Sunteți pe pagina 1din 97

Cuprins

CAPITOLUL 1 INFIINTAREA, ORGANIZAREA SI CONDUCEREA SOCIETATILOR FARA SCOP LUCRATIV ....................................................................................................................................2 1.1. INFIINTAREA SI ORGANIZAREA ASOCIATIILOR SI FUNDATIILOR................................................2 1.1.1. Infiintarea si organizarea asociatiilor................................................................................2 1.1.2. Infiintarea si organizarea fundatiilor .................................................................................5 1.2. ASPECTE GENERALE CU PRIVIRE LA CONTABILITATEA SOCIETATILE FARA SCOP LUCRATIV....7 1.3. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII PATRIMONIULUI ........................................12 1.4. PARTICULARITATI FISCALE PENTRU INSTITUTIILE FARA SCOP LUCRATIV ..............................17 1.4.1. Impozitarea profitului realizat din activitatea fara scop patrimonial desfasurata de asociatii si fundatii...........................................................................................................................17 1.4.2. Impozitarea cu TVA a asociatiilor si fundatiilor..............................................................19 CAPITOLUL 2 CONTABILITATEA CAPITALURILOR, APORTURILOR SI REZERVELOR ....................................................................................................................................................................23 2.1. DELIMITARI TEORETICE PRIVIND CAPITALURILE, APORTURILE SI REZERVELE ...............................23 2.2. FLUXURI CONTABILE GENERATE DE CAPITALURI ...........................................................................25 CAPITOLUL 3 CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR .............................................................37 3.1. DELIMITARI TEORETICE PRIVIND IMOBILIZARILE ...........................................................................37 3.2. FLUXURI CONTABILE GENERATE DE IMOBILIZARI ..........................................................................43 CAPITOLUL 4 CONTABILITATEA STOCURILOR SI A PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE...............................................................................................................................................52 4.1. 4.2. DELIMITARI TEORETICE PRIVIND STOCURILE SI PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE ...............52 FLUXURI CONTABILE GENERATE DE STOCURI SI PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE ..............57

CAPITOLUL 5 CONTABILITATEA TERTILOR............................................................................64 5.1. 5.2. 5.3. 5.4. 5.5. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU FURNIZORII .................................................................64 CONTABILITATEA DECONTARILOR CU CLIENTII ......................................................................67 CONTABILITATEA DECONTARILOR CU PERSONALUL ..............................................................69 CONTABILITATEA ASIGURARILOR SOCIALE SI PROTECTIEI SOCIALE ......................................71 CONTABILITATEA DECONTARILOR CU BUGETUL STATULUI....................................................73

CAPITOLUL 6 CONTABILITATEA TREZORERIEI.....................................................................82 6.1. 6.2. NOTIUNI TEORETICE PRIVIND TREZORERIA .............................................................................82 FLUXURI CONTABILE GENERATE DE TREZORERIE ...................................................................83

CAPITOLUL 7 CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR............................88 7.1. 7.2. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR .........................................................................................88 CONTABILITATEA VENITURILOR .............................................................................................92

BIBLIOGRAFIE: ....................................................................................................................................97

Capitolul 1 Infiintarea, organizarea si conducerea societatilor fara scop lucrativ

1.1. Infiintarea si organizarea asociatiilor si fundatiilor


1.1.1. Infiintarea si organizarea asociatiilor

Asociatia este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei intelegeri, pun in comun si fara drept de restituire contributia materiala, cunostintele sau aportul lor in munca pentru realizarea unor activitati in interes general, al unor colectivitati sau, dupa caz, in interesul lor nepatrimonial. Asociatia dobandeste personalitate juridica prin inscrierea in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul. In vederea dobandirii personalitatii juridice, membrii asociati incheie actul constitutiv si statutul asociatiei, in forma autentica sau atestata de avocat. Actul constitutiv trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente: datele de identificare a membrilor asociati: nume sau denumirea si, dupa caz, domiciliul sau sediul acestora; exprimarea vointei de asociere si precizarea scopului propus; denumirea asociatiei; sediul asociatiei; durata de functionare a asociatiei pe termen determinat, cu indicarea expresa a termenului, sau, dupa caz, pe termen nedeterminat; patrimoniul initial al asociatiei; activul patrimonial, in valoare de cel putin un salariu minim brut pe economie, la data constituirii asociatiei; poate fi alcatuit din aportul in natura si/sau in bani a asociatiilor; componenta nominala a organelor de conducere, administrare si control ale asociatiei; persoana sau, dupa caz, persoanele imputernicite sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii juridice; semnaturile membrilor asociati. 2

Statutul asociatiei trebuie sa cuprinda, pe langa elementele din actul constitutiv, si urmatoarele: precizarea scopului si a obiectivelor asociatiei; modul de dobandire si de pierdere a calitatii de asociat; drepturile si obligatiile asociatilor; categoriile de resurse patrimoniale ale asociatiei; atributiile organelor de conducere, administrare si control ale asociatiei; destinatia bunurilor, in cazul dizolvarii asociatiei.

Oricare dintre membrii asociati, pe baza unei imputerniciri, poate formula o cerere de inscriere a asociatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala urmeaza sa-si aiba sediul. Respectiva cerere trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente: actul constitutiv; statutul asociatiei; actele doveditoare ale sediului si patrimoniului initial; dovada disponibilitatii denumirii eliberata de Ministerul Justitiei sau, dupa caz, refuzul motivat al eliberarii acesteia. Asociatia devine persoana juridica din momentul inscrierii ei in Registrul asociatiilor si fundatiilor. In termen de 3 zile de la depunerea cererii de inscriere, judecatorul desemnat de presedintele instantei verifica legalitatea documentelor si dispune inscrierea asociatiei in Registrul asociatiilor si fundatiilor. Asociatia isi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, cu un numar minim de 3 membri, organe de conducere proprii si un patrimoniu distinct de cel al asociatiei. Filialele sunt entitati cu personalitate juridica, putand incheia, in nume propriu, acte juridice in conditiile stabilite de asociatie prin actul constitutiv al filialei. Ele pot incheia acte juridice de dispozitie, in numele si pe seama asociatiei, numai pe baza hotararii prealabile a consiliului director al asociatiei. Filiala se constituie prin hotararea adunarii generale a asociatiei. Personalitatea juridica se dobandeste de la data inscrierii filialei in Registrul asociatiilor si fundatiilor. In vederea inscrierii filialei, reprezentantul asociatiei va depune cererea de inscriere, impreuna cu hotararea de constituire a filialei, statutul, actul constitutiv,

actele doveditoare ale sediului si patrimoniului initial ale acesteia, la judecatoria in a carei crcumscriptie teritoriala urmeaza sa-si aiba sediul filiala. Asociatia isi poate constitui sucursale, ca structuri teritoriale fara personalitate juridica. Sucursalele se constituie prin hotarare a adunarii generale. Sucursalele desfasoara activitatile date in competenta de catre asociatie. Organele de conducere ale asociatiei sunt: adunarea generala; consiliul director; cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori.

Adunarea generala este organul de conducere, alcatuit din totalitatea asociatilor. Competenta adunarii generale cuprinde: stabilirea strategiei si a obiectivelor generale ale asociatiei; aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil; alegerea si revocarea membrilor consiliului director; alegerea si revocarea cenzorului sau, dupa caz, a membrilor comisiei de cenzori; infiintarea de filiale; modificarea actului constitutiv si a statului; dizolvarea si lichidarea asociatiei, precum si stabilirea destinatiei bunurilor ramase dupa lichidare; orice alte atributii prevazute in lege sau in statut.

Consiliul director asigura punerea in executare a hotararilor adunarii generale. El poate fi alcatuit si din persoane din afara asociatiei, in limita a cel mult o patrime din componenta sa. In exercitarea competentei sale, consiliului director: prezinta adunarii generale raportul de activitate pe preioada anterioara, executarea bugetului de venituri si cheltuieli, bilantul contabil, proiectul bugetului de venituri si cheltuieli si proiectul programelor asociatiei; incheie acte juridice in numele si pe seama asociatiei; aproba organigrama si politica de personal ale asociatiei, daca prin statut nu se prevede altfel; indeplineste orice atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala. 4

Actul constitutiv al asociatiei poate prevedea numirea unui cenzor sau a unei comisii de cenzori. Daca numarul asociatilor este mai mare de 15, numirea unui cenzor este obligatorie. Acesta poate fi o persoana din afara asociatiei. Pentru asociatiile cu mai mult de 100 de membri inscrisi pana la data intrunirii ultimei adunari generale, controlul financiar intern se exercita de catre o comisie de cenzori. Comisia de cenzori este alcatuita dintr-un numar impar de membri. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori. Cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil, in conditiile legii. In realizarea competentei sale cenzorul sau, dupa caz, comisia de cenzori are urmatoarele atributii: verifica modul in care este administrat patrimoniul asociatiei; intocmeste rapoarte si le prezinta adunarii generale; poate participa la sedintele consiliului director, fara drept de vot; indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de adunarea generala.

1.1.2. Infiintarea si organizarea fundatiilor

Fundatia este subiectul de drept infiintat de una sau mai multe persoane care, pe baza unui act juridic intre vii ori pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat, in mod permanent si irevocabil, realizarii unui scop de interes general sau, dupa caz, al unor colectivitati. Activul patrimonial initial al fundatiei trebuie sa includa bunuri in natura sau numerar, a caror valoare totala sa fie de cel putin 100 de ori salariul minim brut pe economie, la data constituirii fundatiei. In vederea dobandirii personalitatii juridice, fondatorul sau, dupa caz, fondatorii incheie actul constitutiv si statutul fundatiei, in forma autentica. Actul constitutiv al fundatiei trebuie sa cuprinda: datele de identificare a fondatorilor: numele sau denumirea, domiciliul sau sediul acestora;

scopul fundatiei; denumirea fundatiei; sediul fundatiei; durata de functionare a fundatiei pe termen determinat sau nedeterminat;

patrimoniul initial al fundatiei; componenta nominala a celor dintai organe de conducere, administrare si control ale fundatiei ori regulile pentru desemnarea membrilor acestor organe;

persoana sau persoanele imputernicite sa desfasoare procedura de dobandire a personalitatii juridice;

semnaturile fondatorilor.

Statutul fundatiei trebuie sa precizeze urmatoarele elemente: explicitarea scopului si a obiectivelor fundatiei; categoriile de resurse patrimoniale ale fundatiei; atributiile organelor de conducere, administrare si control ale fundatiei; procedura de desemnare si de modificare a componentei organelor de conducere, administrare si control, pe parcursul existentei fundatiei; destinatia bunurilor, in cazul dizolvarii fundatiei.

Fundatia dobandeste personalitate juridica prin inscrierea sa in Registru asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala isi are sediul. Cererea de inscriere trebuie sa fie insotita de urmatoarele documente: actul constitutiv; statutul; acte doveditoare ale sediului si patrimoniului initial; dovada disponibilitatii denumirii eliberata de Ministerul Justitiei.

Fundatia isi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, pe baza hotararii consiliului director, prin care le este alocat patrimoniul. Filiala este condusa de un consiliul director propriu, alcatuit din cel putin 3 membri. Organele de conducere ale fundatiei sunt: consiliul director; cenzorul, sau dupa caz, comisia de cenzori.

Consiliul director al fundatiei este organul de conducere si de administrare al acesteia. Consiliul director asigura realizarea scopului si obiectivelor fundatiei, exercitand urmatoarele atributii: stabilirea strategiei generale si a programelor fundatiei; aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilantului contabil; alegerea si revocarea cenzorilor; infiintarea de filiale; incheierea de acte juridice, in numele si pe seama fundatiei; executarea bugetului de venituri si cheltuieli; aprobarea organigramei si a strategiei de personal ale fundatiei; modificarea statutului fundatiei; indeplinirea oricaror atributii prevazute prin lege sau prin statut.

Consiliul director se compune din cel putin 3 membri desemnati de fondator, la momentul constituirii fundatiei.

1.2. Aspecte generale cu privire la contabilitatea societatile fara scop lucrativ

Notiunea de societate fara scop lucrativ se refera la urmatoarele tipuri de entitati juridice: asociatii, fundatii, organizatii sindicale si celelalte organizatii cu caracter obstesc, culte religioase, partide politice. Persoanele juridice fara scop lucrativ au obligatia organizarii si tinerii contabilitatii la sediile declarate din Romania. Subunitatile fara personalitate juridica cu sediul in strainatate, care apartin unor persoane juridice fara scop lucrativ cu sediul in Romania, conduc contabilitatea in tara in care au sediul declarat. In calitate de unitati patrimoniale, societatile fara scop lucrativ au obligatia sa asigure, in conditiile legii: intocmirea documentelor justificative pentru orice operatiune care afecteaza patrimoniul; inregistrarea in contabilitate a operatiunilor patrimoniale;

inventaierea patrimoniului; intocmirea bilantului contabil; controlul asupra operatiunilor patrimoniale efectuate; furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si rezultatele obtinute.

Societatile fara scop lucrativ realizeaza inregistrarea operatiunilor patrimoniale cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor justificative, dupa data de intocmire sau de intrare in unitate si sistematic, in conturi sintetice si analitice, cu ajutorul registrului jurnal si al cartii mari. Inventarierea la nivelul societatilor fara scop lucrativ trebuie sa cuprinda toate elementele de activ si pasiv din patrimoniu, care se inscriu in registrul inventar. De asemenea, sunt supuse inventarierii bunurile aflate temporar in pastrare, custodie sau pentru alte scopuri in unitatea patrimoniala, apartinand altor persoane fizice sau juridice. Registrul jurnal, registrul inventar si cartea mare, impreuna cu documentele justificative, precum si bilantul contabil constituie documentele contabile oficiale pentru exercitarea controlului asupra operatiunilor patrimoniale efectuate. Contabilitatea societatilor fara scop lucrativ se conduce in partida dubla si are menirea sa asigure: inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a tuturor operatiunilor patrimoniale, in functie de natura lor, in mod simultan, in debitul unor conturi si creditul altor conturi, denumite conturi corespondente; stabilirea totalului sumelor debitoare si creditoare, precum si a soldului final al fiecarui cont; intocmirea lunara a balantei de verificare, care reflecta egalitatea intre totalul sumelor debitoare si creditoare si totalul soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor; prezentarea situatiei patrimoniului si a rezultatelor obtinute, respectiv a activelor si pasivelor prin bilantul contabil, precum si a veniturilor, cheltuielilor si a excedentelor sau deficitelor, prin contul rezultatului exercitiului. Unitatile de cult si asociatiile de proprietari pot conduce contabilitatea in partida simpla, potrivit legii. 8

Celelalte persoane juridice fara scop lucrativ, cu exceptia celor de utilitate publica pot conduce contabilitatea in partida simpla, cu avizul directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene, daca in cursul unui exercitiu financiar veniturile din orice sursa se incadreaza sub plafonul de 30.000 EURO. Persoanele fara scop lucrativ care depasesc plafonul veniturilor stabilit de Ministerul Finantelor Publice sunt obligate ca incepand cu exercitiul financiar urmator, sa treaca la organizarea si conducerea contabilitatii in partida dubla pe toata durata de functionare a acestora. Persoanele juridice fara scop lucrativ care conduc contabilitatea in partida simpla au obligatia sa asigure: inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a operatiunilor patrimoniale in functie de natura lor, in mod unilateral, numai in debitul sau creditul unor conturi, fara utilizarea unui cont corespondent; stabilirea totalului debitului si creditului, precum si a soldului fiecarui cont. In ceea ce priveste evaluarea elementelor patrimoniale, persoanele juridice fara scop lucrativ trebuie sa respecte urmatoarele reguli: la data intrarii in patrimoniu: bunurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, denumita valoarea contabila, care se stabileste astfel: bunurile procurate cu titlu oneros, la valoarea de achizitie denumita cost de achizitie; bunurile reprezentand aport la patrimoniul social sau obtinute cu titlu gratuit, la valoarea de utilitate in functie de pretul pietei, utilitatea, starea si amplasarea acestora; bunurile produse de persoane juridice fara scop lucrativ, la costul de productie. Costul de achizitie al unui bun este egal cu pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport aprovizionare si alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea in stare de utilitate sau pentru intrarea in gestiune a bunului respectiv.

Costul de productie a unui bun cuprinde: costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate, celelalte cheltuieli directe de productie, precum si cota cheltuielilor indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricatia acestuia. Cheltuielile generale de administratie, cheltuielile de desfacere si cele financiare nu se includ in costurile de productei. In costul de productie pot fi incluse si dobanzile la creditele bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de fabrica ie aferente perioadei. cu ocazia inventarierii: pentru activitatile fara scop lucrativ evaluarea elementelor patrimoniale se face la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv valoarea contabila; pentru activitatile economice din structura persoanei fara scop lucrativ, evaluarea elementelor patrimoniale se face la valoarea actuala sau de utilitate a fiecarui element, denumita valoarea de inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului in unitate si pretul pietei. la inchiderea exercitiului: elementele patrimoniale se evalueaza si se reflecta in bilantul contabil la valoarea de intrare in patrimoniu, respectiv valoarea contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii; Pentru activitatile economice din structura persoanelor juridice fara scop lucrativ, valoarea de intrare sau contabila se compara cu valoarea de utilitate stabilita pe baza inventarierii: pentru elementele de activ, diferentele constatate in plus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar stabilita la inventariere si valoarea de intrare a imobilizarilor se inregistreaza in contabilitate pe seama amortizarii (cnd deprecierea este ireversibila) sau, dupa caz, se constituie provizioane (cnd deprecierea este reversibila), iar pentru diferentele aferente celorlalte elemente de activ se constituie provizioane, valoarea acestor 10

elemente mentinandu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare. pentru elementele de pasiv, diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si valoarea de intrare nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentionanduse la valoarea lor de intrare. Diferentele constatate in plus intre valoarea stabilita la inventariere si valoarea de intrare a elementelor de pasiv se inregistreaza in contabilitate prin constituirea de provizioane, valoarea acestor elemente mentionandu-se, de asemenea, la valoarea de intrare. la data ieirii din patrimoniu sau darea in consum, bunurile se evalueaza si se scad din gestiune la valoarea lor de intrare. Imaginea fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute este redata prin aplicarea urmatoarelor principii contabile: principiul permanentei metodelor, care conduce la continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a

rezultatelor, asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile; principiul continuitatii activitatii, potrivit caruia se presupune ca persoana juridica fara scop lucrativ isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fara a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii; principiul independentei exercitiului, care presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii persoanei juridice fara scop lucrativ, pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refera; principiul intangibilitatii bilantului, potrivit caruia bilantul de deschidere a unui exercitiu financiar trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului financiar precedent; principiul necompensarii, potrivit caruia elementele de activ si de pasiv trebuie sa fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea intre posturile de activ si cele de pasiv

11

ale bilantului, precum si intre veniturile si cheltuielile din contul de rezultate; principiul prudentei, potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului financiar curent sau anterior; acest principiu se aplica numai pentru activitatile economice din structura persoanelor juridice fara scop lucrativ.

1.3. Organizarea si conducerea contabilitatii patrimoniului

Contabilitatea persoanelor juridice fara scop lucrativ se organizeaza in compartimente distincte, conduse de catre directorul financiar contabil, contabilul sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Contabilitatea financiara are la baza norme unitare privind organizarea si conducerea acesteia, care au caracter obligatoriu pentru toate persoanele juridice fara scop lucrativ, avand ca obiectiv principal furnizarea informatiilor atat pentru necesitati proprii, cat si in relatiile acestora cu membrii lor, clienti, furnizori, bancile, organele fiscale si alte persoane juridice si fizice. Potrivit reglementarilor fiscale in vigoare, persoanele juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati economice fara personalitate juridica au obligatia organizarii si conducerii contabilitatii generale, distinct, pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice. Contabilitatea de gestiune se organizeaza de catre fiecare persoana juridica fara scop lucrativ care desfasoara activitati economice in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii, avand ca obiective principale urmatoarele: stabilirea cheltuielilor; stabilirea veniturilor;

12

stabilirea rezultatelor si a rentabilitatii produselor, lucrarilor executate si serviciilor prestate; intocmirea bugetelor de venituri si cheltuieli pe feluri de activitati, urmarirea si controlul executarii acestora in scopul cunoasterii rezultatelor si furnizarii datelor necesare fundamentarii deciziilor prinvind gestiune. Persoana desemnata sa conduca contabilitatea la nivelul unei societati fara scop lucrativ trebuie sa asigure conditiile necesare pentru: intocmirea patrimoniale; organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii; organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului, precum si valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de intocmire a bilantului si a termenelor de depunere la organele in drept, pastrarea documentelor justificative, a registrelor si bilanturilor contabile si sa asigure organizarea contabilitatii de gestiune adaptata la necesitatile si specificul unitatii. Potrivit Legii contabilitatii, principalele registre ce se folosesc in contabilitate sunt: registrul-jurnal, registrul-inventar si cartea mare. Persoanele juridice fara scop lucrativ, care pot conduce contabilitatea in partida simpla, inregistreaza operatiunile patrimoniale cu ajutorul registrului-jurnal de incasari si plati. Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza, in mod cronologic, operatiunile patrimoniale prin respectarea succesiunii documentelor justificative privind operatiunile

documentelor dupa data de intocmire sau intrare a acestora in unitate. Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si de pasiv, grupate in functie de natura lor, conform posturilor din bilantul contabil, inventariate potrivit normelor legale. Elementele patrimoniale inscrise in registrul-inventar au la baza listele de inventariere sau alte documente care justifica continutul fiecarui post din bilantul contabil.

13

Registrul inventar se intocmeste la infiintarea societatii, anual la inchiderea exercitiului financiar, cu ocazia incetarii activitatii acesteia pe baza de inventar faptic, precum si in alte situatii. In cazul in care inventarierea are loc pe parcursul anului, in registrul-inventar se inregistreaza soldurile existente la data inventarierii, la care se adauga intrarile si se scad iesirile de la data inventarierii pana la data inchiderii exercitiului financiar. Registrul cartea mare este un document contabil obligatoriu in care se inscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, inregistrarile facute in registrul-jurnal, stabilindu-se situatia fiecarui cont, respectiv soldul ini ial, rulajele debitoare, rulajele creditoare si soldurile finale. Cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare si se intocmeste de persoana juridica fara scop lucrativ si de fiecare subunitate a acesteia, cu contabilitate proprie. Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intrun inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ. Documentele justificative cuprind, de regula, urmatoarele elemente principale: denumirea documentelor; denumirea si sediul persoanei juridice care intocmeste documentul (cnd este cazul); numarul si data intocmirii acestuia; mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii economice si financiare; continutul operatiunii economice si financiare, iar atunci cnd este necesar si temeiul legal al efectuarii ei; date cantitative si valorice aferente operatiunii economice si financiare efectuate; numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat; alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor in documentele justificative. Societatiile fara scop lucrativ, pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor patrimoniale, intocmesc balanta de verificare (obligatoriu lunar). 14

Balanta de verificare este un document contabil care serveste pentru intocmirea bilantului contabil. Balanta de verificare cuprinde, pentru toate conturile persoanei juridice fara scop lucrativ, urmatoarele elemente: simbolul si denumirea conturilor (in ordinea planului de conturi); soldurile initiale debitoare si creditoare; rulajele debitoare si creditoare; totalul sumelor debitoare si creditoare; soldurile finale, debitoare si creditoare. Cu ajutorul balantei de verificare se verifica corelatiile dintre egalitatile generate de dubla inregistrare a elementelor patrimoniale in contabilitate, respectiv concordanta dintre totalul inregistrarilor din registrul-jurnal si totalul rulajelor debitoare si totalul rulajelor creditoare din balanta, precum si concordanta dintre totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din cartea mare si totalul soldurilor finale debitoare si creditoare din balanta. Pentru inregistrarea operatiunilor patrimoniale in contabilitate, persoanele juridice fara scop lucrativ care conduc contabilitatea in partida dubla pot folosi forma de inregistrare pe jurnale, maestru-sah cu jurnale, precum si maestru-sah simplificat. Formele de inregistrare in contabilitate reprezinta sistemul de registre, formulare, documente contabile corelate intre ele, care servesc la inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate, potrivit normelor stabilite, a operatiunilor economice si financiare ce au loc in unitati, pe tot parcursul exercitiului financiar. Organizarea, de catre o persoana juridica fara scop lucrativ, a unui sistem de prelucrare automata a datelor trebuie sa asigure toate informatiile necesare unui eventual control. Sistemele de prelucrare automata a datelor trebuie sa precizeze tipul de suport pentru pastrarea datelor de intrare, pe hartie sau alt suport care asigura conservarea acestora in conditii de siguranta, precum si listele inregistrarilor efectuate in evidenta contabila pe baza de documente justificative care sa fie numerotate in ordine cronologica, interzicandu-se inserari, intercalari, precum si orice eliminari sau adaugiri ulterioare. Originea, continutul si apartenenta fiecarei date trebuie sa fie indicate cu claritate. Fiecare data inregistrata in contabilitate trebuie sa aiba la baza continutul 15

unui document scris, la care sa poata avea acces atat beneficiarii, cat si organele de control. Sistemele de prelucrare automata a datelor trebuie sa permita, in orice moment, reconstituirea elementelor si continutul conturilor, a listelor si informatiilor supuse verificarii, pornind fie de la datele de intrare, fie pornind in ordine inversa de la continutul sintetic al conturilor, listelor sau altor informatii pe baza carora sa se poata determina datele de intrare. Arhivarea documentelor justificative si contabile se face in conformitate cu prevederile legale si cu respectarea regulilor generale men ionate in Normele metodologice de intocmire si utilizare a formularelor comune pentru activitatea financiara si contabila, elaborate de Ministerul Finantelor Publice. Registrele de contabilitate, precum si documentele justificative se patreaza in arhiva, de regula, in forma lor originala, grupate in functie de natura operatiunilor si in ordine cronologica, in cadrul exercitiului financiar la care acestea se refera. Arhivarea documentelor contabile trebuie sa asigure pastrarea si consultarea acestora in termenele prevazute de lege. Registrele de contabilitate, precum si documentele justificative care stau la baza inregistrarii lor in contabilitate, se pastreaza in arhiva persoanei juridice fara scop lucrativ, timp de zece ani, cu incepere de la data inchiderii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, cu exceptia statelor de salarii care se patreaza timp de cinzeci de ani.

16

1.4. Particularitati fiscale pentru institutiile fara scop lucrativ

1.4.1. Impozitarea profitului realizat din activitatea fara scop patrimonial desfasurata de asociatii si fundatii
Potrivit Codului Fiscal platitori ai impozitului pe profit sunt: persoanele juridice romane; persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania; persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica; persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din

vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la persoana juridica romana; persoanele fizice rezidente asociate cu persoanele juridice romane, pentru veniturile realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate juridica. Baza asupra careia se aplica impozitul pe profit este: in cazul persoanelor juridice romane, asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate; in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent; in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fizice nerezidente care desfasoara activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei persoane; in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

17

in cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane care realizeaza venituri atat in Romania, cat si in strainatate, din asocieri fara persoanlitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

Printre contribuabilii care sunt scutiti de la plata, se regasesc si persoanele juridice organizate sa functioneze ca asociatii sau fundatii cum ar fi: fundatiile romane; cultele religioase, pentru veniturile obtinute din activitati economice care sunt utilizate pentru sustinerea activitatilor cu scop caritabil; cultele religioase, pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, potrivit legii, si pentru veniturile obtinute din chirii, cu conditia ca sumele respective sa fie utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrarile de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult, pentru invatamant si pentru actiuni sp0ecifice cultelor religioase, inclusiv venituri din despagubiri sub forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate; asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, pentru veniturile obtinute din activitati economice si care urmeaza a fi utilizate pentru imbunatatirea utilitatilor si a eficientei cladirii, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune. Veniturile pentru care sunt scutite de la plata impozitului pe profit organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt urmatoarele: cotizatiile si taxele de inscriere a membrilor; contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor; taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare; veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive; donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare;

18

dividendele, dobanzile si veniturile realizate din vanzarea cesionarea titlurilor de participare obtinute din plasarea vniturilor scutite;

resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile; venituri realizate din actiuni ocazionale: evenimente de strangere de fonduri cu taxa de participare, serbari, tombole, conferinte, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;

veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea organizatiilor nonprofit, altele decat cele care sunt sau au fost folosite intr-o activitate economica;

veniturile obtinute din reclama si publicitate, realizate de organizatiile nonprofit de utilitate publica, potrivit legilor de organizare si functionare, din domeniul culturii, cercetarii stiintifice, invatamantului, sportului, sanatatii, precum si de camarele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale.

1.4.2. Impozitarea cu TVA a asociatiilor si fundatiilor

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se datoreaza bugetului de stat de catre toate persoanele fizice sau juridice care desfasoara de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestora, cum ar fi: activitatile producatorilor, comerciantilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiiilor libere sau asimilate acestora; exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate. Din punct de vedere al platitorilor de taxa pe valoare adaugata, Codul Fiscal nu prevede nimic in plus cu privire la asociatii si fundatii, ci numai cu privire la institutiile publice. In Codul Fiscal se regaseste o afirmatie generica care se poate considera ca afecteaza si asociatiile si fundatiile: Sunt asimilate institutiilor publice, in ceea ce priveste regulile aplicabile din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata, orice entitati a caror infiintare este reglementata prin legi sau hotarari ale

19

Guvernului, pentru activitatile prevazute in actul normativ de infiintare, care nu creeaza distorsiuni concurentiale, nefiind desfasurate si de alte persoane impozabile. Potrivit Codului Fiscal sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata cuprinde operatiunile care indeplinesc urmatoarele conditii: constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plata; locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania; livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila; livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din activitati economice; importul de bunuri.

Operatiunile de interes general scutite de TVA, prevazute in Codul Fiscal si care au legatura cu asociatiile si fundatiile sunt: activitatea de invatamant desfasurata de unitatile autorizate, inclusiv activitatea caminelor si a cantinelor organizate pe langa aceste unitati, formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de catre institutiile publice sau de catre alte entitati recunoscute, care au aceste obiective; prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta si/sau protectia sociala efectuate de institutiile publice sau de alte antitati recunoscute ca avand un caracter social; serviciile de cazare, masa si tratament, prestate de persoane impozabile care isi desfasoara activitatea in statiuni balneoclimaterice, daca au incheiat contracte cu Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si contravaloarea acestora este decontata pe baza de bilete de tratament; prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia copiilor si a tinerilor, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social; prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor in interesul lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statului, de organizatii fara scop patrimonial ce au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filosofica, patronala, profesionala sau 20

civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta; prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educatia fizica; prestarile de servicii culturale si/sau livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de institutiile publice; prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane ale caror operatiuni sunt scutite, cu ocazia manifestarilor destinate sa le aduca sprijin financiar si organizate in profitul lor exclusiv, cu conditia ca aceste scutiri sa nu produca distorsiuni concurentiale. In categoria altor operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata, Codul Fiscal mai prevede si urmatoarele activitati: livrarea obiectelor si vesmintelor de cult religios, tiparirea cartilor de cult, teologice sau cu continut bisericesc si care sunt necesare pentru practicarea cultului, precum si furnizarea de bunuri asimilate obiectelor de cult; arendarea, concesionarea si inchirierea de bunuri imobile, cu urmatoarele exceptii: o operatiunile de cazare care sunt efectuate in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping; o serviciile de parcare a vehiculelor; o inchirierea utilajelor si a masinilor fixate in bunurilor imobile; o inchirierea seifurilor. Scutirile de TVA pentru bunurile importate, care au legatura cu institutiile fara scop patrimonial, se refera la: importul de bunuri primite in mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donatii destinate unor scopuri cu caracter religios, de aparare a sanatatii, de aparare a tarii sau sigurantei nationale, artistic, sportiv, de protectie si amelioare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istorice si de arhitectura, in conditiile stabilite prin norme; 21

importul de bunuri finantate din imprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine, organisme internationale si/sau organizatii nonprofit din strainatate si din tara, in conditiile stabilite prin norme;

importul urmatoarelor bunuri: bunurile de origine romana, bunurile straine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate in strainatate sau bunurile care le inlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ, returnate partenerilor externi in perioada de garantie, bunurile care se inapoiaza in tara ca urmare a unei expedieri eronate, echipamente pentru protectia mediului, stabilite prin hotarare a Guvernului.

22

Capitolul 2 Contabilitatea capitalurilor, aporturilor si rezervelor

2.1. Delimitari teoretice privind capitalurile, aporturile si rezervele

Aporturile, rezervele si capitalurile reprezinta totalitatea surselor de finantare stabile, aflate la dispozitia persoanelor juridice fara scop lucrativ. Aceste surse de finantare se pot regasi sub mai multe forme, cum ar fi: aporturi; diferente din reevaluare; rezerve si alte fonduri proprii; execedente nerepartizate, reportate din anii precedenti; subventii pentru investitii; provizioane reglementate si cele pentru riscuri si cheltuieli; imprumuturile pe termen lung si mediu; alte surse cu durata de finantare mai mare de un an.

Aporturile reprezinta contributiile in natura si/sau numerar ale membrilor pentru constituirea patrimoniului social al persoanei juridice fara scop lucrativ si se inregistreaza in contabilitate distinct pe baza actelor de constituire a societatii. Diferentele din reevaluare reprezinta reprezinta soldul diferentelor intre valoarea actuala (mai mare) si valoarea inregistrata in contabilitate a elementelor de activ (mai mica) supuse reevaluarii. Diferentele rezultate din reevaluarea elementelor de activ se transfera la rezerve, ca aporturi la patrimoniul institutiei sau sunt folosite pentru alte destinatii stabilite potrivit reglementarilor in vigoare. Rezervele insitutiilor fara scop lucrativ se clasifica la fel ca si in cazul societatilor comerciale in trei categorii distincte: rezerve legale, rezerve statutare si alte rezerve.

23

Rezervele legale se constituie anual din excedentul obtinut de persoana juridica fara scop lucrativ.(minim 5% din profitul brut pana se atinge nivelul de 20% din patrimoniul institutiei). Rezervele statutare se constituie anual din rezultatul net al exercitiului, conform prevederilor din statulul fiecarei societati. Alte rezerve, neprevazute in lege sau in statut, pot fi constituite facultativ pe seama rezultatului net al exercitiului pentru acoperirea deficitelor sau pentru alte scopuri, potrivit hotararii generale. Subventiile pentru investitii reprezinta sumele alocate de la bugetul statului sau din alte surse nerambursabile, de care beneficiaza persoana juridica fara scop lucrativ in vederea finantarii cheltuielilor de natura investitiilor sau achizitionarii unor bunuri de natura imobilizarilor, pentru finantarea unor activitati pe termen lung sau altor cheltuieli de natura investitiilor, privind activitatile economice. In aceasta categorie de subventii se cuprinde si valoarea bunurilor de natura imobilizarilor primite cu titlu gratuit sau constatate in plus cu ocazia inventarierii. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituite numai pentru activitatile economice, de regula, la finele exercitiului financiar pentru acele elemente de patrimoniu a caror realizare sau plata este incerta, ori pentru cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare, cum sunt: litigiile, amenzile si penalitatile, despagubirile, daunele si alte datorii incerte; cheltuieli legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte cheltuieli privind garantia acordata clientilor; cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii, cum sunt: cheltuielile cu reparatiile capitale esalonate, potrivit

programului, pe mai multe perioade, precum si cheltuielile cu reparatiile curente, reviziile tehnice si alte cheltuieli la unitatile sezoniere si partial sezoniere; pierderi latente aferente unor datorii pe termen lung, in devize; alte provizioane specifice anumitor sectoare de activitate.

Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli se tine pe feluri, in functie de natura si scopul sau obiectul pentru care au fost constituite. La finele fiecarui exercitiu financiar, provizioanele constituite la sfarsitul anului precedent sau in cursul anului se analizeaza si se regularizeaza astfel: 24

prin debitul contului de cheltuieli in cazul majorarii provizionului;

prin creditul contului de venituri cnd provizionul trebuie diminuat sau anulat, respectiv cnd acesta devine total sau partial fara obiect;

cnd are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibila, conturile de provizioane constituite anterior se inchid prin crediul conturilor de venituri si, concomitent, cheltuielile si pierderile respective in raport cu natura lor se inregistreaza in conturile corespunzatoare.

Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor asimilate acestora se tine pe urmatoarele categorii: imprumuturi din emisiunea de obligatiuni si primele de rambursare a acestora, numai de unitatile autorizate potrivit legii, creditele bancare pe termen lung si mediu, datorii legate de participatii si alte imprumuturi si datorii asimilate, precum si dobanzile aferente acestora. Contabilitatea rezultatului reportat, rezultatului net al exercitiului si a repartizarii rezultatului net al exercitiului se tine distinct pentru activitatile fara scop lucrativ, activitatile cu destinatie speciala si activitatile economice, dupa caz.

2.2. Fluxuri contabile generate de capitaluri

Persoanele juridice fara scop lucrativ isi desfasoara activitatea cu ajutorul surselor de finantare stabile. Evidenta acestor elemente patrimoniale se tine cu ajutorul conturilor din clasa 1 Conturi de capitaluri, care cuprinde urmatoarele grupe de conturi: 10 Aporturi si rezerve; 11 Fonduri privind activitatile fara scop patrimonial si rezultatul reportat; 12 Rezultatul exercitiului; 13 Subventii pentru investitii; 15 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli; 16 Imprumuturi si datorii asimilate.

25

In cadrul grupei 10 Aporturi si rezerve, un cont specific persoanelor juridice fara scop lucrativ este contul 102 Aporturi. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta aporturilor in natura si/sau in numerar pentru constituirea patrimoniului social al persoanei juridice fara scop lucrativ, precum si majorarii sau reducerii aporturilor. Contul 102 Aporturi este un cont cu functiune de pasiv. Prezinta sold ini ial creditor si se crediteaza pe parcursul exercitiului prin debitul conturilor: 105 Diferente din reevaluare, cu diferentele din reevaluare incorporate in aporturile la patrimoniul social; 106 Rezerve, cu rezervele destinate majorarii patrimoniului social; 117 Rezultatul reportat, cu excedentele realizate in exercitiile financiare precedente destinate majorarii patrimoniului social; 205 Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori asimilate, cu valoarea imobilizarilor necorporale reprezentand brevete, licente si alte drepturi si valori similare aportate; 211 Terenuri, cu valoarea imobilizarilor corporale reprezentand terenuri si amenajari de terenuri aportate; 213 Mijloace fixe, cu valoarea imobilizarilor corporale reprezentand mijloace fixe aportate; 261 Titluri de participare, cu valoarea imobilizarilor financiare reprezentand titluri de participare aportate; 301 Materii prime, cu valoarea stocurilor reprezentand materii prime aportate; 512 Conturi curente la banci, cu sumele depuse ca aport in contul de disponibil. Contul 102 Aporturi se debiteaza prin creditul conturilor: 117 Rezultatul reportat, cu deficitele realizate in exercitiile financiare precedente, in cazul in care nu pot fi acoperite pe alta cale prevazuta de lege; 211 Terenuri, cu valoarea imobilizarilor corporale reprezentand

amenajari de terenuir pentru activitatiile fara scop lucrativ aduse ca aport, scoase din evidenta; 213 Mijloace fixe, cu valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale reprezentand mijloacele fixe scoase din evidenta; cu valoarea

26

imobilizarilor corporale reprezentand mijloace fixe pentru activitatile fara scop lucrativ, aduse ca aport, scoase din evidenta; 512 Conturi curente la banci, cu sumele virate, potrivit legii, la incetarea activitatii. Contul 102 Aporturi are sold creditor si reprezinta valoarea aporturilor la patrimoniul social. In cadrul grupei 11 Fonduri privind activitatile fara scop patrimonial si rezultatul reportat un cont specific persoanelor juridice fara scop lucrativ este contul 113 Fondul social al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc (CAR). Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta fondului social al membrilor caselor de ajutor reciproc (CAR), constituit nin conformitate cu prevederile legale in vigoare. Contabilitatea analitica se tine pe fiecare membru CAR. Contul 113 Fondul social al membrilor Caselor de Ajutor Reciproc este un cont de pasiv si se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi: 129 Repartizarea rezultatului exercitiului, cu rezultatele realizate in exercitiul financiar curent de casele de ajutor reciproc, repartizate la fondul social al membrilor acestora; 512 Conturi curente la banci, cu sumele incasate de la terti sau comunicate de terti pe baza de documente justificative neaparute inca in extrasele de cont, reprezentand depuneri la fondul social al membrilor caselor de ajutor reciproc; 531 Casa, cu sumele incasate in numerar reprezentand depuneri la fondul social al membrilor caselor de ajutor reciproc. Contul 113 Fondul social al memebrilor Caselor de Ajutor Reciproc se debiteaza prin creditul urmatoarelor conturi: 267 Creante imobilizate, cu sumele reprezentand imprumuturi restituite de membrii caselor de ajutor reciproc prin compensarea cu fondul social al acestora; cu sumele reprezentand dobanzile suportate de membrii caselor de ajutor reciproc la imprumuturile restituite prin compensarea cu fondul social al acestora; 462 Creditori diversi cu sumele reprezentand fondul social neridicat de membrii caselor de ajutor reciproc, retrasi; 512 Conturi curente la banci, cu sumele virate la alte case de ajutor reciproc reprezentand fondul social al membrilor transferati; 27

531 Casa, cu sumele platite reprezentand restituirea fondului social al membrilor caselor de ajutor reciproc.

Soldul creditor al contului 113 Fondul social al membrilor Caselor de Ajutor reciproc reprezinta fondul social al membrilor caselor de ajutor reciproc, existent. In cadrul grupei 12 Rezultatul net al exercitiului prezentam functiunea contului 120 Rezultatul exercitiului. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta excedentului sau a deficitului realizat in cursul exercitiului, distinct pentru activitatile fara scop lucrativ, incusiv activitatile cu destinatie speciala si activitatile economice. Contabilitatea rezultatelor se tine distinct pe conturile sintetice de gradul II. Contabilitatea analitica a rezultatelor activitatilor fara scop lucrativ se tine separat pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile cu destinatie speciala. Contul 120 Rezultatul exercitiului este un cont bifunctional si se crediteaza prin debitul conturilor: 117 Rezultatul reportat, cu deficitele realizate in exercitiul financiar precedent; 7xx Conturi de venituri, la sfarsitul perioadei, cu soldurile creitoare ale conturilor din clasa 7, in vederea inchiderii acestora si stabilirii rezultatelor. Contul 120 Rezultatul exercitiului se debiteaza prin creditul conturilor: 117 Rezultatul reportat, cu excedentele realizate in exercitiul financiar precedent, nerepartizate; 129 Repartizarea rezultatului net al exercitiului, cu excedentele realizate in exercitiul financiar precedent, destinate repartizarii; 6xx Conturi de cheltuieli, la sfarsitul perioadei, cu soldurile debitoare din clasa 6, in vederea inchiderii acestora si stabilirii rezultatelor; 711 Venituri din productia stocata, la sfarsitul perioadei, cu soldul debitor al contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor. Soldul creditor al contului 120 Rezultatul exercitiului reprezinta excedentele realizate, daca veniturile depasesc cheltuielile, iar soldul debitor deficitele realizate daca cheltuielile depasesc veniturile. Din grupa de conturi 13 Subventii pentru investitii contul reprezentativ este 131 Subventii pentru investitii. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta sumelor nerambursabile, alocate de la buget sau din alte surse de care beneficiaza persoana juridica fara scop lucrativ in vederea procurarii sau producerii de echipamente ori alte 28

bunuri de natura imobilizarilor, pentru finantarea unor activitati pe termen lung sau altor cheltuieli de natura investitiilor, precum si a imobilizarilor primite cu titlu gratuit privind activitatile economice. Contabilitatea analitica se tine pe categorii de subventii, iar in cadrul acestora, pe fiecare unitate finantatoare. Contul 131 Subventii pentru investitii este un cont de pasiv, prezinta sold ini ial creditor si se crediteaza pe parcursul desfasurarii activitatii prin debitul conturilor: 205 Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori asimilate, cu valoarea brevetelor, licentelor si altor drepturi si valori asimilate primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere; 211 Terenuri, cu valoarea terenurilor si amenajarilor de terenuri privind activitatile economice primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere; 213 Mijloace fixe, cu valoarea mijloacelor fixe privind activitatile economice primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere; 445 Subventii, cu valoarea subventiilor pentru investitii, de primit; 512 Conturi curente la banci, cu valoarea subventiilor primite in cont.

Contul 131 Subventii pentru investitii se debiteaza prin creditul conturilor: 211 Terenuri, cu valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale primite cu titlu gratuit, reprezentand amenajari de terenuri pentru activitatile economice, scoase din evidenta; 213 Mijloace fixe, cu valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale primite cu titlu gratuit reprezentand mijloace fixe pentru activitatile economice, scoase din evidenta; 772 Venituri din operatii de capital, cu cota parte a subventiilor pentru investitii evidentiata la venituri corespunzator amortizarii incluse in costuri. Soldul creditor al contului 131 Subventii pentru investitii reprezinta subventiile neinregistrate la venituri. In cadrul grupei 14 Provizioane reglementate, contul reprezentativ este 141 Provizioane reglementate. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta provizioanelor constituite pe seama cheltuielilor, potrivit dispozitiilor legale.

29

Contul 141 Provizioane reglementate este un cont de pasiv si se crediteaza prin debitul contului: 687 Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele, cu valoarea cheltuielilor pentru constituirea sau majorarea provizioanelor reglementate. Contul 141 Provizioane reglementate se debiteaza prin creditul contului: 787 Venituri exceptionale din provizioane, cu sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor reglementate. Soldul creditor al contului 141 Provizioane reglementate reprezinta provizioanele reglementate constituite. Din grupa 15 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli vom prezenta functiunea contului 151 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, constituite, de regula, la finele exercitiului pe seama cheltuielilor, potrivit dispozitiilor legale pentru litigii, garantii acordate clientilor, cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii, alte elemente de patrimoniu sau cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare. Contul 151 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli este un cont de pasiv, prezinta sold ini ial creditor si se crediteaza pe parcursul exercitiului prin debitul conturilor: 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele, cu valoarea cheltuielilor pentru constituirea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, cnd acestea privesc activitatea de exploatare; 686 Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele, cu valoarea cheltuielilor pentru constituirea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, cnd acestea privesc activitatea financiara; 687 Cheltuieli exceptionale privind amortizarile si provizioanele, cu valoarea cheltuielilor pentru constituirea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, cnd acestea privesc activitatea cu caracter exceptional. Contul 151 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli se debiteaza prin creditul conturilor: 781 Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare, cu sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru cheltuieli, cnd acestea privesc activitatea de exploatare; riscuri si

30

786 Venituri financiare din provizioane, cu sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, cnd acestea privesc activitatea financiara;

787 Venituri exceptionale din provizioane, cu sumel reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, cnd acestea privesc activitatea cu caracter exceptional.

Soldul creditor al contului 151 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli evidentiaza provizioanele constituite pentru riscuri si cheltuieli. In grupa 16 Imprumuturi si datorii asimilate, unul din conturile reprezentative este 162 Credite bancare pe termen lung si mediu. Prin intermediul acestui cont se tine evidenta creditelor bancare pe termen lung si mediu primite de la societatile bancare sau alte institutii de credit. Contul 162 Credite bancare pe termen lung si mediu este un cont de pasiv si se crediteaza prin debitul conturilor: 401 Furnizori, cu platile efectuate catre furnizori direct din credite bancare, pe baza documentelor prezentate la banca; 404 Furnizori de imobilizari, cu platile efectuate catre furnizorii de imobilizari direct din credite bancare; 512 Conturi curente la banci, cu suma creditelor bancare primite in cont.

Contul 162 Credite bancare pe termen mediu si lung se debiteaza prin creditul conturilor: 512 Conturi curente la banci, cu suma creditelor rambursate; 765 Venituri din diferente de curs valutar, cu diferentele de curs valutar favorabile, rezultate in urma lichidarii creditelor bancare exprimate in devize. Soldul creditor al contului 162 Credite bancare pe termen mediu si lung exprima creditele pe termen lung si mediu nerambursate.

31

MONOGRAFIE CONTABILA

Contabilitatea aporturilor 1. se inregistreaza in contabilitate aportul la constituirea patrimoniului social al institutiei fara scop lucrativ sub forma unor brevete in valoare de 4.000 RON. 205 Concesiuni, brevete si alte drepturi asimilate = 102 Aporturi 4.000 4.000

2. se evidentiaza in contabilitate aportul in natura sub forma unei suprafete de teren in valoare de 35.600 RON, aport care va majora patrimoniul social al institutiei. 211 Terenuri = 102 Aporturi 35.600 35.600

3. se primeste aport la patrimoniul institutiei un autoturism in valoare de 41.200 RON. 2133 Mijloace de transport = 102 Aporturi 41.200 41.200

4. se inregistreaza in contabilitate aportul in numerar pentru majorarea patrimoniului institutiei fara scop lucrativ in valoare de 50.000 RON. Suma este depusa in contul bancar la institutiei. 5121 Conturi curente la banci = 102 Aporturi 50.000 50.000

5. se inregistreaza in contabilitate majorarea patrimoniului social pe baza excedentelor realizate din activitatea economica la inchiderea exercitiului financiar cu valoarea de 12.300 RON. 1292 Repartizarea rezultatului activitatilor economice = 102 Aporturi 12.300 12.300

32

6. se evidentiaza majorarea patrimoniului social din excedentele realizate de institutia fara scop lucrativ in exercitiile financiare precedente in valoare de 9.500 RON. 1171 Rezultatul reportat al activitatilor fara scop patrimonial = 102 Aporturi 9.500 9.500

7. din rezervele aflate la dispozitia institutiei fara scop lucrativ, aceasta decide ca o parte din ele in valoare de 3.800 RON sa fie folosite pentru majorarea patrimoniului social. 106 Rezerve = 102 Aporturi 3.800 3.800

8. se decide reducerea patrimoniului social pentru acoperirea deficitelor realizate in activitatea economica in exercitiile financiare precedente cu suma de 3.760 RON. 102 Aporturi = 1172 Rezultatul reportat al activitatilor economice 3.760 3.760

9. se inregistreaza reducerea patrimoniului social cu valoarea de 14.000 RON reprezentand mijloace de transport scoase din evidenta. 102 Aporturi = 2133 Mijloace de transport 14.000 14.000

Contabilitatea rezervelor 1. se inregistreaza in contabilitate constituirea unor rezerve pe baza excedentelor din activitatea fara scop patrimonial inregistrate la inchiderea exercitiului financiar, in valoare de 7.120 RON. 1291 Repartizarea rezultatului activitatilor fara scop patrimonial = 106 Rezerve 7.120 7.120

33

2. se inregistreaza in contabilitate majorarea rezervelor societatii fara scop lucrativ pe baza excedentelor reportate al activitatilor fara scop lucrativ in valoare de 9.300 RON. 1172 Rezultatul reportat la activitatilor economice = 106 Rezerve 9.300 9.300

3. reducerea rezervelor poate sa apara in momentul in care societatea fara scop lucrativ doreste sa acopere deficitele reportate din activitatile economice, care sa presupunem ar avea valoarea de 6.300 RON. 106 Rezerve = 1172 Rezultatul reportat al activitatilor economice 6.300 6.300

Contabilitatea creditelor bancare pe termen lung si mediu O societate fara scop lucrativ contracteaza un credit bancar in valoare de 25.000 RON pe o perioada de 4 ani si cu o rata a dobanzii de 20%. In contabilitatea institutiei se vor realiza urmatoarele inregistrari contabile: 1. se evidentiaza primirea creditului bancar in valoare de 25.000 RON. Suma este virata in contul curent al institutiei. 5121 Conturi curente la banci = 162 Credite bancare pe termen lung si mediu 25.000 25.000

2. se evidentiaza in contabilitate dobanda datorata aferenta creditului bancar. Dobanda pentru prima luna va fi 416,7 RON ((25.000*20%)/12). 666 Cheltuieli cu dobanzile = 1682 Dobanzi aferente creditelor bancare 416,7 416,7

34

3. in prima luna dupa primirea creditului se plateste rata de 520,8 RON (25.000/48) si dobanda aferenta de 416,7 RON. % 162 Credite bancare 1682 Dobanzi aferente creditelor bancare = 5121 Conturi curente la banci 520,8 416,7 937,5

Contabilitatea imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni O societate fara scop lucrativ poate evidentia in contabilitate urmatoarele articole contabile legate de imprumuturile din emisiuni de obligatiuni. 1. se realizeaza o emisiune de obligatiuni in valoare de 10.000 RON cu o dobanda de 15%. 461 Debitori diversi = 161 Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 10.000 10.000

2. se incaseaza prin contul curent contravaloarea obligatiunilor emise si vandute in valoare de 10.000 RON. 5121 Conturi curente la banci = 461 Debitori diversi 10.000 10.000

3. se evidentiaza in contabilitate valoarea dobanzii totale datorate 1.500 RON (15%*10.000). 666 Cheltuieli cu dobanzile = 1681 Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni 1.500 1.500

4. se platesc prin virament bancar dobanzile datorate in valoare de 1.500 RON. 1681 Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni = 5121 Conturi curente la banci 1.500 1.500

35

5. se inregistreaza rambursarea imprumutului din emisiuni de obligatiuni in valoare de 10.000 RON. 161 Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni = 5121 Conturi curente la banci 10.000 10.000

36

Capitolul 3 Contabilitatea imobilizarilor

3.1. Delimitari teoretice privind imobilizarile

Activele imobilizate reprezinta bunurile si valorile destinate sa serveasca o perioada indelungata in activitatea persoanei juridice fara scop lucrativ, care nu se consuma la prima utilizare. Activele imobilizate se pot clasifica pe trei categorii distincte: imobilizari necorporale; imobilizari corporale; imobilizari financiare.

Imobilizarile necorporale cuprind urmatoarele elemente: cheltuieli de constituire; cheltuieli de cercetare si dezvoltare; concesiunile, brevetele, licentele, marcile de fabrica si alte drepturi si valori similare; fondul comercial; alte imobilizari necorporale.

Cheltuielile de constituire reprezinta cheltuielile ocazionate de infiintarea sau modificarea activitatii persoanei fara scop lucrativ. Cheltuielile de constituire privind activitatile economice se amortizeaza intr-o perioada de cel mult cinci ani. Cheltuielile de cercetare dezvoltare cuprind cheltuielile ocazionate de efectuarea unor lucrari sau obiective de cercetare strict individualizate, care prezinta garantia realizarii eficientei scontate prin aplicarea acestora la persoanele juridice fara scop lucrativ. Evidenta acestor imobilizari se tine pe categorii de lucrari si obiective si se amortizeaza intr-o perioada de cel mult cinci ani. In cadrul activelor imobilizate in concesiuni si alte drepturi similare se cuprinde valoarea bunurilor preluate cu acest titlu in patrimoniu de catre unitatea primitoare potrivit contractelor incheiate.

37

Brevetele, licentele, know-how-urile, marcile de fabrica si de comert si alte drepturi de proprietate industriala si intelectuala similare aduse ca aport, achizitionate sau dobandite pe alte cai se inregistreaza in conturile de imobilizari necorporale, la valoarea de aport (de utilitate), costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz. Activele imobilizate de natura celor men ionate anterior se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea lor, de catre persoana juridica fara scop lucrativ care le detine. Fondul comercial reprezinta partea din fondul de comert care nu figureaza in cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care concura la mentinerea sau dezvoltarea potentialului persoanei juridice fara scop lucrativ, cum sunt: clientela; vadul; debuseele; reputatia si alte elemente necorporale.

Fondul comercial se determina ca diferenta intre valoarea de aport (de utilitate) sau costul de achizitie, dupa caz, a fondului de comert si valoarea elementelor de activ inregistrate in conturile corespunzatoare. Fondul comercial, de regula, nu este supus amortizarii. Insa, daca se constata o depreciere ireversibila, aceasta poate fi amortizata. Elementul de active necorporale alte imobilizari necorporale evidentiaza programele informatice create de persoana juridica fara scop lucrativ sau achizitionate de la terti, pentru necesitatile de utilizare proprii, evaluate la costul de productie, respectiv la costul de achizitie, precum si alte imobilizari necorporale. Valoarea programelor informatice privind activitatile economice se

amortizeaza in functie de durata probabila de utilizare, care nu poate depasi o perioada de cinci ani. Imobilizarile corporale cuprind in componenta lor terenurile si mijloacele fixe. Contabilitatea terenurilor se tine separat pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice, iar in cadrul acestora pe doua categorii: terenuri si amenajari de terenuri. Terenurile se inregistreaza in contabilitate la intrarea in patrimoniu la valoarea stabilita in functie de clasele de calitate, suprafata, amplasare si/sau alte criterii legale, la costul de achizitie sau la valoarea aportului in natura, dupa caz.

38

Potrivit legii, terenurile nu sunt supuse amortizarii. Investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor privind activitatile economice sunt supuse amortizarii, potrivit legii. Potrivit legislatiei in vigoare, se considera mijloc fix obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: are valoarea mai mare decat limita stabilita de lege; are o durata normala de utilizare mai mare de un an.

Contabilitatea mijloacelor fixe trebuie sa asigure evidenta permanenta a existentei si miscarii, iar pentru cele utilizate in activitatea economica si calculul amortizarii si al provizioanelor constituite pentru deprecierea acestora. Contabilitatea mijloacelor fixe se tine separat pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice, iar in cadrul acestora pe urmatoarele categorii: cladiri; constructii speciale; masini, utilaje si instalatii de lucru; aparate si instalatii de masurare, control si reglare; mijloace de transport; animale si plantatii; unelte, dispozitive, instrumente, mobilier si aparatura de birotica; alte active corporale.

La intrarea in patrimoniu, mijloacele fixe se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, prin care se intelege: costul de achizitie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros; costul de productie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de persoana juridica fara scop lucrativ; valoarea actuala, estimata la inscrierea lor in activ tinand seama de valoarea mijloacelor fixe cu caracteristici tehnice similare sau apropiate, pentru mijloacele fixe obtinute cu titlu gratuit; valoarea de aport (de utilitate) acceptata de parti, pentru mijloacele fixe intrate in patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii etc. conform statutelor si contractelor; 39

valoarea rezultata in urma reevaluarii, pentru mijloacele fixe reevaluate in baza unor dispozitii legale exprese.

Evidenta mijloacelor fixe la nivelul institutiilor fara scop lucrativ se tine pe fiecare obiect de evidenta, prin care se intelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele si accesoriile lui, destinat sa indeplineasca in mod independent, in totalitatea lui, o functie distincta. Amortizarea mijloacelor fixe se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a acestora. Amortizarea se calculeaza pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii acestora in functiune si pana la recuperarea integrala a valorii lor de intrare, conform duratelor normale de utilizare si conditiilor de utilizare a mijloacelor fixe. Amortizarea mijloacelor fixe concesionate, inchiriate sau date in locatie de gestiune se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate de catre persoana juridica fara scop lucrativ care le are in proprietate. Amortizarea investitiilor efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau date in locatie de gestiune este in sarcina celui care a efectuat investitia si se inregistreaza in contabilitatea acestuia. Persoanele juridice fara scop lucrativ amortizeaza mijloacele fixe destinate pentru activitatile economice, utilizand unul unul din urmatoarele regimuri de amortizare: amortizarea lineara, care consta in includerea uniforma in cheltuielile de exploatare a valorii de intrare a mijloacelor fixe pe toata durata normala de utilizare, potrivit legii; amortizarea degresiva, care presupune multiplicarea cotei de amortizare lineara cu un coeficient; amortizarea accelerata, care consta in calcularea, in exercitiul in care mijloacele fixe intra in activul persoanei juridice fara scop lucrativ, a unei amortizari de pana la limita prevazuta de lege din valoarea de intrare a acestora. In exercitiile urmatoare, amortizarea se calculeaza dupa regimul amortizarii lineare. Amortizarea aferenta mijloacelor fixe se inregistreaza distinct in contabilitate, pe categorii si obiecte de evidenta. Prin deducerea amortizarii din valoarea de intrare se obtine valoarea contabila neta a mijloacelor fixe.

40

Reevaluarea mijloacelor fixe se refera la operatiunea de stabilire a valorii actuale a fiecarui mijloc fix existent in patrimoniul persoanei juridice fara scop lucrativ. Valoarea actuala a mijlocului fix se stabileste, de regula, avandu-se in vedere: valoarea de intrare din contabilitate, utilitatea si pretul pietei, precum si gradul de uzura estimat al mijlocului fix la data reevaluarii. Contabilitatea imobilizarilor in curs se tine distinct pentru: imobilizarile necorporale si imobilizarile corporale, precum si pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice. Imobilizarile in curs corporale reprezinta costul de productie, respectiv costul de achizitie aferent imobilizarilor necorporale neterminate pana la finele exercitiului. Imobilizarile in curs corporale reprezinta investitiile neterminate efectuate in regie proprie sau in antrepriza care se evalueaza la costul de productie, respectiv costul de achizitie, reprezentand pretul de deviz al investitiei. Imobilizarile in curs corporale se trec in categoria mijloacelor fixe dupa receptia, darea in folosinta, se inregistreaza in contabilitatea persoanei juridice fara scop lucrativ care le-a efectuat. La expirarea contractului de concesiune, inchiriere sau locatie de gestiune, valoarea investitiilor executate la mijloacele fixe luate cu acest titlu, nediminuata cu amortizarea calculata, se scade din contabilitatea persoanei juridice fara scop lucrativ care le-a efectuat si se inregistreaza in contabilitatea unitatii care le are in proprietate pentru a majora corespunzator valoarea de intrare a mijloacelor fixe respective, potrivit contractelor incheiate. Imoblizarile financiare cuprind titlurile de participare, alte titluri imobilizate si creante imobilizate. Titlurile de participare reprezinta drepturi sub forma de actiuni sau alte titluri de valoare in capitalul altor unitati patrimoniale, care asigura persoanei juridice fara scop lucrativ detinatoare exercitarea unui control sau a unei influente notabile, respectiv realizarea unui venit. Alte titluri imobilizate constau in acele titluri pe care persoana juridica fara scop lucrativ le dobandeste, in vederea realizarii unor venituri financiare, fara a putea interveni in gestiunea unitatii patrimoniale emitatoare, precum si alte titluri de plasament detinute pe o perioada indelungata.

41

La intrarea in patrimoniu, titlurile de participare si alte titluri imobilizate se evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare sau valoarea determinata prin contractul de achizitie a acestora. Cheltuielile accesorii privind achizitionarea titlurilor de participare si a altor titluri imobilizate se inregistreaza direct in cheltuielile de exploatare ale exercitiului. Contabilitatea creantelor imobilizate se tine pe urmatoarele categorii: creante legate de participatii; imprumuturi acordate pe termen lung; alte creante imobilizate.

Creantele legate de participatii sunt acele creante ale persoanei juridice fara scop lucrativ create cu ocazia acordarii de imprumuturi unitatilor patrimoniale la care detin titluri de participare. In conturile de imprumuturi pe termen lung se inregistreaza sumele acordate tertilor in baza unor contracte pentru care persoana juridica fara scop lucrativ percepe dobanzi. In categoria alte creante imobilizate se cuprind garantiile si cautiunile depuse de persoana juridica fara scop lucrativ la terti. Pentru deprecierea titlurilor si creantelor imobilizate se constituie provizioane, reprezentand diferenta dintre valoarea de intrare a acestora si valoarea de utilitate stabilita cu ocazia inventarierii. Provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor necorporale, corporale, a imobilizarilor in curs si a celor financiare nesupuse amortizarii se constituie numai pentru activitatile economice, pe seama cheltuielilor, de regula, la finele exercitiului financiar, cu ocazia inventarierii. In perioadele urmatoare, la finele fiecarui exercitiu financiar sau la iesirea din patrimoniu a imobilizarilor, in urma analizarii provizioanelor constituite pentru deprecieri, se procedeaza astfel: in situatia cnd deprecierea este superioara provizionului constituit, se constituie un provizion suplimentar; in cazul in care deprecierea constatata este inferioara provizionului constituit, diferenta se deduce din provizionul constituit si se inregistreaza la venituri;

42

cu ocazia anularii unui provizion, la iesirea din patrimoniu a imobilizarilor, provizioanele constituite se inregistreaza la venituri.

3.2. Fluxuri contabile generate de imobilizari

Societatile fara scop lucrativ in evidenta imobilizarilor cu ajutorul conturilor din grupa 2 Conturi de imobilizari". Aceasta grupa de conturi cuprinde urmatoarele grupe de conturi: 20 Imobilizari necorporale 21 Imobilizari corporale 23 Imobilizari in curs 26 Imobilizari financiare 28 Amortizari privind imobilizarile 29 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor.

In cadrul grupei 20 Imobilizari necorporale se regaseste contul 205 Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare. Prin intermediul acestui cont se tine evidenta concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor de fabrica si de comert si altor drepturi si valori similare aduse ca aport, achizitionate sau dobandite pe alte cai. Contabilitatea acestor active se tine distinct pentru activitatile fara scop lucrativ si pentru activitatile economice. Contabilitatea analitica se tine pe categorii de concesiuni, brevete, licente, marci de fabrica etc. Contul 205 Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori asimilate este un cont de activ, prezinta sold ini ial debitor si se debiteaza prin creditul conturilor: 102 Aporturi, cu valoarea imobilizarilor ecorporale, reprezentand brevete, licente si alte drepturi si valori aportate; 131 Subventii pentru investitii, cu valoarea brevetelor, licentelor si altor drepturi si valori similare primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere din activitatea economica; 203 Cheltuieli de dezvoltare, cu valoarea cheltuielilor de dezvoltare aferente brevetelor, licentelor si altor drepturi si valori similare;

43

233 Imobilizari necorporale in curs, cu valoarea imobilizarilor necorporale in curs receptionate ca brevete, licente si alte drepturi si valori similare;

404 Furnizori de imobilizari, cu valoarea brevetelor, licentelor si altor valori similare achizitionate;

721 Venituri din productia de imobilizari necorporale, cu valoarea brevetelor, liecentelor si altor valori similare realizate pe cont propriu.

Contul 205 Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare se crediteaza prin debitul conturilor: 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate, cu valoarea concesiunilor restituite; 280 Amortizari privind imobilizarile necorporale, cu valoarea

amortizarii brevetelor, licentelor si altor drepturi, scoase din evidenta; 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital, cu valoarea neamortizata a brevetelor, licentelor si altor drepturi similare cedate. Soldul debitor al contului 205 Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori asimilate evidentiaza valoarea concesiunilor, brevetelor si licentelor existente la un moment dat in patrimoniul persoanelor fara scop lucrativ. Din cadrul grupei 21 Imobilizari corporale vom prezenta functiunea contului 213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii mijloacelor fixe, separat pentru activitatile fara scop lucrativ si pentru activitatile economice. Contul 213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii este un cont cu functiune de activ, prezinta sold ini ial debitor si se debiteaza prin creditul urmatoarelor conturi: 102 Aporturi, cu valoarea imobilizarilor corporale reprezentand mijloace fixe aportate; 105 Rezerve din reevaluare, cu cresterea de valoare rezultata din reevaluarea instalatiilor tehice, mijloacelor de transport etc; 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate, cu valoarea imobilizarilor corporale primite in leasing financiar; 231 Imobilizari corporale in curs, cu valoarea imobilizarilor corporale in curs receptionate ca instalatii tehnice, mijloace de transport etc.; 44

131 Subventii pentru investitii, cu valoarea mijloacelor fixe privind activitatile economice primite cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere;

404 Furnizori de imobilizari, cu valoarea mijloacelor fixe achizitionate pentru activitatile economice;

446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, cu valoarea taxelor vamale aferente aprovizionarilor din import;

722 Venituri din productia de imobilizari corporale, cu valoarea la cost de productie a instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport etc. realizate pe cont propriu.

Contul 213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii se crediteaza prin debitul conturilor: 102 Aporturi, cu valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale scoase din evidenta; cu valoarea imobilizarilor corporale pentru activitatile fara scop lucrativ, aduse ca aport si scoase din evidenta; 105 Rezerve din reevaluare, cu descresterea de valoare rezultata din reevaluarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport etc. 261 Titluri de participare, cu valoarea neamtortizata a imobilizarilor corporale care fac obiectul participarii in natura la capitalul social al unei societati comerciale; 267 Creante imobilizate, cu valoarea imprumuturilor acordate pe termen lung pentru bunurile cedate in regim de leasing financiar; 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital, cu valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale cedate sau scoase din evidenta; 671 Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare, cu valoarea pierderilor din calamitati. Soldul final debitor al contului 213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii evidentiaza valoarea mijloacelor fixe existente la un moment dat in patrimoniu.

45

MONOGRAFIE CONTABILA

Operatiuni contabile privind inregistrarea in contabilitate a intrarilor si iesirilor de imobilizari aferente activitatii fara scop lucrativ 1. se cumpara un brevet pentru activitatea fara scop lucrativ in valoare de 10.000 RON. 2051 Concesiuni brevete = 404 Furnizori de imobilizari 10.000 10.000

2. se cumpara un teren pentru activitatea fara scop lucrativ in valoare de 50.000 RON. % 2111.01 Terenuri = 404 Furnizori de imobilizari 50.000 50.000

3. se primeste cu titlu gratuit un soft informatic evaluat la valoarea de 900 RON. 2081 Alte imobilizari necorporale = 1171 Rezultatul reportat al activitatilor fara scop patrimonial 900 900

4. se constata un plus de inventar la aparatura de birotica aferenta activitatii fara scop patrimonial in valoare de 521 RON. 2141.01 Mobilier si aparatura de birotica aferenta act. fara scop patrimonial = 1171 Rezultatul reportat al activitatilor fara scop patrimonial 521 521

46

5. se evidentiaza un brevet realizat pe cont propriu si nereceptionat, evaluat la valoarea de 600 RON. 2331 Imobilizari necorporale in curs pentru activitatile fara scop patrimonial = 1171 Rezultatul reportat al activitatilor fara scop patrimonial 600 600

6. se evidentiaza o amenajare de teren realizata pe cont propriu si nereceptionata, evaluata la valoarea de 1.200 RON. 2311 Imobilizari corporale in curs privind activitatile fara scop patrimonial = 1171 Rezultatul reportat al activitatilor fara scop patrimonial 1.200 1.200

7. se receptioneaza un brevet (imobilizare necorporala in curs) realizat pe cont propriu in valoare de 700 RON. 2051 Concesiuni, brevete, licente privind act fara scop lucrativ = 2331 Imobilizari necorporale in curs pentru activitatile fara scop patrimonial 700 700

8. se receptioneaza o amenajare de teren (imobilizare corporala in curs) realizata pe cont propriu in valoare de 1.300 RON. 2112.01 Amenajari de teren aferent act fara scop patrimonial = 2311 Imobilizari corporale in curs pentru act fara scop patrimonial 1.300 1.300

47

9. se amortizeaza un mijloc de transport aferent activitatii fara scop patrimonial. Valoarea amortizarii este de 2.000 RON. 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor = 2815.01 Amortizarea mij de transport aferente act fara scop patrimonial 2.000 2.000

10. se scoate din evidenta un soft informatic complet amortizat aferent activitatii fara scop patrimonial. Valoarea de intrare a imobilizarii necorporale este de 1.500 RON. 2808.01 Amortizarea altor imobilizari necorporale aferente act fara scop lucrativ = 2081 Alte imobilizari necorporale aferente act fara scop patrimonial 1.500 1.500

11. se scoate din evidenta o licenta neamortizata in valoare de 950 RON. 1171 Rezultatul reportat al activitatilor fara scop patrimonial = 2051 Concesiuni, brevete, licente aferente act fara scop lucrativ 950 950

Operatiuni contabile privind inregistrarea in contabilitate a intrarilor si iesirilor de imobilizari aferente activitatii economice 1. se cumpara o licenta pentru activitatea economica, in valoare de 5.000 RON si TVA de 950 RON. % 2052 Concesiuni, brevete, licente aferente act economice 4426 Tva deductibila = 404 Furnizori de imobilizari 5.000 5.950

950

2. se primeste cu titlu gratuit un mijloc de transport in valoare de 12.500 RON. 2133.02 Mijloace de transport aferente activitatii economice = 131 Subventii pentru investitii 12.500 12.500

48

3. se evidentiaza scoaterea din gestiune a unei instalatii tehnice neamotizate in valoare de 8.700 RON. 6583 Cheltuieli privind cedarea activelor si alte operatii de capital = 2131.02 Echipamente tehnice aferente act economice 8.700 8.700

4. se contabilizeaza scoaterea din gestiune a unei licente complet amortizata in valoare de 5.000 RON. 2805.02 Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor aferente act economice = 2052 Concesiuni, brevete, licente aferente act economice 5.000 5.000

5. se inregistreaza un proiect de cercetare obtinut prin efort propriu din activitatea economica, evaluat la 1.500 RON. 2032 Cheltuieli de dezvoltare privind act economica = 721 Venituri din productia de imobilizari necorporale 1.500 1.500

Operatiuni contabile ocazionate de leasingul financiar In cazul in care se achizitioneaza prin leasing un mijloc de transport (in valoare de 24.000 RON cu o dobanda lunara de 100 RON, perioada de leasing este de 24 de luni), in contabilitatea institutiei fara scop lucrativ se vor evidentia urmatoarele articole contabile: 1. se inregistreaza primirea mijlocului de transport in valoare de 24.000 RON. 2133 Mijloace de transport = 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate 24.000 24.000

2. se inregistreaza in avans dobanda totala datorata in valoare de 2.400 RON (24 luni*100 RON) 471 Cheltuieli inregistrate in avans = 1687 Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate 2.400 2.400

49

3. in fiecare luna se vor inregistra, pe baza facturilor, cheltuielile cu rata scadenta, cu dobanda si taxa pe valoarea adaugata. % 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate 1687 Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate 4426 Tva deductibila = 404 Furnizori de imobilizari 1.000 1.290

100

190

4. se inregistreaza plata obligatiilor fata de furnizor. 404 Furnizori de imobilizari = 5121 Conturi curente la banci 1.290 1.290

5. se evidentiaza cheltuiala cu dobanda aferenta lunii curente in valoare de 100 RON. 666 Cheltuieli cu dobanzile = 471 Cheltuieli inregistrate in avans 100 100

In cazul in care se preda in regim leasing un autoturism (valoarea autoturismului 24.000 RON, dobanda lunara 100 RON, perioada 24 luni), in contabilitatea institutiei fara scop lucrativ se vor evidentia urmatoarele articole contabile: 1. se inregistreaza predarea in leasing a autoturismului in valoare de 24.000 RON. 2673 Imprumuturi acordate pe termen lung = 2133 Mijloace de transport 24.000 24.000

2. se evidentiaza dobanda totala aferenta contractului de leasing, in valoare de 2.400 RON. 2674 Dobanda aferenta imprumuturilor acordate pe termen lung = 472 Venituri inregistrate in avans 2.400 2.400

50

3. se contabilizeaza, pe baza facturilor, creanta formata din rata scadenta de 1.000 RON, dobanda aferenta de 100 RON si TVA aferent 190 RON. 411 Clienti = % 706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii 2674 Dobanda aferenta imprumuturilor acordate pe termen lung 4427 Tva colectata 1.290 1.000

100

190

4. se inregistreaza la venituri dobanda facturata ca venit in avans 472 Venituri in avans = 766 Venituri din dobanzi 100 100

5. se evidentiaza diminuarea creantei cu cota parte din venituri facturate pentru bunurile cedate. 6583 Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital = 2673 Imprumuturi acordate pe termen lung 1.000 1.000

6. se incaseaza creanta de la client, in suma de 1.290 RON. 5121 Conturi curente la banci = 411 Clienti 1.290 1.290

51

Capitolul 4 Contabilitatea stocurilor si a productiei in curs de executie

4.1. Delimitari teoretice privind stocurile si productia in curs de executie

Evidenta stocurilor si a productiei in curs de executie cuprinde ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul persoanei juridice fara scop lucrativ, destinate: sa fie consumate la prima lor utilizare; sa fie vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie. La nivelul unei societati fara scop lucrativ, stocurile cuprind urmatoarele elemente: materii prime, care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata; materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile), care participa sau ajuta la procesul de exploatare sau de fabrica ie fara a se regasi, de regula, in produsul finit; produsele, respectiv: semifabricatele, prin care se inteleg produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii sau se livreaza tertilor; produsele finite, adica produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabrica ie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii, putand

52

fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor; produsele reziduale, reprezentand rebuturile, materialel recuperabile sau deseurile. animalele si pasrile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel, crescute si folosite pentru productie, reproductie, munca, reprezentatie, expunere, animale si pasrile la ingrasat pentru a fi valorificate, precum si coloniile de albine. mrfurile, respectiv bunurile pe care persoana juridica fara scop lucrativ le cumpara in vederea revanzarii; ambalajele.

Contabilitatea analitica a stocurilor de natura materiilor prime, materialelor consumabile, animalelor si pasrilor, precum si a ambalajelor se tine distinct pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice. Stocurile de natura produselor si marfurilor privesc exclusiv activitatile economice ale persoanei juridice fara scop lucrativ. In categoria ambalajelor se includ ambalajele refolosibile achizitionate sau fabricate, destinate produselor vandute si care in mod temporar pot fi pastrate de terti cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte. Productia in curs de executie reprezinta productia care nu a trecut prin toate fazele de prelucrare, prevazute de procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice necompletate in intregime. La intrarea in patrimoniu a bunurilor de natura stocurilor si a productiei in curs de executie acestea se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate, astfel: materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar, mrfurile, ambalajele si alte bunuri procurate cu titlu oneros, la costul de achizitie; productia in curs de executie, semifabricatele si produsele finite, obiectele de inventar, ambalajele si alte bunuri produse de catre persoana juridica fara scop lucrativ, la costul de productie; animalele si pasrile, la costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz.

53

La iesirea din patrimoniu, bunurile materiale se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate prin aplicarea metodei costul mediu ponderat (CMP), metodei primei intrari-primei iesiri (FIFO) sau a metodei ultimei intrari-primei iesiri (LIFO). Costul mediu ponderat se calculeaza fie dupa fiecare intrare, fie lunar, ca raport intre valoarea totala a stocului ini ial plus valoarea intrarilor si cantitatea existenta in stocul ini ial plus cantitatile intrate. Potrivit metodei primei intrari primei iesiri (FIFO) bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al primei intrari. Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al lotului urmator, in ordine cronologica. Potrivit metodei ultimei intrari primei iesiri (LIFO) bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al ultimei intrari. Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie al lotului anterior, in ordine cronologica. Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a materiilor prime, produselor, marfurilor si a altor bunuri de natura stocurilor se poate face si la preturi standard (prestabilite) pe baza preturilor medii ale bunurilor respective, cu conditia evidentierii distincte a diferentelor de pret fata de costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz. Diferentele de pret astfel stabilite, la intrarea bunurilor respective in patrimoniu, se inregistreaza proportional, atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra stocurilor. Preturile standard, folosite pentru inregistrarea in contabilitate a bunurilor de natura stocurilor, este necesar sa fie actualizate periodic, de regula cel putin o data pe an, in functie de evolutia preturilor si de alti factori. In cazul in care evaluarea bunurilor materiale se face la preturi standard (prestabilite), diferentele stabilite intre pretul de inregistrare si costul de achizitie, respectiv costul de productie efectiv, se inregistreaza distinct in contabilitate.

54

Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza de urmatoarea maniera:

Cr =
unde:

Sidiferente + D pret Si pret _ s tan dard + Vi

Cr coeficient de repartizare;

Sidiferente - sold ini ial al diferentelor de pret;


D pret
- diferente de pret aferente intrarilor in cursul perioadei cumulat

de la inceputul anului;

Si pret _ s tan dard - soldul ini ial al stocurilor la preturi standard


(prestabilite);

V i valoarea intrarilor in cursul perioadei la pret standard cumulat de


la inceputul anului.

Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret standard, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite. Evidenta adaosului comercial aferent stocurilor de marfuri existente in gestiunea unitatilor cu activitate economica se tine distinct. Adaosul comercial reprezinta diferenta intre pretul de vanzare cu amanuntul si costul de achizitie si, dupa caz, taxa pe valoarea adaugata neexigibila. Pentru determinarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite din unitate se procedeaza astfel: fie prin calcularea procentului mediu de adaos comercial. Procentul mediu de adaos comercial se inmulteste cu valoarea stocului de marfuri la sfarsitul lunii de referinta, determinanduse adaosul comercial aferent stocului. Adaosul comercial aferent marfurilor iesite din unitate in cursul lunii se determina prin scaderea adaosului comercial, aferent stocului de marfuri existent la sfarsitul lunii, din soldul contului de diferente de pret

55

la marfuri reprezentand adaosul comercial existent la sfarsitul aceleiasi perioade. fie prin insumarea adaosului comercial aferent marfurilor existente in stoc la finele lunii de referinta. La nivelul societatilor fara scop lucrativ, contabilitatea valorilor materiale se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent. In cazul in care se decide folosirea inventarului permanent, in contabilitate se inregistreaza toate operatiile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ, cat si valoric. Inventarul intermitent consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele perioadei. In acest caz, iesirile se determina ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor si valoarea stocurilor finale, determinate pe baza inventarierii. In cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitica a stocurilor se poate organiza dupa una din urmatoarele metode, in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii ale societatii fara scop lucrativ: metoda operativ contabila (pe solduri), care consta in tinerea, la locul de depozitare, a evidentei cantitative a bunurilor materiale pe categorii, iar la contabilitate a evidentei valorice desfasurate pe gestiuni, iar in cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe, dupa caz; metoda cantitativ valorica (pe fise de cont analitic), care consta in tinerea evidentei cantitative pe categorii de bunuri la locuri de depozitare, iar in contabilitate, a evidentei cantitativ valorice. Contabilitatea stocurilor se desfasoara pe gestiuni, iar in cadrul acestora pe categorii de bunuri. Controlul exactitatii si concordantei inregistrarilor din evidenta de la locurile de depozitare si din contabilitate se face prin punctajul periodic dintre cantitatile inregistrate in fisele de depozit si cele din fisele de cont analitic de la contabilitate. metoda global valorica, care consta in tinerea evidentei numai valoric, atat la nivelul gestiunii, cat si in contabilitate. Controlul concordantei inregistrarilor din evidenta gestiunii cu cea din 56

contabilitate se face periodic. Aceasta metoda se aplica, in principal, pentru evidenta marfurilor si ambalajelor aflate in unitatile de desfacere cu amanuntul si pentru alte bunuri, in cazul unitatilor care nu au dotarea tehnica corespunzatoare. Pentru deprecierea stocurilor de marfuri, materii prime si materiale, obiecte de inventar, produse si alte bunuri materiale, precum si a productiei in curs de executie aferente activitatilor economice, la finele exercitiului, cu ocazia inventarierii, se constituie provizioane.

4.2. Fluxuri contabile generate de stocuri si productia in curs de executie

Evidenta activelor de natura stocurilor si a productiei in curs se tine cu ajutorul conturilor din clasa 3 Conturi de stocuri si productie in curs de executie, clasa care este organizata pe urmatoarele grupe de conturi: 30 Stocuri de materii si materiale 33 Productia in curs de executie 34 Produse 35 Stocuri aflate la terti 36 Animale 37 Marfuri 38 Ambalaje 39 Provizioane pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie. In cadrul grupei 30 Stocuri de materii si materiale vom prezenta functiunea contului 301 Materii prime. Acest cont tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de materii prime. Contabilitatea analitica se tine distinct pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice si, dupa caz, pe feluri sau grupe de materii prime, grupate pe gestiuni, potrivit metodei de evidenta utilizata in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii ale persoanei juridice fara scop lucrativ.

57

Contul 301 Materii prime are functiune de activ, prezinta sold ini ial debitor si se debiteaza prin creditul conturilor: 102 Aporturi, cu valoarea stocurilor reprezentand materii prime aportate; 345 Produse finite, cu valoarea produselor finite retinute din propductia proprie ca materii prime; 401 Furnizori, cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime achizitionate de la furnizori; cu valoarea serviciilor prestate aferente materiilor prime intrate in gestiune, aduse de la terti; 601 Cheltuieli cu materiile prime, cu valoarea materiilor prime constatate plus la inventar; cu valoarea materiilor prime restituite la magazie ca nefolosite; 731 Venituri din cotizatiile membrilor si contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor, cu valoarea materiilor prime reprezentand contributii ale membrilor si simpatizantilor; 739 Alte venituri din activitati fara scop lucrativ, cu valoarea materiilor prime rezultate din dezmembrarea imobilizarilor. Contul 301 Materii prime se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi: 351 Materii prime si materiale aflate la terti, cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime trimise spre prelucrare sau in custodie la terti; 601 Cheltuieli cu materiile prime, cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli, constatate lipsa la inventar, precum si pierderile din deprecieri; 6583 Cheltuieli cu activele cedate si alte operatii de capital, cu valoarea materiilor prime cedate; 671 Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare, cu valoarea pierderilor din calamitati si a exproprierilor de active aferente activitatilor fara scop patrimonial sau activitatilor economice. Soldul debitor al contului 301 Materii prime reprezinta valoarea materiilor prime existente in stoc.

Contul 371 Marfuri cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de marfuri.

58

Contul 371 Marfuri este un cont cu functiune de activ. Acesta se debiteaza prin creditul urmatoarelor conturi: 102 Aporturi cu valoarea marfurilor primite ca aport; 301 Materii prime cu valoarea materiilor prime vandute ca atare; 401 Furnizori cu valoarea la pret de inregistrare a marfurilor achizitionate de la furnizori; 446 Alte taxe si impozite cu valoarea la pret de inregistrare a marfurilor achizitionate din import; 607 Cheltuieli privind marfurile cu valoarea la pret de inregistrare a marfurilor constatate plus la inventar; 7582 Venituri din donatii si subventii primite cu valoarea la pret de inregistrare a marfurilor primite cu titlu gratuit. Contul 371 Marfuri se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi: 357 Marfuri trimise la terti cu valoarea la pret de inregistrare a marfurilor trimise la terti; 607 Cheltuieli privind marfurile cu valoarea la pret de inregistrare a marfurilor iesite din gestiune prin vanzare, degradate sau constatate lipsa la inventar; 6582 Cheltuieli privind donatiile si subventiile acordate cu valoarea donatiilor acordate sub forma de marfuri; 671 Cheltuieli privind calamitatile cu valoarea pierderilor din calamitati. Soldul debitor al contului 371 Marfuri reprezinta valoarea la pret de inregistrare a marfurilor existente in stoc. Din grupa 39 Provizioane pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie fac parte urmatoarele conturi: 391 Provizioane pentru deprecierea materiilor prime; 392 Provizioane pentru deprecierea materialelor; 393 Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie; 394 Provizioane pentru deprecierea produselor; 395 Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terti; 396 Provizioane pentru deprecierea animalelor; 397 Provizioane pentru deprecierea marfurilor; 398 Provizioane pentru deprecierea ambalajelor. 59

Cu ajutorul acestor conturi se tine evidenta constituirii, de regula, la inchiderea exercitiului financiar, a provizioanelor pentru deprecierea stocurilor, precum si a suplimentarii, diminuarii sau anularii acestora potrivit legii. Conturile din aceasta grupa sunt conturi cu functiune de pasiv si se crediteaza prin debitul contului: 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele cu valoarea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor constituite sau suplimentate; Conturile din grupa 39 se debiteaza prin creditul contului: 781 Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare cu sumele reprezentand diminuarea sau anularea provizioanelor constituite pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie. Soldul creditor al conturilor din grupa 39 reprezinta valoarea provizioanelor constituite pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie.

60

MONOGRAFIE CONTABILA

Operatiuni contabile privind stocurile aferente activitatii fara scop patrimonial 1. se cumpara materii prime in valoare de 12.000 RON, pentru activitatea fara scop patrimonial. 301 Materii prime = 401 Furnizori 12.000 12.000

2. se primeste cu titlu gratuit (sponsorizare) un stoc de materiale consumabile in valoare de 9.500 RON pentru activitatea fara scop patrimonial. 302 Materiale consumabile = 733 Venituri din donatii si sume sau bunuri primite prin sponsorizare 9.500 9.500

3. se primeste un stoc de materii prime in valoare de 5.400 RON reprezentand cotizatii ale membrilor, pentru activitatea fara scop lucrativ. 301 Materii prime = 731 Venituridin cotizatiile membrilor si contributiile banesti sau in natura a membrilor 5.400 5.400

4. se obtine un stoc de piese de schimb in valoare de 3.500 RON, din dezmembrarea imobilizarilor privind activitatile fara scop lucrativ. 3024 Piese de schimb = 739 Alte venituri din activitati fara scop patrimonial 3.500 3.500

5. se constata un plus de ambalaje in valoare de 1.200 RON pentru activitatea fara scop patrimonial. 381 Ambalaje = 608 Cheltuieli privind ambalajele 61 1.200 1.200

Operatiuni contabile privind stocurile aferente activitatii economice 1. se achizitioneaza un stoc de materii prime in valoare de 10.000 RON pentru activitatea economica. % 301 Materii prime 4426 Tva deductibila = 401 Furnizori 10.000 1.900 11.900

2. se dau in consum materii in valoare de 3.200 RON. 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 3.200 3.200

3. se obtine un stoc de produse finitein valoare de 5.600 RON din productie proprie la finele perioadei. 345 Produse finite = 711 Variatia stocurilor 5.600 5.600

4. se primeste cu titlu gratuit un stoc de marfuri in valoare de 4.700 RON, pentru activitatea economica. 371 Marfuri = 7582 Venituri din donatii si subventii primite 4.700 4.700

5. se constata un plus de inventar la materiale de natura obiectelor de inventar in valoare de 1.600 RON. 303 Materiale de natura obiectelor de inventar = 603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 1.600 1.600

6. se constata un plus de inventar la semifabricate in valoare de 2.100 RON. 341 Semifabricate = 711 Variatia stocurilor 2.100 2.100

62

7. se inregistreaza scaderea din gestiune a unui stoc de marfuri vandute in valoare de 3.400 RON. 607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri 3.400 3.400

8. se evidentiaza un minus de inventar la ambalaje in valoare de 850 RON. 608 Cheltuieli privind ambalajele = 381 Ambalaje 850 850

9. se imputa salariatilor minusul de inventar constatat la ambalaje, in valoare de 850 RON. 4282 Alte creante in legatura cu personalul = 7581 Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati 850 850

10. se vand produse finite in valoare de 5.000 RON si TVA de 950 RON. 411 Clienti = % 701 Venituri din vanzarea de produse finite 4427 Tva colectata 5.950 5.000

950

63

Capitolul 5 Contabilitatea tertilor

Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si creantelor persoanei juridice fara scop lucrativ in relatiile cu furnizorii, clientii, personalul, asigurarile si protectia sociala, bugetul statului si bugetele locale, unitatile din cadrul grupului si fondurile speciale, precum si cu diversi debitori si creditori si alte persoane fizice si juridice.

5.1. Contabilitatea decontarilor cu furnizorii

Cumpararile efectuate de o societate fara scop lucrativ nu sunt intotdeauna platite pe loc, caz in care genereaza obligatii fara de terte persoane (furnizorii). Aceste obligatii sunt reflectate pana in momentul platii lor prin intermediul conturilor din grupa 40 Furnizori si conturi asimilate, care cuprinde urmatoarele conturi: 401 Furnizori; 403 Efecte de platit; 404 Furnizori de imobilizari; 405 Efecte de platit pentru imobilizari; 408 Furnizori facturi nesosite; 409 Furnizori debitori.

Contul 401 Furnizori cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri, lucrari executate si servicii prestate, pentru care s-au primit facturi. Contabilitatea se tine pe fiecare furnizor in parte. Acestia pot fi grupati in doua categorii importante: furnizori interni si furnizori externi. Contul 401 Furnizori este un cont de pasiv si prezinta sold ini ial creditor. Se crediteaza prin debitul conturilor:

64

301 Materii prime cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime achizitionate de la furnizori; cu valoarea serviciilor prestate aferente materiilor prime intrate in gestiune, aduse de terti;

302 Materiale consumabile cu valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile achizitionate de la furnizori; cu valorea serviciilor prestate aferente materialelor consumabile intrate in gestiune, aduse de la terti;

308 Diferente de pret la materii prime si materiale cu diferentele de pret in plus (costul de achizitie este mai mare decat pretul standard sau prestabilit) aferente materiilor prime si materialelor consumabile intrate in gestiune prin achizitionarea de la furnizori;

345 Produse finite cu valoarea serviciilor prestate aferente produselor finite intrate in gestiune, aduse de la terti;

408 Furnizori debitori cu valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate la furnizori;

4426 Taxa pe valoarea adaugata deductibila cu taxa pe valoarea adaugata deductibila cuprinsa in facturi sau alte documente legale emise de furnizori;

471 Cheltuieli inregistrate in avans cu valoarea lucrarilor executate si serviciilor prestate de furnizori si a altor cheltuieli efectuate anticipat;

604 Cheltuieli privind materialele nestocate cu valoarea materialelor nestocate aprovizionate, incluse direct pe cheltuieli. Etc.

Contul 401 Furnizori se debiteaza prin creditul conturilor: 162 Credite bancare pe termen mediu si lung cu platile efectuate catre furnizori direct din credite bancare, pe baza documentelor prezentate la banca; 403 Efecte de platit cu valoarea acceptata a efectele comerciale subscrise; 409 Furnizori debitori cu valoarea avansurilor acordate furnizorilor cu ocazia regularizarii platilor cu acestia; cu valoarea ambalajelor care circula in regim de restituire, predate furnizorilor; 512 Conturi curente la banci cu sumele platite furnizorilor din contul de disponibil; 531 Casa cu sumele in numerar platite furnizorilor; 65

765 Venituri din diferente de curs valutar cu diferentele favorabile rezultate in urma lichidarii datoriilor in devize catre furnizori;

Soldul creditor al contului 401 Furnizori reprezinta sumele datorate de catre societatea fara scop lucrativ catre furnizori. Contul 404 Furnizori de imobilizari cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiilor de plata fata de necorporale, pentru care s-au primit facturi. Contul 404 Furnizori de imobilizari este un cont de pasiv. Se crediteaza prin debitul conturilor: 201 Cheltuieli de constituire cu cheltuielile ocazionate de infiintarea sau modificarea activitatii societatii fara scop lucrativ; 211 Terenuri cu valoarea terenurilor si menajarilor de terenuri achizitionate pentru activitatile economice; 213 Mijloace fixe cu valoarea mijloacelor fixe achizitionate pentru activitatile economice; 4426 Taxa pe valoarea adaugata deductibila cu taxa pe valoarea adaugata deductibila cuprinsa in facturi sau alte documente legale emise de furnizorii de imobilizari; Contul 404 Furnizori de imobilizari se debiteaza prin creditul conturilor: 162 Credite bancare pe termen mediu si lung cu platile efectuate catre furnizorii de imobilizari direct din creditele bancare pe baza documentelor prezentate la banca; 405 Efecte de platit pentru imobilizari cu valoarea acceptata de catre furnizorii de imobilizari a efectelor comerciale subscrise; 512 Conturi curente la banci cu sumele platite furnizorilor de imobilizari din contul de disponibil. Soldul creditor al contului 404 Furnizori de imobilizari reprezinta sumele datorate furnizorilor de imobilizari. furnizorii de imobilizari corporale sau

66

5.2. Contabilitatea decontarilor cu clientii

Vanzarea de bunuri, prestarile de servicii, executarile de lucrari proprii se reflecta in contabilitatea persoanelor fara scop lucrativ prin intermediul conturilor de clienti si asimilate. Clientii ca structura in planul de conturi reprezinta creantele fata de terti determinate de vanzarea pe credit a bunurilor materiale, lucrarilor si serviciilor ce fac obiectul activitatii. Inregistrarea in conturile de clienti se face pe baza facturii, ca document justificativ si este motivata de faptul ca plata efectiva a contravalorii bunurilor are loc, de multe ori, ulterior intocmirii facturii. Creantele legate de clienti sunt reflectate in contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 41 Clienti ci conturi asimilate. Aceasta grupa cuprinde urmatoarele conturi sintetice de gradul I: 411 Clienti 413 Efecte de primit 416 Clienti incerti 418 Clienti facturi de intocmit 419 Clienti creditori.

Contul reprezentativ pentru aceasta grupa de conturi este 411 Clienti. Acest cont tine evidenta decontarilor cu clientii pentru bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate pentru care s-au intocmit facturi. Contul 411 Clienti are o functiune de activ, prezinta sold ini ial debitor si se debiteaza prin creditul urmatoarelor conturi: 418 Clienti facturi de intocmit, cu valoarea facturilor intocmite catre clienti; 419 Clienti creditori, cu valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate clientilor; 4427 Taxa pe valoarea adaugata colectata, cu taxa pe valoarea adaugata colectata cuprinsa in facturi sau alte documente legale emise catre clienti; 472 Venituri inregistrate in avans, cu veniturile din creante inregistrate in avans sau care urmeaza a fi realizate; 701 Venituri din vanzarea produselor finite, cu valoarea la pret de vanzare a produselor finite livrate clientilor.

67

Contul 411 Clienti se crediteaza pe parcursul exercitiului financiar prin debitul urmatoarelor conturi: 413 Efecte de primit, cu valoarea efectelor comerciale acceptate; 416 Clienti incerti, cu sumele datorate de clientii incerti, dubiosi, rau platnici sau aflati in litigiu; 4427 Taxa pe valoarea adaugata colectata, cu taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta avansurilor primite de la clienti; 512 Conturi curente la banci, cu sumele incasate de la clienti, in contul de disponibil; 531 Casa, cu sumele incasate in numerar de la clienti.

Soldul debitor al contului 411 Clienti evidentiaza sumele datorate de clienti persoanei juridice fara scop lucrativ.

68

5.3. Contabilitatea decontarilor cu personalul

Drepturile de personal reprezinta drepturile banesti in natura cuvenite personalului pentru munca prestata sau ca urmare a calitatii de salariat. Salariile se stabilesc prin negocieri colective si/sau individuale intre persoane juridica fara scop lucrativ, pe de o parte, si salariati, pe de alta parte. Contabilitatea decontarilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile pentru concediile de odihna, precum si cele pentru incapacitate temporara de munca platite din fondul de salarii si alte drepturi in bani si/sau natura datorate de persoana juridica fara scop lucrativ personalului pentru munca prestata si care se suporta din fondul de salarii. In contabilitate se inregistreaza distinct alte drepturi si avantaje care, potrivit reglementarilor legale, nu se suporta din fondul de salarii, stimulente acordate personalului din sfera activitatilor economice, precum si avansurile acordate, potrivit legii. Drepturile de personal neridicate in termen de trei zile se inregistreaza intr-un cont distinct, pe persoane. Retinerile din salariile personalului pentru cumparari cu plata in rate, chirii sau pentru alte obligatii opozabile salariatilor, datorate tertilor (popriri, pensii alimentare si altele) se efectueaza numai in baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale. Sumele datorate si neachitate personalului (concediile de odihna si alte drepturi de personal) respectiv eventualele sume ce urmeaza a fi incasate de la acesta, aferente exercitiului in curs, se inregistreaza la finele exercitiului, ca alte datorii si creante in legatura cu personalul. Evidenta decontarilor cu personalul la nivelul persoanelor juridce fara scop lucrativ se tine cu ajutorul conturilor din grupa 42 Personal si conturi asimilate, grupa care se dezvolta pe urmatoarele conturi sintetice de gradul I: 421 Personal remuneratii datorate 423 Personal ajutoare materiale datorate 424 Participarea personalului la rezultatul activitatilor economice

69

425 Avansuri acordate personalului 426 Drepturi de personal neridicate 427 Retineri din remuneratii datorate tertilo 428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul

In cadrul grupei 42 Personal si conturi asimilate vom prezenta functiunea contului 421 Personal remuneratii datorate. Acest cont tine evidenta decontarilor cu personalul pentru salariile si celelalte drepturi salariale cuvenite acestuia. Contabilitatea analitica se tine cu ajutorul statelor de plata a salariilor, distinct pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice. Contul 421 Personal remuneratii datorate este un cont cu functiune de pasiv, prezinta sold ini ial creditor si se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi: 641 Cheltuieli cu remuneratiile personalului, cu salariile si alte drepturi salariale cuvenite personalului; Contul 421 Personal remuneratii datorate se debiteaza prin creditul urmatoarelor conturi: 425 Avansuri acordate personalului, cu sumele retinute pe statele de salarii reprezentand avansuri acordate; 426 Drepturi de personal neridicate, cu salariile si alte drepturi salariale neridicate in termen legal de plata; 427 Retineri din remuneratii datorate tertilor, cu sumele retinute din salarii in favoarea tertilor; 428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul, cu sumele retinute din salarii pentru stingerea debitelor datorate persoanei juridice fara scop lucrativ; 431 Asigurarile sociale, cu contributia pentru pensia suplimentara datorata de personal, precum si contributia pentru asigurarile sociale de sanatate datorate de asigurat, care excede impozitului pe salarii, potrivit legii; 437 Ajutor de somaj, cu contributia pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj datorata de personal, potrivit legii; 444 Impozitul pe salarii, cu impozitul pe salarii datorat de personal, potrivit legii; 531 Casa, cu sumele platite in numerar personalului reprezentand salarii si alte drepturi salariale. 70

Soldul creditor al contului 421 Personal remuneratii datorate reprezinta salarii si alte drepturi salariale datorate personalului.

5.4. Contabilitatea asigurarilor sociale si protectiei sociale

Contabilitatea

decontarilor privind asigurarile sociale cuprinde obligatiile

persoanei juridice fara scop lucrativ pentru contributia la asigurarile sociale si la constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj, precum si contributia

personalului pentru pensia suplimentara si pentru ajutorul de somaj. Evidenta acestei categorii de decontari se tine cu ajutorul conturilor din grupa 43 Asigurai sociale, protectie sociala si conturi asimilate, care contine urmatoarele conturi sintetice de gradul I: 431 Asigurari sociale; 437 Ajutor de somaj; 438 Alte datorii si creante sociale.

Contul 431 Asigurari sociale tine evidenta decontarilor privind contributia persoanei juridice fara scop lucrativ la asigurarile sociale, precum si contributia personalului pentru pensia suplimentara. Contul 431 Asigurari sociale este un cont cu functiune de pasiv, prezinta sold ini ial creditor si se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi: 401 Furnizori, cu contributia pentru asigurarile sociale de sanatate datorata, potrivit legii, de colaboratorii care lucreaza pe baza de conventie civila de prestari servicii; 421 Personal remuneratii datorate, cu contributia pentru pensia suplimentara datorata de personal, precum si cu contributia pentru asigurarile sociale de sanatate datorata de asigurat care excede impozitul pe salarii, potrivit legii; 423 Personal ajutoare materiale datorate, cu contributia pentru pensia suplimentara datorata de personal, potrivit legii; 444 Impozitul pe salarii, cu contributia de asigurari sociale datorata de asigurati si retinuta din impozitul pe salarii.

71

Contul 431 Asigurari sociale se debiteaza prin creditul conturilor: 423 Personal ajutoare materiale datorate, cu ajutoarele materiale datorate personalului suportate din contributia pentru asigurarile sociale; 512 Conturi curente la banci, cu sumele virate asigurarilor sociale.

Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale. Contul 437 Ajutor de somaj tine evidenta decontarilor privind contributia persoanei juridice fara scop lucrativ si a salariatilor la constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj. Contul 437 Ajutor de somaj este un cont cu functiune de pasiv, prezinta sold ini ial creditor si se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi: 421 Personal remuneratii datorate, cu contributia pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj datorata de personal, potrivit legii; 423 Personal ajutoare materiale datorate, cu contributia pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj datorata de personal, potrivit legii; 645 Cheltuieli privind asigurarile sociale, cu contributia unitatii la constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj. Contul 437 Ajutor de somaj se debiteaza prin creditul conturilor: 512 Conturi curente la banci

Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj.

72

5.5. Contabilitatea decontarilor cu bugetul statului

In cadrul decontarilor cu bugetul statului, bugetele locale si fondurile speciale se cuprind: impozitul pe rezultatul brut activitatii, taxa pe valoarea adaugata, impozitul pe salarii, subventiile de primit si alte impozite, taxe si varsaminte asimilate. Impozitul pe rezultatul brut al activitatii economice se stabileste de catre persoanele juridice fara scop lucrativ care desfasoara activitati economice, potrivit reglementarilor in vigoare. Evidenta acestui impozit se tine cu ajutorul contului 441 Impozitul pe rezultatul brut al activitatilor economice. Acest cont are functiune bifunctionala si se crediteaza prin debitul urmatorului cont: 691 Cheltuieli cu impozitul pe rezultatul brut al activitatii economice, cu sumele datorate de unitate bugetului statului reprezentand impozitul pe rezultatul brut al activitatilor economice; Contul 441 Impozitul pe rezultatul brut la activitatilor economice se debiteaza prin creditul contului: 512 Conturi curente la banci, cu sumele virate bugetului de stat reprezentand impozitul pe rezultatul brut al activitatii economice. Soldul creditor al contului reprezinta impozitul pe rezultatul brut al activitatilor economice datorat de unitate bugetului statului, iar soldul debitor reprezinta sumele varsate in plus de unitate la bgetul statului, in contul impozitului pe rezultatul brut la activitatilor economice. Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se stabileste lunar, pe baza de decont, ca diferenta intre valoarea taxei exigibile aferenta bunurilor livrate sau serviciilor prestate (pentru TVA colectata) si a taxei deductibile pentru cumpararile de bunuri si servicii (TVA deductibila). In situtia in care exista decalaje intre faptul generator de TVA si exigibilitatea acesteia, totalul TVA se inregistreaza intr-un cont distinct, denumit TVA neexigibila care, pe masura ce devine exigibila , se trece la TVA colectata, respectiv TVA deductibila. De asemenea, in acest cont se inregistreaza si TVA deductibila sau colectata, pentru livrarile de bunuri si servicii pentru care nu au sosit sau nu s-au intocmit facturile pana la data inchiderii exercitiului. 73

Diferenta de taxa, in plus sau in minus, intre TVA colectata si TVA deductibila se inregistreaza in conturi dintincte (TVA de plata, respectiv TVA de recuperat) si se regularizeaza in conditiile legii. Evidenta contabila a taxei pe valoarea adaugata se tine cu ajutorul contului 442 Taxa pe valoarea adaugata, care este un cont bifunctional. Acest cont se dezvolta pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II: 4423 Taxa pe valoarea adaugata de plata 4424 Taxa pe valoarea adaugata de recuperat 4426 Taxa pe valoarea adaugata deductibila 4427 Taxa pe valoarea adaugata colectata 4428 Taxa pe valoarea adaugata neexigibila Impozitul pe salarii, ce se inregistreaza in contabilitatea persoanelor juridice fara scop lucrativ, cuprinde totalul impozitelor individuale calculate asupra

veniturilor impozabile lunare ale personalului unitatii, precum si impozitul retinut din drepturile banesti acordate salariatilor zilieri, temporari, precum si colaboratorilor de orice fel. Contul 444 Impozitul pe salarii tine evidenta decontarilor cu bugetul statului privind impozitul pe salarii si alte drepturi similare. Este un cont cu functiune de pasiv, prezinta sold ini ial creditor si se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi: 401 Furnizori, cu sumele retinute reprezentand impozit datorat de catre colaboratorii unitatii pentru platile efectuate de acestia; 421 Personal remuneratii datorate, cu impozitul pe salarii datorat de personal; 423 Personal ajutoare materiale datorate, cu impozitul datorat de personal pentru ajutoarele materiale; Contul 444 Impozit pe salarii se debiteaza prin creditul conturilor: 431 Asigurari sociale, cu contributia de asigurari sociale de sanatate datorata de salariati si retinuta din impozitul pe salarii; 512 Conturi curente la banci, cu sumele virate bugetului statului reprezentand impozitul pe salarii si alte drepturi similare; 542 Avansuri de trezorerie, cu sumele reprezentand impozitul pe salarii si alte drepturi similare decontate din avansuri de trezorerie. Soldul creditor al contului reprezinta impozitul pe salarii si alte drepturi similare datorat bugetului statului. 74

In categoria Alte impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului statului sau bugetelor locale se cuprind: accizele, impozitul pe cladiri, impoztul pe terenuri, taxe asupra mijloacelor de transport, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat si alte impozite si taxe. Acestea se defalca in contabilitatea analitica pe feluri de impozite, taxe si varsaminte asimilate. In ceea ce priveste impozitele si taxele cuprinse in categoria Alte impozite, taxe si varsaminte datorate bugetului de stat si bugetelor locale, Codul Fiscal stabileste urmatoarele particularitati in ceea ce priveste institutiile fara scop patrimonial: Impozitul pe cladiri nu se datoreaza pentru: cladirile care sunt considerate monumente istorice, de arhitectura, muzee cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activitati economice; cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, apartinand cultelor religioase recunoscute prin lege; cladirile institutiilor de invatatmant preuniversitar sau universitar autorizate provizoriu sau acreditate. Impozitul pe teren nu se datoreaza pentru: orice teren al unui cult religios recunoscut prin lege; orice teren al unei institutii de invatamant autorizat sau acreditat; orice teren detinut de catre o institutie publica, cu exceptia celor folosite pentru desfasurarea de activitati economice. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor nu se datoreaza pentru: certificat de urbanism sau autorizatie de constructie pentru un lacas de cult sau constructie anexa; certificat de urbanism daca beneficiarul este o institutie publica.

In general scutirile si facilitatile comune stipulate in Codul Fiscal si care privesc institutiile fara scop patrimonial se refera la faptul ca impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, precum si alte taxe nu se aplica: oricarei institutii sau entitati care functioneaza sub coordonarea Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu exceptia incintelor folosite pentru activitati economice;

75

fundatiilor constituite prin lege cu scopul de a intretine, dezvolta si ajuta institutiile de cultura nationala, precum si de a sustine actiuni cu caracter umanitar, social si cultural;

organizatii umanitare care au ca unica activitate intretinerea si functionarea caminelor de batrani si a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani si a copiilor strazii.

76

MONOGRAFIE CONTABILA

Operatiuni contabile privind decontarile cu furnizorii si clientii 1. se achita datoria fata de un furnizor in valoare de 8.600 RON prin transfer bancar. 401 Furnizori = 5121 Conturi curente la banci 8.600 8.600

2. se acorda un avans de 3.400 RON in numerar unui furnizor. 409 Furnizori debitori = 5311 Casa in lei 3.400 3.400

3. se evidentiaza o diferenta favorabila de curs valutar in valoare de 600 RON in urma lichidarii unor datorii in valuta aferente activitatii fara scop patrimonial. 401 Furnizori = 7394 Venituri din dif de curs valutar rezultate din act fara scop lucrativ 600 600

4. se evidentiaza o diferenta favorabila de curs valutar in valoare de 500 RON in urma lichidarii unor datorii in valuta aferente activitatii economice. 401 Furnizori = 765 Venituri din diferente de curs valutar 500 500

5. se vand produse finite in valoare de 2.000 RON si TVA de 380 RON, pentru care s-a intocmit factura. 411 Clienti = % 701 Venituri din vanzarea de produse finite 4427 Tva colectata 2.380 2.000

380

77

6. se vand marfuri in valoare de 4.000 RON si TVA de 760 RON, pentru care nu s-a intocmit factura. 418 Clienti facturi de intocmit = % 707 Venituri din vanzarea marfurilor 4428 Tva neexigibila 4.760 4.000

760

7. se emite factura aferenta vanzarii de marfuri realizate anterior. 411 Clienti = 418 Clienti facturi de intocmit 4427 Tva colectata 4.000 4.000

4428 Tva neexigibila

760

760

8. se contabilizeaza o diferenta nefavorabila de curs valutar de 300 RON in urma lichidarii creantelor in valuta. 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar = 411 Clienti 300 300

9. se contabilizeaza o diferenta favorabila de curs valutar de 400 RON in urma lichidarii creantelor in valuta aferenta activitatii economice. 411 Clienti = 765 Venituri din diferente de curs valutar 400 400

10. se primeste un avans de la client in valoare de 1.100 RON, in vedera livrarii de produse finite. 419 Clienti creditori = 411 Clienti 1.100 1.100

11. se scot din evidenta clienti incerti in valoare de 7.200 RON. 654 Pierderi din creante si debitori diversi = 411 Clienti 7.200 7.200

78

12. se reactiveaza clienti in valoare de 7.200 RON, scosi din evidenta anterior. 411 Clienti = 754 Venituri din creante reactivate si debitori diversi 7.200 7.200

Operatiuni contabile privind decontarile cu personalul, asigurarile si protectia sociala Presupunem ca institutia fara scop lucrativ are un angajat cu un salariu de 800 RON si nici o persoana in intretinere. 1. se contabilizeaza cheltuielile cu salariile personalului in valoare de 800 RON. 641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal salarii datorate 800 800

2. se evidentiaza cheltuielile institutiei cu asigurarile sociale in valoare de 176 RON (22%*800). 6451 Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale = 4311 Contributia unitatii la asigurarile sociale 176 176

3. se evidentiaza cheltuielile institutiei privind fondul de somaj in valoare de 24 RON (3%*800). 6452 Cheltuieli privind contributia unitatii la fondul de somaj = 4371 Contributia unitatii la fondul de somaj 24 24

4. se evidentiaza contributia institutiei la fondul de asigurari de sanatate in valoare de 56 RON (7%*800). 6453 Cheltuieli privind contributia unitatii la fondul de sanatate = 4313 Contributia unitatii la fondul de sanatate 56 56

79

5. se retin din salariu angajatului urmatoarele elemente: asigurarile sociale in valoare de 76 RON (9,5%*800); fondul de somaj in valoare de 8 RON (1%*800); fondul de sanatate in valoare de 52 RON (6,5%*800); impozitul pe salarii in valoare de 34,2 RON [(800-76-8-52-250)*16%)]. = % 4312 Contributia angajatului la asig sociale 4372 Contributia angajatului la fondul de somaj 4314 Contributia angajatului la fondul de sanatate 444 Impozit pe salarii 170,2 76

421 Personal salarii datorate

52

34,2

6. se plateste salariu angajatului prin caserie cu valoare de 629,8 RON (800-170,2). 421 Personal salarii datorate = 5311 Casa in lei 629,8 629,8

Operatiuni contabile privind decontarile cu bugetul de stat si alte fonduri speciale

1. se evidentiaza impozitul pe profit datorat de institutia fara scop patrimonial in valoare de 1.300 RON. 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozit pe profit 1.300 1.300

2. se vireaza impozitul pe profit datorat in valoare de 1.300 RON prin transfer bancar. 441 Impozit pe profit = 5121 Conturi curente la banci 1.300 1.300

80

3. se vireaza la bugetul statului taxa pe valoarea adaugata de plata in valoare de 2.700 RON. 4423 Tva de plata = 5121 Conturi curente la banci 2.700 2.700

4. se incaseaza de la bugetul statului taxa pe valoare adaugata de recuperat in valoare de 3.000 RON. 5121 Conturi curente la banci = 4424 Tva de recuperat 3.000 3.000

5. se evidentiaza cheltuiala cu impozitul pe cladiri in valoare de 700 RON. 635 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate = 446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate 700 700

6. se evidentiaza cheltuiala aferenta unei amenzi in valoare de 200 RON. 6581 Cheltuieli privind despagubiri, amenzi si penalitati = 4481 Alte datorii fata de bugetul statului 200 200

7. se plateste amenda in valoare de 200 RON prin transfer bancar. 4481 Alte datorii fata de buegtul statului = 5121 Conturi curente la banci 200 200

81

Capitolul 6 Contabilitatea trezoreriei

6.1. Notiuni teoretice privind trezoreria

Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta existentei si miscarii titlurilor de plasament, disponibilitatilor in conturi la banci si in casa, creditele bancare pe termen scurt si alte valori de trezorerie. Titlurile de plasament reprezinta actiunile achizitionate de persoana juridica fara scop lucrativ, obligatiunile emise si rascumparate, potrivit legii, obligatiunile achizitionate si alte titluri de plasament achizitionate in vederea realizarii unui excedent intr-un termen scurt. La intrarea in patrimoniu, titlurile de plasament se evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare sau la valoarea determinata potrivit contractelor. Cheltuielile accesorii de cumparare a titlurilor de plasament, cum sunt comisioanele si alte cheltuieli similare, se inregistreaza direct in cheltuielile de exploatare ale exercitiului financiar. Conturile la banci cuprind: valorile de incasat cum sunt cecurile si efectele comerciale depuse la banci, disponibilitatile in lei si devize, carnetele de cecuri cu limita de suma, creditele bancare pe termen scurt, precum si dobanzile aferente disponibilitatilor si creditelor bancare. Dobanzile de incasat, aferente disponibilitatilor aflate in conturi la banci, se inregistreaza distinct in contabilitate, fata de cele de platit, aferente creditelor acordate de banci in conturile curente, precum si cele aferente creditelor bancare pe termen scurt. Dobanzile de platit si cele de incasat, aferente exercitiului financiar in curs, se inregistreaza la cheltuieli financiare, respectiv venituri financiare. Contabilitatea mijloacelor banesti aflate in caseria unitatii, precum si a miscarii acestora, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate in numerar, se tine distinct in lei si in devize.

82

In vederea achitarii unor obligatii fata de furnizorii de bunuri si servicii, persoanele juridice fara scop lucrativ pot solicita deschiderea de acreditive in banci, in lei sau in devize, in favoarea acestora. Avansurile de trezorerie reprezentand sumele depuse la banci, precum si sumele in numerar, puse la dispozitia personalului sau a tertilor, persoane juridice sau fizice, in vederea efectuarii unor plati in favoarea unitatii se inregistreaza in contabilitate in conturi distincte. Operatiunile de transferuri de disponibilitati banesti intre conturile la banci, precum si intre conturile la banci si caseria unitatii se inregistreaza in contabilitate printr-un cont de viramente interne. Contabilitatea disponibilitatilor in devize aflate in conturi la banci, in casierie, precum si a acreditivelor in devize se tine distinct pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice. Operatiunile privind disponibilitatile in devize se inregistreaza in contabilitate la cursul zilei sau la un curs fix. La inchiderea exercitiului financiar, disponibilitatile in devize se evalueaza la cursul de schimb in vigoare la acea data, iar diferentele de curs rezultate se inregistreaza in contabilitate distinct, pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice, ca venituri sau cheltuieli din asemenea operatiuni, dupa caz.

6.2. Fluxuri contabile generate de trezorerie


Evidenta elementelor de trezorerie se tine cu ajutorul conturilor din clasa 5 Conturi de trezorerie. Aceasta clasa de conturi se dezvolta pe urmatoarele grupe: 50 Titluri de plasament 51 Conturi la banci 53 Casa 54 Acreditive 58 Viramente interne 59 Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie

Din cadrul acestei clase de conturi vom prezenta functiunea contului 512 Conturi curente la banci. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta disponibilitatilor,

83

in lei si in devize, aflate in conturi la banci, a carnetelor de cecuri cu limita de suma si a sumelor in curs de decontare, precum si a miscarii acestora. Contabilitatea analitica se tine pe conturile curente deschise la banci, iar pentru disponibilitatile in devize se tine distinct pentru activitatile fara scop lucrativ si activitatile economice. Contul 512 Conturi curente la banci este un cont bifunctional si se debiteaza prin creditul conturilor: 102 Aporturi, cu sumele depuse ca aport in contul de disponibil; 131 Suventii pentru investitii, cu valoarea subventiilor pentru investitii primite in cont; 162 Credite bancare pe termen lung si mediu, cu suma creditelor bancare primita in cont; 267 Creante imobilizate, cu valoarea creantelor imobilizate si a dobanzilor aferente, incasate in contul de disponibil; 411 Clienti, cu sumele incasate de la clienti in contul de disponibil; 413 Efecte de primit, cu sumele incasate de la clienti in contul de disponibil; 416 Clienti incerti, cu sumele incasate de la clienti incerti sau in litigiu in contul de disponibil; 4424 Taxa pe valoarea adaugata de recuperat, cu taxa pe valoarea adaugata incasata de la bugetul statului; 518 Dobanzi, cu dobanzile incasate aferente disponibilitatilor aflate in conturile curente; 706 Venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii, cu sumele incasate in contul de disponibil reprezentand valoarea redeventelor, locatiilor de gestiune si chiriilor (exclusiv taxa pe valoarea adaugata); 765 Venituri din diferente de curs valutar, la inchiderea exercitiului financiar, cu diferentele de curs valutar favorabile aferente

disponibilitatilor in devize; 766 Venituri din dobanzi, cu dobanzile incasate aferente

disponibilitatilor aflate in conturi la banci. Contul 512 Conturi curente la banci se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi: 102 Aporturi, cu sumele virate, potrivit legii, la incetarea activitatii; 84

162 Credite bancare pe termen lung si mediu, cu suma creditelor rambursate;

401 Furnizori, cu sumele platite furnizorilor din contul de disponibil; 431 Asigurari sociale, cu sumele virate asigurarilor sociale; 4423 Taxa pe valoarea adaugata de plata, cu taxa pe valoarea adaugata virata bugetului statului;

444 Impozitul pe salarii, cu sumele virate bugetului statului reprezentand impozitul pe salarii si alte drepturi similare;

612 Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile, cu sumele achitate reprezentand redevente, locatii de gestiune si chirii;

665 Cheltuieli din diferente de curs valutar, cu diferentele de curs valutar nefavorabile rezultate in urma lichidarii creantelor in devize; la inchiderea exercitiului financiar, cu diferentele de curs valutar nefavorabile aferente disponibilitatilor in devize;

666 Cheltuieli privind dobanzile, cu valoarea dobanzilor platite, aferente creditelor acordate de banci.

Soldul debitor al contului reprezinta disponibilitatilor in lei si in devize existente, iar soldul creditor, credite primite.

85

MONOGRAFIE CONTABILA

1. se ridica numarar de la banca in suma de 5.000 RON. 581 Viramente interne = 5121 Conturi curente la banci 581 Viramente interne 5.000 5.000

5311 Casa in lei

5.000

5.000

2. se depune la banca suma de 4.000 RON. 581 Viramente interne 5121 Conturi curente la banci = 5311 Casa in lei 581 Viramente interne 4.000 4.000

4.000

4.000

3. se acorda un avans de trezorerie in valoare de 1.500 RON unui salariat in vederea realizarii unei deplasari. 542 Avansuri de trezorerie = 5311 Casa in lei 1.500 1.500

4. se deconteaza avansul de trezorie astfel: o factura de la un furnizor in valoare de 1.200 RON, iar diferenta se depune in numerar. % 401 Furnizori 5311 Casa in lei = 542 Avansuri de trezorerie 1.200 300 1.500

86

5. se evidentiaza dobanzile de incasat aferente disponibilitatilor aflate in conturile la banci in valoare de 300 RON, din care 200 RON aferenta activitatii fara scop lucrativ si 100 RON aferenta activitatii economice. 5187 Dobanzi de incasat = % 734 Venituri din dobanzile si dividendele obtinute aferente act fara scop lucrativ 766 Venituri din dobanzi 300 200

100

6. se cumpara timbre postale in valoare de 50 RON. 5321 Timbre fiscale si postale = 401 Furnizori 50 50

87

Capitolul 7 Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor

7.1. Contabilitatea cheltuielilor


Cheltuielile persoanei juridice fara scop lucrativ reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit, aferente activitatilor fara scop lucrativ, activitatilor cu destinatie speciala, potrivit legii si activitatilor economice, pentru: consumurile, lucrarile executate si serviciile prestate de care beneficiaza unitatea; cheltuieli cu personalul; executarea unor obligatii legale sau contractuale de catre unitate; cheltuieli exceptionale.

In cadrul cheltuielilor, pentru determinarea rezultatului exercitiului financiar se cuprind, potrivit reglementarilor legale in vigoare, de asemenea: amortizarile si provizioanele constituite; valoarea contabila a activelor cedate, distruse sau disparute.

Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, care se grupeaza astfel: cheltuieli de exploatare, care cuprind: cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibilul; amabalajele, piesele de schimb, semintele si materialele de plantat, costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor, costul de achizitie al energiei si apei consumate; cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti (intretinere si reparatii); redevente; locatii de gestiune si chirii; studii si cercetari, inclusiv sumele platite pentru contractele de cercetare; cheltuieli cu alte servicii executate de terti; cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate suportate de unitate; cheltuieli cu personalul;

88

alte cheltuieli de exploatare (cheltuieli cu imobilizarile corporale si necorporale privind activitatile fara scop lucrativ). cheltuieli financiare care cuprind: pierderile din creante legate de participatii; pierderi din vanzarea titlurilor de plasament, diferentele nefavorabile de curs valutar din operatii curente si disponibilitati in devize; dobanzile curente aferente imprumuturile primite si altor datorii privind exercitiului in curs; sconturile acordate clientilor; alte cheltuieli financiare. cheltuieli exceptionale reprezentand acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a unitatii si se refera fie la operatii de gestiune (despagubiri, amenzi, penalitati si lipsuri de inventar), fie operatii de capital (valoarea contabila a imobilizarilor cedate si alte cheltuieli exceptionale); cheltuieli cu amortizarile si provizioanele, grupate in functie de natura cheltuielilor, cuprinzand: amortizarea imobilizarilor necorporale si corporale; provizioane pentru riscuri si cheltuieli: provizioanele privind deprecierea imobilizarilor; provizioanelor pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie; provizioanele pentru deprecierea creantelor si provizioanelor pentru deprecierea titlurilor de plasament, amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor; provizioane reglementare; cheltuieli cu impozitul pe rezultatul brut al activitatilor economice.

In cadrul categoriilor de cheltuieli dupa natura lor conturile de cheltuieli respective se dezvolta obligatoriu in analitice distincte pe feluri de activitati, respectiv activitati fara scop lucrativ si activitati economice. Cheltuielile privind sumele platite pentru contractele de cercetare care nu se includ in costuri; comisioanele platite agentilor economici cu activitate de comert exterior; taxa pentru folosirea terenurilor; taxa asupra mijloacelor de transport; cheltuieli cu pregatirea si pregatirea profesionala; prelevarile si donatiile facute in scopuri umanitare si pentru sprijinirea activitatilor sociale, culturale si sportive si alte cheltuieli care, potrivit legii, se scad din venituri, se inregistreaza distinct in conturi analitice, in cadrul conturilor respective de cheltuieli pe tipuri de activitati. Din categoria cheltuielilor de exploatare face parte si contul 601 Cheltuieli cu materii prime. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor cu materiile prime la nivelul persoanei juridce fara scop lucrativ. 89

Contul 601 Cheltuieli cu materii prime este un cont cu functiune de activ si se debiteaza prin creditul urmatoarelor conturi: 301 Materii prime, cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli, constatate lipsa la inventar, precum si pierderile din deprecieri; la inceputul perioadei la pret de inregistrare a materiilor prime existente in stoc la sfarsitul perioadei, stabilita pe baza inventarului (in situatia aplicarii inventarului intermitent); 308 Diferente de pret la materii prime si materiale, cu diferentele de pret in plus aferente materiilor prime iesite din gestiune; Contul 601 Cheltuieli cu materiile prime se crediteaza prin debitul conturilor: 120 Rezultatul exercitiului, la sfarsitul perioadei, cu soldul debitor al contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor; 301 Materii prime, cu valoarea materiilor prime constatate plus la inventar; cu valoarea materiilor prime restituite la magazie ca nefolosite; la sfarsitul perioadei, cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime existente in stoc stabilita pe baza inventarului (in situatia aplicarii inventarului intermitent); 308 Diferente de pret la materii prime si materiale, cu diferentele de pret in minus (costul de achizitie este mai mic decat pretul standard sau prestabilit) aferente materiilor prime iesite din gestiune. La sfarsitul lunii, contul 601 Cheltuieli cu materiile prime nu prezinta sold. Din categoria cheltuielilor financiare vom prezenta functiunea contului 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar. Acest cont tine evidenta cheltuielilor privind diferentele de curs valutar. Contul 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar este un cont de activ si se debiteaza prin creditul urmatoarelor conturi: 401 Furnizori, cu diferentele de curs valutar nefavorabile rezultate in urma lichidarii datoriilor in devize; 411 Clienti, cu diferentele de curs valutar nefavorabile rezultate in urma lichidarii creantelor in devize; 512 Conturi curente la banci, cu diferentele de curs valutar nefavorabile rezultate in urma lichidarii creantelor in devize; la inchiderea exercitiului

90

financiar,

cu

diferentele

de

curs

valutar

nefavorabile

aferente

disponibilitatilor in devize; 542 Avansuri de trezorerie, la inchiderea exercitiului financiar, cu diferentele de curs valutar nefavorabile aferente avansurilor de trezorerie in devize. Contul 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar se crediteaza prin debitul conturilor: 120 Rezultatul exercitiului, la sfarsitul perioadei, cu soldul debitor al contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor. La sfarsitul lunii, contul 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar nu prezinta sold. Din categoria cheltuielilor cu caracter exceptional vom prezenta functiunea contului 671 Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune. Contul 671 Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune este un cont cu functiune de activ si se debiteaza pe parcursul exercitiului prin creditul urmatoarelor conturi: 301 Materii prime, cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime iesite prin donatie, precum si pierderile din calamitati; 341 Semifabricate, cu valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor iesite prin donatie, precum si piederile din calamitati; 411 Clienti, cu valoarea creantelor prescrise sau a celor cazute din evidenta datorita insolvabilitatii; 512 Conturi curente la banci, cu valoarea despagubirilor, amenzilor si penalitatilor platite; cu valoarea donatiilor si subventiilor acordate; cu valoarea altor cheltuieli exceptionale privind operatiunile de gestiune. Contul 671 Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune se crediteaza prin debitul contului: 120 Rezultatul exercitiului, la sfarsitul perioadei, cu soldul debitor al contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor. La sfarsitul lunii, contul 671 Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune nu prezinta sold.

91

7.2. Contabilitatea veniturilor

Principalele elemente care formeaza veniturile persoanei juridice fara scop lucrativ reprezinta sumele sau valorile incasate sau de incasat, aferente activitatilor fara scop lucrativ, activitatilor cu destinatie speciala, potrivit legii, si activitatilor economice din: avantajele pe care unitatea a consimtit sa le primeasca potrivit statutului si reglementarilor legale in vigoare; livrarile de bunuri, executarea de lucrari si prestarile de servicii; executarea unei obligatii legale sau contractuale din partea tertilor; venituri exceptionale, dupa caz. In cadrul veniturilor pentru determinarea rezultatului exercitiului financiar se cuprind, de asemenea, venituri din: productia stocata; productia imobilizata; diminuarea sau anularea provizioanelor; pretul de vanzare al activelor cedate. Contabilitatea veniturilor persoanei juridice fara scop lucrativ se tine distinct pe feluri de activitati, respectiv activitati fara scop lucrativ, activitatii cu destinatie speciala, activitati economice, iar in cadrul acestora pe feluri de venituri, dupa natura lor, care se grupeaza astfel: venituri din activitatile fara scop lucrativ venituri din cotizatiile membrilor si contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor, donatii, sponsorizari, dobanzile obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din activitatea fara scop lucrativ, dividendele obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din activitatile fara scop lucrativ, coteparti primite potrivit statutului, ajutoare si imprumuturi

nerambursabile din surse externe, subventii primite de la buget, alte venituri din activitati fara scop lucrativ. venituri cu destinatie speciala, potrivit legii; venituri din activitatile economice:

92

venituri din exploatare, care cuprind: venituri din vanzarea produselor, marfurilor, lucrarilor executate si din serviciile prestate. In contabilitate, aceste venituri se inregistreaza in momentul predarii bunurilor catre cumparartori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract, care atesta transferul de proprietate al bunurilor respective asupra clientilor; venituri din productia stocata, reprezentand variatia in plus sau minus intre valoarea la cost de productie a stocurilor de produse si productiei in curs de la finele perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs, neluand in calcul provizioanele pentru depreciere constituite. Veniturile din productia stocata se inscriu, alaturi de celelalte venituri, in contul rezultatului

exercitiului, cu semnul plus (sold creditor) sau minus (sold debitor). veniturile din productia de imobilizari, reprezentand costul lucrarilor si cheltuielilor efectuate de unitate pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate corporale si necorporale; venituri din subventii de exploatare, reprezentand

subventiile primite pentru acoperirea diferentelor de pret, precum si alte subventii (finantarea activitatii de cerecetare si alte finantari) de care beneficiaza unitatea din partea statului, a patrimoniale; alte venituri din exploatarea curenta, cuprinzand veniturile din creante recuperate si alte venituri din exploatare; venituri realizate in avans, reprezentand incasari sau creante aferente unor bunuri nelivrate, a unor lucrari sau prestatii neefectuate, nu se considera venituri ale exercitiului, acestea inregistrandu-se in contabilitate intr-un cont distinct, care se reflecta in bilant; colectivitatilor publice sau altor unitati

93

venituri financiare cuprinzand: venituri din participatii; venituri din alte imobilizari financiare; venituri din creante imobilizate; venituri din titluri de plasament; venituri din diferente de curs valutar, venituri din dobanzi; venituri din sconturi obtinute si alte venituri financiare; venituri exceptionale, reprezentand acele venituri care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a unitatii si se refera fie la operatii de exploatare, fie la operatii de capital, cum sunt: despagubiri si penalitati incasate; venituri din cedarea activelor; cotele-parti de subventii pentru investitii; alte venituri exceptionale (donatii, salarii neridicate prescrise si alte venituri); venituri din diminuarea sau anularea provizioanelor. Din categoria veniturilor de exploatare vom prezenta functiunea contului 701 Venituri din vanzarea produselor finite. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta vanzarilor de produse finite. Contul 701 Venituri din vanzarea produselor finite este un cont de pasiv, care se crediteaza prin debitul conturilor: 411 Clienti, cu valoarea la pret de vanzare (exclusiv taxa pe valoarea adaugata) a produselor finite livrate clientilor; 418 Clienti facturi de intocmit, cu valoarea la pret de vanzare (exclusiv taxa pe valoarea adaugata) a produselor finite livrate clientilor. Contul 701 Venituri din vanzarea produselor finite se debiteaza la sfarsitul exercitiului prin creditul contului: 120 Rezultatul exercitiului, cu soldul creditor al contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor. Din categoria veniturilor financiare vom prezenta functiunea contului 765 Venituri din diferente de curs valutar. Acest cont tine evidenta veniturile din diferente de curs valutar favorabile. Contul 765 Venituri din diferente de curs valutar este un cont de pasiv si se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi: 161 Imprumuturi din emisiuni de obligatiuni, cu diferentele de curs valutar favorabile in urma lichidarii imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni, exprimate in devize;

94

162 Credite bancare pe termen lung si mediu, cu diferentele de curs valutar favorabile rezultate in urma lichidarii creditelor bancare, exprimate in devize;

401 Furnizori, cu diferentele de curs valutar favorabile rezultate in urma lichidarii datoriilor in devize catre furnizori;

404 Furnizori de imobilizari, cu diferentele de curs valutar favorabile rezultate in urma lichidarii datoriilor in devize catre furnizorii de imobilizari;

512 Conturi curente la banci, la inchiderea exercitiului financiar, cu diferentele de curs valutar favorabile aferente disponibilitatilor in devize.

Contul 765 Venituri din diferente de curs valutar se debiteaza prin creditul contului: 120 Rezultatul exercitiului, la sfarsitul perioadei, cu soldul creditor al contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor. Din categoria veniturilor exceptionale vom prezenta functiunea contului 772 Venituri din operatii de capital. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta veniturilor din cedarea activelor, din subventiile pentru investitii virate la venituri, precum si alte venituri exceptionale din operatii de capital. Contul 772 Venituri din operatii de capital are o functiune de pasiv, se crediteaza prin debitul conturilor: 131 Subventii pentru investitii, cu cota-parte a subventiilor pentru investitii evidentiata la venituri corespunzator amortizarii inclusa in costuri; 301 Materii prime, cu valoarea materialelor rezultate din dezmembrarea mijloacelor fixe; 461 Debitori diversi, cu pretul de vanzare al activelor imobilizate cedate.

Contul 772 Venituri din operatii de capital se debiteaza prin creditul contului: 120 Rezultatul exercitiului, la sfarsitul perioadei, cu soldul creditor al contului in vederea inchiderii acestuia si stabilirii rezultatelor. Veniturile aferente activitatilor fara scop patrimonial se regasesc in planul de conturi, in grupa de conturi 73 Venituri din activitatea fara scop patrimonial. Aceasta grupa se dezvolta pe urmatoarele conturi sintetice de gradul I si II: 731 Venituri din cotizatiile membrilor si contributiile membrilor; 95

732 Venituri din taxe de inregistrare stabilite potrivit legislatiei; 733 Venituri din donatii si sume / bunuri primite prin sponsorizare; 734 Venituri din dobanzile si dividendele obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din activitatea fara scop patrimonial;

735 Venituri pentru care se datoreaza impozit pe spectacol; 736 Venituri obtinute de la bugetul de stat si / sau bugetele locale; 737 Venituri din actiuni intamplatoare realizate de societatea fara scop patrimonial;

738 Venituri exceptionale rezultate din cedarea activelor altele decat cele folosite in activitatea economica;

739 Alte venituri din activitatea fara scop patrimonial; 7391 Venituri din cote parti primite potrivit statutului; 7392 Ajutoare si imprumuturi nerambursabile din strainatate; 7393 Venituri din despagubiri de asigurare pagube; 7394 Venituri din diferente de curs valutar; 7393 Alte veituri din activitatea fara scop patrimonial.

96

Bibliografie:
1. Cretoiu, Gheorghe, Contabilitate. Fundamente si noul cadru juridic, Editura All Beck, Bucuresti, 2004 2. Greceanu-Cocos, Virginia, Ghid de monografii contabile pentru asociatii si fundatii, Editura L. Lucman, Bucuresti, 2004 3. Tiron, Tudor, Adriana Contabilitatea institutiilor publice, Editura Dacia, Cluj, 2003 4. *** O.M.F. nr.1591/1998, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr.480/1998, privind Planul de conturi pentru persoanelor juridce fara scop lucrativ si a normelor metodologice de utilizare a acestuia

97