nu i se lasă nici care slnt legate de războiul din
tumultul de imagini, în demonstra- introduşi în toiul acestui războ~înfă· o clipă de' răgaz . Abia după vizio- Vieţnam. Prima lnfăţişeazli vizita

https://biblioteca-digitala.ro
la Paris a preşedintelui Humphrey, putea face strî.ns fiind în chinga New-York-ului: de la comunişti, camere de luat vederi. Păcat că stadiul de informare, necontribuind
care a fost marcată de ciocniri Intre unei lumi care nu mai este schema- la oamenii de culoare din Black întregul colectiv de lucru nu a la opera colectivă declt printr-un
manifestanţi şi forţele poliţieneşti . ticii şi pe care, deci, nu o mai înţe­ Power, fără a uita pe «hippies» tăiat înşiruirea de fraze mai mul t material mai mult sau mai puţin
Ca un contrapunct al violenţei lege. Argumentată, strălucitoare , machiaţi în răniţi şi care strigă : sau mai puţin incoherente din care elaborat, alţii dimpotrivă au vrut
acestor imagini, discursul lui Hum- această expunere ne face să ne «Peace, peace»„. nu rămin decit citeva frinturi con- sll imprime secvenţei ce le-a fost
phrey este o înşiruire de promisiuni glndim puţin la o anumită pitură secvente. Pentru a păstra totuşi încredinţată gîndirea şi estetica
care frizează ridicolul. Altă mani- intelectuală francezi de stînga care pe generic numele prestigios al lor. Aşa.de pildli, William Klein dă
festaţie, de astă dată ln favoarea este satisfăcută de a fi descoperit acestui realizator, arfi trebuit lăsate dovadă în reportajele sale despre
războiului, are loc la New York, de Vietnamul pentru a putea refuza doar două fraze. Prima este un soi manifestaţiile americane de o în -
ziua foştilor combatanţi şi în pre- să-şi deschidi ochii asupra unei de autocritici a neputinţei , Godard drăzneală audio-vizuală remarca-
zenţa cardinalului Spellmann şi a realităţi cotidiene. mărturisind că, cerind si plece să bilă. Uneori o frază, un cuvint, sînt
primarului Lindsay. ln sflrşit, pen- ln «Flash-Back» ne întoarcem filmeze în Vietnamul de Nord, gu- deajuns pentru a situa personajul,
tru ca tabloul sli fie complet, ziua la originile acestei agresiuni, după vernul vietnamez ar fi refuzat să-l morala, ideologia şi activitatea
de 1 Mai 1967 este filmată peWall- sflrşitul războiului din lndochina, primească ... Iar a doua este expli - acestuia. Klein merge la esenţial
Street, unde manifestanţii pentru adică la 20 iulie 1954, iar în «Victor «Departe de Vietnam» este măr­ caţia pe care şi-o dli singur: «pen - ş i niciodată camera sau microfonul
pace sînt asaltaţi de partizanii Charlie» (aşa ii numesc militarii turia unui sflrşit de epoci, epocă tru cli slnt un ins cu o ideologie său nu se dispersează inutil.
războiului ln strigăte de «Să bom- americani pe luptitorii vietcong), in care, pentru prima oari in istorie, cam vagb. Cele două fraze şi

li
bardăm Hanoiul!» asistăm la un reportaj despre «ope- S.U.A. suferă zdruncinături chiar concluzia: «Nu se pune problema
ra de pacificare» a americanilor în interiorul sistemului. Pancarte sli cucerim Vietnamul cu genero-
în Vietnamul de Sud. proclamă sflrşitul supremaţiei do- zitatea noastră, ci să ne lisăm NFILM
OHNSON larului şi lnfiţişeazli alianţa dintre cuceriţi de el» - reprezintă tot j CARE OBLIGA
finanţă şi rizboi. Pentru prima dată ce este bun in episodul Godard.
PLINGE 1 oamenii îşi pun întrebări. Pentru

li
j E CE unii, cuvlntul napalm nu are încă
ln «Johnson pllnge», actori am- nici o semnificaţie, abia acum ii «Departe de Vietnam» nu este
bulanţi dau un spectacol în faţa
locuitorilor unui sat din Vietnamul
de Nord bombardat. O vietnameză
1 ~
LUPTAM
descoperă. Alţii, printre care şi
copii, slnt pe cale să fie arşi de vii
cu napalm„. Pentru prima oară, j
NFILM
LUCID
un film emoţionant. Chiar ln sec-
venţele care ar putea să ne impre-
sioneze ln mod deosebit, ca de
tinliră şi frumoasă, grimată ln chip Americii îi este frică„. iar liderul pildli moartea lui Morrison, a copii-
de preşedintele Johnson, cintă ş i ln secvenţa .Why we fight» (De negru Cormichael spune: «Violen- lor arşi de napalm, estropiaţi, mon-
plinge: «Phantom-urile mele au de- ce luptăm), două mişcări ameri - ~ei celor puternici, trebuie să i se Ceea ce face ca valoarea acestu i tajul ne opreşte de fiecare dată
venit fantome» şi, adreslndu-se cane îşi expun obiectivele respec - răspundă cu violenţa celor opri - film să fie excepţională, nu sint lacrima gata sli pornească, obli-
consilierului său care seamănă cu tive. Una dintre ele, prezidată de maţi». Pentru prima oară un film • atit documentele pe care le înfă­ gîndu-ne să ne păstrăm luciditatea
Mac Namara: «Am pierdut războiul , generalul Westmoreland, ţine sea- face autopsia S.U.A. ţişează, ln mare parte cunoscute pinii la capăt. «Departe de Vietnam»
trebuie sli mă întorc acasb. ma de teza oficiali a S.U.A.: Fron- Bineînţeles că nu totul ln aces l (în afara celor aduse de William analizează o situaţie, drama
Din nou, slntem convinşi de tul de eliberare naţională nu este film este perfect; nu lotu.I este rigu- Klein din Statele Unite), cit calita- poporului vietnamez în totalitatea
ineficacitatea oricărei acţiuni în o mişcare de rezistenţă populară, ros cum sînt, de pildă, secvenţele tea reflecţiei pe care o propune. implicaţiilor sale istorice şi ome-
favoarea acestei lupte inegale. ci o fracţiune a '\Complotului comu- aduse din Vietnamul de Nord de O reflecţie care poate ci uneori neşti, spre a o transforma ln unitate
Claude Ridder, personaj imaginar, nist», iar asediatorii slnt bineînţeles Joris lvens. Dar, şi o spunem din cere prea mult spectatorului, dar de măsurii a acţiunilor viitoare.
monologhează sub privirea taci- vietnamezii... Cînd generalul con- · nou, fiecare secvenţă este după rezultatul este cu totul remarcabil Nu ne mai este permis să stam
turnei sale soţii. Patetic, contra- damni demonstraţiile «antipatrio- chipul şi asemănarea autorului ei. ca inteligenţă şi vigoare. Este, dacă departe de Vietnam, nu ne este
dictoriu, sincer, el străbate itine- tice», cum se exprimi el însuşi, Şi partea semnată de Jean-Luc vreţi, un fel de gindire dialectică permis sli-1 ignorAm, să-l uitam,
rarul conştiinţei încărcate. Ridder imaginea retransmisiei televizate Godard ilustrează cel mai bine aplicată la un eveniment contem- iată ce au vrut să spună autorii
este un scriitor care a primit mi- lasi loc manifestaţiilor care au această afirmaţie. Megaloman ca poran, cum cinematograful nu pro- filmului şi cel mai puţin ce putem
siunea să scrie un scenariu de avut loc în S.U.A., la 15aprilie1967. de obicei, Godard îşi expune pro- duce declt arareori. Dacă uneori, spune despre ei este că au reuşit
film după o carte americană asupra Orice fiinţă care se opune războiu ­ pria problemă şi,ceea ce e şi mai şi , creatori ca Mich~le Ray, Godard , să forţeze intrările ghetto-ului nos-
războiului din Vietnam. Nu o va lui din Vietnam se afli pe strizile apare pe ecran în spatele unei Resnais, de pildă, s-au oprit la tru de oameni responsabili.

https://biblioteca-digitala.ro
Un film-anchetă , interesant sondaj psihologic desfăşurat într-un cadru cvasi-documentar («Subteranul») ,

Se disting prin profunzimea obser- interne pe care o situaţie oarecare doran, autoru l noii metode de foraj la d ebutează ca altele. Asupra povestiri i
vaţiilor psihologice, prin forarea minu- le-ar fi păstrat probabi l ascunse. Şi mare adi ncime. lată , deci, că dacă s-a r p lanează un aer de facilităţi îndoiel -
ţioasă a unor zone sufleteşti , specific astfel intenţia autorilor filmului de a f i respectat - cum era firesc - ordi - nice, personajele îşi . recomandă o
contemporane, două-trei filme dintre aduce în dezbatere probleme şi con - nea l og i că a i nvest i gaţ i ilor, dezbate- ex i stenţă destul de lineară. necontro-
realizările româneşti ale anului trecut. flicte adevărate din realitatea timpu- rea morală nu mai putea fi incorpo- versată , prea cursivă . Aparent, ne
Neîndoios e puţin. Apreciabile sint lui nostru este alimentată « dinăuntru» , rată pu r ş i simplu în acţi une . aflăm pe teritoriile <<fără probleme» ale
incursiunile scenaristului Ioan Grigo- nu rămine doar expozitivă , dec l arată . unui film ca «La virsta dragostei», în
rescu spre conştiinţa unor petrolişti, Ceea ce răpeşte, însă , acestui film FINAL DESCHIS care doi tineri - ca şi aici - se plimbă
acolo unde clocotesc la «temperatură din forţa virtuală (mare) de convin- prin lume, fără ca paşii lor să lase
de fierbere», idei îndrăzneţe, temerităţi gere este o anume inabilitate compoz i- Ceea ce răm i ne deosebit de valoros vreo urmă {chiar dacă povestirea în
şi elanuri creatoare. Apreciabilă este ti onală . Dezbaterea de idei nu este in acest film (căruia regizorul Virgil care sînt angrenaţi nu este tocmai
şi aplicarea atentă şi sensibilă a Mal- satisfăcător incorporată acţiunii. În Calotescu a ştiut să-i respecte şi lipsită de orice interes). Deodată însă
vinei Urseanu spre intimitatea gindu- suita mărturiilor care retac - retro- potenţeze autenticitatea dezbaterii eti - intervine şocul. Din punctul de vedere
lui unei femei din zilele noastre, o spectiv - împrejurările accidentului , ce) este «finalul deschis». la sfirşitul al compoziţiei dramaturgice, tilmul
«Giocondă fără suris» care ascunde este lăsată arbitrar la urmă acea măr­ peliculei autorii nu pun punct, pun care pină la un moment dat se deru-
(şi , poate, depăşeşte) drame. Ne aflăm, turisire a maistrului care are darul puncte-puncte... Aşa, «Subteranul» lase pe ton neutru, indiferent, este
în aceste filme, pe un teritoriu întot- să explice, infailibil, cauzele catastro- transformă pe spectator din «specta- investit cu tonalităţi grave. Cei doi
deauna fertil (chiar dacă peisajele fei. De ce arbitrar? Pentru că în mod tor» în «participant activ» la dezbaterea (mai mult sau mai puţin tineri) eroi ai
naturale sau umane sint citeodată, normal ori ce an c hetă (şi «Subteranul» de pe ecran, îi mobilizează gindirea, filmului îşi descoperă un trecut co-
ca-n viaţă, aride), acela al dezbaterii este, în fond, un film-anchetă) trebuie nu numai în aflarea unui eventual «ver- mun, şi amintirile care-i leagă, care ii
etice. «Zonele poroase» ale conştiin­ să pornească de la buna cunoaştere dict>> propriu, dar şi în extragerea rezul - apropie, le metamorfozează simţirea,
ţei sint întotdeauna prilej de surpriză a împrejurărilor, şi abia apoi să ia în tantei din jocul forţelor încins pe ecran. sentimentele, gindul (doar dialogul
şi neprevăzut. În viaţă dar - mai ales discuţie cauzele, să acumuleze dife- Cu ultimul său film, «Cerul începe rămine pe alocuri livresc). Amintirile
- ar trebui să fie pe ecran. ritele «puncte de vedere» referitoare la etajul III», Francisc Munteanu aduce comune datează tocmai din anii răz­
În fata situaţiei - limită din «Subte- la eroul principal al filmului (dar nu o notă de imprevizibil pe care multe boiului. Actualul ofiţer de marină,
ranul» - a incendiului sondei de la şi al accidentului şi acest fapt nu era din filmele sale anterioare n-o au, spre reputat călător peste mări şi oceane,
Negra - oamenii îşi relevă rezervele străin nimănui), inginerul Mircea Tu- răul lor. Aparent, filmul 'său ultim se recunoaşte în tinărul marinar, care,

6
https://biblioteca-digitala.ro
....
ROMANESC
cu ani în urmă, într-un mizer a<lâpost
din vremea bombardamentelor, cu-
noscuse pe fetiţa aceea tunsă chilug ,
re cu gîndul de a se căsători cu fata
aceea frumoasă pe care a cunos·cut-o
o singură zi, dar de care îl leagă ani de
implicit efectul neprevăzutului. Dacă
în astfel de situaţii imprevizibilul psi -
hologic nu izbuteşte să suplinească
ră a bandei de răufăcători diminuează
in mod hotărîtor interesul pentru te-
mă. Spectatorului li este răpit dreptul
necăjită şi oropsită, străină de luminile amintiri, eroul nostru e întimpinat în absenta imprevizibilului epic, există la surpriză. El este pus ln situaţia de
bucuriei. Fetiţa aceea tunsă chilug, prag de un necunoscut. Este soţul toate şansele unei ratări, calea spre a aştepta nu un sflrşit cunoscut, odi-
'lecăjită şi oropsită este Ana de azi, Anei. Viaţa merge mai departe, ea nu eşec este larg deschisă şi bine bătă­ seea prinderii răufăcătorilor ii apare în
trumoasă şi lipsită de griji, bucu- este clădită doar din amintiri, cit de torită. adevărata ei lumină: lungă, plictisitor
rîndu-se de viaţă şi ştiind să şi-o frumoase, cît de tragice, cit de profun - de lungă, prea lungă. Spectatorul con-
trăiască. Lanţul imprevizibilului nu se .de. ... DAR PREA PE FATA stată, firesc, că este mult mai inteli-
opreşte aici: Mihai, «eroul de război» gent decît urmăritorii, care nu se pot
al cărui nume e imortalizat pe o placă CU CARTILE PE FATĂ «Inducerea în eroare» a spectatoru- orienta în situaţii limpezi ca lumina
de marmoră în orăşelul de pe Dunăre lui, împingerea pe urme false şi apoi zilei, şi care acţionează alambicat, con-
(unde e localizată acţiunea) se dove- Din toate genurile cinematografice, luarea lui prin surprindere constituie torsionat, atunci cînd rezolvările cele
deşte a fi viu, în carne şi oase, în timp filmul poliţist solicită cu cea mai mare unul dintre acele procedee de efect, mai simple le stau la îndemînă .
ce adevăratul erou de pe placa aceea intensitate neprevăzutul. Dacă lipseşte generatoare de atenţie şi interes, a-
comemorativă (cu identitate schim- ritmul neprevăzutului, «inima» filmului flate în «arsenalul» de bază (aş zice ŞTIM TOTUL, DAR ...
bată printr-un joc al întîmplării) nu poliţist încetează să bată. E drept, elementar) al genului. Desigur, acest
este altcineva decit tatăl fetiţei din cinematograful mondial a impus şi un efect al neprevăzutului nu trebuie pri- ln compoziţia unui film ca «Maiorul
adăpost, tatăl Anei. Poate că jocul alt gen de film poliţist decît cel tradi- vit formal , ca un scop în sine: doar şi moartea», coscenaristul şi regizo-
surprizelor este tulburat, cel puţin ţional (şi acel mai vechi «Ascensor integrarea lui organică în acţiune poa- rul - Al. Boiangiu, nu săvirşeşte astfel
parţial, de jocul coincidenţelor. Ori- pentru eşafod» al lui Louis Malle te da rezultatele scontate şi fireşti. de erori elementare. De aici şi incon-
cum, filmul trece printr-o decisivă constituie unul dintre cele mai la Orice abatere de la aceste reguli ele· testabilul plusvaloric al peliculei sale
schimbare de ton, care ii conferă o indamină exemple): acela al «ritmu- mentare ale filmului poliţist poate fi faţă de «Amprenta». Tn prima parte a
notă gravă. rilor psihologice». Se întîmplă de mai fatală. Filmul lui Vladimir Popescu filmului, care se desfăşoară cu «căr­
Finalul surpriză es te, de asemenea multe ori ca acţiunea să fie premeditat Doreanu, «Amprenta», îşi datorează ţile pe fată», există un acuzat suspens
apanaj curent al creaţiei lui Francisc desfăşurată cu «cărţile pe fată», exclu- nereuşitele tocmai unor astfel de ne- psihologic, al cărui punct culminant
Munteanu. Venit în oraşul de pe Dună- zîndu-s.e astfel automat surprizele şi socotinţe. Autodemascarea prematu - este confruntarea directă, dinamică .


7

https://biblioteca-digitala.ro
Autodemascarearapidăarăufăcătorilorscadeinteresul«Amprentei» Confr:.mtarea celor doi poli ai conflictului: maiorul şi spărgătorul («Maiorul şi moartea»).

Francisc Munteanu uzează de imprevizibilul psihologic in «Ceru/..:J> «La patru paşi de infinit»- investigaţie a personajelor aflate in situaţii dramatice-limită.

a grementată cu iuţi mişcări sufleteşti, imprevizibilului. «Salutări şi pe curînd, prinderea celorlalţi răufăcători) şi apo i înşelător mai comodă) a ecranizării
dintre cele două personaje principale Moartea!»: o ameninţare permanentă, printr-un decisiv suspens de acţiune , unor piese de teatru, romane sau
- polii opuşi ai conflictului: .maiorul din umbră, planează asupra eroului un mare semn de întrebare planînd nuvele. Nu este o preferinţă specială
Tache şi .bătrînul spărgător Solomo- principal. Nu ştim de unde vine această asupra intrigii. Surpriza nu este dusă a filmului românesc, practica mondială
nică. Spectatorul ştie, e drept, totul: ameninţare, nu ştim nici cum, nici însă pînă la capăt. Varianta de fi"nal a învederat procedeul încă din anii I
şi cine a spart casa de bani pentru a cînd, nici prin cine va acţiona «răzbu ­ aleasă (alta decît în povestirea origi - copilăriei filmului şi a ajuns aproape
extrage casetele de bijuterii, şi cine nătorul» din umbră . Ne aflăm în plin ă na ră a lui Ion Băieşu , care a stat la o obişnuinţă ca lucrări dramatice sau ·
i-au fost complicii, şi cine a pus la surpriză. Este şi motivul pentru care baza elaborăr ii scenariului ş i filmulu i) literare (de mai mare sau mai mic
cale actiunea banditească, şi cine îi sîntem dispuşi să acordăm circum - pierde printre degete o idee princi - succes) să-şi continue cariera pe e-
urmăreşte pe răufăcători ... stanţe atenuante unor date neverosi - pală : riscurile reale pe care meseria cran. Ceea ce s-a neglijat din păcate
Spectatorul asistă la prinderea trep- mile ale acţiunii pe care le conţine frumoasă şi pasionantă a anchetato - adesea, şi nu numai la noi, a fost obli -
tată a acestora din urmă, aparatul de ultima variantă a scenariului (din pă­ rului le presupune. gaţia elementară pentru o ecranizare
filmat se identifică, parcă, .cu raţiona­ cate, cea ecranizată). Ce funcţie dra- de a nu calchia procedeele teatrului
mentele urmăritorilor, astfel incit firul maturgică are, de pildă, tînăra vînză­ şi alte literaturii.
banditesc este uşor descîlcit, urmele zătoare de geamantane în partea a CĂLCÎIUL LUI ACHILE În filmul românesc contemporan
făptaşilor sînt imediat prinse. Ştim to- doua a peliculei? Absolut niciuna. scenariul continuă să constituie «căl­
tul în afara unui «mic amănunt» esen- Prezenţa ei la Sinaia rămîne nejusti- Este mult mai uşor, fireşte, să se cîiul lui Achile»; el este adeseori
ţial. ficată şi inutilă. Dar tr9cem uşor peste «adapteze» pentru cinematografie legi fragil şi aproape întotdeauna vulnera-
astfel de defecte, pentru că realiza- existente în creaţia teatrală sau lite- bil. Poate şi pentru că se încăpăţînează
AMĂNUNTUL EROU torii au ştiut să confere întregului film rară, decît să se descopere legi sti- în a nesocoti legile scrise şi nescrise
tensiune şi ritm, întîi printr-un sus- listice, neformulate încă pentru lim- ale previzibilului şi imprevizibilului.
Şi acest mic amănunt devine «eroul pens-psihologic (nu lipsit de surprize, bajul filmului. Poate, din această pri-
principal» al părţii a doua a filmului , cum ar fi originala «colaborare» dintre cină, este adesea preferată unor sce-
permutînd exploziv acţiunea pe panta miliţie şi principalul infractor pentru narii originale calea mai comodă (şi Călin CĂLIMAN

8
https://biblioteca-digitala.ro
FllMUl EMDHl JHi\11\SCi\ fllMUl I
O intîlnire cu Roberto Rossellini înseamnă în primul rînd o întîlnire cu bunăvoinţa şi amabilitatea.
Atest senior al cinematografului italian ştie, ca nimeni altul, să-ţi creeze sentimentul că eşti util că
întrebările pe care i le pui sînt importante pentru el în aceeaşi măsură în care răspunsurile lui îţi ~înt
utile ţie.
Am început discuţia pornind de la o declaraţie pe care Roberto Rossellini a făcut-o mai demult:
«Filmul a murit», şi l-am rugat sa-mi spună ce crede că e de făcut în această situatie?

- Avem de ales între a-l îngropa, sau a-l reanima. rează spiritul, care-i permit să facă mai mult, să dintr-odată, fără ca eu să fi schimbat ceva în metoda
Dacă vrem să-l reanimăm, să-l revitalizăm, atunci poată mai mult. Acesta este adevărul. De fapt omul, mea, aşa, ca dintr-o lovitură de baghetă magică,
avem nevoie de alte surse de inspiraţie, de alte intelectualul de astăzi, ştie cite ceva şi din acel cel de-al patrulea a fost un succes la fel de mare
motive dramatice, de teme noi. De altfel nu numai ceva tace un adevăr total. Socrate spunea: «Un ca cele trei insuccese anterioare . Asta demon-
filmul, ci toată arta modernă se află într-o criză singur lucru ştiu cu adevărat şi pînă la capăt: strează, cred eu, că în artă trebuie să fii perseverent
enormă. Filmul însă se adresează maselor, este o ştiu că nu ştiu nimic». Este un foarte bun punct de pînă la încăpăţinare. Sigur că viaţa devine mai
artă responsabilă, şi deci trebuie să aibă o finali- plecare; pentru că, dacă eşti convins că nu ştii complicată aşa. Dar şi mai interesantă. Nu ai timp
tate. De asta,probabil, criza lui este mai evidentă . nimic şi pleci în căutarea lucrurilor, atunci desco- să te plictiseşti. Şi e foarte important să nu te ·
peri în fiecare clipă cite ceva. Trebuie doar să faci plictiseşti în viaţă .
- Cum vă explica(i, domnule Rossel/ini, triste/ea efortul de a te cultiva ... Vedeţi, de asta am spus că
şi disperarea care se degajă din mai toate ma(ile filme cinematograful e mort. Pe de o parte,se practică - Plictiseala este şi ea un slogan al omului modern,
ale timpului nostru? un cinematograf al specialiştilor în disperări şi deci al filmului modern .
revolte plîngăcioase , iar pe de alta, un cinematograf
- Este o atitudine care mi se pare paradoxală . Noi al infantilismului gigantesc, care ia publicul drept - Plictiseala este şi ea o modă. Ca minijupa.
trăim într-o epocă de progres. Mereu, zilnic aproape idiot şi-i serveşte tot felul de povestioare aşa-zis Şi la urma urmelor tot o chestie de obişnuinţă .

• sîntem surprinşi de alte cuceriri, de alte descoperiri ,


dar toată lumea strigă la unison: «mergem spre
dezastru». Chiar dacă ar fi aşa, mi s-ar părea mai
amuzante. Trebuie să ne luăm riscul să spargem
cerul şi să facem altceva. Dar în primul rînd ne
trebuie o altă viziune asupra lumii. Filmul este un
- Totuşi, cum vă explicati această atitudine pe
care o numeati «parad.oxală» a omului modern fată
util să vedem ce se poate face ca să le evităm. minunat mijloc de cunoaştere şi de înţelegere. de epoca sa?
Este inutil să plîngem şi să ne smulgem părul din
cap ... La urma urmelor mi se pare că totul a devenit - Dar publicului ii place să se amuze cu filme - Cred că este o atitudine de frică şi de laşitate
un fel de competiţie între specialişti: există specia- puerile şi să sufere - sau să glndească despre sufe- în faţa unei civilizaţii care merge cu o viteză extra-
lişti care vorbesc despre lipsa de comunicare, rintă -... la cele disperate. Nu credeti că are şi el un ordinară către cuceriri extraordinare. Din fericire
specialişti care vorbesc despre descompunerea rol in perpetuarea celor două categorii? Doar el însă omul modern are şi facultatea de a fi eroic
omului, specialişti în istorie, în perversiuni etc. hotărăşte in ultimă instantă succesul sau căderea. şi pe asta trebuie mizăt. Omul modern trebuie
Unii o fac cu geniu, alţii fără, dar este mereu acelaşi ajutat să fie eroic. Trebuie ajutat să-şi descopere
lucru şi asta devine plictisitor. - Nu. Să nu dăm vina pe public. Totul este bucuria de a trăi.
obişnuinţă. Abso.lut totul. Nouă, italienilor, ne plac
- Se spune că totul - lipsa de comunicare, dis- macaroanele. Este o obişnuinţă. Vouă - nu ştiu, - Credeti deci că omul modern e un fabricant de
perarea, isteria - ar fi rezultatul vie(ii moderne, re- sînt de puţină vreme în ţară - să zicem ciorba. false probleme? Cind spun «omul modern» lnteleg
Este tot o obişnuinţă. Publicul adoră ceea ce a fost şi «artistul modern».
zultatul ritmului vie(ii, al automatizării, al mecani-
zării etc. Se spune că asta ar fi epoca. obişnuit să adore. Totul este să-l obişnuieşti cu
altceva. Este o acţiune eroică, recunosc, dar foarte - Umanitatea se află în faţa unor probleme foarte
- S-a stabilit că asta este epoca, dar nu este necesară. În ultimul timp ani făcut patru filme. grave. Aste este adevărat. Dar ea a fost intotdeauna
adevărat. Omul a descoperit lucruri care îi elibe- Trei dintre ele au fost mari insuccese. Şi pe urmă, în faţa unor probleme foarte grave. Problemele se
9

https://biblioteca-digitala.ro
schimbă şi trebuie să avem curajul să găsim mereu
soluţii pentru cele care se ivesc. Este o chestiune
de curaj„ . Funcţia unui artist este de a crea o
oglindă în care umanitatea să se vadă şi să se re- RONICA
cunoască. Eu nu cred că umanitatea e bolnavă! Nu
cred într-o civilizaţie de isterici
şi de disperaţi.
şi psihopaţi, de laşi UNUI
- Credeţi că filmul vechi, filmul anilor 30- 40,
POSIBIL
să zicem, era mai fidel epocii sale?
CINEAST
- Atunci era momentul dezvoltării lui, momentul
în care se descoperea o nouă scriere, şi din acest
punct de vedere poate era mai interesant. În rest
însă cred că filmele anilor 30- 40 erau la fel de
inutile ca şi ale noastre. Dovadă că despre o pro-
INVENTEZ
blemă adevărată, cum a fost izbucnirea războiului,
nu găsim nici o urmă ... Pe atunci se descriau altfel
de pasiuni omeneşti. De altă factură. Acum sînt
CINEMATOGRAFUL
de Marin SORESCU
mai mult erotice, atunci erau erotice, complicate
de sentimentalism.
Bineînţeles, nimeni n-a piardă nimic, tăcînd' depo- fosforul din creier, am luat
văzut în viata sa un film. Şi zite de realitate cu atîta furie, ce e bun şi de la unii şi de
- Consideraţi filmele de dragoste lipsite de impor- la ceilalţi şi-am descoperit
nici n-are chef să vadă, intru- incit ai impresia că realita-
tanţă? tea e pe terminate. Filmeaz ă Aparatul. (Dacă nu ţineam
cit nu ştie că există. Însă
toţi ar spera vag după ceva, războaie - ca şi cînd s-ar seama de cerinţele epocii,
- Totul este important atita vreme cit vezi trişti de o tristeţe necunos- isprăvi războaiele. Femei nu făceam nimic!) Nu e prea
ansamblul fenomenelor. Dar în filme toţi îndrăgosti­ cută, ca fericiţii din rai goale - ca şi cînd s-ar mare, se poate manevra cu
care-şi bat toată ziua capul isprăvi femeile goale! S-ar mina: lnvirteşti de o roată,
ţii sînt sau săraci sau rentieri. Nu au alte probleme
să descopere ce le lipseşte. putea ca această «cameră apeşi pe un buton. Mai întli
decît dragostea lor. În viaţă nu e niciodată aşa . În de luat vederi» să fie un ai grijă, bineînţeles , să-i dai
Ideea cinematografulu i
viaţă problemele materiale există şi influenţează pluteşte aşadar în aer„ . N-au semn de decadenţă a spiri- foc persoanei pe care vrei
chiar soarta unei iubiri. În film se trece peste ele, realizat nimic nici fraţi i tului. De clnd s-au inventat s-o filmezi: altfel nu se vede!
aşa cum se trece peste momentul în care eroii Lumiere, nici nimeni. Fa- alfabetele, memoria oame- (Se merge pe ideea sacrifi-
merg la toaletă - pentru că se subînţelege. Mi se cem de asemenea ab- nilor a scăzut considerabil. ciului, ca la Meşterul Ma-
st racţ i e şi de filmele ro- Să nu' cumva să orbim, să nole.) Prin urmare lumea e
pare că, atunci cînd vorbeşti despre un om, trebuie încă frumoasă şi se poate
m âneşti (deşi e mai greu). nu mai vedem deci! ce se
să spui totul. Nu văd rostul unui examen stricta! dă pe ecrane! filma. Totul e vedere gene-
Şi iată, mă gîndesc că e
amorului. Important este ansamblul fenomenelor, imposibil ca atitea imagini Cinematograful fură acum rală , ori prim plan , totul e
mediul în care se desfăşoară o poveste , fie ea şi pe care le văd pe stradă, de cit mai multe imagini, ca filmabil, şi cu aparatul la
de dragoste. la frunzele care ne pică în atunci cind s-o descotorosi spinare (se poate ţine şi în
buzunare şi pină la fetele de om, să aibă o bază de dinţi) mă arunc în clocotul
foarte frumoase, Nefertite pornire. Dacă lntr-un viitor vieţii. Să revoluţionez ome-
- Ce credeţi despre noile forme de cinema? ln- îndepărtat s-ar pune pro- nirea.
cu genele atit de lungi incit
teleg prin asta cinematograful care s-a dezvoltat ar putea să le facă şi coc, blema creării unei lumi noi
împreună cu noul roman. să se piardă aşa fără nici - o să se ia din filme. Cum
o noimă. Nu te poţi uita de visele nasc alte vise, ima- Aud acum că cinemato-
- Nu ştiu dacă e vorba numai de «forme». Cred două ori la aceeaşi frunză - ginile de pe peliculă pot naş­ graful a fost inventat de
că dedesubt este o întreagă filozofie de viaţă ... Un atunci de ce să n-o memo- te alte imagini. De la imagine mult. Lumea a fost revolu-
rezi cumva, exact cum arată Şi pînă la via\ă nu e decit un ţionată. Nu se mai pune
om care-şi priveşte piciorul timp de jumătate de pas. Atunci bătaia de cap a
în momentul de faţă? Dacă nici problema reinventării
oră, poate fi interesant şi nici nu neg că cineva pentru sunete s-a găsit <>' regizorilor ar fi: cum să invenţiei , intrucit a fost şi
îşi poate petrece timpul privindu-şi jumătate de ceară specială, dacă ure- transpună cit mai plauzibil, reinventată, de vreo citeva
oră piciorul. Dar asta nu e viaţă. Este un episod de chile bunicelor noastre au mai veridic ori cum s-o mai ori la rind. Cum ştie destinul
viaţă . Este o operă de miop. Ştiţi ce este un miop, fost făcute plăci de gramo- zice, întîmplările de pe ecran să te ochească exactin călcii
fon şi putem auzi cu ele în intimplările de toate zi- şi de-acolo săgeata să-ţi
Unul care nu vede decît de aproape •..
timpul lor-trebuie să existe lele? străbată tot trupul şi să-ţi
ceva similar şi pentru ima- Dacă ar fi existat cinema- iasă prin creştet! «Vinat cu
- Spuneţi-mi, cum priviţi acum, după 20 de ani, gine. O ceară, o ceramică , tograful ln antichitate, Hani- destin» - natură moartă de
metoda neorealistă? un celuloid. S-a vorbit atita bal ar fi trecut Alpii numai mina unui maestru flamand.
despre firul de praf, jucînd de dragul de a fi filmat: e Ia-i lui Columb dreptul de
- Era, cred, un fel de a lua cunoştinţă - onest j ntr-o rază de soare. Dar ce atit de înrădăcinat spiritul a merge-n America şi l-ai
facem noi toată viaţa? Tre- de vedetă ln sufletul ome- scos din pelit Larousse. Ia-i
ş i obiectiv- de ceea ce se intîmplă în jur. Era
buie deci descoperită acea nesc! Cezar şi-ar fi aruncat lui Larousse ideea Larousse-
mai mult o poziţie morală a omului faţă de lucruri. rază în care să ne vedem zarul în palma vreunu i re- ului şi l-ai făcut zob. ·
Vedeţi că poziţia mea este aceeaşi , am schimbat bălăbănindu-ne miinile pe gizor, procopsindu-l. Este Nu-mi mai rămîne decit
doar metoda. Şi nu pentru ca să fiu coherent. Nu lingă trup, ca şi cind ne-am cazul să ne întrebăm : de ce să inventez lupta lmpotriva
ţin neapărat să fiu coherent, ci doar eu însum i. în face vint să intrăm în istorie; n-a existat totuşi în antichi- cinematografului. De mult
mod sincer eu însumi. jucîndu-ne destinele, de-a tate.? Noi avem circuri şi aveam eu nişte îndoieli în
valma cu case, servicii, ma- piine, 'iar ei n-au avut cine- ce priveşte această aşa pre-
şini, interese majore. Micro- matograf! (Inegalitatea din- tinsă artă. Dacă esenţa ei
- Presupun c!f aveţi un întreg plan de luptă , că bul trebuie să fie grozav de tre epoci încă va mai fi o ar fi fost nobilă, curată ca
ştiţi foarte bine şi pe o perioadă lungă ce aveţi de furios pe raza care-l dezvă­ problemă spinoasă. ) Au lacrima tragediei - antici i
făcut ... luie în micimea lui. La fel considerat cumva că nu este i-ar fi dat girul lor. Aristotel
noi - pe fascicolul care-ar vorba de a şaptea artă , nici ar fi vorbit despre cinema-
- Este foarte important să creezi o mare canti- trebui descoperit. de-a opta măcar? Că nu tograf în partea a treia a
O trăsătură a cinemato- este artă de loc? (Bătrin ii Poeticei, care s-ar fi pierdut.
tate de filme, dacă vrei să cultivi în spectator o altă grafului (ii numim deocam- aveau un miros grozav! A , e ceva dubios în suroga-
obişnuinţă ... Vreau să fac un film despre perioada dată aşa, provizoriu) o tră­ Dezinteresul lor ar trebui tul de fotografie, pictură,
industrializării cu tot ce a adus ea ca progres ştiin ­ sătură esenţială: e inuman, să ne dea de gindit.) muzică, teatru de pe ecrane.
ţific, ca idei de ordin social şi politic. Vreau să fac domnule! Nu te lasă să mori Să zicem însă că cinema- Ce e etern rămine şi aşa, nu
un «Socrate», un «Caligula», un «Descartes»„. neştiut de nimeni, neştiut tograful n-a plutit în aer mai e nevoie de concursul,
de tine. Ne arată ţepeni, încă din antichitate. Sau că de viziunea greşită a vreu-
Aş mai vrea să fac şi un film despre momentul
mişcaţi, savanţi, inimoşi, ro- n-a plutit cu aceeaşi inten- nui regizor. Iar ce e trecă­
marelui conflict dintre statul ebreu şi imperiul mantici, birjari de suflete sitate ca acum. Era doar ca tor - să piară! La ce bun să
Roman, moment în care este amestecat şi creşti ­ precum Caron. E meschin un germene al viitorului, în te cramponezi de ceva tre-
nismul. E mult, nu? cinematograful şi trebuie să plină germinaţie . Eu i-am cător?
luptăm împotriva lui. Pe de auzit creşterea şi-am pus Sint dezolat de tehnica
altă parte - atit de generos. mina pe invenţie. E un fel asta modernă care se dez-
- E mult, şi obositor. Dar acum sintem doi. Nu te lasă să mori neştiu t de-a spune, pentru că am voltă mai repede decit posi-
de nimeni, iţi filmează dra- stat închis patruzeci de se- bilităţile noastre de a o in-
mele şi avinturile. Numai că cole şi patruzeci de nopţi venta. Creată. din ea însăşi .
Cel de-al doilea este fiul său, Renzo Rossellini.
generozitatea lui e uneori (exagerez creator) în cămă­ Maşină din maş i nă .
Eva SiRBU monstruoasă. Nu vrea să se ruta mea. mi-am ars tot Mă duc la un film.

10
https://biblioteca-digitala.ro
Recent un larg plebiscit (tinut în Belgia 1
pentru a stabili cea mai populară actri{ii
~1 anului s-a încheiat cu următorul cla-
sament:

l. Elizabeth Taylor - 64.146 voturi


2. Claudia Cardinale - 38.593 voturi
3. Sophia Loren - 36.564 voturi
4. Brigitte Bardot - 34.175 voturi
5. Julie Christie · - 28.704 voturi

Urmează în ordine: Michele Morgan ,


Ursula Andress, Cathe-

STARUL STftHUHllOH
LIZTAYLOR
Cînd vedetele-actori încep să aibă concurenţi în lui Cary Grant. Dar, în acelaşi timp, îşi urma -
vedetele-regizori, cînd publicul se duce să vadă tot in studio - cursurile şcolare .
nu numai o Sophia Loren , ci un Antonioni sau un Au existat mari staruri-copii, a căror glorie a fost
Godard; cînd producătorii îşi permit să rezilieze legată de virsta fundiţelor şi a pantalonilor scurţi.
contractul unei Marilyn Monroe în plină glorie - Cunoaştem staruri adolescenţi pe care succesul
cazul Elizabeth Taylor este cu atît mai uimitor. i-a părăsit în clipa cind au devenit «oameni mari».
«Ea este singura - spun producătorii cu respect - Vedetele sexy şi supersexy ţin afişul chiar mai
care ne poate impune condiţiile şi capriciile ei ». puţin decit ii ţine tineretul. Nimic nu e mai periculos
Pentru că Elizabeth Taylor nu e o stea obişnuită, pentru un actor decît sclerozarea ochiului spectato-
o cometă strălucitoare care apare, străbate ecranul rului atras de o anumită ipostază a sa şi care refuză
în goană şi dispare în neantul din care s-a ivit. Ea net o alta nouă . Pină şi lui Garbo i-a fost frică să
est.e o stea de cînd s-a născut. La trei ani a dansat prezinte publicu lui alt chip deci! cel divin cu care- l
la curtea Angliei. La opt ani a semnat un contract obişnuise, şi 1-a ascuns cind maturitatea ş i-a pus
cu o mare casă de filme. La 16 ani juca rolul soţiei amprenta.

https://biblioteca-digitala.ro
Vedeta («Cleopatra») Mo~dena(la o premieră) Actriţa («Scorpia imblînzită»)

INSTINCTUL DE VEDETĂ lu cru extraordinar: vedeta este grav bolnavă şi şi urîţită, mondena să devină o femeie· vulgară,
«pentru a o reconforta» i se oferă pur şi simplu p ăpuşa inexpresivă un temperament dezlănţuit ,
Acest fenomen ciudat care e Elizabeth Taylor Oscarul pentru o creaţie oarecare din «Venus cu o inteligenţă drăcească . În interpretarea lu i Taylor
a fost rînd pe rind copilul-minune , adolescenta vizonul ». ş i Burton, spectacolul relaţiilor dintre cei doi soţi ,
pură, femeia fatală - vedeta numărul unu. Şi acum , profesori la o universitate americană - este cople-
se ancorează din nou pe firmamentul vedetelor şitor, sufocant. E atîta violenţă - neînfrînată şi stă­
MI-E RUŞINE DE CLEOPATRA
prin arta ei de actriţă. pînită, atîta precizie în aruncarea reciprocă de săgeţi
Trecerea de la un stadiu la altul n-a fost de loc otrăvite, atîta cruzime în această continuă flagelare,
"~3. ::Fan :) ii, fanaticii ei admiratori care au publi- Anii trec , dar Liz Taylor continuă s ă fie privită ca i ncit o priveşti hipnotizat, ţintuit pe scaun , deşi eşti
cat magazine închinate special ei, au înregi strat o Venus modernă . Cînd se pro iectea ză «Cleopatra», cu prins de o dorinţă puternică să scapi , să fugi din
cu meticulozitate momentul în care micuţa engl e- privirile se îndreaptă firesc spre ea. Se spune că sală undeva departe, la aer curat.
z oaică «de o distinctie ideală» s-a transformat «Cleopatra l-a costat pe Cezar inima, pe Antoniu
într-o «adolescentă ideală». Primul ei sărut în viaţa şi pe 2oth Century Fox o avere». LIZ $1·A ÎNVINS MITUL
«Cynthia» (1947) a provocat un adevărat scandal, Apariţia ei în «Cleopatra» e total inexpresivă -
iar căsătoria ei , nu cinematografică, ci reală , i-a o mască sofisticată şi atit. E totuşi interesantă prin El izabeth Taylor a învins din nou: şi-a distrus
atras net ostilitatea celor pentru care ea fusese şi aceea că in·cheie într-o apoteoză mitul Elizabethei propriul ei mit - depăşit - de vedetă fabricată,
vro iau să răm î nă incarnarea ingenuei . Taylor ca «zeiţă a cărni i » . «Mi -e ruşine cum am edulcorată şi ş i-a impus un nou mit - de vedetă­
Elizabeth continuă să joace roluri de domnişoare jucat în Cleopatra» - va spune ea. Pentru că, de actrită. Oscarul a revenit firesc acestei puternice
de «familie bună», care ştiu să cinte la pian şi s ă acum înainte ea vrea « să joace», vrea să arate că p ersonalităţi artistice. Dar i-a fost oferit cu o bucurie
picteze , să fie o fermecătoare dar puţin rigidă lo- e şi actriţă. deosebită, ca unui copil alintat al cinematografului,
god nică l ntr-o comedie ca « Tatăl miresei» (tată l e Începe o no uă perioadă de luptă, de afirmare a care posedă, ca nimeni altul, arta de a surprinde,
Spencer T racy) dar are şi neprevăzute rol uri de unei noi faţete a personalităţii ei. Opinia publică e de a şoca, de a reveni mereu în primul plan al
coc hete primejdioase, ca în «Femeiuştele». cu atît mai î nverşunată cu cit şi de data aceasta a atenţiei.
'Divorţul, recăsătoria , noul ei divorţ îi aduc un Iscat un nou scandal prin viaţa ei particulară : a
nou val de răceală din partea publicului. Cam în divorţat pentru a se că sători cu partenerul ei,
aceeaşi perioadă, spectatorii americani au repu- Richard Burton. «Burton a crezut în actriţa din
diat-o pe Ingrid Bergman care se recăsători se cu mine». Aceste cuvinte ne fac să î nţelegem multe Presa publică încontinuu ştiri despre ea: Liz,
Rossellini. Elizabeth Taylor are un adevărat instinct despre femeia modernă , dornică să fie respectată s trălucitoare de eleganţă şi frumuseţe, dominînd
de vedetă care o face ca, în momentele cînd părea în meseria ei, care nu mai poate accepta să fie evenimentele mondene internaţionale; Liz, în mij-
desfiinţată, distrusă, să se impună cu mai multă doar frumoasă şi să tacă. locul numeroşilor ei copii , proprii şi adoptivi pe
strălucire. Cu «Un loc sub soare» {după romanul care-i poartă după ea ca o trenă în veşnicile ei
«0 tragedie americană») cîştigă iar partida: are LIZ DEVINE ACTRIŢĂ peregrinări; Liz, soţie şi parteneră, sau certîndu-se
un mare succes de casă şi de prestigiu. Publicul cu Burton, nestingherită, în public; Liz, studiind
acceptă pe noua Taylor: o femeie care joacă roluri Creaţia ei din «V .l.P.'s» îi aduce laude din partea sub îndrumarea lui Losey, noul ei rol din «Goforth».
de femei. E mai frumoasă ca oricînd: obrazul cu unei reviste atît de severe şi de rezervate cum este Sărmana Marilyn Monroe nu a rezistat ca od1ii
ochi violeţi şi trăsături extrem de regulate, încadrat «Films and Filming». «Taylor este excelentă, lăsînd străini să o urmărească în fiecare clipă. Brigitte
de un păr negru , devine prototipul feminităţii indo- să se presimtă o înaltă tensiune nervoasă sub o Bardot nu a găsit nici ea întotdeauna echilibrul
lente şi provocatoare. Joacă alături de James Dean, aparenţă voluptuoasă ». Va juca î mpreună cu Burton între viaţa particulară şi cea de vedetă . Pentru Liz
de Montgomery Clift, de Paul Newman roluri com- «Sandpiper», «Cui i-e frică de VirginiaWoolf» şi , da Taylor, viaţa personală şi viaţa publică se conto-
plexe, dificile. in «Pisica de pe acoperişul fierbinte» · - chiar Shakespeare: «Scorpia i mblînzită». pesc într-un aliaj ciudat şi strălucitor. Perfect
este o excelentă i nterpretă a lui TennesseeWilliams, Alege rolul Marthei din «Virginia Woolf» pentru adaptată de mică condiţiei sale, az i, la 35 de ani,
în « Deodată, vara trecută», la fel. Dar publicul e că - spune ea - este un personaj impresionant, mediul ideal în care trăieşte este vitrina aurită a
mai puţin interesat de actriţa care dublează vedeta; dramatic, foarte «de astăzi» , un simbol pentru felu l starului. Poate a ultimului star al starurilor.
e fascinat de noul simbol pe care îl reprezintă Liz: de a fi al unui anumit gen de femei din America.
«Frumoasa frumoaselor». Şi în 1960 se întîmplă un Frumoasa ecranului nu a şovăit să apară îmbătrînită Maria ALDEA

12

https://biblioteca-digitala.ro
CRITICA
SI
SPECTA-
TORII

DOUA
TABERE
li
IREMEDIABIL
CONFLICT?
N-am să încerc
şi
a întocmi
criticii cinematografici aici lista acuzaţiz'lor reciproce,
se găsesc fiindcă vreau
de multă vreme să termin
într-un conflict acut. acest articol.
Oricîte declaraţii de Aş dori
respect mutual să dau însă
sau doqr
chiar de amor două exemple extreme
şi-ar face, ca să se vadă
încordarea surdă cît de aprige sînt năzuinţele
care domneste între ei şi ale spectatorilor
~e trădeazd si ale ·
pînă la urmă ~riticilor cinematografi·ci
si ia, nu o dată, la o
jorme explozive. supremaţie absolută.
13

https://biblioteca-digitala.ro
VISURI AUTOCRATICE inflamabile pe harta producţiei cine- ci si la figurat . asupra publicului. şi-a găsit în cele d ii~
matografice. să localizăm cîmpurile în urmă arma perfectă. Astfel spectatorul
În epoca noastră febrilă, informaţia care încordarea dintre spectatori şi FORME DE RĂZBOI RECE află că degeaba se duce la cinematograf
- se ştie - joacă un rol imens.Nimeni critică atinge punctele ei maxime. Unul atîta vreme cit n-a învăţat «codul>>
n-are timp, toată lumea vrea să afle se desemnează imediat ca aparţinind Între spectatori şi criticii de film unei asemenea forme speciale de infor-
repede, precis, concret ce e de ştiut. aşa-numitului «film comercial». iar aces- ostilitatea care s-a creat ia forme uneori maţie . «El nu distinge «signifiantul» de
Spectatorii le reclamă criticilor cine- ta se caracterizează prin faptul că de război rece . Nici un mijloc spre a-1 «signifiat» şi vrea să guste o comedie
matografici, în primul rind, o astfel de «face reţetă»; simplu. melodramatic. î ntreţine nu e dispreţuit. Ambele părţ i cu Buster Keaton. Ce ştie de «conota-
informare promptă şi succintă. Din compus din tot felul de clişee . bazat pe nu se dau îndărăt să se supună la o ţia» imaginilor ca să îndrăznească a
mulţimea filmelor date pe piaţă, ei să efecte ieftine, el ţine afişul„ lucru pe campanie de difamare reciprocă . «Asta pretinde că i-a plăcut «Cei şapte magni-
spună îndată, fără multe vorbe, care e care criticii ii consideră pur şi simplu spun. criticii» e o precizare prin care fici»! Nu şi-a dat seama că cinematograf
de văzut . Diagnosticul să fie exact, scandalos. Săgeţile lor plouă prin urmare spectatorii îşi exprimă adîncul lor dis- e tot ce se petrece în jurul nostru .
diferenţiat după gusturi şi formulat asupra intrării cinematografelor unde preţ pentru aceşti nefericiţ i. Formula dar că «film» înseamnă cu totul altceva!
cit se poate mai telegrafic. Criticii r ulează «Omul din Rio» sau «Cleo- cuprinde completarea tacită : «lasă . că De ce. văzîndu-1 într-un plan pe erou
trebuie să înghită tonele de celuloid patra», doar-doar afluenţa spectatorilor ş tim noi. .. » Ce anume . sp t:'( ·,1tcri1 5mt străbătînd o stradă şi în următorul
distribuite săptămînal şi să scoată după la casă va putea fi oprită pe aceasto unanimi să subînţeleagă . fără multe oprindu-se la un chioşc de ziare . îşi
ce le-au consumat conştiincios nişte cale. Cum e firesc, publicul reacţio- cuvinte. Criticii «bat cîmpii». «înşiră închipuie că cele două momente trebuie
buletine scurte şi clare. Tendinţa e 11ează la rindul lui în fata unor asemenea cai verzi pe pereţi» . se află într-o rătă­ neapărat să fie «succesive» şi nu «alter-
chiar de a le reduce pe acestea din acte de agresiune; el şi.-a plătit biletul şi ci re totală . dovadă că se contrazic nante». «diacronice» ş1 nu «sincroni-
urmă la un cod cu citeva semne, care nu înţelege să fie împiedicat a intra în intre ei. n-au caracter. «azi spun una ş i ce»? Cite «sintagme frecventative în
să indice doar atit: «nu merită să vă sală. Dacă i se atrage ulterior atenţia miine alta» ... Dacă îşi exprimă răspicat acoladă» şi cite «metafore nediegetice»
deranjaţi», «de văzut la rigoare», «de că această ambiţie a sa e de-a dreptul a numărat într-o secvenţă de film pe
văzut neapărat» şi «film excepţional» . ruşinoasă , intrucît trădează o lipsă de
opiniile . trebuie puşi la punct pentru că
sint prea sentenţioşi . Dacă se apucă să le care pretinde că-l gustă! Cum îşi îngă­ „,
Veţi recunoaşte că asemenea tablouri gust crasă, se enervează şi trece la nuanţeze e pentru că «umblă să o scalde» duie să strîmbe din nas la o scenă din
sinoptice sint pe gustul publicului . contraofensivă . Puterea lui e numărul. Oricum ar proceda sînt suspecţi şi «Pierrot le fou» . cind habar n-are ce e o
fiindcă s-au răspindit cu o viteză ului- Criticii ţipă că trebuie să fie cin evo trebuie citiţi cu cea mai mare indul- «analogie iconică». Spectatorul să facă
toare. Relegat la această funcţie, criti- arierat ca să se amuze urmărind pc genţă. deci bine să stea în banca lui. să înveţe
cul cinematografice transformat într-un pinză grimasele lui Luis de Funes. c, Pe spectatori. criticii ii înglobează la alfabetul celei de-a şaptea arte şi apoi să
fel de maşină electronică. Din fiinţă vie, răspuns . spectatorii le salută cu enorm e rîndul lor într-o formulă descalificatoa- vorbească .
spectatorul are tendinţa să-l prefacă hohote de ris. La nefericirile Angelicăi re : «Ei. publicul! ... » însoţită de un epi- Terorismul intelectual structuralist
într-un obiect, foarte util fireşte , de o criticii ricanează . Spectatorii se înduio- tet iarăşi subînţeles . Acesta presupune: al criticii e într-adevăr o armă absolută .
alcătuire complicată, cu o mecanică şează în masă şi abia îşi stăpînesc inerţie . opacitate. atracţie pentru tot Singurul ei dezavantaj . ca şi al bombei
înaltă, dar un obiect şi nimic altceva. lacrimile. ce e frivol. lene intelectuală . insensibi- termonucleare. constă în faptul că aduce
Criticii să guste intii toate filmele , Asigurindu-i săli arhipline filmului litate ş.a.m . d . o distrugere totală. După un asemenea
spre a-i scuti pe stăpini de orice sur- comercial publicul adoptă din instinct În războiul rece pe care şi-l duc ambele atac sintagmatic «frecventativ» sau chiar
priză dezagreabilă; dinşii se vor mul- această tactică infailibilă faţă de critic>. «semi-frecventativ» dispar şi criticii şi
părţi apar şi «blocurile agresive». Cri-
ţumi să constate cum se comportă cobaii Că producţia de serie ajunge astfel un spectatorii. Primii. fiindcă nu-i mai
ticii fac cauză comună cu cineaştii fără
după ce au ieşit din sală. Dacă nu dau teren pe care stau gata să se aprindă î nţelege nimeni şi ajung să discute
public. Pica pe spectator devine aici
semne de intoxicare gravă , dacă nu fulgerător adversităţi neîmpăcate . se cimentul alianţei. Fără concursul criti- exclusiv cu ei singuri. ca nebunii.
au o mină lamentabilă, dacă şi-au păstrat vede imediat. ci i. scrie Louis Marcorelles în «Cinema Ultimif pentru că decit să numere
facultăţile intelectuale intacte , nu s-au Altă zonă inflamabilă o constituie '67» (nr. 114) - un Straub. un Mekas . metafore diegetice sau nediegetice. pre-
cretinizat dar nici n-au căpătat brusc cinematograful <mou». cinematograful un Bellocchio n-ar fi ajuns niciodată feră să nu mai meargă la cinematograf.
prea multe idei . produsul e consumabil. «experimental». cinematograful «de a- să-şi vadă filmele proiectate pe vreun
Criticii, la rindul lor. nu sînt mînati vangardă» sau cum vreţi să-i spuneţi. În ecran . să nu uite prin urmare cui îşi
de intenţii mai paşnice. Ei au ambiţÎi · producţia lui. mult mai restrinsă. critici i datoresc reputaţia şi cine i-ar fi lăsat să COEXISTENŢĂ PAŞNICĂ?
reprezentative. se consideră manda- descoperă anual cel puţin cîteva zec i piară necunoscuţi. Coaliţia tinde să
tarii gustului public. Dacă-i plictiseşte de capodopere : toate filmele pe care le prindă şi o anumită categorie de specta- Oricit de prost ar sta lucrurile. neîn-
un film . scriu: pînă cind spectatorilor fac Antonioni . Bergman . Resnais . Go- tori. pe abonaţii cinematecilor. consi- doios că da! De ce numai în cinemato-
li se vor servi astfel de «spanacuri»' dard iar în ultima vreme Milos Forman deraţi un public «de elită» . Titlul acesta graf asemenea contradicţii. inerente şi
Dacă-i şochează ceva se grăbesc să tune Roman Polanski. Jerzy Skolimovski. Mar- implica însă şi o obligaţie : lepădarea de altor arte. iau forme atît de acute?
şi să fulgere : «publicul nu rabdă ca ... » co Bellocchio. B. Bertolucci. Jean-Marie gustul comun. dispreţuirea lui consec- Cauza cred că rezidă în natura efemeră
Dacă trăiesc mari delicii în faţa cine Straub şi nu mai ştiu tine încă , Marele ventă . Din cine-amatorii cîştigaţi la o a umbrelor de pe pînză . în inconsisten-
ştie căror subtile asociaţii personale. public pretinde că nu înţelege din ele nouă credinţă . criticii caută să-şi creeze ţa lor fizică . O carte rămîne în biblio-
afirmă imediat: «spectatorului ii place nimic şi de aceea le ocoleşte cu o ma- o a «cincea coloană>> în rîndurile specta- tecă. cititorul o poate lua oricînd din
să gindească la cinematograf, el nu vrea re prudenţă . Criticii explodează in- torilor. Publicul. între timp nu stă nici raft şi reface universul imaginar pe care
săi se dea totul de-a gata, etc». Delirul dignaţi. De ce o imagine trebuie inter- el cu braţele încrucişate . De partea lu i ea i 1-a dat. Un tablou stă agăţat pe
acesta exponenţial atinge forme de pretată ca reprezentind lucrurile pe îi are de la început pe producători care i perete la muzeu sau poate fi contemplat
intoleranţă grave. Dacă spectatorul «nu care le înfăţişează! Ele sînt doar nişte se supun orbeşte . Prin aceştia . nu pierde într-o reproducere. iarăşi fără nici o
se plictiseşte», rabdă , refuză să-şi spargă «semne» şi trebuie «Citite» ca simbolu- ocazia de a face presiuni asupra regi- greutate. O simfonie e imprimată pe
capul spre a înţelege ce se petrece pe rile grafice abstracte dintr-o carte. Cînd zorilor dindu-le să înţeleagă limpede că discuri şi nimic nu ne împiedică să o
ecran. criticul nu i-o iartă. Gustul său spectatorul . urmărind pe ecran un neutralitatea ii displace . La care. prin ascultam ori de cite ori simtim nevoia .
trebuie să fie împărtăşit de toată lumea. tramvai nu se poate abţine să-l înre- urmare. să aleagă fără ezitări între el şi Filmul se «programează» o. bucâtă de
cei care îl contrazic sînt nişte subdez- gistreze pe retină şi refuză să-l considere critici. Cei mai mulţi realizatori se vreme şi atît. Apoi. intrat în arhive .
voltaţi şi societatea are sarcina să-i o aluzie subtilă la regimul muncii pro- grăbesc să-i demonstreze devotamentul. poate fi revăzut la cinematecă . dar din
înveţe ce să le placă. Visul criticilor gramate («Bariera»). criticul ii demons- John Ford . de pildă, s-a pronunţat net : nou . numai ca o apariţie fantomatică .
e de a-i duce pe ·spectatori. obligator. la trează că e lovit de o miopie incurabilă . «ceea ce va alege el totdeauna în filmele dictată de legi obscure ale hazardului.
filmele «grele». în mod sistematic. ca la A vedea bine. ii atrage atenţia el , sale va fi o istorie simplă şi clară». Critica literară . muzicală sau plastică
cursurile serale. Părăsirea sălii în timpul înseamnă a nu te crampona de înfăţişa­ Poate să primească oricite avertismente : se hrăneşte măcar cu iluzia că obiectul
unor astfel de şedinţe educative. ei ar rea lucrurilor. ci a le privi ca termenii «asta nu va merge în Franţa» . opţiunea .ei are o viaţă eternă. De aceea. mai îm-
interzice-o formal , iar fotoliile. le-ar unui limbaj. cinematografic. la sintaxa lui efără echivoc; ştie ce vor spectatorii. păcată şi mai calmă , nu-şi caută compen-
înlocui cu scaune cit mai incomode spre căruia trebuie să fii atent mai ales . După el. Howard Hawks a făcut nişte saţii în alte domenii. Cititorul . meloma-
a împiedica somnul. Spectatorul răspunde că lui o pisică declaraţii similare . . nepierzînd ocazia nul sau amatorul de artă au totdeauna
Tendinţele acestea, dacă sînt extre- ii· apare oricum tot o pisică şi că gra- să le plătească şi o poliţă criticilor care timp să reia dialogul cu critica. Nu se
miste şi nu se realizează efectiv. au în matica de care vorbesc criticii e o curată i-au reproşat că se gindeşte prea mult simt, prin urmare, împinşi să o reducă la
schimb calitatea de a ilustra adevărata chinezărie. Criticul îşi pierde răb­ la reţeta filmului. Cu publicul se aliază o simplă funcţie informativă , rapidă şi
natură a raporturilor dintre spectatori darea îngerească , se enervează şi totul fatal şi vedetele. dependente exclusiv elementară, îi cer altceva. În cinema-
şi criticii cinematografici. lndependenr se termină pînă la urmă ca în «metoda de capriciile lui. În sfirşit, asociaţiile tograf, criticii sculptează ca Arhipenko,
de originea lui, conflictul a îmbrăcat nouă» a lui Gh. Brăescu. Cinematogra- pentru protecţia minorilor, ligile puri- vidul. Spectatorii şi ei se mişcă în aceeaş i
aspectul crizelor grave interstatale. Da- ful «experimental»~ cinematograful «de tane, conciliile religioase . etc. lume de fantasme . pe care foarte curînd
că voi împrumuta aşadar. luindu-i în avangardă» . cinematograful <<necomer- le amestecă şi le îngroapă apele memo-
discuţie. terminologia acestora, nu o cial». devine. vai . şi el ca şi cinemato- riei. Şi unii şi alţii simt prea puternic
fac ca să glumesc. ci cu un anumit graful «comercial>> un teren de încorda- O ARMĂ NOUĂ biciul timpului. ca să nu se aprindă
interes metodologic. re extremă. Constatările nu sînt deloc uşor pe divergenţele momentului .
îmbucurătoare . Cele două zone aco- Pusi în inferioritate, criticii umblă Şi totuşi , înţeleasă. abia această situa-
ZONE INFLAMABILE peră întreaga producţie de filme. Tot ce după. arme secrete. Ultima pe care au ţie specială ar trebui să le dea o înţe­
are succes de public e pentru critici descoperit-o şi o flutură ameninţătoan lepciune care să prefere pacea războiu­
Prima lecţie pe care ne-o dă expe- cinematograf «comercial>>. Tot ce nu . e structuralismul. Impresionismul lui. Principiul asigurării ei e unic :
rienţ.aîn asemenea cazuri e să încercăm capătă automat prestigiul dificultăţii. şi freudismul. existenţialismul nu s-au do- renunţarea la poziţiile de forţă . res-
a stabili , înainte de toate, unde anume ajunge a fi decretat cinematograf «nou». vedit destul de eficace. Prin «critica pectul suveranităţii. colaborarea pe ba-
conflictul riscă să degenereze în încăie­ Se verifică d~ci încăodată că orice peli- structurală» . terorismul intelectual . pe za egalităţii depline şi interesului re-
rare. Trebuie să identificăm deci zonele culă e inflamabilă . nu numai la propriu . care de mult visau să-l poată exercita ciproc.
14
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
Octavian Lucian
COTESCU PINTILIE

VĂZUŢI DE

Actor destul de şters, înzestrat cu un s~i de


realism elementar şi cuviincios, cu un farmec
moale şi indecis, puţină tristeţe, puţin umor
într-un amestec puţin incolor, o promisiune
oricum - dar cine nu promite la început -
cam aşa arăta Cotescu anilor de debut.
Îmi amintesc cu extremă simpatie de acest
actor cenuşiu, cenuşiu din timiditate, lene
şi tactică.
Mărturisesc că n-am avut niciodată încre-
dere în această înfăţişare mimată a lui; foar-
te inteligent, detestînd prin structura. inte-
ligenţei sale carierele fulgerătoare, îşi orga-
nizează începutul meseriei ca o aşteptare, o
pîndă; nu o pîndă de roluri pentru că e vulgar
şi ineficace aşa ceva şi pentru că inteligenţa
lui este eficace şi selectivă , şi vicleană, şi
suplă, ci ca o pîndă a propriei sale transfor-
mări.
Niciodată un actor strălucit, pentru că,
să ne înţelegem, azi e un actor strălucit, iar
pentru mine, hai să facem şi această mărturi­
sire sentimentală, actorul preferat, nu a mi-
mat mai desăvîrşit cenuşiul.
Tn nici un actor ca la Octavian Cotescu
nu am văzut (dar văzut interior, radiografic,
cu tot sistemul de rădăcini nevăzute) o
demonstraţie a ceea ce eu consider funda-
mental în cariera unui artist; puterea de
evoluţie. Pentru Cotescu, evoluţla nu a în-
semnat evoluţie de mijloace tehnice, sau
dacă vreţi, nu in primul rind asta, ci evoluţie
interioară, cunoaştere, viaţă epuizată, adică
concret străbătut, «trăit» şi stors de semni-
ficaţii.
Este extraordinar cum asimilează acest
actor viată şi cum o supune unui sistem
interior de stoarcere de semnificaţii, cum
stoarce el dintr-o prietenie chiar, tot ce ali-
mentează evoluţia; şi cum tehnica sa oglin-
deşte riguros propria-i îmbogăţire lentă cu
semnificaţii.
Este actorul - într-o zonă fundamentală
de patetism comic - care cel mai perfect la
ora actuală aduce pe scenă ceea ce numesc
eu o idee trăită, posibilitatea de a reprezenta
un fapt de viaţă de o concreteţe seducătoare
dar la capăt luminat precis de o semnificaţie.
Această forţă de a elabora «viaţă concretă»
în perspectiva unor semnificaţii de extremă
subtilitate, sau invers dacă vreţi, forţa de a
incarna idei în reprezentări de o uluitoare
concreteţe reprezintă pentru mine chestiu-
nea numărul 1 de conştiinţă artistică la ora
actuală.
Respectul meu pentru Cotescu, dincolo
de respectul cuvenit vicleniei cu care a mi-
mat cenuşiul, este acela că el acţionează
în spiritul acestui deziderat. ln acest fel el
devine o conştiinţă artistică, una din rarele
conştiinţe din meseria mea, cu care se poate
crea ceea ce mai de mult numeam o solidari-
tate a conştiintelor.

16
https://biblioteca-digitala.ro
r

Ci
ne .

ma
~ :·

.: ~; -· ---·- ·- - - ---

SUPLIMENT
,Ji~1î~x{),\;~-....
\. ..J \... ..J

LA CE _SLUJESTE
- 'CRITICA?
Critica de film., Critica .de film,
la noi, la noi,
influenţează influenţează publ~cul?
creaţia_ Cum?
oinematogra:f'ică?

Cum ?

RĂSPUND :
Mircea Alexandrescu
Ca.re sînt Eugen Atanasiu
cusururile oele
Călin Căliman
mai Dorian Costin
, \ ·păgubitoare '·
Dinu Kivu
ale criticii Ana Maria Narti
de film
Ecaterina Oproiu
la noi?
Fl-o~ian Potra
D.I.Suohianu
Atanasie Toma

https://biblioteca-digitala.ro
la adresa filmului în cauză. Desigur, zor şi scriitor ar putea însemna mult
îm i place să cred că o modestă con- mai mult pentru filmul românesc
tribuţie în depăş i rea momentului de decît reprezintă în momentul de faţă
autoadmirare a unei creaţii (fapt, (cantitatea nu poate fi niciodată certi.
de altfel, explicabil omeneşte) a ficat de calitate). Observaţiile din
Cdtioa d.t tila. avut-o şi criticul. Nu doar timpul, sus-citatul articol, pertinente, l-ar
la noi. ci treapta superioară pe care a ur- fi putut sprijini pe regizor în even.;
tnfluenţtad
Crt&ţU.
cat-o prin noi creaţii cineastul, ne-a tual itatea unei tentative de autode.;
01n•matoş.re.t104t
pus de acord. Este, dacă vreţi, o păşire. Critica ar fi putut avea ecou.
~Cum 1 dialectică în acţiune raportul de Tentativa regizorală întîrzie. Crb
U11. ueii.pl~ influenţă dintre critică şi creaţie, tica n-a avut (încă) ecou. De unde
atunci cînd ambele laturi ale proce- se vede că problema e mai complicată
sului sînt ilustrate de elemente con- decît pare, avînd Inel o .necunes,
structive. Derivă de aici că noi, cută", receptivitatea la critici'..
criticii, avem întotdeauna datoria Aş vrea, nu numai de circumstanfS;
să slujim arta adevărată cu o ne· un final · mai optimist la acest răs,
clintită conştiinţă a perspectivei. puns.„

MIRCEA ALEXANDRESCU („Cine· CĂLIN CĂLIMAN („Contempo· DORIAN COSTIN („Scînteia") -


ma") - Mă tem că nu o prea influ- ranul") - Vrînd-nevrînd, răspun­ Influenţa criticii asupra creaţiei?
enţează şi cauzele acestei stări de lu· Da, sul nu poate fi decit amar nostalgic. O influ- Nu cred că se poate vorbi încă, la
·cruri ar fi mai multe: superficialitatea dacă ln „secvenţe" de coşmar mi se perin- enţă noi, despre o critică de .film (în
contactelor dintre realizatori şi cri- dă în memorie, de·avalma, zeci de sensul pe care-l presupune între,
tici (recenzările filmelor rămînînd în creato- nume: Delluc, Abel Gance, Dulac, mai barea). Există un număr de critici,
cel mai bun caz simple puncte de rii sînt Epstein, Kuleşov, Dziga Vertov, mult dintre care fac parte; cu puţine ex•
pornire ale unor aprofundări şi dez- Eisenstein, Pudovkin, Grierson; Rot- cepţii, activitatea lor se rezumă la
bateri pe marginea creaţiei)! con- recep- ha, Barbaro, Chiarini, Leenhardt, pre- comentarea mai mult sau mai puţin
venţionalismul poziţiilor (fie că este tivi Bazin, Astruc, Truffaut.„ Singur zumtivă aplicată a premierelor curente. Cro.
vorba de felul în care se face critica, Truffaut, şi cîte coşmaruri I În sec- nica este, desigur, un gen respecta-
fie că este vorba (le felul cum este venţe de coşmar mi se perindă în bil. Necesar. însă constituirea unei
ea primită); incapacitatea actului memorie, de-avalma, curente, sti- critici de film, o mişcare, o şcoală a
critic de a sesiza întinderea reală a luri, şcoli: avangarda franceză a criticii de film, capabilă să influen,
actului creator. Poate că mai sînt anilor '20, şcoala filmului mut so- ţeze efectiv creaţia, implică mai mult
şi alte cauze dar este de ajuns, cred, vietic, şcoala documentaristă en- decit obişnuita cronică circumscrisă
că putem constata existenţa celor gleză a anilor '30-'40, neorealismul,
de mai sus ca să nu fim prea mulţu· „noul val" francez.„ Cite nume, cîte la o peliculă anume. Mai mult şi
miţi de actualul stadiu al relaţiilor curente, cite stiluri, cite şcoli - decît apariţia, ici-colo, a cite unei
intervenţii critice mai substanţiale
artă-critică de artă. atîtea explozii, atîtea victorii isto·
rice ale teoriei şi criticii de film. sau a cîte unui solitar articol „de
problemă". Ea implică un curent de
„Coşmarul" e o figură de stil. Victo·
EUGEN ATANASIU („România opinie critică orientat consecvent
ri ile criticii sînt real ităţi. Istoria cine·
liberă") - Înainte de orice, este matografului are nenumărate „puncte spre promovarea valori lor autentice,
Pînă utilă definirea a ceea ce numim in- de contact" cu istoria teoriilor fil- un cureht izvorî! dintr~o activitate
la fluenţă căci, în cazul criticii de artă mului. Suprapuneri, . secante, tan- teoretică şi publicistică intim legată
(în speţă cea de film), ea trebuie înţe­ gente.„ Ex istă şi la noi o formulare· de aspectele esenţiale (actuale şi ' de
urmă, leasă nu stricto ci /orgo senso. Nt.i şablon care a făcut „şcoală": „cri- perspectivă) ale filmului românesc.
da. se poate pretinde unui critic, după tica românească a crescut (sau s-a E vorba, adică, despre· formarea şi
ce şi-a publicat rodul observaţiilor. maturizat, sau s-a desăvfrşit (I), afirmarea unui mănunchi de critici,
şi aprecierilor sale în presă, să-şi sau„.) tn pas (sau tmpreună, sau autorităţi în materie, care să impună
precizeze termenul în care articolul alături, sau .„) cu creaţia cinemato- prin competenţa profesională, cul-
·său va avea - ca să cităm un cuvînt grafică".„ De acord, în ciuda ori- tura, talentul şi maturitatea poziţiei
la zi în domeniul economic -efica- căror şabloane, de acord.~ Există lor,-de tipul, bunăoară, al·celor gru-
citate. Influenţa criticii se constituie ş i la noi suprapuneri, secante, tan- paţi cîndva în jurul revistei „ Bianco
ca un factor necesar şi activ al crea· gente„. Dar unde est~ dinamita şi e Nero", cunoscuţii promotori ai
ţiei pe opera investigată, dar şi fitilul care să pregătească explozia? neorealismului. O astfel de critică
in timp, căci uneori timpul verifică Putem vorbi, realmente, de centri· de film deschisă faţă de nou ar putea
justeţea aprecierilor critice. Aş amin- b u ţii temeinice ale criticii în pregă· stimula dezbaterile de idei şi ar
ti, ca exemplificare, faptul că, cu t irea unui „salt calitativ" al filmului putea, cred, înrîuri dezvoltarea cine-1
ani în urmă, expunîndu-mi în „Ro- românesc? Intervenţii critice izolate, matografiei naţionale. Prin cele de
mânia Liberă" opinii categorice asu- poate. Dar de aici şi pin~ la produce· mai sus nu susţin că, în momentul de
pra deficienţelor ecranizării piesei rea unui efect consistent e-o cale- faţă, cronicile şi articolele noastre
„Celebrul 702" n-am aflat imediat atît de lungă„. Au fost, să fim drepţi, n-ar exercita nici o influenţă asupra
aprobarea şi înţelegerea regizorului anumite ·intervenţii critice care ar fi creaţiei . Este însă o influenţă mai
Mihai Iacob de care mă leagă nu putut avea efect. Aşa cum mi se mult prezumtivă şi (făcînd abstrac-
numai raporturi prieteneşti, dar cere, voi lua un singur exemplu. ţie de unele realităţi, cum ar fi,
şi o stimă durabilă faţă ' de talentul Sub semnătura lui Dinu Kivu, căruia de pildă, apelul la dialoghişti -
său. Avînd însă răbdare şi încredere personal îi prevăd un frumos viitor veche sugestie a criticilor) nu pot
în evoluţia ascendentă a creaţiei sale în crit ica de film, revista „Amfitea- cita exemple care s-o ilustreze con•
cinematografice mi-a fost plăcut să tru" a publicat - cîndva - o analiză cludent. De altminteri, nici nu pot
aud după o bucată de vreme, la o succintă, densă, limpede a filmelor exista exemple concludente. Pentru
plenară a Consiliului Cinematogra- lui Francisc Munteanu. Personal im· că critica determină - atunci 'cind
fiei, propriile sale aprecieri exigente părtăşesc părerea că prolificul regi· determină! - nu modificări specta.

~
r
1

Mircea Alexandrescu Eugen Atanasiu Călin Căliman

l1

https://biblioteca-digitala.ro
culoase, in ventari abile într-un film dat. Critica noastră de film nu va municare: „Adevăr dincoace de Pi-
şi într-un moment precis, ci reacţii influenţa în bine producţia atît timp rinei, eroare dincolo". Pirineii noş­
subtile, în laboratorul intim al cit nu va acţiona independent de sim- tri se înalţă între Bucureşti şi Buftea.
creaţiei, descifrabile în t imp, dup ă patiile şi antipatiile de gru p şi nu
decantări ş i acumulări care depind se va elibera de prejudecata încura-
de factori complecşi. jării unor f ilme iremediabil pierdute.
O.I. SUCH IA N U („ Viaţa Româ-
n e ască") ~ Pî nă acum niciodată.
Pînă „Creatorii" români nu consultă nici-
D IN U KJV U („Amfiteatru") -
acum , odată pe critici înainte de a începe
ECA TE R INA O PROIU („Cinema") (sau de a termina) un film. Să nu-i
Dacă e vorba de o influenţă fericită, - Nu, din păcate , eu nJ,J cred că nici- acuzaţi însă de înfumurare; ci acu-
Ma i Din pă- ex i stă
atunc i mă tem că lucrurile nu pot o influenţă în profunzime odată zaţi-i pe critici că (ce l puţin pînă ·a-
mult fi admise decît la modul ipotetic. cate, pe care critica o exercită azi asupra cum) n-au manifestat nici o dorinţă
C ăci - fără să fiu un sceptic - filmelor noastre . Ea nu Izbuteşte în- de a-i ajuta pe „creatori" . Aşa că
o nu pot să-mi dau seama care din nu că să reprezinte o presiune eficientă aceştia au toate motivele să nu aş­
influ- regizorii noştri (pentru a discuta · - - - - - - ' , asupra planului de producţie al stu- tepte ni mic de . la aceia. Cînd îns ă
deocam dat ă numai despre regizori) d iouri lor noastre . Ea nu a izbutit regizorul are încredere în sugest iile
enţă şi-a co rijat defecte reale conducîn- să exercite o presiune morală asupra cronicaru lui, bucuros i le cere. De
nefastă d u-se du p ă ob servaţiile utile ale cine studioului 11 Bucureşti" care nu ne-a cite ori Gopo, sau Săucan, sau Vita-
ştie căru i cronicar. Gîndiţi-vă la dat anul acesta nici un film de actua- nidis nu mi-au propus să-mi arate ce
evoluţia în filmul artistic a lui Gopo, litate semnificativ. Ea nu a izbut it au făcut pînă în acel moment sau să
sau a lu i D răgan, sau a lui Vitanidis; s ă exercite o presiune Împotri va stea de vorbă cu mine chiar înainte
la o examinare atentă, veţi observa unui anumit !til comod şi facil care de a începe să turneze. Dar niciodată
că majoritatea racilelor semnalate umple repertoriul cinematografic cu aceste vo r be nu s-au tradus în fapte.
de critică la primele filme, pers i st ă filmuleţe mai mult sau mai puţin Iar cînd i-am explicat lui Gopo (fără
cu îndărătnicie. zglobii, împotriva că rora, repet, nu să pun nim ic de la mine) ce comori
ln schimb, dacă este vorba de o avem în principiu nimic. Cu o sin- conţinea filmu l său „ Faust" (comori
influenţă nefastă, atunci raportul gură condiţie . Să nu sufoce, să nu ascunse. ca orice comoară), mi-a
este cu tot ul altul. Probabil că este facă imposibilă e x istenţa unor filme reproşat că nu i-am spus-o înainte I
o fatalitate, dar aproape fiecare idee de artă şi de gîndire cinematografică. Victor lliu iniţiase nişte întîln iri
stupidă, nefondată, sau incultă, emi- Există însă o anumită influenţă între realizatori şi croni cari. Păcat
să de un critic, este îmbrăţişată de pe care critica o are asupra cineaş­ că au sistat. l a una din ele arăta m
anume părţi din meseriaşii noştri tilor. Nu asupra creaţiei lor, ci asupra lui Mureşan ce lucruri extraord inare
de film cu un entuziasm adolescentin . stării lor de spirit. O critică favora- ( i stor i ceşte reale, psihologiceşte in-
Spune cutare critic despre X c ă bilă înviorează. O cr i tică nefavora bi lă t e resante şi cinematograf i ceşte se n-
este comparabil doar cu Anton ioni? - pleoşteşte. O critică ni micitoare- z a ţ i onale) putea el să lnt"roducă în
la următorul său film, X - con vins trezeşte instincte asasine, mai ales ,. R ăscoala" . Ar fi revoluţionat Ca n-
fiind că Antonioni nu are decît atunci cînd cel pulverizat îş i dă seama nes-ul ş i ar fi obţin~t sigur un pre miu
de învăţat de la el - comite lin i şt i t că judecătorul nu în ţelege nim ic.
ş i mai bun. Reacţia? Nici mă c ar
orice enormitate în numele geniali- Este o influenţă superficia lă, super- nu a regretat. Dar .alţii, de p i l dă
tăţii sale. Se afirmă despre f ilmul fic ială recunosc; dar este totuşi o Să ucan, sînt sigur că regretă c ă a u
Y că este sinteza spiritului naţional? influenţă pentru că filmele nu se uitat să-mi arate fragmentele filmate.
Alţi şapte regizori , în alte şapte filme, fac numai cu idei şi bani, ci şi cu ln tot cazul, această colaborare este
se vor grăbi să repete toate greşe­ o anumită dispoziţie sufletească. o chestie de viitor (în ambe le î nţele~
li le di n Y, susţinînd (şi crezînd sin- lntrebarea care se pune aici este suri ale acestei expresii).
cer), că a u descoperit •chintesenţa dacă reuşim - chiar înăuntrul unei
u niversalităţii. asemenea influenţe limitate - s ă
Cu alte cuvinte, rezumînd, nu influenţăm !n bine starea de spirit
cred (sau nu ştiu eu I) ca vreo obse r- a cineaştilor, ln bine în sens ul de a ATANASIE TOMA („Sclnteia Ti-
vaţie justă a critici i noastre de film descuraja prostia şi superficialitatea neretului") - Mai mult chiar, sînt
să fi provocat ameliorări în timp în şi de a da curaj celor care izb utesc, Se convins că influenţele sÎnt reciproce.
opera vreunui regizor; dar că orice vor, sau numai încearcă s ă spună influ- Nenorocirea este însă că aceste
prostie critică a generat instantaneu ceva. influenţe osmotice n-au du! pînă a-
şi neco nd iţionat grandomanie regi- Există posibilitatea de a depăşi enţează
cum la ceva foarte evident. Totuşi,
zorală, care devine din ce în ce mai stadiul unei Influenţe de umoare 1 reci- „Duminică la ora 6" ne-a sitit să
periculoas ă , sînt sigur. Eu cred că da. Şi dovada cea mai apro- formulăm altfel judecăţile noastre
piată este această anchet ă , pentru
proc de valoare cu p rivire la filmul ro-
că - zic eu - chiar dacă la fntrebarea mânesc şi a fost foarte bine pentru
critică. În ce mă priveşte, nu cu-
de mai sus noi nu putem să răspun­
ANA MARIA NAR TI („Teatrul") nosc cazuri cînd creaţia cinematogra-
dem azi satisfăcuţi, faptul că începem fică să fi fost la fel de receptivă
Catego- - Categoric, nu. Critica de film nu să ne punem asemenea probleme în-
faţă de una sau a lta din intervenţi i le
poate să influenţeze la noi producţia seamnă că am intrat în sfîrşit 1n acea teoretice de valoare ale criticii
ric, cinematografică (nu îndrăznesc să stare de nemulţumire de s ine , care noastre de film şi s1nt convins
nu fo losesc cuvîntul „creaţie"), pentru este prima promis iune a autodep ă­ că în ultimii 10 ani tot au fost vreo
că nici criticii, nici cineaştii , nu ~irii. 10 asemenea tentative . O excepţie
au avut grijă să
creeze cond i ţia la documentar: repetatele d i scuţii
vitală, p rim o rdială, a profesiei: aceea organizate mai ales de „Cinema",
de a judeca rea l izările noi obiectiv, unde regizorii de la Sahia au fost
alături de critici, au fost ei înşişi
fără a ţine seama de nici un fel de FL OR IAN POTRA („l uc eafă r u l") critici, au cristalizat un anumit gen, o
considerente străine de valoarea - Nu cre.d că există o influen ţă reală anum i tă direcţie a doc umentarului şi
ideii şi calitatea art i stică a filmului În acest sens. Fiindcă nu exi stă co- a presei filmate.

Dorian Costin · Dinu Kivu Ano Mario Norti

III

https://biblioteca-digitala.ro
Ecaterina Oprow Florian Patra D.I. Suchianu Atanasie Toma

diferite categorii de spectatori. O taco le a diferitelor publicaţii) sînt


cronică de . film, serioasă şi argumen- derutante, afirmînd un punct de ve-
tată (şi există multe astfel de cro- dere subiectiv. Sînt critici presti-
nici, în multe publicaţii, cu dife- gioşi care au un public al lor. Ar
rite destinaţii), este imposibil să nu trebui să fie mai mulţi (despre asta
aibă efect pozitiv la publicul receptiv am amintit mai înainte). Şi ar trebui,
(din nou ne lovim de acest cuvînt), poate, mai insistent cultivată ero•
cu o cultură cinematografică for- nica analitică de largă accesibilitate,
mată sau în formare. Există, de altfel, contrar prejudecăţii care identifică
o core laţie permanentă, şi această .accesibilitatea cu vulgarizarea şi corn·
formare de care vorbim este direct petenţa cu beţia de cuvinte. În
condiţionată de contribuţia serioasă sfîrşit, o atitudine mai nuanţată
şi argumentată a criticii. Aceeaşi faţă de filmul românesc - nu con·
cronică va avea efecte diferite la cesivă, dar menită să impună aten.
alte categorii de spectatori (o gamă ţiei publice ceea ce e meritoriu în
variată de efecte, pe cit de variate producţia naţională (cînd este cazul)
EUGEN ATANASIU - Îmi amin- e, de asemenea, un deziderat care

Eviden~~1
sînt datele specifice ale acestora),
tesc că Gorki spunea că el şi-a dobîn- sau nu va avea nici un efect. Pe de se cere a fi luat tn consideraţie.
dit educaţia prin „rezistenţa la me· altă parte, o cronică să răcuţă cu Pentru a putea aprecia influenţa
da
I------ diu". Ca să spunem şi noi lucrurilor
pe nume, trebuie să recunoaştem că
duhul va fi categoric respinsă de
publicul receptiv. Şi aşa mai departe
cronicii de film, eficienţa ei, ar fi
necesar însă un studiu sociologic,
practica unei critici aproximative, a Exemple, şi într-un sens şi în ·celă­ o anchetă în rîndurile publicului
falsului entuziasm şi a exigenţei dusă ' lalt, sînt destule. Nu are rost să dăm însuşi, cu trimiteri şi la repertoriul
pînă la pesimism determină o anume unul. Aflăm mii, la tot pasul, tn cinematografic. O astf~I de anchetă
influenţă asup_ra publicului prin reac- fi<~care sală de cinematograf, pe ar releva şi măsura în care critica
ţie inversă: ,1nd liiudăm·un film, pu- stradă, la debit, pe scara trolei- contribuie la procesul complex al
blicul învaţă că trebuie să se. fereas- ~uzu lui 91, la bufetul expres, în fri- formării gusturilor, al răspîndirii
că. 9e a-l vedea, iar cînd îl criticăm zerie„. „ Băi, ce film baban ăla cu culturii cinematografice. Un exem·
cu cerbicie, abla-i trezim curiozitatea I ihcaşii, ş i moacele ălea de la gazetă piu (audienţa largă de care s-au
Fireşte, aceasta nu·i o văsătură cu- îl desfiinţează„." bucurat, de pildă, ultimele filme
rentă, caracteri•tîcă criticii noastre japoneze, comparativ cu neînţele·
în genere, dar anumite contrapuneri · gerea exterio~izată cu regretabilă
violente între aprecierile unor critici DOR.IAN COSTIN Cred în ostentaţie faţă de o anterioară operă
şi frec venţa masivă a publicului tre-
buie analizate şi prin ~rizma răs·
O lnf1u~ ce priveşte opţiunea imediată a spec-
tatorilor, influenţa criticii de film
a cinematografiei nipone, .Insula")
înve derează evoluţia publkului, sub
punderilor critidi (deşi mai sînt enţ~ e, adeseori, limitată. Aceasta şi înrîurirea şi a criticii, desigur, dar
aici şi alt~ cauze). Dacă aceasta ar fi pentru că uneori critica ignorează un singur exemplu nu poate fi
/imitată
b formă de inHiienţă - există şi alta, d iversitatea de gusturi a publicului, decît par ţial concludent.
directă, pozitivâ. Aşa, de pildă , după contestînd, de pildă, dreptul la
publicarea în pres! a cronicilor la existenţă a unor genuri de largă
filmul „o fată fermecătoare", ziarul O INU K IV U - Categoric, da. Şi
„România Liberă" a primit din partea
popularitat&, şi pentru că cronicile
diletante nu reprezintă, din păcate, . C?tegO-"°I afirm acest lucru după rezu ltate
cititori lor scrisori în care ace$tia rare excepţii, şi pentru că unele ne, · st<1tistice. Ancheta publicată de dvs.,
intervenţii critice (ca şi recomandă· în revista „Cinema", o anchetă mal
se declarau în deplin acord cu acele
cronici care dezvăluiau fără menaja- rile „optice" din rubrica de spec- I da veche pe care am publicat-o în
mente·erorile filmului şi-şi exprimau
uimirea că o revistă prestigioasă cum
este „Contemporanul" a putut d-i ·
facă apologia. Se poate depista tn
această luare de poziţie, în această
manifestare a simţului de discernă­
mînt, O opţiune a opiniei cinemato-
grilfice ca urmare a influenţei cri-
ticii 1 E.vjdent, căci publicul a dovedit
mai întîi că urmăreşte cronicile de
film, apoi că le compară argumentele,
în fine, că ştie ce să aleagă conform
cu valori le etice şi estetice ale artei
noastre socialiste. Şi aici, putem spu-
ne - cu îndreptăţită convingere -
că s-a vădit totodată şi influenţa
de durată a criticii principiale.

CĂLIN CĂLIMAN ...:.... Nu există


public. Există (chiar dacă gramatica
Da, ne contrazice, chiar dacă specialiştii
dacă vor obiecta, chiar dacii ni se va de-
monstt'a cu lux de amănunte fla-
publicul granta noastră abatere de la cele mai
e efemere reguli lingvistice) pub/icuri.
Răspunsul la a doua întrebare trebuie
receptiv neapărat să ţină seama de realitatea
mai mult decît evidentă a unor

IV

https://biblioteca-digitala.ro
„1'rnfiteatru•, o serie de anchete pe urască de exemplu westernul pe . (cu ani în urmă ne amuzam înt'l'e noi
aceleaşi terne publicate în Franţa· care îl detestă el, croni.carul. O afirrnînd inversul!). Există un proces
sau Italia ş.a.rn.d„ probează că pu- asemenea influenţă _ mi se pare mă­ lent de influenţare, dar sigur. O
blicul - mai precis o parte din pu- runtă şi aproape de nedorit. Influenţa atestă diminuarea entuziasmului ne-
blic - este permeabil la ·ideile şi cronicarului trebuie să se facă sim- selectiv pentru peliculele oarecare
convinJlerile criticii de film. CI ţită mai ales în sensul de a crea în ce încep să fie văzute la valoarea lor:
este vorba numai de o parte din jurul filmului un climat .de cultură. deconectante, calmante, neurople-
public, asta este o realitate de care - Asta nu exclude, ci di rn potr.ivă pre- gice şi tranchilizante, adică, aşa cum
neîndoios - responsabilă este şi supune şi puncte de vedere diferite scrie şi în prospectul carbaxinului .
critica de film. Dar nu numai ea, asupra unui film sau asupra unui S-au înmulţit cererile de abonamente
şi nu în primul rînd ea. Principalii autor, şi controversele pasionate la Cinematecă, „Duminică la ora 6"
vinovaţi sînt factorii educativi - (şi civilizate). Fără acest climat de şi „Meandre" au avut totuşi publicul
să le spunem - „direcţi" (familia, cultură vom încerca inutil să demon- · lor fidel, iar „Cenuşă şi diamant"
şcoala, unitatea de producţie, etc). strărn celor care fac coadă la „Ange- a rulat de fiecare dată cu sala plină .
care fac încă prea puţin pentru culti- lica, marchiza îngerilor" că filmul Este o influenţă în curs de desfă­
varea bunului gust şi evitarea pseudo- „Meandre" este un film interesant şurare, uneori aproape insesizabilă ,
culturii, mai ales în materie de cine- şi că „Duminică la ora6" este un film dar în care fiecare articol, cronică,
matograf. Atîta timp cît aceste dezi- care ne face ti n~te. cronichetă sau însemnare sînt tot
derate rărnîn simple deziderate, a FLORIAN POTRA - Presupun atîtea cărămizi trainice. Cînd ·va fi
vorbi despre necesitatea eficienţei că da. În oarecare măsură. Răs­ aşezată ultima cărămidă pe acest
în critica de film mi se pare a fi o foind ziarele şi revistele predilecte, edificiul Poate nici()dată, dar merită
falsă p;oblernă. Bine că este şi atît, cititorul îşi aruncă pfivirea şi asupra să încercăm!
cronicii de film. Ace'asta îl confirmă
sau îi infirmă opiniile; un „dialogv
ANA MARIA NARTI - Nu ştiu.
ştiu 1·
între critic şi public e deci posibil.
Există cîţiva cronicari citiţi şi .ascul- Nu-mi dau seama însă dacă scrisul
I Nu taţi pe drept, care ·au farmec şi criticilor noştri dezvoltă şi o func-
merită să fie urmăriţi şi atunci cînd ţie „formativă". /';r trebui să fie
greşesc, ceea ce este omenesc şi ni întrebaţi sociologii şi psiho_logii.
se întîrnplă tuturor (O.I. Suchianu,
Ecaterina Oproiu). Dar opinia „fii. O.I. SUCHIANU - Răspunsul
mul e tnjurat de cronicari, deci tre- există. Trei instituţii: Cinemateca,
buie să fie bun", cu corolarul său - Cam Univerşjtatea poplllară şi Institutul
- „filmul e ridicat în slăvi, cine ştie de pedagogie al Academiei au între-
anevoie
ce trăznaie o fi" - este foarte răs­
pîndită, din păcate. Eu cred că noi
I prins o anchetă, şi una din întrebări
era „Ce folos trag\)ţl dv. din crc;ini-
sîritern de vină, pentru că nu ştim să cile cinernaţografice ?" Răspunsul a
rie apropiem de public (care, evi- fost categoric (şi categoric nedrept):
dent, are şi el vinovăţiile lui). Sau „Niciunul, cu excepţia„." (urmau
discutăm ca „între specialişti", cînd două nume proprii). Am zis nedrept, MIRCEA ALEXANDRES·cu
e vorba de producţiile străine de căci sînt mult mai mulţi cronicarii Cusurul cel mai evident, care dă
ultim val, şi discuţiile intelectualiste care realmente pot fi folositori spec- naştere acestor neajunsuri, este că
nu spun nimic celorlalţi; sau ne tatorului. Ba chiar impresionant rărnîne de prea m1:1lte ori doar la
pierdem în rnenajarnante şi ocoli· de mulţi. Dar nedreaptă, judecata suprafaţa problemelor şi că este
şuri, cum spuneam, şi necesitatea publicului este îndreptăţită. E vina prea adesea sub nivelul gîndirii ar~
flagrantă este respingătoare; sau acestor buni cronicari că foarte tistice.
pur şi simplu scriem fără să înţelegem adesea practică acel prost obicei
filmele despre care vorbim. Dat al lui zice şi fuge. Spectatorul are EUGEN ATANASIU - . Pretu.;
~i/etan-1
fiind că filmul este, totuşi, o artă încredere numai în criticul care îşi tindeni în lume i se reproşeaza
pentru toţi, ar trebui să învăţăm întemeiază judecăţile pe fapte, pe critici! că e viciată de „conţinuitisrn",
să scriem pentru cit mai mulţi,
t1smul
fără a pierde ni mic în calitatea g!n-
dului, în nuanţă, în subtilitate. Pen-
descrierea elocventă a unor secvenţe
reuşite (sau, dimpotrivă, ridicole),
sau pe indicarea noutăţii subiectului,
I Înţelegem prin aceasta analiza exa,
gerată a detaliilor subiectului, a
temei, a Ideii în dauna rnijloac.elor de
tru că neajunsurile din raporturile ea însăşi sprijinită pe fapte. Ştiu, expresie. Şi la noi se manifestă a_ţeas.;
de astăzi ale criticii cu publicul se vai, că bietul critic e chinuit de zeul tă maladie, favoi:izată de apariţia
datorează în bună măsură unei proas- Procust, care îi taie articolul în bu-
te înţelegeri a acţiunii de populari- unor diletanţi în postură de critici.
căţi. Vina e a multora. Pînă cînd nu Nu mal puţin grav este şi cusurul
zare, falsei accesibilităţi - atitudi- se va înţelege că trebuie să i se dea
ne care are un singur conţinut şi o din extrema cealaltă: speculaţia teh•
cronicarului spaţiul de care are ne- nicistă, formalistă, estetizantă, care
singură formă: vulgaritatea. voie şi să nu ·s e taie din articol decît începe să depisteze o intenţie acolo
ce e prost (ceea ce azi tocmai nu se unde ea nici nu a existat tocmai pen-
ECATERINA OPROIU - Şi eu, prea face), pînă atunci nu vom tru a permite autorului cronicii să
ca şi Călin Căliman, cred că publicul putea conta pe vreun folos tras de arate cititorului ce şi cfte ştie el des-
Nu în nu poate fi influenţat rn bloc şi spectator din aceste critici. pre estetica filmului. Mai există şi
bloc, deodată. Dar datoria cronicarului
ATANASIE TOMA - Categoric,
un al treilea cusur, ilustrat de arti-
cred eu este ca să încerce să intre colele critice interminabile, după
nu în dialog cu o cit mai mare parte a Catego- da. Nu este însă o influenţă specta- lectura cărora cititorul poate excla-
culoasă, de maniera: criticul „Z" a
deodată spectatorilor şi s-o influenţeze nu
ric, scris că filmul „ Y" este excepţional
ma năucit: frumos scrie criticul dar
în sensul de a o face să iubească de n-am priceput ce a vrut să susţină!
exemplu filmele japoneze pentru da! şi spectatorii s-au trezit cu noaptea Remedii, din păcate, nu se pot reco-
că le iubeşte, el, cronicarul, şi să în cap pentru a sta la rînd la bilete manda. Ele i~vorăsc de la sine în

https://biblioteca-digitala.ro
efortul mereu sporit al criticului, pe cele care au jucat acum 2-3 ani mai pămîntean spus, înseamnă co-
în decursul carierei sale, de a se per- (dacă nu rulează, întîmplător, pe municare, înţelegere firească şi înaltă
fecţiona în ştiinţa şi arta investigării ecrane). A crede că Arhiva Naţio­ a artei, şi prin ea, acc~ptare tot mai
operei cinematografice. Că pe aceas- nală de Filme mi-ar putea fi de ajutor amplă a realităţii.
tă direcţie optimistă evoluăm în în acest sens, este o utopie (se pare
critica românească stă mărturie, în- că nu există niciodată timp disponi- ECATERINA OPROIU Cel
tre altele, aprecierea internaţională bil de proiecţie sau nu există bună­ mai păgubitor cusur al criticii de
concretizată în distincţia acordată voinţă), Practic, nu pot revedea Lipsa fii m azi mi se pare lipsa de unitate.
recent, la Veneţia, revistei „Cinema". filmele, de care am nevoie, şi cînd Unitate nu în sensul uniformităţii
am nevoie. În această situaţie, critica de punctelor de vedere. Unitate în
CĂLIN CĂLIMAN - În primul mea va fi iremediabil greşit informată, unitate sensul de a milita solidar în aceeaşi
şi ultimul rînd este supărătoare lip- sau lacunară, sau pur şi simplu semi-
Lipsă sa de receptivitate (ah, a treia oară
direcţie. Sîntem încă într-o etapă
doctă. Trist, foarte trist însă este meşteşugărească. Lucrăm încă, fie -
dll ne izbim de acest cuvînt!) a criticu- că de pe urma acestei incompetenţe care, pe petecul lui de ogor. Critica
lui faţă de filmul pe care-l recenzează, „volens-nolens" se profită, şi se pro-
recepti- faţă de „lumea interioară" a pelicu- fită copios„.
este încă răsleaţă şi tactica ei este
încă tactica franctirorilor. Eu cred
vitate lei. Să scrii despre un film pe care b) Labilitatea criteriilor de apre- în grup (în grup, nu în gaşcă). Cred
pur şi simplu nu-l înţelegi, asta mi . ciere a operei filmice. Atît timp cît că numai grupul poate produce o
se pare un nonsens. Cînd declari că acelaşi critic spune că un film e bu n, presiune eficace; un grup de oameni
„Faraonul" · e un film plicticos invocînd argumente de estetică, ş 1 inteligenţi, de bună c~edinţă, cu
şi lipsit de conţinut, înseamnă că că alt film e prost, făcînd apel la o anumită capacitate de a entuzias-
nu l-ai văzut. Te-ai uitat la el, dar principii morale, daţi-mi voie să nu ma şi a se autoentuziasma.
nu l-ai văzut. Cronicarul trebuie să îl pot lua în serios. Aceasta cred De cine depinde asta l
aibă mulţi, foarte mulţi ochi. Pen- că este forma cea mai periculoasă - Nu numai de noi. Dar în primul
tru fiecare film pe care-l vede, cîte a pseudocriticii oportuAiste. rînd de noi.
o pereche. Nu poţi privi toate fil- c) Toleranţele celor l i psiţi de fer-
mele cu aceiaşi ochi, după cum nu mitate '$i personal itate critică, şi FLORIAN POTRA - Pe de o
poţi privi la fel o pictură de gang şi intoleranţele celor lips i ţi de sensi- parte - diletantismul, absenţa unei
un tablou de Ţuculescu. Din calea bilitate sau pur şi simplu dezamăgiţi. veritabile tensiuni intelectuale. Pe
privirii trebuie înlăturate apoi toate d) Refuzul progresului, al inova- de altă parte - o anumită „efemi-
opacităţile. Şi cite opacităţi nu ţiei; principiul pe care îl aplică nare".
există 7 Stîlpul acela zgrunţuros din foarte consecvent, din păcate, tocmai
prim-plan este monumentul incultu- cei care ar trebui să fie „decanii" ATANASIE TOMA - Primul:
rii. Nu poţi privi prin el. Mai departe, de vîrstă (şi de calitate) ai celor mai acela că din rîndurile ei n-au ieşit
alt monument, şlefuit şi lustruit: tineri din această iubită breaslă.
Vai, încă nişte inşi care, după o îndelungă
al falsei erudiţii. E tot opac. Nici e) Teribil ismul intelectualisto-uni- mal practică jurnalistică şi critică, să -
prin el nu poţi privi. Sînt fel de fel versitar, concretizat de obicei prin pună ei înşişi mina, exasperaţi •. pe
de alţi stîlpi, mai mici sau mai mari abuzul de citate din cît mai mulţi
multe! aparatul de filmat, aşa cum în cr1t~ca
în cale. Înainte de a porni mecanis- şi mai epatanţi autori străini. italiană au ţîşnit cîndva un Fellin•
mul gîndirii trebuie neapărat să vezi Dar, să fim sinceri, ce înseamnă şi Antonioni, cum în Franţa „Cahiers
bine. totuşi aceste păcate„. Căci pentru du Cinema" a moşit noul val, etc. etc
DO RIAN COSTIN - Răspunsul a-1 parafraza pe Lucian Pintilie - Al doilea: că seamănă prea mult cu
rezultă, cred, din cele spuse- în poţi să nu păcătuieşti în nici_ unul obiectul de bază al activităţii ei,
legătură cu întrebările anterioare. din aceste moduri, ce folos! dacă creaţia cinematografică românească.
Dar cei mai îndreptăţiţi să se pro- nu ai talent„. Al 'treilea: că de cele mai multe ori
nunţe ar fi cineaştii şi publicul - cei deosebirile dintre un critic şi altul
cărora li se adresează critica de film. se reduc la faptul că unul dă nota
ANA MARIA NARTI - Am răs­ 4 filmului „N", iar celălalt îi dă notal.
DINU KIVU - Întrebarea se
Nu puns, dar este bine să repet, încă Al patrulea: că pînă acum, cu excep-
I Multe! leagă foarte strîns de cea precedentă,
pentru că este clar că indiferenţa unei spune o dată. Păcatul numărul unu al criti-
cii noastre - nu spune adevărul
ţia ediţiei a III-a a Festivalului filmu-
lui românesc de la Mamaia, cînd a
părţi a publicului la semnalele criti-
cii se datoreşte tocmai acestor „cu- ade- despre filmul românesc; sau tace, acordat un premiu lui Boiangiu
aşa cum fac eu de fiecare dată cînd pentru „Cazul D", nu s-a manifes~at
sururi păgubitoare", cum le numiţi vărul
ar trebui să scriu critic: pe urmă - organizatoric în nici un fel. Al cin-
dv. O să-mi permit să răspund pe cilea: că n-am ajuns încă acolo unde
cronicarii se pasionează pentru tot
puncte: fiecare critic să aibă suta lui de mii de
ce se petrece în Japonia şi aiurea,
a) - Imposibilitatea informaţiei cititori care să-l creadă chiar atunci
fără să vadă ce se petrece la cinema-
curente şi exhaustive, prin contactul cînd aparenţele îl dezmint. Se mai
tograful de sub ferestre şi, la urmă
direct cu opera filmică. Dacă un cer- pot adăuga: apartenenţa. excl~s!v.ă
cetător literar poate cita în orice
de tot, dat fiind că este vorba de un
foarte mare şi îndepărtat deziderat - de buletinul de Bucureşti a cr1t1c11
moment ultima carte de Alain Robbe- de film; faptul că „Cinema" apare
prea se închide în „obiectul" discutat
Grillet, pentru · că - dacă pricepe numai o dată pe lună (în timp ce
(adică în filmul atia văzut) uitînd
franceza - o poate citi, eu nu pot „ Fotbal" apare săptămînal); că n.u
că în cinematografie încape totul,
cita „ Blow-U p" pe care nu l-am văzut se ocupă de generoasa mişcare ci-
şi că, scriind despre un film bun sau
şi nu-l pot vedea. Şi nu e numai cazul
un film prost, poţi să faci foarte nematografică a cinecluburilor, fo-
lui „ Blow-Up" ci al majorităţii care de cultură şi pepiniere de ta-
mult pentru ceea ce noi nu mim
operelor capitale din cinematogra-
„ educaţi e estetică", adică ceea ce; · lente.
fia mondială contemporană. Mai
mult decît atît, dacă aş vrea să scriu
un studiu despre Fellini, nu mă pot Anchetă realizată de Rodica LIPATTI
duce într-o bibliotecă să cer filme- Caricaturi de Neagu Rădulescu
le lui. Nu am nici cum să le revăd

VI

https://biblioteca-digitala.ro
brozia, o fată care-l înţelege,
r Billy mincinosul ' fiindcă ea însăşi are aceleaşi
dorinţi de evadare. Îi ia de
o pro.ducţie a studiourilor mină şi chiar îl cpnduce
UN PORTRET engleze
REGIA: John Schlesinger;
la tren. Londra nu este de
neatins: ajunge să cum"peri
un bilet şi poţi călători spre
SCENARIUL: Keith Wa-
VIGUROS terhouse, Willis Hali; IMA-
GINEA: Denys Coop; MU-
o eventuală salvare. Dar Billy,
care construise în Imaginaţie
un întreg imperiu, nu are
ZICA: Richard Rodney
Ben net. forţâ de a încerca măcar a-
ceastă ultimă şansă. Cînd în
INTERPRETEAZĂ: Tom
sfîrşit intră în tren, caută
„REPUBLICA LA 20 DE ANI" Courtenay, Julie Christie,
Wilfred Pickles, Mona un pretext pentru a coborî,
Washbourne, Ethel Grif- trenul se depărtează cu fata,
SCENARIUL şi REGIA: Gheorghe Horvath, Paul Orza iar el rumegîndu-şi din nou
IMAGINEA: Gheorghe Georgescu, Milutin Obradovici
MONTAJUL: Silvia Chirie, Maria Marin
_________
fies, Finlay Currie, Rodney
..._Sewes. ..)
fantasmagorii le, se reîntoarce
acasă, acompaniat de fanfa-
rele sale ambroziene, de laşi·
COMENTARIUL: Victor Vîntu.
Filmul lui John Schlesinger tatea şi mediocritatea sa fatală.
reprezintă un comentariu sar- Şi lucrul acesta se întîmplă
Atent la datele calendaristice care marchează aniversări castic tragico-grotesc la tema fiindcă lipsa de idealuri, fiind·
„tinerilor furioşi 11
aşa cum că golul care se cască sub
ale evenimentelor cruciale din viaţa poporului nostru, Studioul -

apare in romanele şi piesele ruinele convenţionalului şi „co-


de filme documentare Al. Sahia a realizat, după un film închi- lui John Osborne, John Brai- laborării sociale
11
constituie
ne, Kingsley Amis, sau fil- tragedia micii burghezii en-
nat răscoalelor ţărăneşti din 1907 şi după altul care evoca
mele lui Tony Richardson şi gleze.
eroica încleştare de la Mărăşeşti, o nouă şi remarcabilă peli- Jean Littlewood. Billy Fisher Pentru a descrie bovaris-
- atît în piesă, în roman cit mul acestui tinăr instabil şi
culă omagială intitulată: „Republica la 20 de ani". După
masochist, Cjre refuză „în-
şi în film - intră şi el în
cum arată şi titlul, documentariştii şi-au propus un tur de conflict cu societatea; cu me- străinareau într-o lume emi-
diul, cu familia. Şi el este namente burgheză, Schlesin-
orizont, un vast panoramic peste pămînturile ţării, cu scopul ger foloseşte sistemul „înlăn­
strangulat de convenţionalism,
de a surprinde acele aspecte esenţiale ale vieţii noastre sociale, şi el pare veşnic la harţă cu ţuirii" continue ln acelaşi plan
conformismul. Şi pe Billy iro- - a realităţii şi visului, în-
apte să alcătuiască prin alăturare, fizionomia complexă a serând viziunile de grandoare
nia soartei pare să-l fi aruncat
într-o existenţă necores punză­ şi glorie ale I u i Billy între
României moderne. Nu este uşor să selectezi, să surprinzi şi
toare; un tipic oraş de pro- două gesturi anodine, între
să redai într-o stilizare cinematografică, într-o sinteză care vincie, o tipică familie mic- două detalii de viaţă cotidiană.
să nu depăşească durata a două bobine de film, varietatea in- burgheză cicălitoare, o tipică Gîndul se materializează ime-
logodnică de „condiţie", o diat şi Billy se transpune
. finită a universului cotidian. Cineaştii Studioului Al. Sahia tipică emblemă a plictisului fără efort într-o lume ima-
provincial - întreprinderea ginară, în care dificultatea
au învins această dificultate. Au învins-o fără să recurgă la
de pom pe funebre. Într-un este imediat învinsă. De pildă,
cifrele statistice, care transformă uneori peliculele de acest cînd patronul îl ia la rost,

u
cuvînt - Et in Arcadia ego I
- există o mie şi unul de Billy . mintal îl mitraliază
fel în ilustrarea mai mult sau mai puţin amplă a unor dări de şi imaginea prăbuşirii în sin-
motive ca Billy să devină un
seamă lipsite de fiorul nobil al artei. Ei au ales o altă cale mal furios care „priveşte cu minie" ge a antreprenorului de pom-
trecutul şi cu neputinţă vii- pe funebre se suprapune şi
grea, mai anevoioasă. Dlncolo de zidurile înalte ale noilor înghite realitatea „şocantă" şi
torul.
cartiere, dincolo de labirintul de metal al marilor fabrici şi Numai că - şi aici inter- „brutală" pentru Billy a omu·
vine caricatura - imensă, lui care urlă. l~sertul acesta
uzine, dincolo de tabla subţire a vaselor fabricate pe şantierele burlescă, grotescă, dar atît simplu prin care se su.bstituie

I noastre navale, el au căutat să descifreze, să pună în lumină de autentică încît depăşeşte realul prin dezirabil a fost
stadiul caricaturii intrînd în utilizat nu o dată şi de Char·
sensul unui necurmat efort secular care şi-a aflat împlinirea domeniul realităţii - Billy lot sau Lloyd, totuşi aici ga-
Fisher nu este numai furios. gu I capătă o dimensiune nouă
tn rodnicii ani al Republicii, şi iată de ce (ilustrând ace-
El este şi mediocru. Nu în
Scurgerea peliculei color pe care a fost realizat filmul este sensul curent al cuvîntului, laşi exemplu): după ce Billy în
ci un mediocru desăvîrşit, în accesul său de furie l-a „exe-
· întreruptă uneori de emoţionante secvenţe alb-negru, fil- cutat" mintal pe patron, a-
viaţa reală şi în „alter-egoul"
mate acum douăzeci de ani, în piaţa Palatului, cu ocazia pro- său, în cealaltă existenţă pre- cesta „ca din intim piare" se
fabricată, artificială, în „bova- scarpină exact în locul în
clamării Republicii. Alteori naraţiunea este curmată, contra- care l-au „nimerit„ salvele ima-
rismul" " său, în „visurile şi
punctată de Imagini care ne vorbesc despre prestigiul de care 11
în ir.naginaţia lui. ginare ale lui Billy. În felul
În comparaţie cu cartea lui acesta, visul pentru noi are
ne bucurăm astăzi peste hotare. Cadre de reală frumuseţe, Waterhouse, regizoru I şi sce- „realitatea" pe care i-o acordă

o
pădurile de aluminiu ale marilor centre industriale, coşurile nariştii (dintre care unul este Billy, fără ca prin aceasta să
chiar autorul romanului din excludă realul. Cîţiva ani mai
fumegînde ale uzinelor asem~ni unor coloane ce par să spri- care s-a extras subiectul) au tîrziu, procedeul este reluat
jine cerul, siluetele blocurilor împresurate de spaţii verzi accentuat calitatea precară a şi folosit încă cu şi mai mare
imaginaţiei sale, idealurile sa- brio de Karel Reisz, într-un
şi străzile cu freamătul lor continuu, capătă in acest film o nouă le ieftine. Minciunea şi ima- film răsunător, „Morgan". Da-
ginaţia îi sînt necesare lui că imaginaţia lui Billy este
şi tulburătoare semnificaţie. Ele dau certitudinea intrării
Billy pentru a nu se confunda populată pînă la saturaţie de
definitive într-un alt stadiu de evoluţie, de dezvoltare, funda- clişeele marilor gesturi isto-

s.
cu cei din jur, pentru a nu
se „aplatiza" la nivelul comun. rice, lumea imaginară a erou-
mental deosebit de acela în care ne aflam cu două decenii
Însă - şi acest însă este funda- lui lui Karel Reisz este obse- ·
în urmă. Filmul depăşeşte astfel hotarele unei simple treceri mental - tot universul ima- dată de Tarzan, de King-
ginaţiei. sale nu se poate detaşa Kong şi de suveniruri pseudo-
tn revistă. El devine o încercare de a descifra vitalitatea şi
de matricea mic-burgheză, de revoluţionare. Am făcut a-
geniul poporului nostru întipărite în oţel şi beton. conformismul prejudecăţilor, ceastă mică paralelă pentru a
de mitologia lumii Tn care sublinia valoarea de pionierat
Realizatorii filmului, ajutaţi de un comentariu Inspirat, au a filmului „ Billy mincinosul",
trăieşte. Billy Fisher este crea-
căutat să ne reflecte cit mai complex cu putinţă această nouă torul, dar în acelaşi timp şi care a făcut şcoală în ceea ce

u.
prima victimă a fantasmagoriei priveşte expresia cinemato-
etapă de evoluţie. Credincioşi in permanenţă ideii lor direc- grafică a mitomanului refrac-
sale mediocre. Fiindcă atunci
toare, aceea că indărătut fiecărei realizări se află omul, docu- cin d într-adevăr se iveşte tar. Lăsînd la o parte satirele
marea ocazie - în viaţa reală pur „comerciale" de tipul
mentariştii au căutat să-l definească pe toate planurile, sub popularului „Darling".' Schle-
- el o ratează în chip abso-
toate aspectele, inclusiv cel al preferinţelor sale vestimentare lut, fără nici un fel de singer inaugurează prin „ Billy
circumstanţe atenuante. Cind, Mincinosul" filmul comic din
sau culinare. Ei au izbutit astfel ceea ce îşi propuseseră. Au mişcarea „ Free-Cinema" şi
în sfîrşit, apare marea ocazie
creionat pe fişia îngustă de celuloid, în linii calde şi viguroase, a ieşirii din anonimat - Tom Courtenay face în acest
e adevărat, pe plan local film portretul tînărului fu-
portretul unui popor, care în anii Republicii a dat deplina deocamdată numai - ii gă­ rios în dimensiuni groteşti,
do'vadă a maturităţii sale sociale. seşte zăpăcit, încurcat şi de· oferindu-ne un comentariu co-
mascat din pricina cîtorva mic al propriei sal<; creaţii,
Mircea HULUBAŞ mici ticăloşii discreditante. aceea din „Singurătatea aler-
Cînd apare o fată frumoasă, gătorului de cursă lungă".
sensibilă, parc~ descinsă din
universul imaginaţiei din Am· Horia BRATU

VII

https://biblioteca-digitala.ro
ţă în mai toate filmele safe, schemă. Dar schemă înseamnă, giile fostului r ău făcător dq- Ş o fer i şi t axiu ri e x tr ava•
inc lusiv în recent ul - în fine, cred, străbaterea locurilor mij- cis să apere acum doar cau- gante, o Californ ie în so rită,
Cei fapte samurai la noi - „Şapte samurai". locii şi obişnuite. Nu este ca- zele drepte. Ca într-o po- probabi I cei mai en vogua
REGIA : Akira Kur osawa Akira Kurosawa a fost în- zu l la Kurosawa care sondează vestioară moralizatoare, ban- actori de televizi une: pa pa se
SCENARIUL : H. Oguni , delung comentat pe toate dinco lo de limitele umane diur- diţii îşi vor primi în fina l · lust ruieşte I
S. Has himoto , A. Kurosa- meridiane le şi s-a demonstrat ne, dincolo de capacitatea de sancţiunea meritată - mai e- Au rămas gaguri le a la
wa a nu fi t ocmai la îndemîn ă o observare chiar ascuţită, ca xact îşi vor frînge gîtul singuri Mack Sennett, cascadori şi
MUZICA : F. Hayasaka caracterizare succintă, cum Wagner în sonorităţile sale. la capătul unei inevitabile actori, cedîndu-şi pe rînd Io·
SCENOGRAFIA · T. Mat- nu se poate spune despre Fu ji- pre lungite parcă pînă dincolo urmăriri automobilistice - fă­ eurile, o autostat ion dezmem·
su yama Yama numai că este un munte de existenţa terestră ră ca desfăşurarea epică şi brată, balcoane pră bu şite, o
INTERPRETEAZĂ: Tos- mare. Kurosawa este un vul- Mircea MUR E ŞAN evoluţia caracterelor, a rela- coaj ă de banană mo ralizatoare
hi ro Mifun e, Takas hi Sh i- can ameninţă t or, cu extraor~ ţiilor dintre personaje, să ca Eşop. .
mur a, Keiko T sus hi ma , dinare izbucniri şi prăvă l iri ,~~~~~~~~~ -"'\ iasă din ramele unor clişee Un picior care loveşte cu
Yos hio lnaba. dar şi cu sp lendori în lumina convenţionale. · efect o cutie goală de con•
soarelui. E~te şi un ocean ca Cîinele de pică De ce am vorbit totuşi des- serve, un fugitiv Bing C rosby
Pacificul, întins ca istoria, dar pre bunele intenţ i i aflate la care nu cintă, un Buster
Fără vreun risc prea mare şi bîntuit de năpraznice, neier- o prod u c ţie .•studiourilor baza filmului I Pentru că Yves Keaton aproape numai pe
se poate susţine că revelaţia tătoare tai funuri. Dar mai este, fr ance ze ; Allegret nu oferă surogate afiş, în rest un intermi nabil
Europei asu pra măreţiei ci- şi poate înainte de toate, un REG IA : Yves Allegret . sub o etichetă falsă , ci doreşte ş i debordant verbiaj enunţat
nematografului' nipon a avut sentimenta l, cum 5ingur şi SCENARIU L: Albert Vida- să dea o replică europeană de un superecran pli n de
loc cu un prilej festiv, Fes- modest se caracterizează. Un lie ; I genului atît de popular al americani şi un si ngur englez
tivalul filmului de la Veneţia, demiurg sentimental! INTERPRETEAZĂ . Edd ie „westernu lui" american. Am- care nu ştim de unde vin
1955, cînd „Cei şapte samurai" Cea dintîi dimensiune artis - Consta nti ne, Ray mond Pel- bianţa ţinutului de la gurile şi unde se duc ...
au fost încoronaţi cu Leul tică pe care demiurgul o Ronului, peisajel'e dominate
11 le grin, Ma rie Ve rsinî,Pie r re 9.000.000 de dolari c helt uiţ i
de argint Pînă atunci, cine·
0
. recreează este istoria.O istorie C le me nti, He nri Coga n. de tona l ităţi gri, mişca rea pentru un fii m în care oame,
matografia Japoneză era în colcăind de patimi, minată I... ..) dezorientată a vite lor fugă­
nii se urăsc pe ntru 100 0001
lume un fel de prodigioasă de corupţie. de relaţii sînge- rite prin orezării (cînd eroul
uzină de produse în serie. 300 roase, dar reechilibrată prin se răzbună pe cei care au d11t Un Stan ley Kramer descă­
Consacrat ca gen specific
-400-500 filme anual, igno- acte justiţiare. Şi-aşa cum este, american, organ ic legat de foc păşunilor), episodu l di- . tuşat.
rate în sălile europene, dacă istoria este privită de un · ire- solul vestu lui îndepărtat un- namk al 11
pa r ăzii tauri lor Subiectul e banal de cîn d
e 'lumea, nebună sau ba, sat ira
11

nu cu dispreţ, •cu eleganţa mediabil sentimental. de s-a născut, transfigurînd. pe străzile orăşelului (în care
accepţiunii de la distanţă a . Ca în „Şapte samurai"! realitatea în mit şi legendă, ritmul montajului e în sfîr- b l îndă şi cu adresă imprecisă,
unui naiv mare, bifnd şi ino- Samuraii sînt pentru Împă. „westernul" a cunoscut o ase- şit mai alert) - toate poartă construcţia film ul ui reali zată
fensiv, cam cum ignorăm încă ratul demiurg, nu eroii fără amprenta autenticităţii. Une- şi ea pe baza unei scheme:
menea răspîndire în lume, în-
astăzi, un alt mare naiv, blînd frică şi prihană, deşi aşa sint, cît duplicatele şi imitaţiile ori filmările par să fie făcute un grup de eroi uniţi printr-un
ş1 inofensiv. cinematograful ci culminaţia unei ierarhii a va- n-au întîrziat să apară. Impor- direct, exterioare le naturale a- interes comun, care se des part
indian Excepţie făceau, poate, lorilor sufleteşti. Sînt expresia tat în studiourile europene tenuează parţial artificialitatea din ace l aşi interes şi astfel
puţinii iniţiaţi la faţa locului sublimă a ideii de acţiune, de cei care văd în cinema exclu- subiectului şi acest fundal viu se formează lineare p0>1estir i
Nu ştiu cît de cunoscut era de cucerire a drepturilor prin siv o afacere profitabilă, ge- are o pondere reală pe ecran. · paralele, ca la sfîrşit t ot ul
pe atunci autorul celor „Şapte forţă, -nefiind altă cale ca în nul a ajuns să fie contrafăcut Cedarea în faţa P.Oncifur ilor să se adune într-un fina r
samurai", regizorul Akira Ku- revoluţie, a ideii de genero- fără seru pule sau remuşcări, filmelor comerciale de aven- abracadabrant, cumul de ver-
rosawa, dar cam cu acelaşi zitate şi altruism . Dar aceşti păstrînd u-se schemele de suc- turi duce însă la un hibrid. vă actoricească, echilibristică
prilej s-a aflat în rîndurile măreţi eroi sînt nişte bieţi ces presupus garantat, în dau- Dacă e meritorie strădania de pe o scară de pom pieri înăl­
publicului mai larg despre zdrenţăroşi. Aceasta este dua- na substanţei originale, în dau- a găsi corespondenţe unui ţată la 30 de metri (mai mu lt
filmări combinate decît alt·
coroana pe care realizatorul litatea creată de Kurosawa na eposului, a poeziei şi, ,a gen popular, fără a recurge la
o purta deja în ţara sa, pro- Samuraii sînt 11SUpraoameni 11
, tipurilor autentice. Rezulta· imitaţii exterioare, nu e mai ceva), muzică, etc., plus sa-
clamat fiind un fel de Hiro-Hito dar nu cum i-a proclamat Z<1· tul l Tot felul de întreprinderi puţin adevărat. că filmul se tisfacţia că cei 100.000 de do-
civil al cinematografului, „îm- rathustra, ci plini de bube subartistice, oferind decoru· situează 'totuşi în categoria lari ajung nu în mare sau în
păratul" filmului japonez. şi noroi. Sînt cavaleri ai drep- ri europene deghizate drept producţiilor de serie, inspi- foc , ci în mîinile cetăţeni l or
Cine este Akira Kurosa- tăţii care după ce împlinesc cadru al unor aventuri situate raţia r_ealizatorilor dovedin- anonimi, ca într-un joc ca-
wa, „Împăratul"? judecata dreaptă, pot să moa- în sălbaticele ţinuturi stîn· du-se inferioară bunelor lor pricios de tombolă populară.
Are acum 57 de ani şi, în . ră, necerînd nimic în schimb, coase ale unui „far-west" de intenţii. Cu toate acestea sau poate
vreo 25 de ani de carieră regi- decit cel mult un bol de orez, ocazie. Mi hail LUPU toc mai din această cauză, tim p
zorală, •25 de filme la activul lăsînd eternitatea celor mai Există însă şi încercări bine de trei ore şi jumătate nu
propriu şi multe scenarii o- puţin înzestraţi, celor umiliţi intenţionate de a transplan- te ridici de pe scaunul pe
şi obidiţi. te-ai ;i.şezat. Evident că
ferite altora.
La noi sînt cunoscute două Umiliţii şi obidiţii sînt în
ta „westernul" pe pămîntul O lume nebună, care
Stanley Kramer are talent.
bătrînului continent, fără a
filme, şi acum al treilea. „Ras- filmele lui Kurosawa, ca şi recurge la falsuri mascate, ci nebună, nebună, Cu ce preţ îl vinde, nu ne
~omon", rară. operă cinema· în „Şapte samurai", ţăranii căutînd valorificarea acelor fi- nebună mai întrebăm la un film ca
tografică, profundă, poetică , japonezi. expresie a altei ca- loane- adaptabile realităţilor „lt's a mad, mad, mad,
umană mărturie - chiar ju- tegorii de valori sufleteşti, europene, diferite de cele REGIA : St anley Kramer.: mad world". Rămîn cele cîteva
diciară - asupra relativităţii .ultima din scara umană, pa- americane. Este, într-o mă· SCENARIU L: Will iam ş i lucruri de spus, dai: sînt
spiritului om·enesc. meditaţie sivă, prudentă pînă la abdi- sură, cazul filmului „Cîinele Tania Rose: IMAGINEA : frumos spuse, cursiv ex pri.
asupra eroismului şi laşităţii, care, su pusă, laşă .• Faţă de de pică" al lui Yves Allegret. · Er nest Laszl o : INTERPRE· mate, într -un spectacol vesel,
din păcate ati't de puţin rulată ţărani, regizorul nu mai este Eroul, încarnat de Eddie TEAZĂ : Spence r Tracy, liber, aerisit. Puţin des pre
şi numai de Cinematecă . Apoi · sentimental, ci istoriceşte rea- Constantine în obişnuita sa Micke y Rooney, Milton Ber· rapacitatea oamenilor, cite ce.
„Sanjuro" - eroul cameliilor list, de un realism împins că­ manieră as pră, de o duritate le ,Sld Caes ar, Buddy Hac- va despre un poliţist venal ,
- realizare mai recentă a lui tre extrema minus, uneori virilă, etalată anume spre a kett , Ethel Merma n, Terry care aici are părul alb şi se
Kurosawa, din 1962, care ex- spre caricatură, spre grotesc. ascunde candori interioare im- Thom as, Dick Sh awn , numeşte Spencer Tracy, des·
primă sintetic dimensiunile Desigur, astfel privite lu- previzibile, este un fel de Jimmy Du ra nte, Buste r pre o mamă de o vulgaritate
artistice şi filozofice ale regi- crurile, impresia ar putea fi cow-boy din Camargue, re- • Ke aton. agreabilă (Ethel Merman), des-
zorului, regăsite cu consecven- de reducere la cea mai banală giune mlăştinoasă din sudul pre un fiu cam trecut şi infan•
Franţei. Fost cîndva gangster,
el s-a „cuminţit", vrea să ducă
o existenţă paşnică, ocupîn·
du-se de creşterea taurilor.
Intervin însă pe de o parte,
rivalităţile agresive ale crţs­
cătorilor de orez din vecină­
tate, care urmăresc să-şi ex-
tindă plantaţiile în zona pă­
şunilor, şi pe de altă parte
apar, după o lungă absenţă,
un vechi amic al eroului, cu
care operase în aceeaşi bandă
(Raymond Pellegrin îşi com-
pune personajul „negativ" din
surîsuri şi ochiade insinuante,
care nu lasă îndoieli asupra
rolului nefast atribuit de sce-
nariu). Totuşi, conflictul nu
se dezlănţuie năpraznic, cum
ar fi fost de aşteptat şi nici
investigaţia psihologică - în-
găduită de ritmul lent, des·
criptiv al ex punerii, încărcată
ca un fel de ameninţare moc·
nită- nu depăşeşte zona unor
observaţii primare. Acţiunea
se complică stîngaci cu o in-
trigă sentimentală, care an-
gajează în cele dln urmă ener•

VIII

https://biblioteca-digitala.ro
til (Dick Shawn) sau un Terry bolnavă, ca şi locul unde fii. măcar eforturile t!nărului şi
Thomas, . recom punînd cu mează iubitul ei, se află „în apreciatului scenarist Anto- .
str ungăreaţa sa şi cu multă drumul său"). Drumul său nin Masa (lansat de „noul val "
dezinvoltură tipul său pre- care duce unde 1 cehoslovac) de a da scenariu-
ferat de englez mărginit. Desigur, nu intenţii le au- lui un ritm narativ mai mo-
Desigur că regretăm înc ă torului sînt neclare, ci fina- dern, sincopat, n-au reuşit să
pe Buster Keaton sau pe litatea lor sau, mai bine zis, salveze filmul de poncife şi
Charlie Chaplin, pe Oliver şi • rezolvarea lor pe parcurs. Şi clişee convenţionale. Dintre
Laurei sau Max Li nder, tot e p ăcat, pentru că f.ilmul are actori , Emyli a Vasaryova şi
astfel dup ă ·cum tînjim dup ă o calitate indi scutabilă şi de- Jeseph Kroner - excelentul ·
autenticitatea şi riscul vizibi l loc derizorie : firescul, sin- Îf)±erpret di p. „Magazinul de
al escaladări lor ameţi toare ale ceritatea secvenţelor luate fie- pe strada mare" - marchează
lui t-farold Lloyd şi cavalca- care în parte (ai senzaţia de două p rezenţe de o reală
dele neorealiste ale I ui Joh n mu lte ori că se filmează cu prospeţime.
Ford, dar nu putem să nu camera ascunsă, în man iera Manuela GHEORGHIU
admirăm tehnica desăvîrşi tă cine-verite-ului). Poate un plus
a acestui gen de fi lm american, de maturizare a regizorului r
Sînt sl eu numai Inaugurăm acest „Colţ al cineclubuini", pe care
farmecu I şi verva actorilor ar fi salvat acest film cu certe ni-l dorim permanent, cu un fragment din scrisoarea
pe care-i p osedă cinemato- premize de reuşită. Şi mai o' femeie cineamatorului Sandu Dragoş, conducătorul Cine-
grafia care· continuă să lup· ales cu o excelentă interpre- clubului C.F.R. Timişoara.
te şi să cîştige împotr iva tă a personajului Vera. · o. producţie a studiourilor
anostităţilor desăvîrşite ale din R.F. a Germaniei
Rodica LIPATTI
filmelor franceze sau germane, REGIA : Alfred Weiden-
spaniole sau italieneşti de un· mann :

Stirii incă
r~~~~~~~~~---
gen imitativ aparent asemănă­ SCENARIUL : Johanna Si-
tor, dar ratate, cu cari: din Oamenl în rulotă belius , Eberhard Kein·
cind în cînd şi destu l de des se dorff ;
inundă piaţa cinematografică. o producţie a studiourilor
din Barrandov ~ !MAG !NEA : Heinz Hols- '
De aceea vom pleda pentru
Kramer împotriva lui Hunne-
be lle şi vom invita publicul
să vadă această lume nebună,
REGIA : Martin Fric ;
SCENARIUL : Martin Fric ,
Antonin Masa , după Edu-
cher;
CU: Maria Schell, Hans
Nielsen, Paul Hubschmidt,
Agnes Windeck, Anita
prea puţin
nebună, nebună, nebună nu ard Basse ; Hoffer, Ingrid van Bergen, Cinecluburile se caracterizează în moment ul de faţă
prea nebună şi nici prea auto- IMAGINEA : J. Stallich ; Hannelore Auer. printr-o mare ·sete de cunoaştere. Ştim încă prea puţin.
critică, dar pentru care meri- CU : Emilia Vasăryovă, Jan
tă să plătim 15 lei pentru un
ln tot ceea ce facem se simte încă lipsa de cultură. De
Triska, Jozef Kroner, Cest- O comed ioară de duzină, a- cultură în general. de cultură cinematografică în s p.edal.
bilet, chiar dacă n-ar fi decît mir Randa , Martin Ruzek , greabi l ă (poate) ca o lectură
pentru faptul că filmul acesta E un gol care trebuie lichidat.
Dana Medrickă . între două trenuri, un film Nu există o carte de căpătîi a cineamatorului, un abece-
în două se r ii înlocuieşte bine- I.. .I care s-ar şterge fulgerător din
făcător, măcar pentru patru
dar al celui ce păşeşte în acest domeniu, fără a mai aminti
Cel mai recent dintre fil- amintirea noastră dacă nu de alte lucrări mai preţioase .
ore, alte ocupaţi 1 pasagere . s-ar lega de numele Mariei
mele lui Martin Fric, vetera- Nu există o publicaţie proprie şi nici măcar o pagină
Iulian MIHU nul cinematografiei cehoslova- Schell. Am văzutîn „Gervaise", dintr-o altă publicaţie, destinată cineamatorilor. ·
ce care este probabil unul în „o via,ţă", în „Rose Berndt" Nu există posibilităţi de a viziona filme de artă. în
dintre cei mai productivi rea- o actriţă dotată cu o sensi- special cele din arhivă, nemaivorbind despre filme ex pe-
r lizatori din Europa, avînd la 'b ilitate ieşită din~comun, cu rimentale sau - ceea ce ne atrage în mod deosebit - des-
Servus, Vera! activul său un număr de pe- o mare capacitate de vibraţie pre filme de calitate realizate de alţi cineamatori.
licule care depăşeşte im pre- lăuntrică, o actriţă care ştie Dacă în privinţa cărţii de film şi a filmului de artă există
o produqie a studiourilor sionanta cifră de ... 801 „Oa- arta rară a semitonului şi a şi alţi oameni interesaţi şi nu ne rămîne decît să alăturăm
din R. P. Ungară; meni în rulotă" (al 82-lea) a tăcerii. Se prea poate ca glasul nostru glasului lor, în privinţa cineamatorului şi a
însem nat pentru Fric împli· partiturile comice să nu con- filmului de amatori urmează să ne căutăm singuri s priji -
REGIA: Herszk6 tânos ; nirea unei vechi tentaţii, a· vină temperamentului actri- nitorii.
SCENARIUL : Bi ro Zsuzs.a, ·ceea de a da viaţă . pe ecran ţei, cum s-a s pus. Dar, mai Oare să fie imposibil de editat o carte pentru cinea-
Hersk6 Janos, după roma- lumii plină de miraje şi atrac- degrabă, în acest film actriţa . matori 1 Oare să fie imposibil de su portat din punct de
nul fui Soos Magda; ţii a circului, cu strălucirea pare victima negustorilor de vedere financiar înfiinţarea - pe lîngă Arhiva naţională
IMAG !NEA : Zsombolyai sa exterioară şi dramele sale cinema: o tînără de profesie sau pe lîngă ACIN a unei mici arhive a filmului de amato ri 1
lănos ; psihanalistă, dar cu totul ino-
ascu nse. Tentaţia periculoasă, Deocamdată, cu realizăril e cineamatorilor din ţară, apoi
CU: Nemenyi Maria, Hor- înt rucît mulţi cineaşti s-au centă, circulînd doar în com- cu filmele străine premiate la festivaluri, apoi cu filme
vath Teri, Mensăros Laszlo, apropiat de această temă, .dar pania academică a profeso- experimentale de valoare realizate în ţară şi în străinătate .
Balint Tamăs , Bekes Rita , puţini au reuşit să brodeze rului ei sexagenar, primeşte După cîte ştim în alte ţări se vînd în magazine filme de
Ronyecz Mari . pe ea ceva nou şi original. în tratament un donjuan dez- 16 mm, copii ale unor realizări răm ase celebre. Chiar şi
Din păcate, nu se poate spu- · abuzat care obişnuia să lncur- la noi au apărut nişte filmuleţe de 8 mm. E un început.
Ştim cu toţii - şi nu de ne că şi Martin Fric se numă­ ce multi piele„. telefoane albe Visăm desigur o reţea proprie de diiuzare, o rctea în
ieri, de azi (deşi parcă alaltă­ ră ţ>rintre aceştia din urmă. din budoare somptuoase, dar care, cu deplină încredere în cultura cinematogra f1c.i a
ieri încă nu eram convinşi) - Filmu l său păcătuieşte . prin se afla de fapt în căutarea spectatorilo r înscrişi, să se poată prezenta tilme de artă
că e greu să faci un film lipsa de originalitate, avînd unui liman purificator. „. Un - chiar şi din· cele neprel uate de reţeaua obişnuită de
despre tineret. Mai ·cu s eamă un su biect arhi-banal şi de- personaj convenţi onal, întîm- difuzare .
cînd vrei să vorbeşti despre suet, de operetă siropoasă, cu plări previzibile, dialoguri pla- Visăm desigur o publicaţie proprie.
dragoste, despre viaţă şi moar tînăl'UI călăreţ sărac care. se te. Totul stă sub zodia locu- Dar, deocamdată, acestea nu sînt decît vise. Realiza-
te, despre rolul individului îndrăgosteşte de frumoasa că­ 1.ui comun. Autorii ştiu reţete­ bile totuşi, s pe răm, cel puţ in în viitor.
tn societate, despre muncă lăreată care se va mărita cu le pe de rost.
şi educaţie. prin prisma unor un bogat care„. etc, etc. Nici Dan ARNĂUTU
tineri de 18 ani. Despre toate
la un loc şi, inevitabil, prea
puţin despre fiecare în parte.
Or, tocmai acesta mi se p.are
a fi riscul pe care şi l-a asumat
regizorul maghiar lanos Her-
szko.
Herszko îşi propune să ana-
lizeze cîteva ceasuri (24,48 ?)
din viaţa unei tinere de 17-
18 ani. O vedem pe Vera îndră­
gostită, dar avînd putere să
se despartă de iubitul ei, pen-
tru că este aşteptată într-o ta-
ără,tabără pe care o părăseşte
lnsă, deşi este foarte necesară
z:olo, fără a se mai întoarce
de ce?); apoi o urmărim par-
cipind, din întîmplare, la
d-ama unei femei bolnave de
ca~ce~ (prilej. evidenj:, de
iurizare a fetei); ducîn-
C:-·se după .iubitul ei (căruia,
o:: .., ii cedează, de ce?) şi,
sftrşit, plecînd şi de acolo,
s;;re a nimeri la vila unde
! " r.ţ i ei îşi petrec conce-
-1 ( 1lă care şi ea, ca şi ta-
•-; de tineret, ca şi satul în
-e o conduce pe femeia

IX

https://biblioteca-digitala.ro
Ce Prof. univ.
George
Dem.
I
ne
LOGHIN

P r o r e c t o r
I
al Institutului

propunem de artă teatrală t


şi cinematografică

activităţii secţiilor de
R eluarea
cinema şi televiziune ale In sti-
vitate productivă, dar şi pentru că
la examenul de admitere în Institu-
tru, Regie de film, Operatorie şi
Teatrologie-Film o logie, înfiinţate ul-
bucurat de o primire foarte favo-
rabilă. Au fost aprec iate îndeosebi
tutului nostru coincide cu inten- · tul nostru, candidaţii vin aproape terior, solicită condiţii aparte de imaginea, cadrul, fantezia regizorală
sificarea producţiei de filme a~­ complet neavizaţi în ceea ce priveşte studiu şi de lucru. Am reuşit să
tistice ale studiourilor româneşti, în condiţiile intrigii date şi şcoala
arta căreia urmează să i se dedi ce. creăm în sp1ţiul disponibil 2 pla-
cu amplificarea în perspe ctivă a ac- româ nească de interpretare . Prin-
ln legătură cu aceasta cred că în- touri, dar aceasta este insuficient,
tivităţii televiziunii, prin intrarea în cepe să se pună acut problema intro- dacă ţinem seama de faptul că ln cipala scădere a filmelor realizate
funcţiune a noului Centru, cu diver- ducerii învăţămîntului cinematografic Institutul nostru se desfăşoară şi 11 constituie tehnica montajului, mo-
sificarea şi extinderea producţiei de în licee. Momentele importante ale mai ales va trebui să se desfăşoare dul şi ritmul de desfăşurare a ac-
scurt metraje, în domeniul documen- istoriei filmului, noţiunile generale în proporţii mult sporite, un număr ţiunii. Nu e vorba de o chestiune
tarului, filmului ştiinţific, de anima- asupra esteticii şi stilurilor cinema- de activităţi didactice, ca şi una de de tehnică, ci de expresie, de l'im-
ţie şi aşa mai departe. Această dez- tografice ar putea să fie obiectul cercetare artistică şi ştiinţifică.
voltare, extrem de importantă şi baj. ln această privinţă vor avea
învăţămîntului liceal, tot atît de Studiind cit se poate de realist
caracteristică pentru arta şi cultura îndrăgit ca istoria literaturii sau
un cuvînt de spus cursul de măiestrie,
şi concret posibilităţile existente, am
românească de azi , se conjugă în predarea muzicii. Mai mult, şi în propus o soluţie care ni se pare că cursul de montaj şi cursul de estetică
mod firesc cu nevoia şi tendinţa de universităţi ar trebui introduse va fi din multe puncte de vedere din ln stitut.Sînt necesare de asemenea
a corn pieta activul de realizatori cu cursuri de istorie şi estetică cinema- binevenită şi eficientă. Aceasta va extinderea şi perfecţionarea meto-
cadre tinere, competente, selectate tografică. De ce n-ar interesa arta fi înfiinţarea pe lingă Institut a unui delor şi a materialului didactic, prin
şi instruite după un riguros sistem filmului pe viitorul umanist? Iar în studio organizat pe principiul auto-
de învătămînt. În fine, de o însem- toate mijloacele de care dispunem.
ce priveşte institutele tehnice, cursu- finanţării. Credem că aceasta ar Avem în proiect realizarea unui
nătate care nu trebuie deloc subapre- rile de tehnică cinematografică devin permite e xtindere~ practicii în. pro-
ciată, este noua dezvoltare specta- ind ispensabile pentru viitorul om ducţ i e a stu denţilor, sub directa
film de montaj cu destinaţie' didac-
culoasă a tehnicii de înregistrare şi de şti i nţ ă , în activitatea căruia ca- îndrumare a corpului didact ic, ar tică despre evoluţia mijloacelor __de
transmitere a imaginilor şi informa- mera-st ilou şi magnetofonul vor dezvolta în viitorii creatori aptitu- expresie actoriceşti. Vom folosi tn
ţiilor, înnoirea metodelor şi a mijloa- fi poate mai importante decît stilo ul. dinea contact ului cu destinatarul acest scop bogatul şi elocventul ma-
celor ei. Tn multe universităţi din lume, la activităţi i lor, cu publicul şi cu cri- terial de arhivă existentr care păs­
Paris, Moscova, Praga, Madrid, Roma, tica; în al doilea rînd, s-ar obţine trează numeroase mărturii din crea-
în universităţile din S.U.A. sau Sue- scăderea costului filmelor produse; ţia marilor arti.şti ai teatrului şi fil-
LUMEA IMAGINII dia, ex istă licenţi în Istoria cinema- iar în al treilea şi în principalul rînd
A VENIT! mului românesc şi universal. ·
tografului. Fără a mai vorbi de faptul s-ar putea desfăşura am piu exerci-
că tezele de doctorat, în specialităţi Reorganizarea învăţămîntului :1fi-
ţiul · profesional, experimentat ar-
Este un fapt recunoscut acela că diverse, sînt însoţite uneori de unul nematografic, extinderea şi perfec-
tistic, modalităţile specifice, ori-
civilizaţia audio-vizuală tinde să mo- sau mai multe filme, de scurt sau ţionarea lui implică numeroase as-
difice şi să înlocuiască unele căi de lung metraj, ca ilustraţie personală ginale de expresie, inovaţiile teh·
pecte şi cerinţe, din care am citat,
comunicare între oameni. Omul con- în imagini a demonstraţiei scrise. nice. S-ar pune astfel bazele primu-
tn treacăt, numai cîteva. Pe baza
temporan e mai receptiv la imagini ln cadrul discuţiei publice pe mului Studio experimental de filme,
unei contribuţii colective, am ela-
decît la noţiunile exprimate prin marginea studiului privind dezvol- în care profesorii şi studenţii ar
semne. Cuvintele lui Cocteau, „Le tarea învăţămîntului nostru supe- borat o serie întreagă de conside·
elabora împreună to.talitatea aspec-
monde de I' image est venu", se ade- rior, am fl\cut propuneri în acest raţii şi propuneri privind de pildă
telor de creaţie, într-un spirit de
veresc de la o zi la alta mai mult. sens şi socotim de datoria noastră selectarea talentelor şi pregătirea
emul aţie şi de autodepăşire con-
ln evidentă ascendenţă în domeniul ca şi pe această cale, în paginile candidaţilor pentru institut. 1
revistei de specialitate, să atragem tinuă.
artei, filmul, ca şi televiziunea, au Salutăm iniţiativa revistei "€ine·
totodată implicaţii mereu mai pro- atenţia şi să supunem dezbaterii co-
ma" de a acorda înce pînd din acest
nunţate în ştiinţă şi tehnică, tn legilor noştri din Comitetele ştiin­ SE IMPUNE·
ţifice ale universităţilor şi institu- număr cu regularitate un spaţiu în
activitatea de cercetare, în produc- O DISCUŢIE
ţie, ca şi în cea didactică. Acest sec- telor aceste implicaţii şi imperative coloanele sale învăţămîntului cine-
tor devine de aceea unul din cele noi ale învăţămîntului modern, une- Prezentate recent la unele întîl- matografic, cu implicaţiile sale mul·
mai importante pentru civilizaţia ori insuficient întelese, tratate doar niri studenţeşti şi didactice inter- ti ple, socotind că o am piă discuţie
contemporană. la s4 pra faţă, per.iferic, ocazional. naţi onale, la Locarno şi Madrid, fil- pe marginea acestor preocupări se
lată de ce noi ne-am propus, ca impune la ordinea zilei.
mele de studiu create la noi s-au
reluînd activitatea secţiilor de cine-
ma şi televiziune, să dezvoltăm şi să AVEM DOUĂ PLATOURI
perfecţionăm continuu metodele şi DAR E PREA PUŢIN
formele de învăţămînt, să le anali-
zăm critic, pentru a elabora acele ln ultimii ani de învăţămînt regi-
mijloace de instruire a tinerilor care zoral din cadrul Institutului nostru,
să le permită acestora ca, la ab- accentul cade în mod firesc asupra
solvirea Institutului nostru, să fie practicii ,de creaţie, introduse gra-
pregătiţi temeinic pentru vasta şi dat chiar din primii ani; fotografia,
complexa muncă de creaţie care se filmele pe 8, 16 şi 35 mm. cu diferen-
anun.ţă pentru viitor în acest do- ţe de metraj şi de complexitate a
meniu. scenariului. Odată cu reluarea cursu-
rilor de cinematografie, Institutul a
obţinut o minimă dotare tehnică, cu
INVĂŢĂMÎNT~L sprijinul studiourilor de la Buftea,
CINEMATOGRAFIC IN LICEE care ne-au transferat unele apara-
taje şi utilaje: uzura fizică, fără a
Unul din principiile după care mai vorbi de cea morală a acestui
structurăm cursurile de pregătire aparataj, este înaintată. Sînt a-
a regizorilor în Institutul nostru parte vechi, cu totul depăşite de
este acela că în primii ani punem evoluţia tehnicii moderne. Problema
accent deosebit pe studiul teoretic îmbun ătăţirii bazei tehnice a Insti-
al materiilor de specialitate şi al tutului o socotim de aceea de în-
celorlalte arte, cu scopul de a plasa semnătate vitală, ea îmbinîndu-se
cunoştinţele profesionale pe funda- cu aceea - nu numai administra-
lul unei culturi solide şi complete, tivă - a spaţiului locativ. Astăzi,
ln limitele în care învăţămîntul o cînd în Institutul nostru activează
poate îmbrăţişa. Facem aceasta nu 5 secţii, dispunem de acelaşi spaţiu
numai pentru că e firesc ca studiul ca în 1960, cînd exista o singură sec-
teoretic să preceadă propria acti- ţie: Actoria. Secţiile Regie de tea-
,
X

https://biblioteca-digitala.ro
Zecile de interpreţi sînt de o impecabilă virtuo- Păcat că odată cu acest film nu s-a cerut
zitate. Iar muzica (de acelaşi Michel Legrand care Ambasadei să ne dea şi pe acela consacrat lui
a făcut şi „Umbrelele din Cherbourg"), în loc să Picasso. Căci Braque cu Picasso au fost un fel
fie plină de recitati~e voit inepte gen „calde cor- de fraţi siamezi. Braque însuşi spunea „noi doi
sîntem legaţi unul de altul aşa cum funia leagă
nuri patru de-un ban", este dimpotrivă plină de pe alpinişti". Plecînd de la fovişti şi de la cubişti,
cîntece frumoase în sine, revenind des ca un leit- aceşti doi pictori voiau „să reprezinte structurile
motiv şi compuse ca să fie claslce (de pildă una din tridimensionale ca şi cînd ar picta însuşi spaţiul".
bucăţi este o inteligentă adaptare a unei opere .Una din ideile lor originale fusese de a prezentol
de Schubert). simultan acelaşi Ju,ru văzut din mai multe un-
Psihologul Janet spunea că noi visăm mai ales ghiuri. Ei numeau asta să arăţi „ceea ce ştii că se.o
cu mîinile şi picioarele; că în vis, muşchii celor ascunde acolo". Curentul iniţiat de Braque sa
numeşte „cubism analitic" fiindcă sparge ol;<ec~ele
patru membre ale noastre sînt uşor contractaţi pentru a le trăi mai bine rosturile lăuntrice. Tatăl
şi ţinuţi. De aceea visele sînt aşa de pline de ac- lui Braque era zugrav. La el,fiulafăcutşcoalăşia
ţiune. Demy, compunînd acest film care durează căpătat gust pentru texturile marmoreene şi ner-
peste două ceasuri şi unde toată Iurnea trăieşte vurile lemnoase. Braque a mai fost deschizător
în stare de balet, evocă în modul cel mai încîn- de drum şi în alte două importante direcţii: în
tător climatul visului. pictura abstractă, antifiguraţionistă şi în pictura
Tot psihologii spun că visele sînt de obicei în de colaje, de hîrtii lipite, laolaltă cu desene şi cu
pictură de ulei.
alb - negru. lată de cc nebuniile onirice ale co-
Influenţat de ai;eştia a fost Fernand Leger, pre-
mediilor de gaguri gen Mac Sennett nu admit zentat şi el la Cinemateca noastră. De meserie
tehnicolorul. În filmul ILti Demy culorile nu strică arhitect, avea o vădită preferinţă pentru frumu-
r~~~~~~~~~~~~~~~~
atmosfera de vis, căci ele sînt aproape numai seţile neanimate. Chiar pe oameni îi picta în formă

- Vomnisoore/e culori palide, şterse, eterate: chiar şi bărbaţii îi


vedem purtînd vestoane mov deschis cu cămaşă
de roboţi cilindrici articulaţi ca nişte piese de
maşinărie. Din epoca în care îşi făcea armata,' a ·

~~ '/(pc'hefort;; roz-bombon; uneori culoarea este un super-alb


şi negru, adică alb de zăpad~ cu negru de căr­
păstrat gustul picturilor de tancuri şi tunuri gre-
le. Din această experienţă s-a născut un mare
interes pentru viaţa contemporană, pentru civi-
o realizare o sfucfio11rt!or fh:mcez11 bune. În general, culorile spălate şi diafane parc-ar lizaţia actuală, cu formele ei fizice şi omeneşti. În
imita în curcubeu şters · nuanţele de gri ale ima- ordinea cinematografică să nu uităm că el a fost
· Regia: Jacques Demy ginilor de vis. ·Şi fiindd fii mul durează două cea- coautor la celebrul film de avangardă suprarea-
suri şi jumătate, iar gamele şi arpegiile coloristice list „ Ballet Mecanique''.
Scenariul: Jacques Demy nu se repetă, putem admira fără ezitare talentul Din colecţia de scurt metraje de care vorbim
Imaginea: Chislain Cloquet compozitorilor şi al operatorilor de culoare. aci, cu totul remarcabil a fost acela consacrat lui
Ceea ce deranjează puţin este făptura uscăţivă Buffet, pictor tînăr şi de pe acum celebru. Origi-
.:,Muzica: Michel Legrand nalitatea acestui film a fost de a ne prezenta pe
şi subalimentată a binomului seroral Catherine
tlnterpretează: Catherine Deneuve, Deneuve şi Fran~oise Dorleac, Trebuie să re-
artist în faţa unei pînze goale. 11 vedem (în per-
soană) creionînd contururile viitorului tablou.
' Fran~oise Dorleac, Danielle Darri- cunosc însă că ambele surori cîntă foarte bine.
De-abia ne-am minunat de repeziciunea cu care,
_eux, George Chakiris, Gene Kelly, (Sînt sigur că şi ele nutresc aceeaşi admiraţie
din cîteva' bătăi de braţ a scos o figură aşa de pre-
pentru excelentele voci anonime care au cîntat
„Jacques Perrin pentru ele). Aceleaşi elogii pentru vocea distri-
cisă cînd, brusc, ia cîrpa, şter.ge tot ce făcuse, şi

~-·~~~~~~~~~~~~~~~~~-./ începe a schiţa cu totul ·altfel acelaşi lucru . Sub


buită lui Michel Piccoli. Doar Danielle Darrieux
ochi noştri, timpul real coincizînd cu timpul cine-
cîntă cu voce proprie. Şi nu prea grozavă. Această
matografic, pictează trecînd prin toate fazele.
actriţă e o mare, foarte mare actriţă. Dar nu aici. ·
Singurii timpi nefilmaţi sînt cei în care el mănîncă,
Tot t impul m-am întrebat de ce, tot timpul, se
doarme sau iese în oraş.

REGAL
strîmbă. Nu e frază care să nu fie însoţită de nişte
Cu ocazia acestei performanţe de „cine-adevăr"
grimase exact ca acele ale lui De Funes. Şi fiindcă
putem face o curioasă, paradoxală constatare.
'/orbim de puţinele cusururi ale filmului, trebuie
Dacă Buffet ar fi fost filmat pe cînd realmente
să recunoaştem că durează cam mult. Aproape
corn punea tabloul, am fi avut ceva artificial. Căci
două ceasuri şi jumătate pentru atîta lucru este
t(e cu siguranţă excesiv.
ştiindu-se filmat, ar fi pierdut mult din sponta-
neitate şi din sentimentul creaţiei. De aceea fil-
mul nu ni-l prezintă compunînd, ci recompunfnd,
reconstituind ceea ce trăise în momentul creaţiei.

CINE vărat
* •
C ine mateca a oferit spectatorilor săi şi un ade-
regal: cinci scurtmetraje în culorj despre
cinci mari meşteri ai picturii: Toulouse Laut rec,
Un pictor, după ce, după multă trudă şi alegere
încolo şi încoace, a terminat un tablou, îşi aduce
aminte ca şi cînd ar citi într-o carte, toate fazele
prin care a trecut. Ai~i nu ma.i e vorba de crea-

PICTURA
ţie, de improvizaţie, de inventie, ci pur şi simplu
Le Douanier Rousseau, Braque, Fernand Leger de memorizare, operaţie cvasi automată, pe care
şi Buffet. aparatul de filmat bracat asupra pictorului nu-l
E bine că publicul nostru a făcut cunoş t in ţă cu deranjează în nici un chip, lăsînd intactă şi fidelă
Henri Rousseau; fost vameş care la 40 de ani s-a reproducerea producţiei însăşi. lată de ce, fil-
apucat de pictură şi a creat un punct de vedere mul Buffet, graţie acestor artificii, nu .are nimic
nou, ace l al primitivului modern. Este adultul artificial„.
Iată, trebuie s-o recunoaştem, un film nu numai ·neînvăţat şi instinctiv, care
plăcut, dar şi original. Deci un film de Cine- priveşte lumea cu ochii co-
rTt,ltecă. apărut extracpJan-abonamente. Dacă un pilului şi amestecă percepţia
film nu aduce ceva nou în istoria cinematografică cu închipuirea într-o viziune
n~ merită, nu are dreptul să fie proiectat la Cine- proaspătă.
rrlatecă. Filmul lui Demy, sub aparenţa unei foarte Filmul cu Toulouse Lautrec
ortodoxe comedii muzicale sau reviste gen Broad- conţine o cantitate enormă
way Melody, ascunde o idee încîntătoare (de care de pînze, în contrast cu vreo
alJtorul, .Demy, poate că a fost chiar el conştient). douăzeci de portrete înfăţi­
Există multe moduri de a ' evoca pe ecran atmo- şîndu-1 pe autor. Avem ocazia
sfera visului. Gîndiţi-vă la „Frumoasele nopţii" de să-l vedem pe acest d i zgraţi at
Rene Clair sau la „ Peter lbbetson" de Hathaway. al soartei în do uă zeci de faze
Climatul visului se obţine printr-o cauzalitate mai ale făptur i i sale de estropiat,
suplă a evenimentelor, printr-o articulare mai ahtiat dup ă mişcare. Nimen i
et~rată a faptelor. În filmul lui Demy s-a -ales alt nu a trăit mai intens acroba-
procedeu. Personajele dansează. Toate şi tot tim- ţiile fiziol ogiei omeneşti ca
pul. Bineînţeles, mai şi cîntă, dar aprnape tot- acest om co ndamnat la cvasi-
deauna ca un fel de acompaniament sonor al dan- imob ilitat e . Cele două serii:
sului. Chiar cînd două personaje se întîlnesc pe portretele şi scenele de circ,
stradă ş1 schimbă cîteva liniştite cuvinte, restul bal, vîn ăt oare , aceste dou ă
străzii dansează. Pe planul de fond vedem zeci serii juxta puse compun cea
de oameni care sar, ondu.lează, ţopăie sau plutesc, mai dramatică biografie.
şerpuiesc în aer, descriu cercuri şi spirale, într-o Filmul consacrat lui Braque
sarabandă înaripată. Asta seamănă a vis pentru sim- este de asemenea util pentru
plul motiv că numai în vis se poate la un moment publicul nostru, care are prea
dat întîmpla ca toate lucrurile dimprejur să se puţin ă cunoştinţă despre acest
1nvîrtească, s ă se m iş t e în r itm de horă general ă , mare deschizător de ·drumuri.

XI

https://biblioteca-digitala.ro
tului Io n, ca şi al supravieţuito rul u i Tn ce p riveşte istoria cinematogra-

FAPTU RILE lrq d- no i rămînînd a c rede orice .


Şi dincolp de Strauss 7
Nu mai e nimic. Ter psichora se
·
o p reşte la li.nia netrasă a seco lului
fiei, pa rcă ne-am mai apropiat puţin:
ni se dau n1m~ r e cente, uneori pre•
miere -ca „ As~e niof:'pentru eşafod"1
film senzaţional fără !'llmic senzaţio·.

DE VIS XX, nu mai înaintează în o pe ra mo-


d ernă; pentru e a, la te leviziune, dan-
surile din opere se opresc în cel mai
bun caz în preajma primului răz­
nai - pe licule cu Garry Cooper,
care a trăit totuşi pînă în 1961, sau
cu Marlene Dietrich, totdeauna prin-
tre noi; dar aici comentariul, exegeza

ALE boi mondial.


Şi muza dansului îmbătrîneşte vă­
zînd cu ochii .„
istorică şi critică aproape că s-a
volati lizat, stînjenind deci posibilf..
tatea· comparaţiilor cu alte emisiuni

HELICONULUI
istorice. ·
CLI C
Să facem ceva pentru ca invoalta
veghează asupra istoriei; muză a istoriei, Clio, să treacă şi
însemnele ei sîht trîmbiţa . eroică şi prin zbuciumata, frumoasa, inegala-
clepsidra. Cîteodată ceasornicu-i de bila noastră epocă - atunci cînd e
Pe pantele line ale împăduritului giei" şi pe micul ecran pluteşte un nis ip se dereglează (o lecţie de isto- teleplimbată pe la ore nocturne
munte Helicon, cele nouă muze abur romantic, paşii se orînduiesc rie a teatrului a durat 100 de minute I);
îşi răspîndesc cîntecele în aerul
mari.
cu eleganţă, linia e pură, suplă, egală altădată se răsuceşte prea iute; dar
lmbălsămat de dulci miresme. În- cu ea însăşi. Nevăzut, coregraful CALIOPE
de părtîn d cu blîndeţe hamadriadele e atît de greu să ţii măsura timpului.„
Gelu Matei îi dir i jează volutele şi
zburdalnice şi satirii gălăgioşi de arabescuri le şi senzaţia de frumuseţe Oricum, avem filme documentar- elocventă şi
tenace a găsit
lingă fîntîna Castalie i, îşi îm pros- istorice, conferinţe pe teme istorice în sfîrşit
un cadru potrivit pentru
e aproape împlinită. leşim din t.em- şi interesul pentru ele e real. O
pătează ochii în undele-i cJare şi gureşe l epovestiri cu care îşi încîntă
plul lui „Lakme" pentru a intra în
răcoroase. Nemărginit e codrul um- expunere de istorie ·a picturii, în suratele. După ce o bună bucată de
hanul unde o vom întîlni pe „Carmen" ciclul „De la Giotto la Brâncuşi" e
bros, nemărginit cerul de deasupră-i şi vom vedea un trio exemplar dese- vreme uîntre noi femeile 11 nu se
şi nesfîrşite potecile tainice ale stîn- cu deosebire atrăgătoare: Ion Frun- petrecea nimic, s-a descoperit că
nînd capricioase şi arzătoare figuri zetti nu tricotează comentarii apoase
cilor, şi ce bine e că în aceste neum- ale dansului de caracter. În sfîrşit, „pentru noi femeile" ar fi multe
blate locuri frumoasele fete înveş­ şi cenuşii în jurul tablouri lor ci des- lucruri de spus şi de făcut. S-a
urmărim, transportaţi, dansul „Sa-
mîntate în uşoare văluri se pot crie, analizează, compară, încadrează, început cu una din rarele anchete
odihni ziua; căci de cînd s-a ivit pe lomeii" lui Richard Strauss, într-o demontează structurile plastice, epi- „pro-domo": cum vă place ceea ce
lume te leviziunea, munca lor la interpretare de zile mari. Doar d in cizează imaginea statică şi exp l ică.
cînd tn cînd ne amuzăm subit la facem; ce-aţi mai dori etc„ prileju-
răsăritu l ste lelor s-a înteţit şi s-a Se pune doar întrebarea: cînd se . ind televiziunii o foarte plăcută auto-
în desit. apariţia ace l uiaşi cap cu burnus arab va ajunge - în istoria teatru lui, în anal i ză. Apoi; iată cum trăiesc femei-
şi ochii deschişi pe care regizoarea istoria picturii, în istoria .muzicii -
TERPSICHORA le din lume, cum să ne umplem timpul
Marcela Popescu (altminter i avînd şi la jumătatea veacului în care tră i m? liber, cum se realizează unele femei
d ansează î n sunete le suave un excelen t simţ al măsurii) ni-l Ori poat.e e cazu l să se iniţ i eze şi şi cum îş.i cresc a ltele copiii cîntînd,
ale valsu lui d in „Eugen Oneghin", în arată mereu şi în aşa fel încît ar cursuri paralele de cultură contem- .cum să ne purtăm şi cum să ne îm-
t umu lt ul sonor a l „Nopţ i i Valpur- p·utea fi tot atît de bine ·a l decapita- porană 11 brăcăm, chiar cum să facem dulceaţă

TEL EF I·LI E
care a produs-o sonorul în cinemato- CÎTEVA CIFRE
grafie. Eu confer culorii un ro l d ra-
matic, o văd ca un personaj care evo- În întreaga lume sînt as tăzi 881
luează .. . De exemp lu, soţia lu i Lan- staţiide televiziune şi 2006 staţii­
tier (personaj al adaptării) spre final releu. S-au înregistrat 204.246.070
UN MIC AR l".llSTIŢ I U in dică de altfe l şi cîteva din încîl-
e aproape · all1astră, pentru că se abonaţi.
cite le ramificaţii a le prob lemei în
sc u fu n dă în nenorocire ca într-un Cel mar mare număr de statii ii
La Hollywood , războiul dintre ci- It alia şi Franţa.
puţ; nel i niştea creează culoarea. Iar
nematog raf ş i televiziune a luat sfîr- posedă:
cînd îşi gă s e ş te soţul spînzurat e ca
şit,pretinde publicistul lta lo Dragoesi SU GESTIE D I DACT ICĂ I. S.U.A. - 602
şi cum vi aţa i s-ar stinge: ea se decow
(în revista „ Bianco e Nero"). Pe 2. Australia - 32
lorează şi transmisia se Încheie
baza uno r date economice şi statis- La Universi_tatea . din Stanford 3. Argentina :--- 23
cu o imagine alb-negru 0 • Cel mai mare număr de staţii-
tice, e l dovedeşte că în ultimii an i (S.U.A.) fu~cţionează neîntrerupt ,
Prima piesăde teatru din lume
numeroase societăţi de televiziune din .1943, un seminar de radiotelevi - releu ·îl au:
re alizată la Televiziune în culori a
au achiziţionat teatre de proză şi ziune. Asemeni, o catedră de rad10- I. S.U.A. - 617
fost „Antoniu şi Cleopatra" de Sha- 2. Japonia - 153
companii cinematograf ice pentru a televiziune la Universitatea din
kespeare (la Paris). Cronicarul pu- 3. R. F. a Germaniei - 131.
intensifica producţia de filme desti- Moscova (din 1964).
blicaţiei ·„ Le Nouvel Observateur",
nate te leviziunii. Apoi diverşi cli- lată o idee - măcar pentru un Cel mai mare număr de abonaţi se
Maurice Clavel, l-a declarat pe inter-
enţ i ai telepublicităţii au achiziţionat curs de „Introducere În tel eviziune" află în:
pretul masculin „o catastrofă". Le
acţiuni ale societăţilor în scopul de a la Universitatea popu l ară din Bucu- I. S. U.A. - 76.000.000
Cyclope, persoana care semnează 2. Japonia - 19.434.005
reşti:
controla global staţiunile emiţătoare. de obicei telecronica în „Le Figaro 3. U.R.S.S. - 19.000.000
Demonstraţia nu concordă însă Litteraire" a fost de părere că gre-
ERA CU LORILO R: ANU L Ce l mai mic număr de abonaţ i e,
cu titlul. S-a încheiat a doua fază şită e distribuirea actriţei princi·
deocamdată, în Congo (Kinshasa):
a acestui război nedeclarat. O fază În timp ce adapta. pentru · m1c~I pale , ea determinî.nd „o .seară memo-
2000.
locală . Dar concurenţa a izbucnit ecran u~ roman al lui Zoia, Pierre rabilă, pe jumătate ratată".
Sociologii japonezi au aj uns la
cu şr m~i multă furie între inte- Cardina l a ajuns la concluzia că Dar mai toţi criticii sînt de acord concluzia că în ţara lor em is iunile
resele di vergente dintre Noul şi „ în televiziune, cu Io;, rea re prezintă că. su b raport coloristic, experienţa zi lnice sînt privite în medie 170 de
Vechiul Continent. Revista citată· o revoluţie cam de natu ra ce lei pe e izbutită. minute , iar duminica 220 de min ute.

XII

https://biblioteca-digitala.ro
de gutui _; o rafală de cum-uri fermecată în mîinile aprinse ale cfil p fericit, acest dia[og, o să se Ştefan Niculescu ori pe Anatol Vie-;
fu n cţionale care a ozonat aerul emi· lui Sergiu Celibidache şi televiziunea Ivească altceva care să păstreze buche- ru, Costin Miereanu .sau pe Doru
· si vnii şi i-a dat irizaţii noi. Caliope, mi s-a părut atunci a-şi fi răs plătit tuf străvechi, Inegalabil, al melosului Popovici, Ştefan Mangoianu sau Au·
muza elocvenţei şi a sfătoşeniei, pe .deplin auditorii dorn ici de şi joculul popular. rel Stroe. (Ce-l drept, nu i-am
purta aici numele Cameliei Rădu­ muzică bună . Apoi am ascultat o E multă muzică la televiziune, mai văzut, de tot atîta vreme, pe
lescu, destinsă, spirituală, inspirată. reconfortantă, impunătoare călă­ m uzică uşoară, şi foarte uşoară, prea Geo Bogza sau pe Ion Pacea, dar
Altă dată am ascultat fără nici un torie într-un univers totdeauna ispi- uşoar.ă, chiar şi uşurică - în cascade acum, aici, e vorba doar despre
interes metodologia preparării go- titor: Festivalul Enescu. Am mai
goşarilor sau ni s-a arătat o femeie
spum!!gînde cărora nu le seacă nicio· muzică). ·
urmărit, destul de recent, cu reală
energică, frumoasă, coaptă de soare dată izvorul şi nici afluenţii - sim· Euterpe e tot atît de vîrstnică pe
curiozitate auditivă, un fest ival de
despre care n-am aflat pînă la urmă fonică , de operă şi operetă, drama- cît e Memoria, mama care a năs­
jazz, suportînd îns ă greu (cu urechea)
ni mic; ni s-a mai servit un „re portaj evoluţiile prea lungi ale orchestrelor
tică şi d i stract ivă, vocală şi instru· cut -o. Dar helenii o vedeau veşnic
la ore tîrzii", sălciu şi toropit, dar şi (cu vederea) s pectat orii electrizaţi mental ă, pop u l a ră, cu interpretu l ca o tînără încîntătoare căreia,
nu-i nimic, aşa cum cu o floare nu se de trompete . Ne-am rotit, înspre preferat - deşi uneori nu se ştie de fiindcă inspiră a rtişti i ce ne desfată
face primăvară, nici cu o brumă nu un miez de noapt e, în „Caruselu l către cine - ş au cu orchestre pre- urechea, îi place să au d ă vo rbindu-
se face iarnă. varietăţilor" cu C inchetti , Morand i, ferate - de redacţie , pe dumnezeu se des pre ea.
Rămîne deocamdată un s ingur Cavallini, Si mo ne şi am s imţit că şt i e ce fel de criterii - muzică antic ă,
tnsă: se păşeşte atît de timid şi cu POLIMNIA
osia acestu i car usel cam s cîrţîie; medievală, mod ern ă ş i n-am mai
stîngul în domeniul culturii, al crea-
dar, în sfîrş i t, pe undeva, la cite o avea nimic s pecial de aşteptat aic i muza pantomime i e tot-
ţiei spirituale I De ce o graniţă ş i
notă mai argintie, se presimţea decît poate un dram de gust în plus deauna cu un deget pe buzele fere-
aici? Pentru femei, penfru telespec·
vălul înfiorat al Muzei ş i ne-am ş i un grad de i mp rovizaţie în minus. cat e, ceea ce nu înseamnă că în
tatoare, sînt stimulatoare şi intere-
sante poeta şi pictoriţa, dansatoarea gîndit c ă , la ur ma urmei, într-un De ce îns ă nu se mai discută, ca j ur ul artei pe care o i n s pi r ă trebuie
carusel se urc ă tot felul de lu me, altădată, des pre arta muzicii? De să se lase o grea t ăcere . Melpomena
şi actriţa, nuvelista şi soprana de
coloratură, ziarista şi regizoarea, totdeauna unii fiind jos şi al ţ i i ce nu mai ex ist ă o telec ronică muzi- poa rt ă o mască tragic ă ş 1 se reaz i mă
însăşi crainica de la televiziune - s us. Pe arm ă am auzit corurile n ă­ cal ă, o istor ie a muzicii în imagi ni pe cumplita măci u c ă a lui Hercule.
una din cele cinci fete isteţe care prasnice şi baladele adlnci ale ulti- sonore, o introd ucere inte ligent ă În ult ima vreme· a ri d icat-o amenin-
într-o seară de toamnă tîrzie au mulu i „Dialog la d i stanţă" de care în partitu rile mai dificile ale muzicii ţătoare către redac ţia teat rală fiind-
alcătuit ele înşile emisiunea cu pri - ne-am desp ă rţ i t c u nostalgie dar veacului nostru, ale re a liz ă rilor tine- că aceasta nu mai prop une în reper-
cina. Cum au făcut-o, se preta, neîn- fă ră nici o p ă re re de rău că se scu - rilor compozitor i ro niâni l Am aflat , tor iul tele vizi unii nici una din nobi-
doielnic, la un subiect. fund ă în h ă u telefoanele, notele, din întîmplare, că unii d intre compo- lele tragedii ale clasicei uni ve rsale.
Caliope, nu fi cenuş ă re asă în juriile nev ăzu te , calculele cu creionu l nişti i noştri de fr unte au parte de Uran ia, muza astronomiei , căreia
propriul tău palat! după ureche, ţăcănelile electronice, asemenea exegeze, necesare, pe la i se ded ică ziln ic ge ne r icul excelen·
'întreb ă rile , c on fi rmăr ile, salutările, posturi de radio străi ne, ale capitale- tu lui telej urnal de noapte „
EUTERPE
felicită rile , s u po rterii năduşiţi , cu lor unde au obţ i nut premii răs u n ă­ „ .Dar e tîrziu şi em isi unea t reb uie
are un flaut s ubţire , pe că măşile i eş ite din pantaloni - şi toare„. La noi apar atît de rar pe î n che iat ă; cln d cronica se lungeşte
care-l ţine ca pe o baghetă . Am văzut · ne-am gînd it că di n s tr ădania mi nţ ilor , micul ecran, încît nici nu mai ţi n prea d in ca le-afară, muzele ado rm
într-un amurg de vară liniuţa aceasta agere care au inventat cînd va, în minte cînd l-am văzut ultima oară pe ş i ele.

li ~
.

IOEI (ALE ALTORA) . - Cu m aprec1ez1 cronica făcută interes11. stu di i le de artă comparată
SCURTĂ BIBLIOGRAFIE ...
la t eleviziune asupra filme lor pro- - cum se re zol vă problema d ragos-
„. pentru cine se inte rese ază de prii 1 tei î n d ive rse fil me d in fe lurite epoci
Să pt ă mînal , post ul Mo nte-Carlo
problemele teoretice ale tele viziunii: - N-am cum s-o a p reciez fii nd că şi ţă r i; sau : să se prezi nte 5-7 dese-
inv ită o personal it ate de mare s up ra-
Andre Veinst ein , Tec hniques nou- n'a fost. O singură dată , cu mu ltă ne an imate de Trnka, Vukotici,
faţă (culturală, politic ă, ştiinţ ifi ci\
vreme înainte de apariţia lui „ Faust Mcl arren, Gopo etc. şi să se d iscute
e t c.) să aleagă tre i cîntece ş i să-şi velles („Les emiss1 ons dramati q ues
XX", cineva a vorbit în treacăt maniere le, a pro pieri le, deosebiri le.
te levisees"), în Histoi re des specta-
motiveze alege rea î n faţa publ icu lui . des pre cusururi le filmului . A fost o Nu i-a r pas iona pe teleftli?
cles, Encyclopedie de la Pleiade , - Sînl convin s. M ulţumesc pentru
În programul un ui post vest -ger- c roni că?
NR F, Gall imard, 1965; P. Benoist, sugestii. Le transmit.
man figureaz ă cu reg ula r it ate „ Vi- - Ai vreun motiv special de neco-
Television, un monde qui s' ouvre,
trina l i bră ri i lor" pre ze ntat ă de cri- laborare cu te leviziunea l
Paris, 1953; A. Brincourt, La tele- POŞTA REDACŢIEI
tici, edito ri ş i uneo r i chiar de librari - Eul Am. un motiv specia l să
vis10n et ses promesses, Paris, 1965; co laborez : am făcut pînă acum 14 Magdalena Come/ea, studentă , Bu -
„în direct", de la raft . The Te /evision Copywriter, Hastings „ ptlul e" de desen animat cu e roul cureşt i , du p ă ce îşi expri ro ă d orin ţa
Televiziunea franceză prezintă din House, New York; ln formatio ns d meu „omuleţul" , fiecare pe l ic u lă de a afla cum trăieşte Raf Vallo ne
trovers le monde (Presse, radio, te le- avîn d un minut . Mi-am p ro pus să ş1 ce vîrstă are cîntăreaţa Gigi Marga
cird în cin d „Monografia unui sat"
vision), UNESCO, Paris, 1966; E. Nt- rea lizez o sută de asemenea pilule ... - rioi habar neavînd nici de un ul
iăcută de un ziarist ori un scriitor.
colov, Za tvorcestveto v televiziiato, Cre d că s-ar potrivi pe micu l ecran. nici de cea l a l tă - ne pune şi d o uă
Un cronicar par izian a pro pus con- Măcar cit e una pe să p tămî n ă. Se întrebări „mai. serioase" - după
Sofia, I965; Vito Pando lfi, Copioni
d ucerii te leviziunii ca, după fiecare p roiectează atît de multe desene propria-i exprimare - şi anume :
da quattro sold1, Firenze, 1958.
spectacol teatra l pro pr iu, să ai b ă loc ani.mate străine ş1 atît de puţine ro- I) Dacă n-ar fi interesantă o te le-
INTERVIU CU GOPO mâneşti. .. rubrică „Televiziunea în lume" , pri n
o dezbatere cu s pecia l iş t ii , aşa cum care spectatorii noştri să fie info r-
-:- De cînd n-ai mat apărut pe micul - Cum s-ar putea extin°de for-
se face, de regu l ă, d upă fiecare pre- mele de cu l tură cinematografică la maţi chiar pe micu l ecran des pre
M eră cinematografică.
ecran? preocup.ările d in alte ţări. Răspu n­
te leviziunea noastră?
- Nu m-au „fi lmat" niciodată. sul nostru· ar fi. 2) În cazul acesta,
I programele zilnice pub licate de - La t eleviziunea trlandeză , bă­
M-au invit at o d ată, cu foa rte multă trînul me u p rieten John Grierson cum se poate determina institu irea
z arele scandinave e specificat, în vreme în urmă , împ reună cu Flor in rubrki1 cu pricina? Răspuns : s_cri-
face să pt ămî n a l cronica a tot ceea ce
c-eptul mai fiecărei emisiuni: „pen- Pie rsic. El a poves tit cum s-a b ătut e nou în ci nematog rafia lumii şi ind despre.„ - ceea ce şi facem -
copu", „ pentru adulţi" , „ pentru cu urs.u l în „Hara p-Alb ". şi e u am dat re co m an d ă ceea ce i se pare demn de pînă se va.„

a;:alescenţi - cu rezerve''. etc . d in ca p a proximativ şa pte mi nut e. văzut. Un exemplu. Altu l: m-a r Valentin SILVESTRU

XIII

https://biblioteca-digitala.ro
Privită în ansamblul ei, activitatea Studioului să-i înfrumuseţeze existenţa se vădesc cu pri- Incit ne place să credem despre ei că n-au încă
"Al. .Sahia" se remarcă prin marele n·umăr de filme sosinţă într-o ciudată, într-o stranie pieptănătură, nici o personalitate, raporturile lor cu cei che-
care se produc anual aici şi. prin diversitatea zo- asemeni unei cămăşi de zale („Găteala capului"). maţi să-i formeze, să le dezvolte aptitudinile na-
nelor tematice abordate. Pelicule ca: „ Proiecte" Alteori, colindînd printre liniile ondulate ale dea- turale, constituie obiectul unui alt film documen-
(Al, Sîrbu), „Imprudenţii" (Paul Orza), „ Fabrica lurilor, printre pantele repezi ale munţilor stră­ tar izbutit („ Tovarăşa").
de împachetat fum" (C. Moscu) „Dacă treci rîul juite de brazi seculari, documentariştii, cercetă­ Ancheta socială este reprezentată de „Fabrica
Selenei" (P. Orza), „Permanenţe" (C. Busuioc), tori încă timizi ai spaţiului mioritic, s-au apropiat de împachetat fum". Inerţiile de care ne mai
„ Pal lady" (N. Behar), „ Petrolul" (T. Mesaroş), de monumentele arhitectonice, încercînd să des- ciocnim încă, lipsa de preocupare reală sau de
simţ al răspunderii, care se degajă din cauzele
„Tovarăşa" (D. Segal), „Tradiţii" (Jean Petrovici), cifreze expresii ale tradiţiei aşa cum s-au imprimat poluării atmosferei în cîteva din principalele
„Omagiu" (M. Dumitriu), „Io, Ştefan Voevod" ele în lemn şi piatră („ Biserici din lemn, Curtea noastre oraşe industriale, şi-au găsit în acest film
(S. Popovici) şi altele vin să ateste încă odată de Argeş"). Intuind preţul cu care toate acestea o concretizare interesantă şi îndrăzneaţă. Am fi
pasiunea pentru inedit a unora dintre documenta- au ajuns pînă la noi, trecînd prin grelele încercări dorit să mai vedem şi alte asemenea filme anchetă
riştii noştri, dorinţa lor de a pătrunde în miezul la care ne-a supus istoria, documentariştii s-au realizate pe marginea unor probleme de strictă
fenomenelor, de a ni le înfăţişa, pe peliculă, din apropiat şi de umbrele unor voevozi care au păs­ actualitate, dar „ Fabrica de împachetat fum" ră­
unghiuri deosebite de cele ale ochiului cotidian. trat şi apărat libertatea şi integritatea pămîntului mîne singurul exemplu în acest sens: Ne surprinde
Nu ne vom ocupa de fiecare film în parte. Acest românesc pentru a sublinia pecetea personalită­ faptul că o serie de documentarişti înzestraţi
lucru s-a făcut cu regularitate, în paginile revistei ţii acestora în cultura noastră specifică („Io," Ştefan care au dat rezultate foarte bune în această direc-
noastre, la rubrica de specialitate. Vom încerca, Voevod"). i'\m mai putea cita aici şi alte filme care ţie, au părăsit-o în anul '67. Lipseşte Al. Boiangiu,
ln schimb, să ne desprindem privirile de pe arhi- vin să creioneze acest orizont („Triptic de artă" autorul ascuţitelor anchete „Casa noastră ca o
tectura copacilor şi, contemplînd pădurea în an- - Gh. Horvath) definind o preocupare majoră floare" şi „Cazul D", lipseşte Florica Holban care
samblu, să desprindem cîteva din trăsăturile care a studioului Al. Sahia şi totodată una din direc- în „A cui e vina" ridicase o importantă problemă
o caracterizează. ţiile de dezvoltare a filmului nostru. documentar. de conştiinţă. Nici Pavel Constantinescu n-a mai
Documentariştii au colindat meleagurile ţării în Este interesant de observat cum acest filon valo- investigat anul acesta universul omului -simplu
căutare de noi frumuseţi adăugind peliculelor de ros al tradiţiei populare este urmărit, mai de- de care se apropiase cu pasiune şi competenţă.
acest gen realizate în anii precedenţi titluri noi parte, de către cineaşti, în investigarea persona- Am sperat că filmele acestea, la care ne referim,
ca „Prin ţara Bîrsei", „Cheile Olteţului" „ Valea lităţii unora dintre marii reprezentanţi ai artei vor constitui un început de drum, vor imprima
Motrului", etc. De remarcat că Studioul „Al. Sahia" noastre culte. Filmele „Dacă treci rîul Selenei", documentarului românesc în raportul cu prezen-
a învins în bună măsură fascinaţia pe care un pei- tul
11 Coşbuc", „Labiş" au, cu toate inerentele inegali-
saj de o neasemuită varietate şi bogăţie cum este tăţi de realizare, o trăsătură comună. Ele recon-
cel al ţării noastre, o poate exercita asupra ochiu- stituie psihologia creatorului prin intermediul
lui însetat de frumuseţi evadînd din aria geogra- DIRECŢIA UNEI DEZVOLTĂRI
miilor de fire nevăzute care l-au legat pe acesta
fiei în prizonieratul căreia gravitase adesea în de pămîntul natal, de durerile şi de bucuriile CERTE

N-a fost aşa. Odată ajuns în contemporaneitate,


filmul documentar nu şi-a desăvîrşit, nu şi-a per-
fecţionat cuceririle, n-a căutat să-şi extindă şi
să-şi multiplice direcţiile de investigaţie, astfel
încît să devină o prezenţă marcantă, un ochi
prin prisma căruia să vedem mereu sensul evo- ·
Juţiei noastre sociale. „Republica la 20 de ani"
{Gheorghe Horvath şi Paul Orza) arată cu priso-
sinţă resursele de care dispunem în această pri-
vinţă. Documentariştii noştri n-au cultivat nici
experimentul cinematografic menit să-i aducă la
descoperirea unor noi forme şi mijloace de ex-
presie. „ Permanenţe" (D. Busuioc) - singura
încercare de acest fel realizată în studio, în anul
trecut, constituie o reuşită care nu ne poate
face decît să regretăm că cineaştii se avîntă atit
de rar pe acest drum.
Filmele artistice de scurt metraj, schiţele cine-
matografice, gen apt să indice elocvent şi opera-
tiv mutaţiile care au loc în cîmpul psihologiei
contemporane au lipsit anul trecut din produc-
ţia st•idioului. Faptul ne surprinde cu atît mai
mul•ttcu cit patru regizori, adică un sfert din
numarul total al regizorilor care au -creat anul
acesta filme artistice de lung metraj sînt docu-
mentarişti. Trei dintre ei au primit calificativul
maxim pentru filmele reaHzate. Dacă acestora le
adăugăm şi pe Savel Stiopul şi pe Mircea Săucan,
trebuie să remarcăm că o treime din numărul
total al celor care au asigurat producţia studioului
Bucureşti, în anul trecut, provin din şcoala docu-
mentarului. Şi dacă lucrurile stau aşa, nu putem
anii trecuţi.Pe lîngă preocupările faţă de frumu- oamenilor în mijlocul cărora a trăit. Nu a interesat înţelege de ce schiţa cinematografică a fost ex-
seţile naturii, pe lîngă incursiunile întreprinse aici, în primul rînd, sublinierea acelor particula- clusă dintre speciile de film de care se preocupă
în domeniile florei şi faunei, documentariştii rităţi din biografie care, dacă pot explica tempera- Studioul Sahia.
anului '67 s-au apropiat cu o atenţie sporită de mentul artistului, destinul său, nu-i definesc de- Dacă este adevărat că în ceea ce priveşte re-
tezaurul spiritual al oamenilor care populează cît arareori substanţa. Nu a interesat nici frumu- flectarea complexului de probleme care alcă­
aceste pămînturi încercînd să extragă de acolo seţea în sine a versurilor, ci a existat preocuparea tuiesc prezentul vieţii noil!Stre sociale, în produc-
valori vechi de secole şi milenii. Producţia anului expresă de detectare a izvorului adînc şi nepie- ţia studioului nu există scăderi evidente faţă de
'67 izbuteşte astfel să creioneze în cîteva trăsături ritor din care a ţîşnit neasemuit sonoritatea rime- anii trecuţi, tot atît de adevărat este şi faptul
viguroase lor şi cadenţelor. Lucrul acesta ei nu l-au mai izbutit că ea nu conţine nici realizări care să marcheze
însă atunci cînd au încercat să descifreze un sens
vreun progres sesizabil. Atunci cînd a fost vorba să
investigheze contemporaneitatea, Studioul a bătut
ln exploziile de culoare ale artei care se practică pasul pe loc fără să se ridice la înălţimea exigen-
UN CAPTIVANT cu pensula şi cu şevaletul („Palady", „Mîini în ţelor actuale. Diferitele specii ale filmului docu-
UNIVERS LĂUNTRIC pictură"),
mentar nu s-au completat suficient, nu s-au în-
Există realizări, ce-i drept mai puţine, în mă­ chegat într-un tot unitar care să alcătuiască o
sură să ne satisfacă · şi în incursiunile întreprinse imagine completă a vieţii noastre de azi, un tot
Datini de o robustă şi sălbatică frumuseţe spe- de cineaşti pe care să conţină şi să exprime multitudinea as-
cifice sărbătorilor de iarnă, măşti de o tulbură­ pectelor şi semnificaţiilor pe care le prezintă co-
toare expresivitate, costume tradiţionale vădind tidianul. Peisajul industrial şi-a pierdut sensurile
o adevărată risipă de fantezie, ritmuri, nealterate TERITORIILE sale majore, tulburătoarea poezie a muncii pe
de vremi şi evenimente, se contopesc într-o im- PREZENTULUI care o cîştigase în cîteva din filmele mai vechi
presionantă simfonie cinematografică din care ale lui Titus Mesaroş („4000 de trepte spre cer"),
se degajă optimismul, vitalitatea („Tradiţii"). Com- „Spre cer"). Acestea par să fi fost lăsate pe seama
plicatul ceremonial al nunţii în care mitul se uma- Patima nobilă a cunoaşterii şi a creaţiei, lu- jurnalului de actualităţi cinematografice pe care
Studioul Sahia 1-a oferit săptămînal ecranelor
nizează prin particularizare în vreme ce universul J mina ciudată, neastîm părul viu din ochii celor care
noastre. Dar aceasta este o altă problemă. Noi
cotidian al eroilor apare proiectat în zonele so- în încordate nopţi albe „văd" aevea edificii care vrem să amintim încăodată că filmul documentar
lemne, nepieritoare ale mitului ne este şi el înfă­ n-au existat niciodată şi care în faţa imenselor este cronica vie a epocii lui, că în peliculele aces-
ţişat cu amănunţime („O nuntă la Olteni"). Uneori, planşete albe se luptă cu oboseala, cu somnul, tea pe care le turnăm şi despre care vorbim azi
un singur detaliu constituie obiectul unui film pentru a le da viaţă, au fost admirabil surprinse vor încerca poate să ne descopere cu calităţile
documentar. Deosebitul simţ estetic al poporului, cu ocazia pregătirii examenului de stat la Institu- şi cu defectele noastre, cei care vor veni după noi.
setea lui de frumos, inventivitatea şi migala cu tul de Arhitectură („ Proiecte"). Pers,onalitatea Vor izbuti ei să ne cunoasc~ aşa cum am fost l
care concepe şi realizează tot ceea ce este menit celor mai mici dintre noi, a celor atît de mici Mircea MOHOR

XIV

https://biblioteca-digitala.ro
Este posibilă, oare, o asemenea „cron ică a PROPUN
publicului?" Poate fi discutat . publicul - a- UN JOC
ceastă mare necunoscută - asa cum este anali-
zată opera concretă pe care' o vedem în sa la Vom pune toate întrebările care se pot naş­
de cinematog.r afl Fără îndoială, nu. Denumi- te dintr-un gest, o reacţie, o tresărire a sălii
rea pe care am dat-o acestei rubrici noi, pe de cinematograf. Vom încerca să desfăşurăm
şi mai larg lanţul acestor întrebări, urmărind
care încercam s-o deschidem cu rîndurile de
felul în care este primită critica de fi.Im, ecoul
faţă, este o denumire convenţională. Ca toate
pe care-l au, în curiozitatea publicului, faptele
denumiri le convenţionale ea cuprinde o b u nă de fiecare zi ale creaţiei. Şi tocmai pentru că
parte de aproximaţie, de vag; cu toate impre- vom înainta pe un pămînt alunecos şi înşelă­
ciziile, ea acoperă totuşi un adevăr - nevoia tor, ne vom sili să ocolim, de la bun început,
dia logului cu şi despre spectator, necesitatea orice afirmaţie categorică, care nu se ·poate
de a cunoaşte şi a înţelege publicul, nu numai sprijini pe cele mai solide argumente. Este
obiectiv, dintr-un punct de vedere ştiinţif i c, un joc al presupunerilor, al ipotezelor. Poate
rece, dar mai ales simplu, direct, omeneşte. că, astfel, tot pun înd întrebări, vom izbuti
Sigur că pentru orice încercare de acest fel, să limpezim un început de înţelegere în această
cercetările statistice şi sondajele de sociologie nebuloasă regiune a co nştiinţei cotidiene a
colectivă ar constitui temelia cea mai fericită. masei de spectatori. Oare se poate vorbi, glo-
Publicul ar căpăta astfel o oglindă şi ar putea bal, despre o asemenea co nştiinţă u nitară a
să înceapă să-şi desluşească adevăratul chip, întregului public? Jocul acesta are o singură
să afle cine este, de fapt, el însuşi; cineaştii regulă: a descoperi, am în d răzni să spunem, a
şi-ar da seama mai exact cu cine stau de vorbă; demasca şi a ataca, pretutind eni prejudecata.
criti\:ii ar avea posibilitatea să scrie despre Nu are rost, desigur, să ape l ăm aici la defi ni-
pub lic (şi nu numai în numele lui, aşa cum ar- ţia din dicţionare. Se ştie c ă cel mai mare d uş­
bitrar, îşi îngăduie de multe ori s-o facă), man al comunicării firesti în artă îl co nstituie
fiind - în sfîrşit! - cît de cît stăpîni pe unele aceste false certitudini' obscure, înrădăcinate
cunoştinţe sigure, verificate. Dar asemenea în n.oi, care ni se par indiscutabile legate de
studii, ştim bine cu toţii, nu avem deocamdată însăşi ordinea normală a lucrurilor şi care nici
la î n demînă (pentru simp lul motiv că nimeni măcar nu sînt cu adevărat ale noastre; de mult
nu le face). Dorinţa de a ataca mai ser ios acest nu ne mai dăm seama de unde şi cum le-am
subiect se l oveşte de la bun început de această împrumutat, ce presiune nenumită a obişnuinţei
necunoscută. le-a înfiltrat în fi inta noastră, de aceea nici
nu mai încercăm să le judecăm să le trecem
0

Cu toate acestea! Cu toate că ne aflăm în


spaţiul relat i vităţii, celei mai largi şi mai bo- prin sita gîndirii. Fără îndoială, prejudecata
gate în neprevăzut, cu toate că avem de în- acţionează în amîndouă „taberele" - ea nu
fruntat un interlocutor neîncrezător şi puţin aparţine doar publicului. Există prejudecăţi ale
dispus să comunice, cu toate că, de fapt, nici criticii şi unele dintre ele foarte dăunătoare
nu există un singur public, mereu acelaşi în (acelea pe care le numim de obicei intelectua-
convingerile şi gusturile sale, ci o mulţime liste) şi ele merită un examen tot atît de sever
de„. publicuri (dacă se poate întrebuinţa un ca orice alte prejudecăţi.
asemenea p lura l inexistent), cu reacţii, dorinţe,
visuri şi mulţumiri neştiute în toate deose- Fără FĂRĂ
birile lor - cu toate acestea nu trebuie să MENAJAM EN TE
renunţăm la încercarea unei cunoa ş teri critice. prejudecată Acest exerciţiu critic pe care propunem să-l
cE STIM încercăm împreună include şi o provocare:
Ş I CE NU ŞTIM despre a drscuta entuziasmele şi·refuzurile publicului
şi ale criticii - pe cele drepte şi pe cele ne-
Dacă publicul rămîne deocamdată pentru
noi o prezenţă obscură, nedescifrată, reacţii!e
prejudecată drepte - înseamnă, cîteodată, şi a lovi. Dar
ne-am legănat des tu I în comoditatea plăcută a
lui ne sînt nu o dată cunoscute, cîteodată chiar falselor înţelegeri hrănite de un „du h al blîn-
prea bine şi prea neplăcut cunoscute! Ştim că deţii" cel puţin ciudat pentru timpurile n.oas-
la „Femeia nisipurilor" glasuri din sală au fă­ tre. Ce-ar fi dacă am îndrăzni odată să vorbim
cut glume groso lane privind scenele frumoase, deschis, fără înconjur? Deci, fără menajamente,
crude şi demne, aspre şi pline de gingăşie, faţă de amîndoi partenerii - spectatorul şi
ale apropierii bărbatului de femeie. Ştim că criticul.
la „Se cutremură pămîntul" (văzut nu în spec- Cronicarul nu este „cel care ştie totul", nu
tacol de „public mare", ci la Cinematecă), ade- este un profesor. Mult mai curînd s-ar conveni
vărul crud şi în acel a şi timp de o puritate tran- să-l comparăm cu un tovarăş de drum, un ghid.
sparentă, al .vieţii omeneşti celei mai simple Şi drumuri le cele mai frumoase, care sînt de
a provocat hohote de rîs şi obser vaţii indolente multe ori şi foarte grele, nu îngăduie răsfă­
- de parc ă anonimii nemulţumiţi din întuneric ţuri, înduioşări şi indulgenţe.
ar fi vrut să se răfuiască -pe loc şi cît mai j ig- Cam acesta ar fi, în mare, „programul" ru-
nitor cu Visconti şi cu pescarii lui sicilieni. bricii de faţă. Cit despre metodă, ea nu îşi
Ştim, la fel, că eternele minciuni neschimbate propune nici o ierarhie, nici un sistem teoretic.
ale Cleopatrei şi ale celorlalte suprazeităţi Orice cădere, un succes, o scrisoare de la spec-
cinematografice de soiul acesta smulg invaria- tator - îi poate sluji drept subiect. Nu este
b ile suspine de încîntare. Despre toate aceste vorba despre un curs teoretic, nici despre o
crîmpee de atitudine se poate vorbi - pentru serie de prelegeri de iniţieri, un şir de arti-
că în ele se întrevăd, uneori foarte limpede, c9le de popularizare: ci despre un dialog care,
mo duri de a gîndi şi a trăi filmul. înainte de orice vrea să fie direct, simplu, viu.

xv

https://biblioteca-digitala.ro
GOPO:
SCURTĂ ISTORIE · A CINEMA TOC3R.AFULUI CXll)

ODf\TÂ „SOttOR'' FiLMUL ER~ DEPARTE bE. A .f=i PERFEc:T.


J>J: MULT~ oRi . SUNE.TUL-DÎSCOL Oe ~AMOFON- ERA- 11'\~iNTEI\
\t'\f:\G-i t-ţiÎ ~i -\t\VERS , ~TOl"ict S-~ Î1'1VENTAT CUViNttJL Sil\CION

jJ ot

LUC~O c.iuDAT ~ .PE AC€ST V\ILC~tf C.At1 i<:n PE Aiuttc.i , 4o \NtR~T


J.ÎiER~Tll~A- t'\ELIN\~TfT 1H lOC. OAt'\S.l't\\ I)~ ~~A-'-E~.

P, llH E POT tO'N rE c.i:ioNJ\\ e,\ ~J \t-nQ..o\\uS '\tt rll..l"\ 86~~V6Ut..
coQoA~e. · b"E co :F'ÎER , STiC L~. ~uPE.~PrtOl)\1(1:"\ LOR ·~ f~Ut'\~ScŢ~P. •
PE. SllCL.\JL. s.i cii:RE. , MU~lC~,
bC. CDtllPt '\'\)T \_tC~ÎOR OE OIJÂ I
6A11 i , Fi.ORC I
~' ott Pk oa
~i t'\b.c ...
LI
T~R
A
TURA.
~~

XVI

https://biblioteca-digitala.ro
GINGER ROGERS FRED ASTAIRE lywoodului. Urmează un film în JEANETTE MAC DONALD- NELSON EDDY
care are un rolişor alături de
Ea a intrat în cinematograf antologiile de cinema. vedeta joan Crawford. ln cel de
graţie dansului şi s-a menţinut El s-a îndreptat spre cinema- al doilea film însă i se dă ca parte-
tot datorită lui. tograf pentru că nu avea altceva neră o tinără dansatoare şi cintă­
S-a lansat invingind 125 de mai bun de făcut. reaţă , pe nume Ginger Rogers.
concUf"ente la campionatul texan S-a făcut remarcat... condu- Şi Fred Astaire descoperă că
de charleston, pe cind avea 14 ani. cinci-o pe sora lui mai mare,Adele, Adele nu este de neînlocuit.
Devenită o profesionistă a dansu- la şcoala de dans. ln puţină vreme, Întilnirea dintre ei s-a produs
lui, a obţinut un angajament pe cei doi copii, pe numele lor în 1933. ln plină epocă de aur a
Broadway în spectacolul «Girl Austerlitz, deveniseră celebri. sonorului. in plină epocă de aur
Crazy». Muzica era de Gershwin , Schimbindu-şi numele în Astaire,
a comediei muzicale. Din 1934.
ani la rînd , nu a existat un mare
film muzical american fără cuplul
Ginger Rogers-Fred Astaire. Co-
laborarea lor genială s-a destră­
mat în ajunul războiului , pentru
a se reface zece ani mai tirziu .
în 1949, parcă pentru a demonstra
că nimeni. nici chiar după atîta
vreme. nu se poate măsura cu
ei. Filmul se intitula «Hai să
dansăm» , iar succesul repurtat
le-a dat lor dreptate.
Astăzi Ginger Rogers. la 57 de
ani. este mai tînără ca oricînd:
«Pentru nimic în lume n--aş pu-
tea renunţa la bucuria pe care
mi-o dă orice apariţie în faţa
Cuplul lor a fosf.«o colaborare gehială» publicului». Iar cronicile de spe-
cialitate susţin că pe Broadway.
în comedia muzicală «Helio Dolly»
iar Ginger Rogers cinta şi dansa. perechea minune Fred şi Adele ea are parcă un succes mai mare
Remarcată de directorul casei îşi continuă cariera lor extraor- ca oricind. .
«Paramount», i s-a oferit un con- dinară. Dar Adele se căsătoreşte Fred Astai re are 69 de ani şi
tract pc 7 ani !a Hollywood. cu un lord englez şi Fred rămine ultimul său film . «Curcubeul lui
După o serie de filme de aven- singur. Singur şi convins că o Finian», În care o are parteneră
turi, destul de nesărote, ii intil- dată cu pierderea partenerei uni- pe cintăreaţa Petula Clark. a
neşte pe Fred Astaire. cel mai ce. dansul nu mai este pentru el fost terminat in 1967. Cel mai
mare dansator din ciţi a cunoscut decit un fel plăcut de a-şi pierde mare dansator al ecranului nu
cea de-a şaptea artă. Mulţumită timpul. De aceea întoarce spa- poate abdica cu uşurinţă de la
lui şi dansului, Ginger Rogers tele scenei şi acceptă, destul de acest titlu. Şi - zice-se - bine Cel mai romantic cuplu
va rămîne in toate istoriile' şi puţin entuziasmat, ofertele Hol- face.

Încintători , senini, plini de farmec . lirici, aşa i-am


cunoscut pe Jeanette Mac Donald şi Nelson Eddy, poate
cea mai reuşită pereche de cintăreţi pe care i-a dat
cinematograful.
Succesul nu a venit fulgerător pentru el. La Început.
Nelson Eddy a fost angajat la Hollywood pentru că
avea o voce frumoasă de bariton, dar mai ales pentru că.
deşi cintăreţ, nu avea burtă şi nici 1,55 m înălţime .
Timp de doi ani a fost nevoit să se mulţumească cu roluri
de mina treia. Startul spre glorie l-a luat abia în 1935, cu
filmul «Escapada Mariettei» cind a intilnit-o pe Jeanette
Mac Donald.
Pentru jeanette, Începutul a fost mai lin. Fiica unui
om influent şi bogat, ea, şi-a putut cultiva talentul muzi-
cal din copilărie. La 17 ani era protagonista unui «musi-
cal» la Greenwich Village Theatre. Nu împlinise 22,cind
i-a fost oferit un contract pentru filmul lui Ernst Lubit-
sch , «Prinţul consort», în care-l avea ca partener pe
Maurice Chevalier, celebru încă de pe vremea aceea.
Era prin 1932. Trei ani mai tirziu . în plină glorie, după
ce mai turnase alături de Chevalier, avea să-l cunoască
pe Nelson Eddy şi să înceapă împreună o carieră extra-
ordinară. „ ·
«Cintecul primăverii», «Iubita». «Insula îndrăgosti­
ţilor» •. «Rose-Marie» sint doar citeva din marile lor
succese. În 1942, după filmul «M-am căsătorit cu un
înger» . se despart şi nu se mai intîlnesc niciodată pe
ecran.
· Jeanette Mac Donald a dat numeroase concerte şi
după ce s-a retras din cinematograf, unele chiar împre-
ună cu Nelson Eddy. El nu a încetat o clipă să cînte şi să
înregistreze. ln 1959, melodia «Cintec indian de dra-
goste»,lansat în 1936, a atins recordul de un milion de
discuri.
Astăzi niciunul nu mai este în viaţă. Jeanette Mac
Donald a dispărut în 1965, iar Nelson Eddy în martie
1967, cind la 66 de ani o fost lovit pe scenă deohemoragie
lntllnirea lor are loc ln 1933, epoca de aur a comediei muzicale cerebrală .

Pagini realizată de Rodrca LIPATTI

https://biblioteca-digitala.ro
a Filmul creează mituri:
mitul vedetei,
mitul femeii ideale,
mitul cavalerului modern,
mitul frumuseţii. „
moderne.. .

a Filmul contemporan
va păstra vechile
mituri?
..

a Sau le va distruge
şi,
în locul lor,
va impune o nouă mitologie:
mitologia anti-miturilor?

https://biblioteca-digitala.ro
Mileniul al doilea se apropie cu «victime», spectacol şi lipsă de
p aşigimnastici de propriul sfîrşit scrupule, etc., dar cum scriitorul
(nu e nici o disperare, dimpotrivă) este ş i pontiful noului roman , îş i
şi îşi caută propriile mituri, le
permite să nu se ia tocmai în se-
caută neapărat, greşind cîteodată
rios , îşi autopersiflează intenţiile,
glumeşte cumva (neuitînd să adau-
din înverşunare, nu din gelozie
faţă de alt mileniu, ci dintr-o nevoie ge şi doza mitologică cuvenită de
spirituală firească, nevoia omului erotism), ştiind că traficanţii de
pedestru de eroi, de luptă, de vic- droguri sînt relativ puţini, ca şi zeii
torii , de sacrificii, de răzbunări, Olimpului , consumatori ceva mai
mulţi, dar oricum nu prea numeroşi,
de cruzimi chiar ...
Le caută şi le găseşte. c;a şi credincioşii, în schimb spec-
tatorii pot fi nenumăraţi, ca toţi
degustătorii de mituri, de aceea se
CONDIŢIA MITICĂ
aliază cu ei, stabilind deliberat
împreul'lă un fel de conivenţă a
Alain Robbe-Grillet, de exemplu,
defineşte drept un mit al secolului jocului şi a umorului (poate şi cu
dorinţa suplimentară de a nu au-
nostru stupefiantele, doreşte să-l
î nfăţişeze pe ecran şi face filmul
reola prea exagerat pe eroii stu-
«Trans-Europ Express». Lumea stu- pefiantelor cu simpatie) .
pefiantelor poate avea într-adevăr Autoironia şi simţul proporţiilor
datele clasice ale mitului: «eroi» şi ridicolului sînt calităţi ale indivizi-
lor superiori. Asta cred că e frumos
din partea lui Alain Robbe-Grillet.
Oarei mai face ceva, tot frumos fără
î ndoială : film în film. Vă rog nu
exclamaţi în contul meu: «evri ka!»
-a găsit-o, ce să spun! Într-adevăr,
film în ţilm, mai exact film despre
film, s-a mai făcut, dar în cazul de
faţă e ceva nou şi original, chiar
dacă nu e destul de cert şi de limpe-
de; este intuiţia condiţiei mitolo-
gice a filmului. Adică eroul de obi-
cei nevăzut al filmului, autorul, se
supune direct judecăţii publicului,
nu în colţul de jos al tabloului ca
pictorul din Renaştere, ci în miezul
evenimentelor, dirijînd şi apostro-
fînd destins, impunîndu-şi voinţa
din.lăuntru, ca un personaj mitic.
Prin Alain Robbe-Grillet, nu-mi
asum intenţia personificării unor
fenomene cu implicaţii mai cuprin-
zătoare existente în alcătuirea mi-
tică a cinematografiei, ci numai o
exemplificare.

RANGUL DE MIT

La început, cinematograful a în-


semnat pentru universul spiritual
al oamenilor un miraj, o distracţie
simplă, dar aproape neverosimilă ,
un joc de umbre ireale, în dosul
cărora se ascundeau magnifice
mistere. Nu pentru că tehnica spec-
tacolului cinematografic ar fi fost
greu accesibilă înţelegerii, ci pen-
tru că lumea aceea părea cumva
olimpică, izolată şi distanţată de
spectatori prin interpunerea ecra-
nului, o bucată de pînză albă ce se
însufleţea deodată pe întuneric cu
fiinţe inexistente la faţa locului ,
prezente aoar prin mesagerii lor,
umbrele, ceea ce nu i se mai întîm-
plase omului la vreun alt spectacol,
la teatru sau la operă. Şi umbrele
trebuiau să învie, dar puteau numai
în imaginaţia stîrnită a spectatori-
lor, într-o realitate curioasă înveş­
mîntată în fantastic. Era ceva ase-
mănător cu visul, de asemenea
populat de umbre, de imagini reale
hiperbolizate printr-o fantezie ne-
controlabilă, aparente numai sub
pleoapele închise, pe un ecran
bizar, adică tot pe întuneric.
Cu toate acestea, am impresia,
global, cinematograful nu s-a înăl­
ţat la rangul de mit. A trebuit mai
întîi să-şi descopere şi să-şi de-

19
https://biblioteca-digitala.ro
monstreze organismele interioare, şi faptele, mai ales getleraţiile tine- sare a vedetelor de ambe sexe a Cu aceasta, se pare, cinemato-
secretele. Fireşte, nu integral, atit re. fost, cel puţin pînă nu de mult, graful a mai detronat un mit, prin
doar cit să menţină în stare de De-a lungul vremii, cinemato- dotarea din naştere cu aspect şi refracţie:
incitaţie imaginaţia oamenilor. graful a creat sau a încercat să proporţii perfecte sau aproape. Că
A fost - poate - o şansă că creeze multe personaje aureolate ideea despre frumuseţea fizică a UZINA DE VISE
cinematograful n-a reuşit de la mitic, uneori chiar animale, ca în evoluat prin gust şi înţelegere spre
început performanţa mitică. Şansa orice mitologie, precum clinele Rin- o trăsătură subsidiară, farmecul, Procesul a început imediat după
supravieţuirii, pentru că e în firea Tin-Tin sau calul Fury. Dar mitic, e alt adevăr cunoscut. Dovadă război. Omenirea ieşită din singe-
omului să-şi dărîme zeii pe care cinematograful se manifestă în- diferenţele sensibile dintre frumu- roasa conflagraţie, intrată pe jumă­
tot el i-a clădit, să le abandoneze tr-un fel curios, de parcă n-ar avea seţile ecranului dintre cele două tate în pămîntul adăposturilor, nu-şi
chiar amintirea, pentru mereu alte nevoie de una din condiţiile obiş­ războaie şi cele de mai tîrziu, dife- mai înălţa privirile spre ceruri decît
credinţe noi, cu zeii lor, mai fru- nuite ale mitului, eternizarea. Cine- renţa dintre Greta Garbo şi Brigitte în căutarea aducătorilor de moarte
moşi sau mai urîţi, dar noi. Se pare matograful şi-a detronat mereu zeii, Bardot, incit comutarea în epocă, penibilă, visa modest la simpla
că în rîndul oamenilor, zeii n-au în graba sa modernă, păstrînd nu- una în locul celeilalte, pare imposi- supravieţuire.
nici o şansă. Mai devreme sau mai mai tradiţia mitizării, inventînd fără bilă, fiecare întruchipînd în plină­ Cinematograful s-a găsit atunci
tîrziu tot vor fi dărîmaţi. odihnă alte şi alte personaje, cîte- tatea sensurilor, tipul de frumuse- în faţa dilemei sale cele mai acute,
Nu ştiu care să fi fost prima din- odată mulţumindu-se să reactuali- ţe al vremii, însumînd posibilităţile de a continua să fabrice frumosul
tre alcătuirile cinematografului ridi- zeze, fără prea mult succes, cite maxime de mitificare în raport cu inaccesibil, lumea mirifică a po-
cată pe soclul mitic. Poate perso- unul. James Bond este modelul pretenţiile şi mentalitatea publicu- veştilor de vis prin care trăiseră
najul, sau actorul. Sau, poate, şi prezent al unei tentative de invenţie lui. Mulţi au căutat explicaţia înăl­ filmele, sau să răspundă celei mai
unul şi celălalt, pe socluri cînd mitică, dovedit .:..._ cu tot succesul ţării la rangul de mit a Gretei Garbo, teribile nevoi a oamenilor, nevoia
comune, cînd separate. Mecanis- - ardere scurtă de rachetă, şi în misterul cu care se înconjura de adevăr. A ales ultima cale,
mul psihologiei spectatorilor, sin- pentru că personajul n-a slujit cau- actriţa, incit părea cu adevărat olim- după cum se ştie, din care au re-
gurul for care conferă rangurile ze dintre cele mai nobile. În cazul pică, situată înafara muritorilor de născut cîteva mari cinematografii,
de mit, rămîne încă un vast teren Buffalo-Bill, actorul nu s-a asociat rînd, prin generalizare,considerînd cea italiană sau cea japoneză, in-
de investigaţie şi cercetare: Dar decît prea puţin celebrităţii perso- misterul ca o condiţie a divinizării. compatibile cu mitul uzinei de vise
există exemple de mitificare atît najului interpretat de el, nu s-a Dar Brigitte Bardot, la din contră, abstracte, incompatibile de altfel
comune cit şi separate. înălţat spre rangul de mit. James a fost cea mai pămînteană dintre cu orice fel de mit, filmele devenind
Buffalo-Bill a fost, se crede, un Bond însă şi-a celebrizat actorul. pămintene, despuiată de cea mai lecţii de crudă disecţie a vieţii de
erou adevărat al vestului sălbatic Personajul a murit repede, dar neînsemnată posibilitate a secre- toate zilele.
american. Cinematograful 1-a trans- Sean Connery a rămas impus în tului, cunoscindu-i-se de la pre- De atunci, cinematograful co-
format în erou-personaj şi.publicul conştiinţa publicului cu un rang ferinţele culinare, pînă la aventu- boară tot mai mult din Olimp prin-
îi urmărea· faptele şi peripeţiile, mitic, desigur modest, nicidecum rile intime, absolut tot, vinîndu-i-se tre oameni, căutîndu-şi spiritual
trăia cu el cînd salva pieile roşii la proporţiile fabuloase ale cazuri- cu patimă fiecare gest şi fiecare calitatea, calitatea superioară a res-
sau lupta împotriva lor, incit trenul, lor Greta Garbo sau Brigitte Bardot, clipă de existenţă; cu un nesaţ care ponsabilităţii. De atunci, şi mai
armăsarul de foc, să poată stră­ nume care nu se leagă şi de anu- părea voinţa din urmă a cuiva hotă­ dinainte, cinematograful a renunţat
bate preeria, credea în existenta mite personaje, fiind numai întru- rît să distrugă ce mai era de distrus la multe din frumoasele sale mituri,
lui, precum credeau grecii antici în chipări de mari vedete. La interval dintr-un lung şir de idoli. Nu e de la măreţia marelui film mut, la teri-
· vitejiile lui Ulise, treceau adică de de vreo 25 de ani, cele două «di- loc sigur că sublima B.B. ar fi bilismul montajului, la virtuozită­
la anume realitate spre legendă, vine» s-au înscăunat ferm în mito- ultima dintre divinităţile- frumoase ţile caligrafice, reîncorporîndu-se
pentru propria satisfacţie, şi din- logia cinematografică, expresie a ale cinematografului, dar sînt sem- într-o forţă unitară, căutîndu-şi lo-
colo de legendă iar spre realitate. aceluiaşi mit, cel mai de durată : ne, de altfel vădite mai demult, că cul mitic în univers, adică insinuîn-
Trecerea aceasta este condiţia apa- zona mitului frumuseţii se modifică. du-se în conştiinţa umană, influen-
riţiei mitului. După aceea, mitul MITUL FRUMUSEŢII Publicul nu mai are neapărat pre- ţînd-o şi preschimbînd-o, dirijînd
rămîne gol-goluţ, şi în funcţie de tenţia frumuseţii vedetelor, dovadă şi admonestînd destine, chiar din
calitate, intră în cultură sau dis- Ar fi o maliţie deplasată observa- marele succes al filmului «Drago- lăuntrul ei.
pare. Buffalo-Bill a fost un erou ţia că cinematograful nu şi-a prea stele unei blonde», cu o Hanna Ce ne aşteaptă? Filmul contem-
mitologic al cinematografului wes- bătut capul cu frumuseţea spiri- Brejchova despre care se poate poran îşi va păstra miturile sau le
tern, după toate probabilităţile pe tuală, că s-a lăsat sedus cu totul spune orice, numai că ar fi o splen- va distruge şi va crea pe locul lor
• cale de dispariţie pentru că azi, de cea fizică, dar există adevărul doare nu, dovadă actualul tip al o nouă mitologie: mitologia anti-
deja, prea puţini îi mai ştiu numele bine ştiut că marea rampă de lan- masculinităţii care este Belmondo. miturilor?

«Dragostea unei blonde»: anti- frumuseţea ln ofensivă. «Trans-Europ-Express» ne propune demistificarea filmului poliţist.

https://biblioteca-digitala.ro
MOTTO:
Să n11 fi satisfăcut vreodată, să n11 te laşi f11ral de s11cces, sii n11-i asmlţi pe
cei care te lil{f,uşesc, să-i ca11ţi cu indirjire pe duş111a11i ca să-i Întrebi şi să scoţi
de la ei hr(l11a necesarii ca să ră11/Îi treaz.
Astfel defineşte Alberto proiectează filmele, le ob- naraţiei stă nu numai la baza lumii. Să nu uităm că pînă
Lattuada poziţia sa de om de s ervă experimentele. Ce cre- succesului, ci a însăşi raţiu­ acum cele mai bune filme
cinema faţă de meseria pe de el despre regizorii aceştia nii de a fi a cinematogra- italiene au fost proiectate în
care şi-a ales-o şi de lumea şi despre drumurile pe care fului». străinătate aproape exclusiv
în care trăieşte. Un raport merg pentru a ajunge la un Lattuada a fost mulţumit în mici săli specializate, re-
dialectic, viu, încordat, ni- cinema nou, folosind uneori că unii critici au remarcat în zervate în general ex peri men-
ciodată împăcat, nici măcar non-naraţiunea, căutind alte- ultimul său film, «Don Gio- tei or sau filmelor de cinema-
atunci cînd împrejurările vie- ori forme noi care să schimbe vanni în Sicilia», modalităţi tecă. Acum însă se poate
t ii l-au constrîns (cum s-a n araţiunea tradiţională? narative noi şi şi-a propus ajunge la marele public. De
intîmplat), la unele compro- «Cei care se abandonează să continue căutările şi în noi depinde să ne impunem ,
misuri acceptate deplin con- unei compoziţii de imagini filmul pe care se pregăteşte să dominăm situaţia, să nu
ş tient şi fără nici o încercare incoherente se află, după pă­ să-l înceapă acum (centrat renunţăm din cauza capita-
de a auri pilula. «Dar mai rerea mea, pe un făgaş greşit. asupra figurii spionului care lului străin la exploatarea po-
ales - adaugă Lattuada - Nu mă refer la căutarea în a furnizat Germaniei în timpul sibilităţilor noastre.
t rebuie să stai de vorbă cu sine care rămîne valabilă me- ră zboiului din 1915-1918, se- Mai ales că noi sîntem niste
tinerii, ca să nu pierzi contac - reu ca şi în pictură de pild a. cretul războiului chimic , artizani incorigibili şi nu vom
tul cu lumea în veşnică trans- sau muzică, ci la drumu l arma secretă a Franţei). cădea în rutina studiourilor
fo rmare. Vine o zi cînd mulţ i greşit care poate îndepărta americane, care fabrică sa-
di ntre noi deschid ochii şi un film de cel pentru care a late cinematografice. Mă
c onstată că lumea s-a schim- fost conceput: publicul. Con- gîndesc chiar că forţa noas-
bat fără ca ei să-şi fi dat tinuînd o compoziţie abstrac - Ce crede Lattuada despre tră va creşte tocmai datorită
seama, pentru că s-au agă­ tă , formată din imagini îmbi - •; i tuaţ i a actuală
a cinemato- capitalului străin. Am putea
ţat prea mult de valori peri- nate adesea printr-un mon - orafiei italiene şi - mai ales deveni coproducători asoci-
sabile. Tineretul se schimbă taj arbitrar, fără nici o noimă . - ce părere are despre pri- aţi ai producătorilor inde-
şi trebuie să ne schimbăm ajungi foarte repede într-un mejdia pe care o constituie pendenţi şi atunci am da fil-
o d ată cu el , evident, ţinînd impas artistic din care cu infiltrarea crescîndă a capi- melor un caracter personal,
acul magnetic îndreptat în greu mai poţi ieşi. Mi se par talului străin? fiindcă am furniza subiecte
d irecţia spre care sîntem a- mai interesanţi cei care în- «Este evident că numărul ş i scenarii proprii , plătite din
t ra şi cel mai mult». cearcă noi modalităti nara- tot mai mare de actori străini buzunarul nostru. Astfel
tive, ţinînd , bineînţeles , sea- şi faptul că tot mai des fil- vom putea crea o operă de
ma de noile curente stilistice mele se toarnă în alte ţări, la începutul începutului».
şi geometrice, de compozi- face să se piardă ceva din Va încerca probabil cine-
De fapt, Lattuada este unul ţiile şi unghiurile pe care forţa originară , din acel hu- matografia italiană şi această
din p uţinii regizori italieni tehnica nouă şi cercetarea mus care ne hrănea după e xperienţă. Dacă va reuşi sau
care u rmăreşte activitatea ti - e xperimentală le-au impus război. Însă, pe de altă parte, nu , e greu să prevedem de
rierilor, participă la festivi- pînă şi criticii (mai atente) . cinematograful italian pă­ pe acum. Dar, ne daţi voie
tăţil e în cadrul cărora li se După părerea mea, calitatea trunde astfel pe toate pieţele s ă fim sceptici?

21
https://biblioteca-digitala.ro
LUMEA
VĂZUTĂ
cu
OCHI DE
CINEAST
ln scurte l11sen111ări din
CEA MAI LUNGA ZI
Agnes Varda, regizorul iugoslav Ale- public obiectiv şi drept, precum şi o acest nume fiind un mate talent mu-
14 oct. 1967. La orele 8 a.m. am ksader Petrovic şi o numeroasă dele- critică foarte aspră a ziariştilor aflaţ i zical care fermeca lumea acum 3-4
decolat de pe aeroportul Băneasa, gaţie sovietică în frunte cu scriitorul la festival. Noi, din păcate, am . fost decenii pe Broadway.
Gheorghi Mdivani şi regizorul S. Heifiţ. prezenţi în festival doar cu scurt-me-
indreptîndu-ne spre Washington. Ple- Printre interpreţii principali - Bar-
căm, împreună cu operatorul George
Aleksader Petrovic prezintă filmul trajul «Permanente» al lui Dumitru
său «Am intilnit şi ţigani fericiţi» Busuioc care,deşi primit cu vii aplauze, bra Streisand, o actriţă tînără, cu o
Cornea, în calitate de oaspeţi ai De- vo,ce fermecătoare care, deşi pune
partamentului de Stat al S.U .A„ pen- care a dobîndit premiul special este foarte puţin pentru a sugera
al juriului la Cannes 1967, Agnes măcar imaginea unei cinematografii.
mari probleme directorului de fotogra-
tru relaţiile externe, să cunoaştem fie în realizarea portretelor, se numără
filmul american la el acasă. Escala de Varda şi Jacques . Demv au
fiecare cite o retrospectivă, iar sovre- printre vedetele solicitate ale cinema-
5 ore de la Bruxelles ne permite o LA HOLL 'tWOOO tografului american.
vizită sumară a oraşului. La orele 16 ticii îşi serbează 50 de ani de cinema-
cu un Boeing 707 ne aflăm deasupra tografie de la Marea Revoluţie din 22 oct. 1967. San Francisco - Los Rolul titular masculin este susţinut
Oceanului Atlantic. Zburăm la 11 OOO m Octombrie, fiind prezenţi cu o retros- Angeles. Primul contact cu Holly- de Omar Shariff care, în urma succe-
altitudine, cu o viteză de peste 900 km .pectivă şi două filme în program:«Ma-. woodul. în închipuirea multora Holly- selor remarcabile obţinute în filmele
pe oră, în timp ce afară temperatura ma şi fiul» şi «Ultima vendetă» - woodul este o lume a mirajului şi a anterioare «Lawrence al Arabiei», «Dr.
aerului este de minus 53 . Soarele,co- (Gruzia film). Mai figurează pe lista fascinaţiei, un oraş al marilor platouri, Jivago_», «Rolls Royce-ul galben» (ală­
borît către asfinţit, ai senzaţia că s-a filmelor incluse în festival «Ba- presărat la fiecare pas cu stele ale turi de Ingrid Bergman), «Ghingis
oprit în loc. Zburăm spre el, cu o vi- riera» lui Jerzy Skolimowski, fil- ecranului. În realitate, avem de-a face Khan», «Noaptea generalilon> şi «Au-
teză aproape egalii cu cea a rotirii pă­ mul suedez «Elvira Madigan» al lui cu o prelungire'. firească a oraşulu i rul lui Mackenna» (alături de Gregory
mîntului în jurul soarelui. Timp de cinci Bo Widerberg , care a obţinut tot la Los Angeles, iar platourile, aparţinînd Peck), părăseşte trupa de teatru din
ore, soarele nemişcat ne-a oferit un Cannes în 1967 premiul pentru cea diverselor case producătoare sau com- Egipt pentru a deveni vedetă de prim
spectacol de apus încremenit. Abia în mai bună interpretare, două filme ceho- panii de film, se află la distanţe de rang în cinematograful american. Fil-
ultima jumătate de oră, după ce par- slovace, primul semnat de Jiri Menzel ciţiva kilometri unele de celelalte, fie- mul, realizat în panavision, cu toate
curgem o bună bucată peste «pămîn­ «Trenuri puse special sub observaţie» care cu istoria lui, cu platourile lui atributele supraproducţiilor - sunet,
tul făgăduinţei» şi o luăm în sens şi filmul lui Otakar Vavra, «Romanţă vechi şi noi. Sîntem întimpinaţi de stereofonie, culoare, mari montări ,
opus coborînd spre New York, după
ce străpungem stratul de nori, soarele
dispare în spatele norilor. S-a întu-
necat aproape brusc, iar cind ora locală
arăta 18,50, noi aterizam pe aeroportul
internaţional Kennedy. Ceasuri le noas-
tre, rămase la ora Bucureştiului , sînt
cu şase ore înainte: 6 ore de zbor,
de apus feeric, o zi, pentru noi, de
30 de ore.
LA SAN FRANCISCO

20 oct. 1967. S-au epuizat o


parte din contactele noastre oficiale
cu reprezentanţii Departamentului de
Stat, cu organizatorii programului, cu
o serie de cineaşti de pe coasta de
Est (Washington, New-York, Roches-
ter). Este ziua deschiderii celui de-al
XI-iea Festival anual internaţional de
la San Francisco. Distanta de la New
York la San Francisco este aproape
egală cu cea de la Paris la New York.
T r a versăm America de la un cap la
altul: rîuri, munţi, deşert, lacuri mon-
tan e, Sierra Nevada, California, al-
bas trul nesfîrşit al Oceanului Pacific.
Un imens golf natural şi avionul ate- Operatorul George Cornea şi regizorul Gh. Vitanidis cu William Wyler despre «Funny Gir/»
rizează parcă pe o pistă suspendată
deasupra apei: San Francisco. Cred pentru o trompetă». Mai sînt prezente reprezentanţii M.P.A,A. - cea mai evaluat iniţial la 16 OOO OOO de dolari, se
că au dreptate cei care-l consideră în festival: Franţa cu «Bătrînul şi copi- mare asociaţie a producătorilor şi află în situaţia, acum cind s-au reali-
drept cel mai frumos oraş al S.U.A. lul» al lui Claude Berry, «Inimi tinere» distribuitorilor de film din S.U.A. zat peste 80% din filmări, să fi depăşit
Deschiderea festivalului are loc la al lui Eduard Luntz şi «Legea supravie- Aflăm citeva date statistice: pînă la cu peste 30% devizul iniţial.
Masonic Auditorium, o sală semicir- ţuitorului» al lui Jose Giovanni, Ger- sfirşitlli lunii octombrie societăţile lor Este ora 12, se apropie pauza de
culară de peste 2 OOO de locuri. Nu este mania cu «Şoarecele şi pisica» al lui realizează 149 de filme de lung metraj prînz şi încă nu s-a tras primul cadru.
un festival competitiv, nici măcar un Hansjurgen Polland, Italia cu «Cei şi peste 1 OOO de filme de T. V ~ e drept Este adevărat că asistăm la un cadru
festival cu un accentuat caracter co- 15 din Roma» al lui Dino Risi, Israelul unele seriale, altele mai scurte de o oră. greu, de circa două minute, cu o miş­
mercial. În programul festivalului figu- cu «Trei zile şi un copil» al lui Uri Din păcate, unul singur la data care complexă de aparat. După ce s-a
rează citeva filme distinse la alte Zokar, Belgia cu «Plecarea» de Jerzy aceasta se află în filmarea studiourilor tras cea de-a şasea dublă - şi ultima
festivaluri internaţionale, pe lista par- Skolimowski, Grecia cu «Dreptul pri- de la Columbia. - şeful platoului a sunat pauza de
ticipan\ilorcîteva personalităţi ale ecra- vat» al lui Michael Papas, India cu prînz.
nului mondial, foarte puţini , surprin- «Nayak» al lui Satyajit Ray. CU WILLIAM WYLER Exact după o oră de la întreruperea
zător de puţini cineaşti valoroşi ame- Festivalul s-a deschis cu filmul en- filmării. William Wyler trece pedalînd
ricani. Dintre stelele ecranului, James glez «Cum am ciştigat războiul» al 23 oct. 1967. Toată ziua ne-o pe- vioi pe obişnuita lui bicicletă cu care
Mason - personalitatea dominantă, lui Richard Lester. Încercind să tra- trecem pe platoul de filmare de la intră direct pe platou. Actorii ies din
nici unul dintre realizatorii reputaţi teze într-un mod original absurditatea Columbia, unde Willyam Wyler fil- cabinele mobile care sînt plasate la
ai ecranului american. razboiului - pe fundalul celui de-al mează interioarele filmului Funny Girl intrarea platoului şi în mai puţin de
Printre oaspeţi şi invitaţi sînt în doilea război mondial, filmul a întim- Sursa de inspiraţie a subiectului este două minute de la sosirea regizorului
atenţia generală Jacques Demy şi pinat în general dezaprobarea unui autentică, eroina care purta cîndva se reia activitatea, în ritm susţinut.

22
https://biblioteca-digitala.ro
-
;11rnal11J ltti Gr.J. T/itanidis
palate sau un fragment de junglă . Pe
vilele destinate vedetelor în lucru poţi
citi: Claudia Cardinale, Burt Lancas-
ter etc.
Din păcate, atit în interior cit şi în
exterior, nu erau decit 3--4 echipe care
filmau seriale de T.V. Pe un platou,
un «cimitir» de maşini, pe altul o
c linică, pe al treilea un bar.
Actorul Abner Biberman în plin
western filma serialul «Virginian» (în
calitate de regizor) avind la dispoziţie
doar două săptămini pentru un film
de 65-80 minute.
Filmul destinat micului ecran, deşi
pe peliculă color,este vitregit de multe
din avantajele superproducţiilor .

CINE-FINAL
29 oct. 1967. Festivalul de la San
Francisco s-a Incheiat cu singurul
film american din program, «Funny
Man», şi acesta al unui debutant,
John Karty. Realizat în principal pe
străzile şi în unele interioare din San
Unirersal City Studios: un teren rast cu lacuri, străzi, palate şi chiar o junglă. Francisco, cu o vedetă de circulaţie
locală, filmul a amuzat pe unii dintre
spectatori, dar rămine departe de ade-
văratele valori ale ecranului american
profesional, care permite ca în circa cifră: noile aparate de T .V. care vor care au obţinut aplauzele şi entuzias-
o oră să se tragă alte trei cadre mai i eşi curind din producţie vor avea mul marelui public cu prilejul retros-
puţi n complexe. capacitatea de a prinde emisiuni de pectivelor ce au avut loc în timpul
Operatorul şef al filmului , Harry pe 49 de canale. desăşurării festivalului.
Stradling, deţinătorul premiului Oscar Ciudată atitudinea unor cineaşti şi
pentru «My Fair Lady» - întrebat de VILA CLAUDIA CARDINALE producători americani faţă de acest
colegul meu Cornea care dintre fil- festival internaţional al filmului de la
mele la care a lucrat i-a pus mai Sint studiourile care, în afara pla- San Francisco la care nu numai că
multe probleme de creaţie, răspund e tourilor interioare, dispun de un te- refuză să participe, dar refuză să pro-
prompt, fără ezitare, ăsta! Să fie oare ren vast pe care sint construite deco- iecteze o serie de filme valoroase
frămintarea prezentă a artistului în ruri fixe şi la care se adaugă mereu contemporane din creaţia curentă a
procesul creaţiei , care pe măsură ce altele noi, construite solid, întreţinute studiourilor din S.U.A.
se consumă se uită, sau într-adevă r în aşa fel incit şi peste 3--4 decenii Aceleaşi criterii fac ca unele filme,
filmul de fată ii pune mari probleme?! să fie apte pentru filmări exterioare. deşi terminate de multă vreme, să fie
24 oct. 1967. Vizităm celelalte stu - Există aici lacuri naturale şi artificiale, foarte greu de vizionat, producătorii
diouri de film şi televiziune: N.B.C. cu cu ambarcaţiuni de tot felul, străzi evitind contactul intimplător dintre fii ni
platourile lui de filmare, cu sălile de europene, africane sau mexicane, gări şi public sau mai ales cu presa.
transmisie directă, totul pe bandă in care vin şi pleacă trenuri, străzi
magnetică şi în culori. O singură drepte şi întortocheate, serpentine, CEA MAI SCURTA NOAPTE

7 noiembrie 1967. La orele 22,30


Omar Shariff a părăsit teatrul spre a dereni redetă de cinema (Alături de Gregory decolarea din New York în avionul cu
Peck /n «Aurul lui Mackenna») care traversam oceanul pentru a re-
veni în Europa.
Nici n-am apucat să recapitulăm în
gind o parte din impresiile produse de
această ţară a marilor contraste şi în
timp ce notam într-un carnet intîlni-
rea cu «independenţii», care importă
şi distribuie filme în America
(1.F.l.D.A .) şi solicită contracte cu
filmul românesc, constat că în gea-
mul avionului apare o pată roşie i-
mensă. Era soarele care răsărea în
jurul orei două noaptea - după cea-
sul meu - uitind că noi alergam în
recuperarea celor 6 ore pe care le
«pierdusem» la primul nostru zbor.
Ajunşi pe Champs Elysees, televi-
zoarele transmiteau parada militară
din Piaţa Roşie; la mine era 6,30.
Pun ceasul după ora Parisului. E ora
12,30 şi cu fiecare ceas adăugat ne
apropiem de casă.

https://biblioteca-digitala.ro

Europa czne
STARURILE
Încurcat în problemele com-
plicate cotidiene, de la scă­
derea cursului lirei sterline
„MADE ÎN ITALY" pînă la gafele joviale şi con-
flictele cu presa ale ministrU.:
lui de externe al Majestăţii
Sale, englezu I are totuşi timp
să se bucure de timbrul plăcut
Stranie aventură, viaţa unei
cinematografii! Ce se întîmplă al vocii lui Burton, ca şi de
în Italia! Cum de marele suc- farmecul şi prestanţa lui Pe-
ces al lui Antonioni cu «Blow- ter O'Toole.
Şi pentru asta, uzinele de
U p» a rămas un fenomen izo-
lat 1 De ce Visconti a eşuat vise din Twickenham, Pine-
cu «Străinul»! Fellini cu «Giu- wood sau Elstree sînt la da-
lietta»! De ce Zefirelli a de- Va putea Hohreal<ov să devină autorul «Comediei Umane»? torie. Ce surpriză i se pre-
găteşte aici englezului pentru
venit un fel de ajutor de
regizor al soţilor Burton 1 1968!
«Furioşii» par să se fi do-
De ce comediile lui Germi
sau ale lui Tognazzi seamănă
din ce în ce mai puţin cu
BALZAC EROU molit. Mulţi şi-au cumpărat
vile în West-End, şi-au găsit
cele de odinioară! Cum se fiecare un loc «at the top»
Pe scriitorul Natan Rîbak estru emerit al artelor, Ti-
şi furia lor s-a transformat
poate ca într-un film de sche- l-am întîlnit la el acasă la mofei Levciuk. regizor la stu-
ciuri ca «Vrăjitoarele», la care treptat, graţios şi spiritual.
Kiev, în biroul său cu pereţii dioul cinematografic din Kiev .
prin filiera lui Lester şi a
au Iucrat De Sica, Visconti, acoperiţi de cărţi. a învins reticenţele mele. În-
fermecătorului să.u «Şpil». Ur-
Bolognini şi Rossi să nu existe - Dacă nu mă înşel, ro- tre timp am «redescoperit»
nici măcar o reuşită! Răspun­ un actor plin de talent, in-
·manul dvs. Greşala lui Honore
sul nu poate fi decît unul teligenţă, sensibilitate, pe Vik- Va fi oare Gabriel/a Licudi - o
singur: «Cinematografia ita- de Balzac tocmai a văzut lu-
tor Hohreakov de la Teatrul nouă Julie Christie?
mina tiparului.
liană este într-o serioasă cri- Mic din Moscova. Şi pentru
ză» . - Este adevărat. A apărut că ţin la convingerile mele,
Stranie această involuţie ·ar­ concomitent în ediţie ruseas- Viktor Hohreakov seamănă
tistică aproape paralelă cu că şi în foi leton în «Lettres teribil cu imaginea pe care
dezvoltarea marilor case de franc;aises». Iar cineaştii noştri o am despre Balzac. De altfel,
filme ale lui Laurentiis sau au început imediat să mă poţi să te convingi : iată fo-
Ponti, cu invadarea pieţei bombardeze cu telefoane. La tografia lui.
mondiale cu produsele cine- început am şovăit . Honore - Dar celelalte personaje!
matografice «made in ltaly» de Balzac este o figură atît - Am mai avut o singură
şi cu creşterea cantitativă a de precis contu rată, cu o propunere în ceea ce pri-
producţi·ei anuale de filme. înfăţişare atît de precis im- veşte distribuţia : pentru ro-
Cea mai importantă do- primată în mintea tuturor, lul Evelinei Ganska a fost
vadă a sărăciei culturale ş i incit aveam dubii în ceea ce invitată Rufina Nifontova de
profesionale a cinematogra- priveşte interpretul princi- la Teatrul Mic - (pe care
fului italian o constituie ple- pal. Bineînţeles, arta machia- spectatorii români o cunosc
tora de westernuri «a l'ita- jului a atins o mare măiestrie, din filmul «Calva·rul» unde
lienne» prin care cîţiva re- dar doream pentru persona- a interpretat rolul Katie~.
gizori ca Sergio Leone, Duccio jul meu un mare actor ... care - ln ce stadiu se află fil-
Tessari sau Corbucci încearcă să şi semene! În concluzie, mul!
să copieze ceea ce era mai De ce a eşuat Visconti? am refuzat să fac acest film. - După o perioadă obo-
rău în westernul american. -Şi totuşi! sitoare de probe de costume,
Pe de altă parte, mulţi re- - Şi totuşi, anul trecut, primul tur de manivelă a
gizori italieni au părăsit , de- perseverenţa cu adevărat dia- fost dat pe platourile stu-
daratsau nu. filmul. Rossellini . bolică a prietenului meu, ma- dioului «Dovjenko» din Kiev,
a renunţat definitiv la el în Singurul cineast care con-
favoarea televiziunii. Recent tinuă lupta îndîrjit şi făr~
şi Ermanno Olmi a realizat să cedeze un pas, ar fi Marco
la televiziunea italiană o serie, Bellocchio, care cu al său Leit-motivul eroilor lui Schlondor{f: se ooate trăi astfel?
de scurt-metraje despre ti- «Cina e vicina» pare a fi
neret, se pare însă destul de îndreptăţit renumel"e pe care
conformiste. l•a cîştigat cu primul său film
Nume noi apar tot mai «Cu pumnii în buzunare». Nimic nu este mai greu
puţine . Mulţi evadează spre ln rest, un mic cerc «avan- de făcut bine decît un al
televiziune. Mingozzi şi gardist» legat de gruparea doilea film. Se pare că după
Ghione au realizat două filme literară «Grup'63» din Roma, succesui mare al «incurcătu­
interesante, un fel de reîn- numai patru cinematografe de rilor elevului Torless», regi·
toarcere la epoca de aur a lui artă într-o ţară cu o produc- zorul Volker Schlondorff, ale-
De Sica,iar tînăra Liliana Ca- ţie de aproape 100 de filme gîndu-şi ca temă un fapt di-
vani a terminat filmul «Sfintul anual, în timp ce Carlo Ponti vers, a reuşit ..
Francisc» pentru televiziune îşi investeşte capitalul în co Filmul său «A trăi cu orice
şi pregăteşte un «Galileu» şi super-producţii rentabile preţ» aminteşte de ultima
si un «Coriolan» în care se (filmul «100 OOO de dolari pen- carte a lui Truman Capote,
~or simţi probabil convinge- tru Ringo» i-a adus un venit best-seller al editurilor ame-
rile probrechtiene ale autoa- de peste 1 miliard de lire ricane. Aceeaşi analiză lucidă,
rei lor. în şapte luni). rece şi obiectivă a unei anu:.

24

https://biblioteca-digitala.ro
matogra ică 1968
-PRODUS ENGLEZ DE EXPORT
ter, «Petula»). Urmaşele ei
sint Vanessa Redgrave şi foar-
te tinăra Judy Geeson, o Mi-
reille Dare londoneză. În ul-
timu I an ea a fost o cam-
pioană sui-generis, turnind
cinci filme, după un debut
strălucit în cel mai ieftin film
al anului, «Domnului , cu dra-
goste», care le-a adus pro-
ducătorilor săi numai de pe
piaţa americană 10 milioane
de dolari.
James Fox pare a fi în pre-
zent unul din cei mai soli-
citaţi actori. După ce va juca
în Anglia alături de Laurence
Harvey şi Rock Hudson va
turna în Italia cu Virna Lisi
într-o comedie poetico-sen-
timentală şi apoi din nou
într-o coproducţie americano-
engleză, «Viaţa lsadorei Dun-
can>> , în care Vanessa va in-
terpreta rolul celebrei dan-
satoare ş i, în sfirşit , rolul
titular dintr-un film închinat
tinereţei lui Winston Chur-
chill.
Eroul «Vieţ i i sportive», Ri-
chard Harris, specializat în
roluri de oameni violenţi, in-
stinctivi şi brutali, culminînd
cu eroul super-negativ Cain
din «Biblia» i la John Huston,
pare hotărit să se pocăi ască,
jucind rolul bunului, înţelep­
O ex-covergir/, azi vedetă : Suzy Kendall. tului şi viteazului rege Arthur.
Frumoasa regină Guinever,
va fi tot Vanessa Redgrave,
maşul lor, intru scuturarea mobilă stil, fără argintărie dar după o competiţie destul
respectabilităţii englezeşti a ~i high-society. de grea cu adversare ca Julie
rămas Peter Collinson, care DeşiLondra este asaltată Christie şi Audrey Hepburn .
împreună cu vedeta sa ex- de c<hippies» şi de mini-jupe, Filme istorice, biografice,
covergirl, Suzy Kendall, a în- studiourile engleze continuă multe filme de aventuri şi ,
ceput turnările la filmul «La
cotitură», după un roman des-
cu seriozitate să lanseze un
alt tip de vedetă decit cel
mai ales, un nou produs en-
glezesc de circulaţie mon- 3 CYBULSKI
pre o fată care hotărăşte hollywoodian (un anti-star, d i ală, starurile al'anglaise. De
să-şi părăsească familia bur- al cărui prototip a rămas la cele consacrate, Paul Sco-
gheză din Chelsea, trecind Julie Christie, recent întoar- field. sau Dirk Bogarde. pină Mult regretatul actor po- e<Disneyland» de Stanislaw
dincolo de Tamisa, în car- să din California, unde a tur- la cele mai noi : Judy Geeson, lonez de renume internaţio- Dygat, în regia lui Janusz
tierul popular Battersea, .fără nat în regia lui Richard Les- lsla Blair sau Gabrielle Licudi. nai , Zbigniew Cybulski, va Morgenstern. Cybulski apare
) apare pe ecran în trei filme aici într-un rol aproape epi-
't:=:z=:$ii111:Zi'limi=:liil:;;m1i1SZl'liaimlii11D1mlliS•i!llBBlliiiiillli&lilllil•lillfl••m!lllf care au fost terminate după sodic, de antrenor sportiv.
il tragica sa dispariţie . «Yovita» a fost premiat pen-
1. Primul dintre aceste fil- tru cea mai bună regie la
ORICE PRET. me, «Cu toată viteza înainte»,
ni-l înfăţişează ca pe un ti năr
marinar vesel şi mincinos, ca-
festivalul din anul acesta de
la San Sebastian. lată ce scrie
presa americană despre acest
mite categorii de tineret, ace- ajung să trăiască cu adevărat dorff, sancţiunea socială ur- re povesteşte aventurile sale film : «Povestea căutări lor a-
eaşi disperată încercare de citeva ceasuri de fericire. Este mează. trăite ş i imaginate, sfirş i nd moroase şi spir ituale ale tînă­
explicare, fără răspun~uri po- aproape un caz de analiză Dar rărnine evidentă între- prin a crede singur în pro- r ului polisportiv este moder-
si bile. sociologică portretul aceste i barea : ci ne poartă vi na exis- priile sale invenţii . Cybulski nă si vie. Nivelul actoricesc
Doi băieţi şi o fată petrec fete «moderne» , înrudită cu tenţei unor astfel de tipuri imprimă filmului un fa rmec est~ de prim rang. Zbigniew
trei zile împreună, uniţi prin e<Darling» a lui Schlesinger, umanei Familial Societatea! special, farmecul unei perso- Cybulski este plin de farmec
dorinţa de a o scăpa pe ea sau cu acele cazuri de la pe- Filmul nu o/ spune, da·r arată' nalităţi complexe cuprinsă in- în rolul de antrenor sportiv» .
de acuzaţia de asasinat şi de riferia umanului descrise de că povestea se intîmplă în- tre dramă şi comedie. O parte ·l. În cel de-al treilea film ,
a o ajuta să şteargă urmele Truman Capote. tr-o ţară care oscilează intre din secvenţe au fost reali- «Asasinul lasă urme», rea-
unei om ucideri aproape acci- Fericirea efemeră a eroilor, teama permanentă de criză zate de St. Lenartowicz î n lizat de Scibor-Rylski, nu vom
dentale. dacă putem numi asta feri- economică şi întoarcerea la Finlanda, Danemarca, Marti- mai auzi vocea lui Cybulski ,
Este un film trist despre cire, este curmată de desco- demenţa naţionalistă . E drept nica, precum şi la Casablanca. mort îndată după filmări. Post-
vi aţa unor oameni care numai perirea adevărului şi, evident, că filmul nu afirmă explicit 2. Al doilea fi Im este «Yo- sincroanele au fost · realizate
pri n această poveste macabră aşa cum ne sugerează Schlon- o anume morală, dar oricum, .. vita», adaptarea romanului de un alt actor.

25
https://biblioteca-digitala.ro
.A

lncepe alt ·an


Zaciu , «Toate pinzele sus».
ZĂRNEŞTI
.
CE FILME ROMÂNESTI ecranizare făcută de Paul Că­
linescu după cartea lui Radu
Tudoran. «Maria şi marea»
de Radu Tudoran si «Recon- SECOLUL
stituirea» de Hori~ Pătraşcu .
VOM VEDEA XX
- Care sint planunle stu-
ÎN 1968? dioului in legătură cu copr~
ducţiile?
DACIA
- Trebuie să ştiţi că foarte
multe firme din străinătate
îşi manifestă interesul faţă
SECOLUL
de studioul nostru şi doresc
Interviu cu Dumitru Fernoagă să colaboreze, sub diferite
forme. cu noi. Astfel. «Co- li
lumna» se realizează în cola-
borare cu o importantă casă
de filme din Berlinul Occi- „ COLUMNA"
Ne-am adresat tovară­ de Petre Sălcudeanu .si folo- dental, iar «Mihai Viteazul»
şului Dumitru Fernoagă, sesc o parte din materialul se va realiza în colaborare cu «Columna» (scenariul:
directorul Studioului Ci- filmat pentru televiziune în o casă de filme din Franţa. in Titus Popovici) nu este filmul
nematografic Bucureşti, ru- 1967 momentul de faţă se poartă care să aibă neapărat nevoie
gindu-l să ne vorbească tratative în vederea unor co- de timp frumos, de soare şi
producţii franco-române, a- cer senin. Povestea lui trece
despre filmele anului 1968. - 1967 a fost un an bogat
Ce vom vedea pe ecrane, in comedii. Ce ne rezervă în vînd la bază subiecte româ- prin toate anotimpurile; deci,
acest sens 1968? neşti. Este vorba de cO făclie echipa aştepta iarna cu toate
ce se pregăteşte în redac-
ţia de scenarii, ce planuri
de Paşti» după Caragiale, în pregătirile făcute. Numai că
are studioul în legătură - Vom continua seria co- regia lui Iulian Mihu, şi o iarna a venit cu trei zile mai
cu producţia lui pe anul mediilor cu : «Pantoful Ce- comedie muzicală regizată de devreme. Peste Castrul şi.
1968? nuşăresei» - o comedie cu Cezar Grigoriu. În colaborare Forumul roman din apropie-
subiecc modern, cu multe ga- cu o firmă vest-germană vom rea Zărneştilor a nins cu
guri şi multe numere muzi- realiza «Pilotul de pe Dunăre» trei zile mai devreme - faţă
- Ce filme romaneşti vor cale, şi care marchează reîn- (după Jules Verne). Cu cine- de planurile echipei. Panica
vedea lumina ecranului in 1968? toarcerea regizorului Jean matografia italiană se desfă­ însă nu a fost decît a mea -
şoară nenumărate tratative. pentru soarta reportajului. A
Georgescu. Scenariul, Al. Cu-
. - «Să începem cu cele lescu şi Jean Georgescu. O Cele mai interesante pro- doua zi s-a filmat. Ca şi cum
două epopei: «Columna» pe altă comedie - al cărei titlu
iecte sînt «Ovidiu» şi « Wa- zăpada nici n-ar fi fost acolo,
un scenariu de Titus Popovici nu s-a fixat încă nici măcar terloo», în colaborare cu casa ca şi cum frigul n-ar fi existat,
în regia lui Mircea Drăgan - provizoriu - va fi coproduc- de filme Oino de Laurentiis, în Forumul roman s-a instalat
film care se află în lucru - ţia româno-iugoslavă in regia
«Benvenuto Cellini» şi multe, travellingul, Antonella Lualdi aldi să-şi aşeze mantia în-
şi «Mihai Viteazul», scenariul lui Francisc Munteanu (care multe altele. Studioul nostru - Andrada şi Ştefan Ciobo- tr-un anumit fel, şi s-a filmat.
îşi propune să-şi pună la dispo- tăraşu - Ciungul au fost Andrada i-a cerut Ciungului
Titus Popovici, regia Sergiu e şi co-scenarist din partea
ziţie capacităţi le suplimenta- machiaţi, îmbrăcaţi şi poftiţi să-l ucidă pe Tiberius, de
Nicolaescu. «Mihai Viteazul » română) . Tot în anul acesta
va fi un film în două părţi, va ieşi pe ecrane vodevilul re de producţie pentru rea- în cadru, Nicu Stan s-a insta- atîtea ori de cite ori a fost
deci se va termina probabil ţărănesc «Patru zile de vară»,
lizarea unor filme comandate lat în spatele aparatului, Sil- nevoie pentru asigurarea ca-
către sfirşitul anului. Două debutul regizoral al lui Ion de diferiţi producători din viu Dimitrovici - regizorul drului. Nimic nu arăta altfel
ecranizări: «Enigma Otiliei» Niţă pe un scenariu de Fănuş
străinătate . În această catego- secund al filmului - a cerut decît la o filmare normală.
pe un scenariu de Ioan Gri- Neagu şi «6+4», comedie rie intră şi superproducţia să fie linişte, Mircea Drăgan · Atîta doar că, între două
gorescu în regia lui Iulian sportivă scrisă de Al. Struţea­
«Lupta pentru Roma», reali- a rugat-o pe Antonella Lu- reluări, Antonella Lualdi era
Mihu - filmul se află într-un nu şi Emanuel Valeriu ; regia : zat pentru firma C.C.C.-Film-
stadiu destul de avansat - Aurel Miheles. kunst din Berlinul de vest.
şi «Baltagul» - scenariul şi Mircea Drăgan - regizoru/: lnceputul bătăliei
regia Lucian Pintilie. De fapt - Ce se pregăteşte in re- - Ce probleme vă preocupa
tot în categoria ecranizărilor dactia de scenarii? În special În anul acesta?
poate fi clasat şi filmul «Tine-
reţe fără bătrîneţe», scris şi - Spre deosebire de alţi
regizat de Elisabeta Bostan, ani redacţia de scenarii a - in primul rînd ne preo-
care prelucrează citeva din lucrat intens în ultima vreme cupi!. ridicarea calităţii filmu-
basmele noastre populare. pentru a definitiva planul te- lui românesc. Ne propunem
Anul acesta vor mai ieşi matic pe anul 1968--69. Ne ca în anul acesta să realizăm
pe ecrane şi două filme inspi- aflăm la acest început de an mai puţine filme din genul
rate din opera lui Mark Twain. în care f2 filme din i6 cite comediilor ieftine şi fără pro-
Este vorba de «Aventurile lui vom produce se află iii dife- bleme, selecţionînd mai bine
«Tom şi Huck» şi «Moartea rite faze de realizare, iar - şi avînd şi din ce - acele
lui Joe Indianul», filme pe pentru restul de patru avem scenarii care sil. aibil. o pro-
care studioul nostru le-a rea- posibilitatea să selecţionăm blematică interesantă - în
lizat pentru firma Franco-Lon- dintr-un număr destul de special contemporană, să rea-
don-Film Paris. Versiunile ci- mare de scenarii pe cele lizăm filme care atît prin me-
nematografice pentru ecran mai bune. Printre scenariile sajul cit şi prin calitatea lor
normal vor fi realizate de la care se lucrează în prezent artistică, să placă publicului
Mihai Iacob după un scenariu sînt: «Bălcescu» de Mircea din ţară şi străinătate.

26
https://biblioteca-digitala.ro
sa păşim cu dreptul
\,,/

î nfăşurată în blănuri, iar Şte­ riu , probabil că aş reuşi o înainte despre personajul era gata. Pe frontonul lui se aş citi scenariul. E ca şi cum
fan Ciobotăraşu îşi scotea pagină de antologie cinema- său: «Tiberius e un erou în ridica o statuie - construc- aş citi filmul. Încerc să desci-
şi a doua mînă la iveală, tografică. Aş vrea cel puţin adevăratul înţeles al cuvîn- torii daci şi romani izbuc- frez în notaţiile tehnice (p.p,
pentru ca să-şi pună pe cap să-l aduc la numitorul co- tului. Un om foarte dur, obiş ­ neau în urale, Tiberius îşi p. g., trav.) imaginea, aşa
o căc i ulă. mun al poporului nostru care nuit să distrugă, obişnuit să tră i a cu voluptate prima vi c- cum încerc, din replici ş i
î nseamnă omen ie, ospitali- cucerească victorie după vic - to+ie paşnică, în timp ce situaţii, să percep tensiunea,
Cine e Andrada? «An- tate, bun simţ şi o mare torie. De fapt este un război ­ Ciungul se temea, în inţelep ­ ritmul, sufletul filmului. În-
drada - spune Antonella experienţă filtrată de secole nic convins care devine cu ciunea lui, pentru soarta tr-adevăr, personaju l Andra-
Lualdi - este o nobilă dacă, prin nişte lacrimi. T itus Po- timpul un pacifist la fel de acestei victorii. Sus, pe sche- da este foarte frumos aşa
o femeie extraordinară şi un povici ci nd a spus: Ciungul, convins. Dragostea lui pen - le, figuraţia numai în cămăşi cum i i povestea Antonella
om de mare ţinută morală. a spus tot despre oameni tru Andrada ii face să des- şi pantaloni, cu capu l desco- Lualdi. lntr-adevăr , Ciungul
Dragostea ei pentru romanul şi timpuri. copere bucuria de a construi , perit, trebuia să clocotească este cel care «ţine în mină
Ti berius n-o poate face să Ana Stan retuşează pu - bucuria de a dărui, de a se de entuziasm . Pe treptele naşterea unui nou popor».
uite cine e şi care-i sînt înda- ţin machiajul Antonellei dărui pe sine, vieţii. Şi cred Forumului, figuraţ i a spec i ală Îl descopăr pe Geruia, sluji-
toririle. E un personaj foarte Lualdi, apoi Andrada ii că singurul lucru valabil pen- alcătuită din acto ri în roluri torul credincios al lu i De-
frumos pe care-l î nţeleg şi-l .cere - pentru ultima oară tru un om este să se dăru ­ de nobili ş i ţăran i daci, ofiţeri cebal. E monumental. E o
iubesc pentru că îmi seamă­ - Ciungulu i să-l u ci dă pe iască. Dacă nu, e «ca şi cu m şi soldaţ i roman i, se îmbră­ forţă oarbă - ca forţele na-
nă. Avem acelaşi tempera- Tiberius. Andrada e indir n-ar ti trăit , ca şi cum n-ar ţi şa cu o frenezie pe care turii - e implacabil şi înfrico-
ment, aceleaşi reacţii - une- j i tă şi hotărită să se fa că fi trecut pe pămintul acesta». Mircea Drăgan o dorea me- ş ător. (llarion Ciobanu avea
ori v iolente alteori raţionale ascultată . Este într-unul din reu mai fierbinte. Entuzias- să spună mai tîrziu despre
- e făcută din acelaşi ames- momentele ei de v i olenţă ne- mul era mare şi general. Dar personajul său : «Geruia e de
tec de inţelepciune şi in- chibzuită . Ciungul o înfruntă care e regizo rul ca re să se fapt un simbol. El reprezin tă
stinct ca şi mine». cu calmul şi inţelepciunea Sărbătoarea Forumului. mulţumească cu primul val întreaga îndi rjire a poporu lu i
«Ciungul» - spune Ştefa n celui care ţine în m i n ă naş ­ Bucuria de a dărui ceva de entuziasm? Se repetă dac, dorinţa lui de a rămîne
Ci obotăraşu -e un personaj terea unui nou popor. vieţii , oamenilor, Richard pînă cind Mircea Drăgan pe acest pămî nt. Nu e conti-
foarte omenesc, adinc înfipt Richard Johnson - T iberius, Johnson avea s-o trăiască se declară mulţumit şi nuatorul lu i Decebal ci tot
in pă mint, legat de pămint. deşi nu va filma decit peste în pielea personajului său , toată lumea pleacă acasă . ce a rămas· puternic şi setos
Îi li pseşte numai o mină. un ceas, stă , împreună cu un ceas mai tîrziu , interpre- Rămîn , în Forum, oamenii de libertate în Dacia cucerită
În cealaltă ţine independenţa toată lumea, urmăr i nd împre- tind scena numită «sărbăto­ însărcinaţi să cureţe zăpada de ro mani.») Încep să reau
statul ui dac şi naşterea unui ună cu toată lumea, scena rirea Forumului». Forumul, pentru filmarea de a doua zi. să ştiu cit mai mu - dacă
nou popor. Dacă aş reuşi care se turnează. Îmi aduc prima construcţie de pace, În drum spre Braşov citesc se poate tot - es ra
>ă- 1 fac aşa cum e în scena- aminte ce-mi spunea cu o zi primul lăcaş al noului popor, decupajul. Nu e ca ş i cu m lumna>. Cu

27
https://biblioteca-digitala.ro
costumele? Cum au fost gîn- fantezie de costum, merge
dite decorurile? Cum va fi în urma unei documentări
imaginea? Aş vrea să ştiu foarte precise, pentru că, la
dacă s-ar putea, şi cum va orice film, îţi poţi permite să
fi montajul. fantazezi, dar la acesta, do-
cumentul trebuie să stea -
cred - înaintea fanteziei .»
Costumele. Ileana Oro-
veanu povesteşte: «Am în-
ceput prin a fotografia figu- Decorurile. Arhitectul Li-
rile de pe Columna lui Traian. viu Popa povesteş.te: «Ca şi
Figuri întregi, detalii, detalii in cazul «Dacilorn, «Colum-
la detalii. 80 de fotografii. na» nu se putea bizui - în
Totul a fost desenat apoi - ceea ce priveşte decorul -
sub lupă - pînă la ultimul pe date strict istorice, pe
amănunt. De altfel tot timpul documente, pentru că docu-
am avut surpriza - exami- mente nu există decît într-o
nînd portul de pe Columnă­ foarte mică măsură. Ca să se
să găsim elemente vestimen- ajungă la realizarea unor con-
tare care s-au păstrat pînă în strucţii în care eroi de acum
ziua de azi. Opincile cu gur- 1800 de ani să se mişte ca
gui se poartă şi azi în regiu- în mediul lor, a fost nevoie
nea Cărbunarilor. Cioarecii, mai degrabă de o aprofun-
la lungimea de două picioare. dare a cunoştinţelor de ordin
care se încreţesc apoi pe economic, politic, social, fol-
picior, se mai poartă si astăzi. cloric chiar, cu tot ce presu- Amza Pellea- Decebal, Sidonia Manolache - Zia şi I/arian Ciobanu - Geruia -«în civil»
lia se purta pe atunci pînă pun ele ca influenţă din afară
la pămînt şi cu mîneci lungi. şi putere de selecţionare a
Pe deasupra se punea încă acestor influenţe. Apoi a tre-
o cămaşă cu mîneci scurte buit să mă «transpun» în
şi bufante. Şi femeile şi băr­ epoca respectivă, să-mi în-
baţii purtau învelitori - o chipui că am fost rînd pe
influenţă a mantiei greceşti rînd constructor roman, co-
- drapate şi prinse pe umăr merciant grec, arhitect, pic-
cu o fibulă. Am întrebuinţat tor, mester cioplitor, si pe
~ pe cit am putut - numai urmă , să fiu toţi la un loc,
ţesături autentice chiar şi să mă ciocnesc în această
pentru figuraţie . Ce s-a putut multiplă personalitate şi să
cumpăra în sate, am cumpă­ asist la rezultatul acestei Ştefan Ciobotăraşu - Ciungul - lot, despre oameni şi timpuri
rat, ce nu am dat la ţesut la ciocniri, care au fost primele
mănăstiri şi la Fondul Plas- aşezări daco-romane. Pe
tic. Cînd au fost gata, toate scurt, am fost nevoit să fac
costumele au fost arse, tă ­ un mare efort de imaginaţie,
iate, spintecate, prăfuite - să fantazez pe cit se poate
Mircea Drăgan rupe şi taie realist, pe baza acelor foarte
tot ce i se pare scos din puţine documente istorice.
cutie - pentru ca să nu se- Trebuie să spun că la baza
mene a costum de film, ci să concepţiei mele se află uriaşa
aibă aerul acela de lucru moştenire lăsată de strămoşii
purtat, trecut,o dată cu eroul, noştri; formidabila lor forţă
prin toate încercările. Pen- de creaţie.dovedită din plin
tru armată dacă am păstrat de-a lungul celor două mii
costumele făcute de Horten- de ani aproape, moştenire
sia Georgescu la «Dacii» - pe care am dori să o facem
minus blănurile pe care le cunoscută lumii, pentru a
voi întrebuinţa pentru armata ne arăta demni de ea.
barbară - costumele roma- S-au ales apoi locurile cău­
nilor însă am hotărît împreu- tind ca ele să fie cit mai
nă cu Mircea Drăgan şi Nicu asemănătoare celor de pre-
Stan să aibă altă culoare, un cisă indicaţie istorică - care
cărămiziu - care se potri- sînt inaccesibile. N-am omis
veşte mai bine peisajului de nici faptul că un film are şi
toamnă. Pentru prima oară un proces de producţie, că
in acest film vor apare roma- necesită deplasarea unei
nii în pantaloni. Armata ro- echipe foarte mari, cu utilaje
mană era după cucerirea grele, că o deplasare înseam-
Germaniei şi frigul din nă şi timp pierdut şi cheltu-
nord îi obligase să adopte ieli mari, deci am căutat ca
pantalonii - de fapt un aceste locuri să nu fie, pe
fel de pantalon pescă­ cit se poate, la distanţe mari
resc din stofă groasă unul de celălalt. Aici, la Zăr­
î nşirat într-o parte pe un neşti avem Castrul roman,
şnur. în loc de sandalele For.umul, şcoala. Puţin mai
cunoscute, romanii vor purtil încolo, la Rîşnov, cetatea
cisme lungi pînă la genunchi, Sarmisegetuzei. La Cristian,
ajustate pe piciorul înfăşurat coliba părăsită în care se re-
in blană. În general, tot ce e fugiază Decebal, şi coliba

28
https://biblioteca-digitala.ro
să' fac de la un capăt la altul gine a secolului li. Cine îmi senzaţia că acolo la Zărneşt i
material antologic, aş face. poate spune cum era acea se naşte un film. Nu ştiu
Dar ştiu că n-am să pot. Aş imagine? Cine îmi poate da exact de unde şi cum mi s-a
vrea · să fac în «Columna», mie paleta Daciei? Nimeni. creat această senzaţie. Poate
ceea ce a făcut Andreescu Şi atunci, din ceea ce a scris lectura decupajului, poate
in pictură. Poate pentru că Titus Popovici, din caracte- cele două scene pe care
in afară de film, - mai bine rele eroilor lui, trebuie să le-am văzut turnîndu-se,
spus cînd fifmul îmi permite găsesc acea imagine-poate poate declaraţiile pasionate .
- pictez. Dacă m-aş mai dură, atunci cînd e vorba de ale actorilor şi ale membrilor
naşte odată, cred că aş fi Geruia - diafană atunci cînd echipei. Poate totu l la un loc,
întîi pictor şi după aceea o descrie pe Zia - plină de plus încă ceva: expresia ne-
operator. E minunat să ai bun simţ cind e vorba de înduplecată cu care Mircea

Richard Johnson - Tiberitis - bucuria de a dărui ceva oamenilor

lui Tiberius ... Castrul roman Vale, refugiul dacilor «din


- ca aşezare - este bine- valea auriferă» construit la
cunoscut din documente. Bicaz, peştera în care Geruia
Dar nefiind vorba de un ii creşte pe viitorul rege -
Castru în plină acţiune răz­ amenajată chiar la Peştera­
boinică ci de cel al garnizoa- şi, în decorul natural al Ba-
nelor lăsate de Traian pe belor, un loc arid, numai
pămîntul Daciei, garnizoane piatră şi cer, în care ultimul
hărţuite de daci şi chinuite rege al dacilor, moare, în-
de clima rece, am presupus fruntînd imposibilul. Partea
că romanii şi-ar fi ales un practică şi realizarea decoru-
loc mai adăpostit, cum e rilor am început-o concomi-
acesta de la poalele unui tent în mai multe puncte, cu
deal. Forumul, bineîn- ajutorul devotat al asisten-
ţeles că nu putea fi un su- ţilor mei Ioana Cantuniari
perb exemplar de construc- ş i Szabo Zoltan. Binecuvîn-
ţi e romano-italică. El a fost tarea acestor decoruri ne-a
construit din greu, cu mate- dat-o consultantul filmului Richard Johnson, Antonella Lua/di şi· Mircea Drăgan - un moment de linişte
riale locale - piatră şi lemn prof. Constantin Daicoviciu
- şi cu concursul construc- care le-a găsit plauzibile».
torilor daci. Intre el şi un Cum va fi imaginea «Co- numai culorile, pensulele, Ciungul. Şi din totul trebuie Drăgan stătea acolo în frig
Forum italic, trebuia deci să lumnei». Ooeratorul Nicu pînza şi - in cap - ceea ce să iasă imaginea Daciei la rugind, cu voce calmă să se
fie o deosebire„. Din com- Stan spunea: «Aş vrea să vrei tu să spui cu ele. Dar anii o sută şi.. . Trebu ie, pen- repete un cadru, să se ridice
plexul lui fac parte: Arcul fac ceea ce n-au făcut alţii. ca să faci acelaşi lucru în tru că ei au trăit, au existat încă odată statu ia, să se
de Triumf, Templul, Palatul Toţi vrem să facem ceva film - să pictezi cu peliculă aici, chiar dacă documen c ureţe zăpada pentru a doua
guvernamental, micul cartier mare şi nemaipomenit de - îţi trebuie o forţă de selec- tele sini pu ţi ne şi informar« zi. Era ceva nou în calmul lui
de locu i nţe în plină dezvol- frumos, ceva ce nu s-a făcut, ţionare extraordinară. Natura sărac.i ...-y' proverbial, ceva care s-ar
tare, cartierul comercial , sau dacă s-a făcut, nu aşa e policromă, dar policromia Fi n a I. Ştiu că nu e bine, putea numi: certitudine.
şcoala , parcul. Mai există cum ne închipuim noi că se ei nu trebuie să iasă tărcată, ştiu că nu trebuie, ştiu că e
apoi - construite sau ame poate. Cred că fără ambiţia încărcată, ci de o simplitate periculos să-ţ i comunici im- Reportaj: Eva SJRBU
najate - diverse a ş ezări da- asta nu se poate tră i , nu sto uriaşă. Noi avem nevoie de presiile despre un film aflat Foto:
cice: la Re meţi ş i Stîna de poate crea. Dacă aş putea o imagine arhaică . O ima- de-abia în lucru. Totuşi am Aurel MIHAILOPOL

29

https://biblioteca-digitala.ro
Cu Jean Gabin .
într-un parking subteran

«Domnul» filmului francez şi Dany Carrel

Al 3-lea subsol al parking- fi cîntărit în cuvinte. echipa regizorului la imagine i mediată». nu îţi vorbeşte însă de el, ci
ului subteran care străpun­ 'Cu ochii de un albastru (Maurice Fellous, Alain Bo- despre Gabin, alături de ca-
ge temeliile Parisului la în- intens, cu părul albit, cu isnard) şi care, în schimb; ACTORII re joacă. A fost solicitat în
tretăierea bulevardului Haus- silueta desenată în linii apă- , şi-a impus echipa lui la su- mai multe filme de acţiune,
smann cu strada Du Berri. sate, chiar greoaie, Gabin net - a început să-i acorde «Felix Marten>i, este la al poliţiste, ln ceea ce numim
4

Autostrade din beton, care stătea chircit pe un scaun în încredere. 22-lea film al său. A lucrat filme comerciale. Imparţial ,
nu vor vedea niciodată lu- spatele aparatului şi dădea Doar gazetarii, neîmpăcaţi cu Henri Colpi, Rene Cle- iţi explică de ce admiră pe
mina zilei, taie ciudate ser· din off replica lt1i Felix Mar- cu tăcerea lui, se înclină în ment, Henri Verneuil, Louis Truffaut, Chabrol, Godard,
pentine creînd spaţiul vital ten. Pentru că Gabin, din faţa talentului, dar adaugă ' Malle («Ascensor pentru eşa­ ·Lelouch pentru ceea .ce au
maşinii, monstrul modern scrupulozitate profesională, · repede: «Gabin: un ursuz, fod») . Privindu-l sub lumina .adus nou cu «valul» lor.
cu graţie de felină, căruia nu acceptă să post-sincro- un antipatic». Şi poate ei au reflectoarelor, repetînd o sce- Despre «Frederic de Pas-
locul de sub cerul liber nu-i nizeze. Tntotdeauna prezent dreptul s-o spună. Numai că nă în care îşi încleşteaz ă quale» toată lumea ştie că
mai ajunge. pe platou, dă replica parte- în faţa lui Gabin-actorul, Ga- faţa într-un surîs cinic, sub este o vedetă care «urcă».
Al 3-lea subsol al parking- nerului, chiar atunci cînd bLn-personajul,este greu să care îşi piteşte laşitatea pri- Scenograf de film de aproa-
ului serveşte, pentru o zi; acesta ocupă singur ecranul. te mai simţi gazetar. Bagheta vindu-l pe el, gangsterul din pe 14 ani, a fost deodată dis-
drept decor natural filmului Şi tot pe platou, se ascultă majoră a talentului său te «Paşa», căutai în zadar să tribuit de Robert Enrico în
«Paşa». apoi să vadă dac;ă e mulţumit metamorfozează repede în reg~seşti trăsăturile lui Felix «La belle vie» (Viaţa e fru-
_ «Paşa» este, mai întii, pri- de felul în care a spus «da», spectator. Un ursuz, un anti- Marten de acum 10 minute, moasă). Filmul, dezbătînd
mul ·film pe care Lautner îl «nu», sau oricare alt cuvînt. patic. Poate. Dar mai întîi un cîn.d, într-o pauză, fredona problemele războiului din Al-
face cu Jean Gabin. Gabin nu vorbeşte, dar Fe- covîrşitor actor. colegilor ultima me1oa1e geria, nu a fost primit prea
lix Marten, Jean Gaven, Fre- compusă de el pentru caba- călduros de producători ,
«DOMNUL» FILMULUI deric de Pasquale - parte- CE ESTE «PASA»? retul-teatral «La Belle epo- dar a obţinut prestigiosul
nerii lui din «Paşa» îţi vor- que», unde apare în fiecare premiu Jean Vigo. De atunci
«Domnul» filmului francez besc despre el. . Spun cum 1 «Paşa» este un film poli- seară. «Sînt un actor, dar Frederic de Pasquale s-a
era acolo. Dar el nu dialo- este cu adevărat «copain», ţist. Cu gangsteri şi cu un prima mea profesie, şi cea lansat ca actor şi filmează
ghează cu gazetarii. li igno- cum fiecare . gest al lui a «hold ·up». Cu urmăriri şi mai îndrăgită.este aceea de într-una. Cu Averty, cu Do-
ră, pe ei şi publicitatea pe fost şi rămîne o şcoală, cuni crime. Şi cu Dany Carrel, cintăreţ-poet». Şi el a fost niol Valcroze, cu Dirk San-
care o reprezintă. a juca cu el este o bucurie, care în ziua aceea nu filma. unul dintre acei care, în anii ders-coregraf, la primul său
Cînd nu dă replic~. Gabin de mult rivnită, o împlinire Pe platou era numai scaunul de glorie ai ye-ye-ului, s-au
film.
tace. Tace şi se plimbă mă­ profesională. ei, din pînză cadrilată: roşu străduit ca literatura, poezia,
.runt, preocupat. Dar cu ochii Georges Lautner nu se şi negru, cu plăcuţa cu nu- cuvîntul să nu dispară din Frederic de Pasquale du-
sfieşte să-ţi spună cum, la mele ei agăţată de spetează . melodie: blează în gen pe Belmondo,
lui Gabin, şi cu privirile din
ochii lui 1 şi blinde şi aspre, început, Gabin nu avea în- Scaunul pe care în ziua ace- Pitite de fumul pipei, se ii lipseşte însă ceva din că l ­
şi ironice şi înţelegătoare, credere în el. Cum urmărea ea nimeni nu s-a aşezat. zăreau surisul de ştrengar dura acestuia. Dar cînd o
zilnic montajul, sunetul şi «Paşa» este o comedie dra- şi trăsăturile, ceva mai ma- vedetă «urcă», toată lumea
nimeni, nici chiar el însuşi
nu te poate împiedeca să materialul filmat. Cum în sfîr- matică, ne spune regizorul, · ture, ale unuia dintre băieţii se dă în lături şi aşteaptă
să vadă cit de sus va ajunge.
dialoghezi. Tnfăţişarea lui de şit el, regizorul, a încetat să în care încerc să abandonez acelui film care s-a numit
urs sălbatic cu mişcări mol ~ se teamă de încetineala jocu- convenţia filmului poliţist. Nu «Dacă toti tinerii din lume»- ln parking-ul subteran , fil-
come ascunde o nervozitate lui lui Gabin, care de fapt atit în sensul intrigii, cit în chipul lui «Jean Gaven». marea continuă. O filmare
preocupată, o nelinişte crea- are un reflex de joc deosebit punerea în pagină, care va A făcut 48 de filme. A tur- ca toate celelalte. Dar la
toare, un instinct dramatic, de dinamic. Şi cum Gabin fi şocantă, printr-o decoraţie nat cu Delannoy, Cayatte, care, am întîlnit pentru prima
rofund, care cu greu poate - care cu greu a acceptat care anticipează realitatea Clouzot, Allegrei. Modest, dată, personajul: Gabin.

30
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
https://biblioteca-digitala.ro
,T REI
ORI
BUCUREŞTI

CU: Ioana Casetti, Traian S •


Sereda, ·Irina Birlădean u , Io
.Dumitriu în ATER IZARE FO

Ion Pacea, Dana Comnea.


Doina Patrich i, Comei P
Ghiţulescu ,
larodara ·
ÎNTOARCEREA.

Abonamentele se fac la toate oficiile


po~tale din ţară, la factorii poştali
si d i fuzorii voluntari din i ntreprinderi
si institu~ii:

Exemplarul S lei

https://biblioteca-digitala.ro
a.
~

ANULV i (61)

ne
rev1stt lunari

ma
de culturi

c i n e m 1 t o·- g r 1 f

https://biblioteca-digitala.ro

S-ar putea să vă placă și