Test 1

Subiectul I Izvoarele interne de DIP 

1.1. Caracterizati izvoarele specifice de DIP 

 Izvoarele specifice conţin, în marea majoritate, norme conflictuale sau materiale,
destinate relement!rii raporturilor juridice de drept internaţional privat.
Cel mai important izvor specific al acestei ramuri de drept, care conţine norme
conflictuale în diferite sisteme de drept, îl constituie leile cu privire la
relementarea raporturilor de drept internaţional privat 1".
1.#. $nalizati particularitatile izvoarelor nespecifice ale dreptului internaţional 
 privat 
 Izvoarele nespecifice sunt actele normative care intereseaz!, în primul r%nd, alte
ramuri de drept, dar care conţin &i norme 'conflictuale sau materiale( de drept 
internaţional privat.
în dreptul internaţional privat al )epublicii *oldova predomin! izvoarele
nespecifice, av%nd în vedere c! deocamdat! nu e+ist! o lee de drept internaţional 
 privat, care ar cuprinde o relementare de ansamblu a raporturilor de drept privat 
cu element de e+traneiate.
în continuare vom face referire la cele mai importante acte normative care se
încadreaz! în cateoria izvoarelor nespecifice ale dreptului internaţional privat,
distin%ndule 'în mod relativ( dup! cum conţin norme conflictuale sau materiale
de drept internaţional privat.
 Principalele izvoare nespecifice care cuprind norme conflictuale sunt-
  Codul civil  Cartea a Cincea 'Drept International Privat 1/ (  adoptat prin
leea nr.11023 din 4.04.#00# 14 .
 Codul familiei  Titlul 3I ')elementarea relaţiilor familiale cu elemente de
e+traneitate(  adoptat prin leea nr.15142I3 din #4.10.#000 1 .
Cel mai important izvor nespecific care conţine norme materiale de drept 
internaţional privat este
Codul de procedur! civil!  Titlul I3 'Procedura în procesele cu element de
e+traneitate(  adoptat prin leea nr.##/23 din 50.0/.#005 16.
 Din cateoria izvoarelor nespecifice de drept internaţional privat care cuprind 
norme conflictuale sau materiale, întrun num!r mai redus dec%t cele principale,
menţion!m urm!toarele-
17
► Constituţia )epublicii *oldova adoptat! la #7.0.177" .
#0
►  8eea nr.10023 din #4.0".#001 privind actele de stare civil! .
8eea nr.#/2III din 10.11.177" cu privire la statutul juridic al cet!ţenilor 
 str!ini &i apatrizilor #1.
 

►  8eea nr.1#6423 din #/.0.#00# cu privire la statutul refuiaţilor ##.

#5
►  8eea nr.#472III cu privire la ie&irea &i intrarea în )epublica *oldova
#"
►  8eea cet!ţeniei nr.10#"2I3 din #.04.#000 .
#/
►  8eea v%nz!rii de m!rfuri nr.15"2III din 5.04.177" .
►  8eea nr.7762II din 1.0".177# privind investiţiile str!ine.
►
1.5. $rumentati cazurile neaplicarii izvoarelor interne
în practic! pot ap!rea situaţii, c%nd un tratat sau o convenţie internaţional! la
care particip! )epublica *oldova s! cuprind! o relementare diferit! de cea
 prev!zut! în leea intern!, adic! un conflict între leea intern! &i tratatul sau
convenţia internaţional!. 9n atare conflict va fi soluţionat, în lipsa unor dispoziţii
e+prese, potrivit principiilor privind conflictul între leile interne, ţin%nduse cont,
totodat!, de interesele colabor!rii internaţionale. $ceast! soluţie se întemeiaz! nu
 pe superioritatea tratatului internaţioanl asupra leii interne, ci pe principiul 
 strictei respect!ri de c!tre )epublica *oldova a acordurilor internaţionale
înc:eiate.
 Potrivit art.6 alin.'1( din Constituţie ;)epublica *oldova se obli! s! respecte
Carta <=9 &i tratatele la care este parte, s!&i bazeze relaţiile cu alte state pe
 principiile &i normele unanim recunoscute de dreptul internaţional>.
în conformitate cu art.# din Convenţia de la 3iena din 1747 cu privire la dreptul 
tratatelor #7 , statele nu pot invoca leislaţia intern! spre a justifica nee+ecutarea
unui tratat.
 In aceast! ordine de idei, prezint! importanţ! precizarea c! practica statelor este
diferit! în ceea ce prive&te soluţionarea conflictului între tratat &i leea intern!.
 $stfel, în sistemul enlez se acord! prioritate leilor &i precedentelor judiciare
interne, indiferent de succesiunea în timp a tratatelor &i leilor interne, în sistemul 
 erman &i austriac, tratatele sunt asimilate cu leile interne, acord%nduse
 prioritate celui mai recent, pe c%nd în sistemul francez &i olandez se acord! prioritate
tratatului50.
în dreptul )epublicii *oldova, în caz de concurs în aplicare între izvoarele interne &i
cele internaţionale, se va acorda prioritate tratatelor internaţionale. $ceast! idee
rezult! în mod e+plicit din prevederile art.1/64 din Codul civil, potrivit c!rora
dispoziţiile C!rţii a Cincea sunt aplicabile în cazul în care tratatele internaţionale nu
relementeaz! altfel 51.

Subiectul II Conflictul mobil de lei

#.1. Definiti conflictul mobil de lei
Conflictul mobil de lei reprezint! situaţia în care un raport juridic este supus
în mod succesiv la dou! sisteme de drept diferite, ca urmare a sc:imb!ri
 punctului de le!tur! al normei conflictuale.
#.#. $nalizati conflictul mobil de lei in comparaţia cu conflictul de lei în timp si
 spaţiu.
 

 $sem!n!rile. Conflictul mobil de lei se aseam!n! cu conflictul de lei ? timp &i

 spaţiu, av%nd în vedere c! ambele presupun coe+istenţa, în spaţiu, dou! sisteme de
drept, precum &i incidenţa succesiv!, în timp, a acestora privi la acela&i raport
 juridic.
 Deosebirea esenţial! const! în urm!toarele- . .
- conflictul de lei în timp &i spaţiu nu implic! o sc:imbare a punctului @ le!tur!
 &i deci a leii aplicabile, ci numai se cer a fi recunoscute întro , drepturile
dob%ndite în str!in!tateA .
- conflictul mobil de lei presupune o deplasare a elementului de e+tranei a , care
constituie punctul de le!tur! al normei conflictuale aplicabile, B? implic! o
 sc:imbare a îns!&i leii aplicabile raportului juridic respectiv.
#.5. $rumentati modalitatile de solutionare a conflictelor mobile de lei 
 Problema principal! ridicat! de conflictul mobil de lei const! în modul de
determinare a domeniului de aplicare a leilor aflate în conflict.
în le!tur! cu aceast! problem! în doctrin! au fost formulate c%teva teorii, dintre
care vom analiza pe cele mai reprezentative.
 Potrivi unei opinii175 , se consider! c! domeniul de aplicare a celor dou! lei
este determinat în conformitate cu reulile conflictului de lei în timp, av%nduse
în vedere c! conflictul mobil de lei constituie un conflict de lei în timp, cu
deosebirile ar!tate mai sus, care nu ar fi de natur! s! determine soluţii diferite.
 $stfel, asem!n!rile dintre aceste dou! conflicte privitor la finalitatea lor, justific!
aplicarea reulilor dreptului tranzitoriu intern 'conflictul de lei în timp &i spaţiu( &i
conflictului mobil de lei. în acest caz, urmeaz! s! fie aplicat! leea statului
competent! asupra efectelor viitoare ale unei situaţii ce a luat na&tere sub
autoritatea leii unui alt stat. $&adar, condiţiile de validitate ale situaţiei juridice &i
efectele produse p%n! la sc:imbarea punctului de le!tur! r!m%n supuse leii
anterioare, iar efectele viitoare sunt supuse leii noi, devenit! aplicabil! prin
 sc:imbarea punctului de le!tur!17".
Cu privire la conflictul mobil de lei, reulile dreptului tranzitoriu intern
 presupun urm!toarele adapt!ri-
- în eneral, leea nou! nu poate retroactivaA
- uneori, se aplic! leea mai favorabil! p!rţilor 17/.
 $ceast! soluţie potrivit c!reia domeniul de aplicare a celor dou! lei este
determinat! potrivit conflictului de lei în timp este caracteristic! &i pentru dreptul 
enlez174  , unde în materia raporturilor de familie se consider! aplicabil! leea nou!,
ajun%nduse c:iar la sc:imbarea naturii c!s!toriei. $stfel, în dreptul enlez se
apreciaz! c! pentru validitatea c!s!toriei se are în vedere leea din momentul 
înc:eierii ei, de&i sa sc:imbat ulterior punctul de le!tur!, în timp ce pentru a decide
dac! instanţa enlez! este competent! pentru a judeca o cauz! matrimonial!, se are în
vedere leea în vioare la data introducerii acţiunii.
► întro alt! opinie17  se afirm! c! problema avut! în vedere urmeaz! s! fie
 soluţionat! în e+clusivitate prin dreptul internaţional privat, abandon%nd 
 soluţiile
dreptului tranzitoriu. Potrivit acestei opinii se impune tendinţa de a supune
 

raportul juridic leii anterioare &i nu leii ulterioare care ar rezulta din
 sc:imbarea
 punctului de le!tur!, pun%nduse accentul pe necesitatea menţinerii stabilit!ţii
instituţiilor &i situaţiilor juridice e+istente la un moment dat 
 Dintrun alt punct de vedere177 sunt propuse criterii fi+e în dependenţ! de formarea
 sau efectele raportului juridic. $stfel, pentru formarea raportului juridic, punctul de
le!tur! al normei conflictuale este localizat la data constituirii dreptului, cum ar fi
dob%ndirea bunurilor mobile, care este supus! leii locului situ!rii acestora la data
dob%ndirii. în ceea ce prive&te efectele raportului juridic, acestea se distin, în primul 
r%nd, prin epuizarea dintro dat! 'uno icto(, cum ar fi plata preţului, leea aplicabil!
 fiind determinat! dup! punctul de le!tur! de la data na&terii raportului juridic &i în
al doilea r%nd, prin caracterul permanent, cum ar fi raporturile dintre p!rinţi &i
copii, leea aplicabil! determin%nduse dup! punctul de le!tur! din momentul 
realiz!rii efectelor juridice.
#00
► întro alt! formulare   se menţioneaz! c! soluţia pentru determinarea
domeniului leilor aflate în conflict nu poate fi formulat!, aceasta depinz%nd de
la caz la caz, preconiz%nduse pronunţarea unor soluţii în urma interpret!rii
 fiec!rei norme conflictuale în funcţie de caracterele sale.
►  Potrivit Convenţiei de la aa '17/6( privind leea aplicabil! transferului
 propriet!ţii în caz de v%nzare cu caracter internaţional de obiecte mobile
corporale, prin dispoziţia art.5 se face urm!toarea distincţie-

- în raporturile dintre p!rţi, cump!r!torul dob%nde&te proprietatea lucrului în

conformitate cu dreptul ţ!rii în care se afl! lucrul în momentul v%nz!riiA
- în raporturile faţ! de terţi, transferul propriet!ţii asupra obiectelor mobiliare
corporale este supus leii ţ!rii în care sunt situate lucrurile la momentul c%nd sa
 f!cut reclamaţia.
 $v%nd în vedere variet!ţile soluţiilor privitor la determinarea domeniului de
aplicare a leilor aflate în conflict, consider!m #01  c! aceast! determinare se face
 potrivit normei confliuctuale a ţ!rii cu care raportul juridic are le!tur!, în urma
 sc:imb!rii punctului de le!tur!. în acest caz determinarea poate fi e+pres! ori
implicit!, iar aplicarea acestei norme conflictuale, totodat!, nu e+clude luarea în
considerare a normei conflictuale a ţ!rii cu care raportul juridic avea le!tur!
anterior sc:imb!rii punctului de le!tur!, aceasta put%nduse face în limitele
 prev!zute de norma conflictual! ulterioar! sc:imb!rii punctului de le!tur!. $stfel,
 soluţia poate fi diferit! de la o materie la alta, cum ar fi vorba de statutul personal 
 sau statutul real mobiliar.
Soluţia implicit! a normei conflictuale urmeaz! s! fie dedus! &i din alte aspecte
 privind conflictul mobil de lei respectiv, cum ar fi principiul neretroactivit!ţii
leilor, dar care nu se poate aplica în mod automat &i în toate cazurile.
 $&adar, conflictul mobil de lei trebuie s! reprezinte o situaţie normal!, adic!
 s! nu se fi creat în mod fraudulos, ceea ce înseamn! c! soluţiile sunt diferite în cele
dou! situaţii.
Subiectul III Competenta in dreptul international privat 
 

5.1. Definiti conflictul international de jurisdictii

în ceea ce prive&te litiiile privind un raport juridic cu element de e+traneitate,
 prima problem! const! în a cunoa&te care instanţ! este competent! în soliuţionarea
acestora  instanţa din ).*oldova sau instanţa altei ţ!ri. $stfel, înainte de a
cunoa&te care lee va fi aplicabil! raportului juridic, instanţa urmeaz! s! se
 pronunţe cu privire la propria competenţ!. $ceast! situaţie, în care instanţa a dou!
 sau a mai multor ţ!ri par a fi c:emate la soluţionarea unui litiiu, poart! denumirea
de conflict internaţional de jurisdicţii sau conflict de competenţe judec!tore&ti.
5.#. E+plicati deosebirea intre competenta in DIP si competenta in drept intern
în ceea ce prive&te competenţa jurisdicţional!, este necesar! distincţia între
competenţa în dreptul internaţional privat &i competenţa în dreptul intern.
 Competenta în dreptul internaţional privat este competenţa ce se refer! la
determinarea instanţelor unei ţ!ri, în raport cu instanţele altei ţ!ri care sunt
c:emate s! soluţioneze litiiul ap!rut. De e+emplu, în situaţia c%nd un litiiu este
de competenţa instanţelor din ).*oldova, aceasta înseamn! c! sa determinat
competenţa jurisdicţional! în dreptul internaţional privat.
 Potrivit art."/7 ain.'1( din Codul de procedur! civil!, instanţele judec!tore&ti
din ).*oldova au competenţa de a soluţiona litiiile în care o parte este din
 ).*oldova, iar cealalt! este str!in! sau dac! ambele p!rţi sunt str!ine.
 Instanţele judec!tore&ti din ).*oldova sunt competente s! soluţioneze litiii de
drept internaţional privat încazul c%nd p%r%tul 'persoan! fizic! sau juridic!( are
domiciliul &i respectiv sediul în ).*oldova, în sensul alin.'5( al aceluia&i articol.
în conformitate cu art."/7 alin.'"(, competenţa de a soluţiona litiiile de drept 
internaţional privat se verific! din oficiu de c!tre instanţa sesizat!, iar în situaţia
c%nd se stabile&te c! nu este competent! nici instanţa sesizat! &i nici o alt! instanţ!
din ).*oldova, cererea va fi respins!.
 Competenţa de drept intern este competenţa ce se refer! la determinarea unei
instanţe judec!tore&ti aparţin%nd unei ţ!ri care are competenţa de a soluţiona litiiul 
respectiv, fiind vorba de competenţa material! &i cea teritorial! din procesul civil 
intern. $ceast! competenţ! se determin! ulterior stabilirii competenţei în dreptul 
internaţional privat &i este denumit! competenţ! intern! sau special!, pentru a o
deosebi de competenţa în dreptul internaţional privat. )eferitor la sistemul de drept al 
 ).*oldova, aceast! competenţ! este relementat! în capitolul I3 'art.5#"/( din
Codul de procedur! civil!. în acest sens, art."/7 alin.'#( din Codul de procedur!
civil! prevede c! competenţa instanţelor judec!tore&ti din ).*oldova în judecarea
 pricinilor civile cu element de e+traneitate se determin! conform dispoziţiilor 
capitolului I3, dac! nu se prevede altfel în capitolul 28I privind competenţa în
 procesele cu element de e+traneitate. Cu alte cuvinte, dup! ce sa stabilit c! instanţele
 judec!tore&ti din ).*oldova sunt competente s! judece litiiul, se pune problema
de a determina c!rei anume instanţe 'competenţa material! &i teritorial!( îi va fi
atribuit! competenţa soluţion!rii litiiului.
 

5.5. $rumentati importanta determinarii competentei jurisdictionale in dip 

în ceea ce prive&te importanţa determin!rii instanţei competente în soluţionarea
litiiilor de drept internaţional privat, ar fi de remarcat urm!toarele aspecte-
F Determinarea instanţei competente atrae dup! sine aplicarea unui
anumit sistem de soluţionare a conflictelor de lei, deoarece instanţa aplic!
normele conflictuale ale ţ!rii c!reia ea aparţine &i nu normele conflictuale ale
altei ţ!ri. $ceasta înseamn!, în mod indirect, determinarea leii materiale
competente a c%rmui raportul juridic, av%nduse în vedere c! aceast! leea
depinde de norma conflictual! a judec!torului. $stfel, soluţia litiiului este în
 funcţie de instanţa c!rei ţ!ri va fi competent! a judeca.
• Soluţia litiiului poate fi diferit! în raport cu instanţa competent!, c:iar &i
în situaţia c%nd normele conflictuale în prezenţ! sunt identice, deci &i
 soluţia litiiului se deosebe&te. $stfel, de e+emplu, normele conflictuale a
dou! ţ!ri fac trimitere întro anumit! materie 'statut personal( la leile
 forului, care prin ipotez! difer! între ele 'în ).*oldova sau Granţa statutul 
 personal este c%rmuit de leea naţional!, iar în =orveia sau Danemarca 
de leea domiciliului persoanei fizice(. Prin urmare, normele conflictuale
identice nu duc în toate cazurile la soluţii identice.
• în unele cazuri, p!rţile litiiului pot renunţa e+pres sau tacit la aplicarea
dreptului str!in competent, solicit%nd aplicarea leii forului. îns!, acest 
lucru se poate înt%mpla numai în cazul în care norma conflictual!
respectiv! nu are caracter imperativ. De e+emplu, litiiul ap!rut în faţa
instanţelor din ).*oldova are ca obiect nevaliditatea actului juridic
înc:eiat în str!in!tate, deoarece nu sa înc:eiat potrivit reulii locus reit 
actum. S! presupunem c!, potrivit leii ).*oldova, actul juridic este
valabil. Hin%nd seama de caracterul facultativ al reulii menţionate, p!rţile
 solicit! aplicarea leii ).*oldova, ceea ce instanţa desiur va face.
 )eferitor la aceast! situaţie, este necesar s! se ţin! seama de caracterul 
normelor conflictuale privind forma actului juridic. Dac! aceste norme au
un caracter facultativ 'alternativ(, cum ar fi, de e+emplu, cel prev!zut de
art.1407 alin.'1( din Codul civil, instanţa va aplica leea ).*oldova. îns!,
dac! aceast! norm! va avea un caracter imperativ, adic! în situaţia c%nd 
 p!rţile nu pot alee o alt! lee aplicabil!, acestea nu vor putea solicita
aplicarea leii forului. 9n e+emplu elocvent în acest sens este art.14## alin.
'#( din Codul civil, care prevede c! succesiunea asupra bunurilor imobile
este uvernat! de leea statului pe al c!rui teritoriu se afl! aceste bunuri.
• în cazul în care nu se poate stabili conţinutul leii str!ine, instanţa aplic!,
 potrivit sistemului nostru conflictual, leea proprie, adic! leea ).*oldova.
în acest sens este art.1/6 alin.'"( din Codul civil.
•  Instanţa competent! aplic!, de reul!, leile de procedur! proprii. Prin
urmare, determinarea jurisdicţiei competente înseamn! &i determinarea
normelor de procedur! aplicabile, care pot fi diferite de la o ţar! la alta,
influenţ%nd soluţia litiiului. Determinarea competenţei jurisdictionaie se
 face întotdeauna înaintea soluţion!rii conflictului de lei.
 

Test #

Subiectul I )etrimiterea in DIP 

1.1. Definiti procedeul juridic al retrimiterii
 Procedeul retrimiterii este o operaţiune loicoluridic! care are loc e+clusiv în
mintea judec!torului sau arbitrului competent în soluţionarea unui raport juridic
cu element de e+traneitate &i nu trebuie confundat cu declararea de
competenţ!,acesta neimplic%nd deplasarea material! a cauzei de la instanţa
investit! cu soluţionarea ei.
1.#. Stabiliti conditiile si formele retrimiterii.
în cazul c%nd leea forului se declar! necompetent! a c%rmui raportul juridic
 &i atribuie competenţa unei alte lei, se consider! c! aceasta trimite la acea lee.
în situaţia în care aceast! din urm! lee nu accept! competenţa care i se atribuie
 &i declar! cu privire la acel raport juridic competenţa altei lei 'cea a forului sau
a unui stat terţ(, se poate afirma c! aceasta retrimite la acea lee. $ceasta este
 prima condiţie a retrimiterii, condiţie necesar!, dar nu &i suficient!.
 Pentru a e+ista retrimitere, trebuie s! fie întrunit! &i o a doua condiţie, care
 ţine de sensul trimiterii. $stfel, trimiterea de c!tre norma conflictual! a forului la
o lee str!in! se poate face în dou! sensuri- a( numai la normele materiale ale
 sistemului de drept str!in, f!r! a se ţine seama de normele conflictuale, care
eventual ar putea dispune retrimitereaA în aceast! situaţie vor fi aplicate noirmele
materiale ale sistemului de drept str!in &i nu va e+ista retrimitereA b( la întreul 
 sistem de drept str!in, inclusiv la normele conflictualeA în aceast! situaţie poate
e+ista retrimitere.
 Prin urmare, retrimiterea e+ist! în funcţie de felul cum se consider! sensul 
trimiterii, pe care leea forului o face la leea str!in!, adic! o trimitere la întreul 
 sistem de drept str!in poate provoca retrimitere, pe c%nd o trimitere la dreptul 
material str!in e+clude retrimitirea. Cu alte cuvinte, sensul trimiterii îl stabile&te
te+ fori, aceasta fiind o problem! de calificare.
 $stfel, pentru a e+ista retrimitere, este necesar! întrunirea a dou! condiţii
cumulative-
►  E+istenţa unui conflict neativ între normele conflictuale din sistemele de
drept în prezenţ! cu privire la un raport juridic, în sensul c! fiecare dintre
acestea î&i declin! competenţa în favoarea celeilalte 155.
►  $dmiterea retrimitereii de c!tre norma conflictual! a forului cu trimitere la
întreul sistem de drept str!in.
 Prin fundamentarea teoretic! a soluţiei din speţa Goro sa stabilit c! pot 
e+ista dou! forme de retrimitere-
 )etrimiterea de aradul I  retrimiterea simpl! 'sau trimiterea înapoi(, care e+ist!
atunci c%nd norma conflictual! str!in! retrimite la dreptul forului. în cazul c%nd 
 

retrimiterea se accept!, instanţa sesizat! în soluţionarea litiiului aplic! propria

 sa lee material! 'cum a fost retrimiterea din speţa Goro(.
 )etrimiterea de radul II  retrimitere comple+! 'sau trimitere mai departe(, care
apare în situaţia c%nd norma conflictual! str!in! trimite la dreptul unui stat terţ, iar 
nu la leea forului. $stfel, de e+emplu, dac! un cet!ţean danez 'a c!rui lee
 personal! este leea domiciliului( ar avea domiciliul în $nlia, unde ar deceda &i s
ar ridica în faţa instanţelor din Jermania un litiiu privitor la succesiune, în acest 
caz leea erman! va trimite la leea naţional! a defunctului 'leea danez!(, iar 
leea danez! retrimite la leea domiciliului 'leea enlez!(, retrimitere care este
acceptat!. întro atare situaţie, succesiunea va fi c%rmuit! de dreptul succesoral 
enlez, ca lee a domiciliului persoanei decedate.
1.5. $rumentati neadmiterea retrimiterii in DIP 'art. 1/65(
 Dreptul ).*oldova nu admite retrimiterea, avînd în vedere c! art.1/65 din
Codul civil stabile&te c! orice trimitere la leea str!in! în conformitate cu
dispoziţiile C!rţii a 3a trebuie privit! ca trimitere la dreptul material &i nu la
dreptul conflictual al statului respectiv.
 $rumentele aduse în sprijinul neadmiterii retrimiterii sunt urm!toarele-
►  =orma conflictual! aplicabil! soluţion!rii unui conflict de lei aparţine
 sistemului de drept a forului &i prin admiterea retrimiterii se inoreaz!
 principiul consacrat deja în materia dreptului internaţional privat, potrivit 
c!ruia se aplic! norma conflictual! a forului &i nu norma conflictual!
 str!in!.
►  $rumentul cercului vicios. Dac! trimiterea dispus! de norma conflictual!
a forului se refer! la întreul sistem de drept str!in, retrimiterea trebuie
 f!cut!, de asemenea, la întrul sistem de drept al forului, inclusiv la
normele sale conflictuale. întro atare situaţie, normele conflictuale ale
 forului ar dispune o nou! retrimitere la leea str!in!, privit! din nou ca un
 sistem interal de norme juridice, iar normele conflictuale ale acestuia din
nou ar dispune o trimitere la sistemul de drept al forului, afl%nduse astfel 
întrun cerc vicios, întrun sofism f!r! ec:ivoc, un dutevino f!r! nici un
 punct de oprire.
►  $dmiterea retrimiterii instituie nesiuranţ! &i incertitudine în soluţionarea
conflictelor de lei. Din acest motiv unele convenţii internaţionale nu admit 
retrimiterea. De e+emplu, Convenţia de la )oma din 1760 privind leea
aplicabil! obliaţiilor contractuale, prin dispoziţia art.1/ stabile&te c!
aplicarea leii oric!rei ţ!ri indicate în convenţie, înseamn! aplicarea leii
în vioare în ţara respectiv! cu e+cepţia reulilor de drept internaţional 
 privat 
Totodat!, c:iar &i arumentele utilizate pentru admiterea retrimiterii pot fi
invocate împotriva ei-
► în situaţia c%nd o lee str!in! nu este aplicabil! întro materie în care ea
îns!&i se declar! necompetent!, atunci nici leea forului nu trebuie aplicat!
întro materie în care ea îns!&i se declar! necompetent!, pe motiv c! a&a a
dispus retrimiterea. $stfel, ceea ce este valabil pentru leea str!in! trebuie s! fie
 

valabil &i pentru leea forului, iar admiterea retrimiterii ar însemna c! leea
 forului cedeaz! în faţa celei str!ine.
►  Este inadmisibil c! instanţa trebuie s! judece ca &i cum sar judeca în ţara
unde se cere e+ecutarea :ot!r%rii, av%nduse în vedere c! acest lucru nu este
 posibil în toate cazurile. De e+emplu, în unele cazuri nu se cunoa&te dinainte
care este aceast! ţar!, iar în unele situaţii pot e+ista mai multe ţ!ri în care se
 poate e+ecuta :ot!r%rea. $stfel, a ţine seama de locul e+ecut!rii unei :ot!r%ri
în determinarea competenţei leislative ar însemna adoptarea unei soluţii
neloice, deoarece acest loc este înt%mpl!tor &i nesiur. Totodat!, se arat! c! a
lea competenţa leislativ! de competenţa judec!toreasc!, ar însemna
adoptarea unui procedeu invers celui normal 1"".
► Teoria instanţei sesizate 'forein court t:eorK( nu soluţioneaz! aceast!
 problem! în favoarea retrimiterii, deoarece ea numai sc:imb! datele acesteia,
adic! punctul de plecare este leea str!in! în loc de leea forului.
►  Prin trimiterea dispus! de norma conflictual! a forului sa înţeles aplicarea
leii str!ine, fapt irealizabil în cazul accept!rii retrimiterii.
►  $&a cum sa menţionat, retrimiterea duce la coordonarea sistemelor de drept în
unele cazuri, dar în altele are ca rezultat sc:imbarea reciproc! a soluţiilor. De
e+emplu, în materia succesiunii mobiliare a unui cet!ţean francez domiciliat &i
decedat în Lelia, dac! am presupune c! cele dou! sisteme de drept înl!tur!
retrimiterea sau o accept!, rezultatele sar prezenta în felul urm!tor- 1( în situaţia
c%nd sistemele de drept francez &i belian înl!tur! retrimiterea, judec!torul 
 francez aplic! leea material! belian!, deoarece succesiunea mobiliar! este
 supus! leii domiciliului defunctului, iar judec!torul belian va aplica leea
material! francez!, deoarece succesiunea mobiliar! este supus! leii naţionale a
defunctuluiA #( în situaţia c%nd sistemele de drept francez &i belian accept!
retrimiterea, judec!torul francez, ţin%nd seama de norma conflictual! belian!, va
aplica leea material! francez!, iar judec!torul belian, ţin%nd seama de norma
conflictual! francez!, va aplica leea material! belian!. $stfel, dup! cum se
observ!, rezultatul admiterii retrimiterii duce la soluţii reciproc inverse dec%t în cazul 
c%nd nu se admite retrimiterea.
► în ceea ce prive&te retrimiterea de radul II, în cazul c%nd leea statului terţ se
declar! necompetent!, trimiţ%nd la leea unui alt stat, iar acesta procedeaz! în
acela&i mod, sar putea face înconjurul lumii f!r! a putea determina leea
competent!. în unele cazuri, leea statului terţ poate trimite la leea statului
indicat! iniţial în norma conflictual! a forului. întro atare situaţie leea
aplicabil! nu poate fi determinat!.
Subiectul II 8eea aplicabila faptelor juridice licite
#.1. Caracterizati faptele juridice licite.
 Din cateoria faptelor juridice licite cunoscute dreptului ).*oldova, men
 ţion!m urm!toarele- a( estiunea de afaceriA b( îmbo!ţirea f!r! just! cauz!.
 )aporturile de obliaţii iau na&tere pe temeiul acestor fapte juridice, adic! ele
 sunt izvoare de obliaţii.
 

 Gaptele juridice licite sunt supuse leii locului unde acestea intervin. întrun
 sens lar, leea locului delictului 'te+ loci delicti commissi( presupune c! faptele
 juridice, at%t cele licite c%t &i cele ilicite, sunt supuse leii locului unde se produc.
#.#. Determinati leea aplicabila faptelor juridice licite in DIP al )* 'art.14#"(
 Din punctul de vedere al dreptului internaţional privat, estiunea de afaceri
este relementat! de art.141" alin.'1( din Codul civil, care stabile&te c! estiunea
de afaceri este supus! leii locului unde erantul îndepline&te actele de estiune.
 $stfel, conform acestei relement!ri estiunea de afaceri este c%rmuit! de
leea locului unde persoana care îndepline&te actele curente de estiune e+ercit!
aceast! activitate 'te+ loci(.
în practic! pot ap!rea dificult!ţi în determinarea acestui loc în situaţia c%nd 
 faptele care formeaz! obiectul estiunii intervin în mai multe ţ!ri sau în cazul în
care faptele sunt s!v%r&ite întro ţaţ!, iar rezultatul estiunii se produce în alt!
 ţar!. în aceste situaţii, soluţia potrivit! este aplicarea leii locului unde se
localizezaz! interesele erate, adic! leea locului estiunii, deoarece sunt mai
caraecteristice obliaţiile eratului, dec%t cele ale erantului.$v%nd în vedere
aspectele menţionate, consider!m c! în cazul c%nd actele de estiune se e+ercit! în
 ).*oldova, cum ar fi plata de c!tre erant a unui impozit al eratului din str!in!tate,
 se va aplica leea ).*oldova 'în acest caz, locul efectu!rii estiunii coincide cu
localizarea erantului(, iar dac! erantul din ).*oldova pl!te&te, în Italia, impozitul 
datorat de un erat din Spania, se va aplica leea italian! 'care nu coincide cu
localizarea nici uneia dintre p!rţi(.

#.5. Gormulati domeniul de aplicare al leii locului estiunii.

în ceea ce prive&te domeniul de aplicare, leea locului estiunii relementeaz!,
în principal, urm!toarele aspecte-
- condiţiile de e+istenţ! ale estiunii de afaceri, adic! ale faptului enerator de
obliaţiiA
- efectele estiunii, adic! obliaţiile erantului &i eratuluiA
- reimul juridic al obliaţiilor n!scute din estiunea de afaceri, adic! e+ecutarea,
transmiterea &i stinerea acestoraA
-  prescripţia e+tinctiv! a dreptului la acţiuneA
 proba faptelor estiunii 'art."/6 alin.'"( din Codul de procedur! civil!(.
 )eferitor la capacitatea p!rţilor, aceasta nu este supus! leii estiunii, ci
leii personale a fiec!rei p!rţi 'a erantului &i a eratului(.
în cazul în care obiectul estiunii de afaceri este un act juridic, acesta este
relementat de leea care c%rmuie&te actul juridic respectiv 'de e+emplu, anajarea
de c!tre erant a unui avocat în vederea promov!rii unei acţiuni prin care eratul a
evitat un prejudiciu(, adic! va fi supus leii contractului, av%nd în vedere c!
 estiunea este un fapt juridic care nu trebuie confundat cu actul juridic efectuat în
realizarea estiunii.
Subiectul III Determinarea competentei jurisdictionale in DIP 
5.1. Caracterizati modalitati de determinare a competentei jurisdictionale in
 

diferite sisteme de drept 

în materia competenţei în dreptul internaţional privat se distin c%teva criterii cu
 privire la determinarea acesteia-
F în situaţia c%nd nu e+ist! relement!ri speciale privind competenţa în dreptul 
internaţional privat, aceasta se determin! potrivit normelor competenţei teritoriale,
deoarece numai în a&a mod se poate stabili le!tura dintre litiiul cu element de
e+traneitate &i instanţa competent! în soluţionarea acestuia. $stfel, în acest caz
determinarea jurisdicţiei competente în dreptul internaţional privat se face
 potrivit normelor de procedur! civil! intern! privind competenţa teritorial!, dar 
care sunt adaptate condiţiilor speciale în care se desf!&oar! raporturile juridice
cu element str!in165.
• în alte sisteme de drept, cum ar fi cel al Granţei sau al Leliei, privitor la
determinarea competenţei în dreptul internaţional privat se ia în considerare
cet!ţenia p!rţilor la raportul juridic cu element de e+traneitate. $stfel, pentru a se
declara competente în soluţionarea litiiului în fond, instanţelor de judecat! le
este suficient ca una din p!rţi s! fie cet!ţean al acestei ţ!ri, f!r! a se ţine seama
de domiciliul p%r%tului sau de locul înc:eierii actului juridic 16".
• în sistemul de drept enlez determinarea competenţei în dreptul interna
 ţional privat se efectueaz! potrivit criteriului prezenţei de fapt a p%r%tului în
raza jurisdicţiei naţionale. $stfel, instanţa enlez! se declar! competent! în
 soluţionarea unui litiiu cu element de e+traneitate în cazul în care
reclamantul probeaz! citarea p%r%tului în instanţ!, aceasta f!c%nduse
 potrivit leii enleze, care stabile&te c! persoanele aflate în e+teriorul 
teritoriului jurisdicţional enlez nu pot fi citate.
5.#. Stabiliti competenta jurisdictionala a instantelor din )* in solutionarea
litiiilo de DIP potrivit relementarilor art "/4"4# din CPC 
 Instanţele judec!tore&ti din ).*oldova au competenţa de a judeca procesele
civile dintre o parte a ).*oldova &i o parte str!in! sau dintre persoanele str!ine
în condiţiile prev!zute de art."/7 din Codul de procedur! civil!.
în leislaţia ).*oldova competenţa de drept internaţional privat a instanţelor 
 judec!tore&ti este relementat! în cuprinsul capitolului 28I din Codul de
 procedur! civil!. în conformitate cu dispoziţiile art."40 alin.'1(, instanţele
 judec!tore&ti din ).*oldova sunt competente s! judece litiii cu element de
e+traneitate dac!-
a( oranul de administrare sau filiala, aenţia, sucursala, reprezentanţa
 persoanei juridice str!ine are sediul în ).*oldovaA
b( p%r%tul are bunuri pe teritoriul ).*oldovaA
c( reclamantul în procesul cu privire la încasarea pensiei de întreţinere &i
constatarea paternit!ţii are domiciliul în ).*oldovaA
 prejudiciul cauzat prin v!t!marea interit!ţii corporale sau prin alt! v!t!mare a
 s!n!t!ţii ori prin deces a avut loc pe teritoriul ).*oldova, sau dac! reclamantul 
are domiciliul în ).*oldovaA
 e(fapta sau o alt! circumstanţ! ce serve&te drept temei pentru intentarea
 

acţiunii în reparaţie a daunei cauzate unui bun sa produs pe teritoriul 

 ).*oldovaA
 f(acţiunea decure dintrun contract a c!rui e+ecutare 'deplin! sau parţial!(
trebuie s! aib! loc ori a avut loc în ).*oldovaA
 ( acţiunea ce rezult! din îmbo!ţirea f!r! just! cauz! a avut loc în
 ).*oldovaA
:( reclamantul în procesul de desfacere a c!s!toriei are domiciliul în ).*oldova
 sau dac! unul dintre soţi este cet!ţean al ).*oldovaA
i( reclamantul în procesul privind ap!rarea onoarei, demnit!ţii &i reputaţiei
 profesionale are domiciliul în ).*oldovaA
 j( în procesul privind protecţia în str!in!tate a propriet!ţii intelectuale a unei
 persoane cu domiciliul în ).*oldova, persoana este cet!ţean al ).*oldova sau
apatrid, iar prin convenţia p!rţilor nu sa stabilit o alt! competenţ!A
M( în procesul dintre persoane str!ine, acestea au convenit astfel, iar raporturile
 juridice vizeaz! drepturi de care ele pot dispune în le!tur! cu bunuri sau interese
ale persoanelor din ).*oldovaA
 I( prin lee sunt prev!zute &i alte cazuri. Dac! o instanţ! judec!toreasc! str!in! se
declar! necompetent! în soluţionarea cererii înaintate de un cet!ţean al ).*oldova,
acesta o poate depune ia o instanţ! judec!toreasc! competent! din ).*oldova, a&a
cum prevede art."40 alin.'#( din Codul de procedur! civil!.
C<*PETE=H$ N9)ISDICTI<=$8O E2C89SI3O $ I=ST$=HE8<) DI= 
 ).*<8D<3$ în ceea ce prive&te situaţiile la care vom face referire, numai instanţele
 ).*oldova au competenţa de a le judeca. $stfel, potrivit art."41 alin.'1( din Codul de
 procedur! civil!, instanţele ).*oldova sunt e+clusiv competente s! judece procesele
cu element de e+traneitate în care-
a( acţiunea se refer! la dreptul asupra unor bunuri imobile aflate pe teritoriul 
 ).*oldovaA
b( bunul asiurat sau locul unde sa produs riscul asiurat se afl! în ).*oldovaA
c( pretenţiile decur dintrun contract de transport, iar c!r!u&ii ori punctele de plecare
 sau sosire se afl! în ).*oldovaA
d( procesul se refer! la abordajul unor nave sau aeronave, precum &i la asistenţa ori
 salvarea unor persoane sau a unor bunuri în larul m!rii, dac! nava sau aeronava
este sub pavilionul ).*oldova, ori dac! locul de destinaţie sau primul port sau
aeroport unde nava sau aeronava a ajuns se afl! pe teritoriul ).*oldovaA
b( nava sau aeronava a fost sec:estrat! în ).*oldovaA
 f( procesul are ca scop declararea insolvabilit!ţii sau orice alt! procedur! judiciar!
 privind încetarea pl!ţilor în cazul unei societ!ţi comerciale str!ine cu sediul în
 ).*oldovaA
 ( la data depunerii cererii de desfacere, anulare sau declarare a nulit!ţii c!s!toriei,
 precum &i în alte litiii dintre soţi, cu e+cepţia celor cu privire la imobile din
 str!in!tate, ambii soţi av%nd domiciliul în ).*oldova, iar unul dintre ei este
cet!ţean al ).*oldova sau apatridA
:( ultimul domiciliu al celui decedat sau bunurile lui se afl! pe teritoriul 
 ).*oldova.
 Potrivit alin.'#( al aceluia&i articol, instanţele judec!tore&ti din ).*oldova
 

e+amineaz! litiiile de drept internaţional privat în procedur! special! în

urm!toarele cazuri-
a( solicitantul constat!rii unui fapt care are valoare juridic! are domiciliul în
 ).*oldova sau fapta a avut loc pe teritoriul eiA
b( persoana în a c!rei privinţ! se solicit! încuviinţarea adopţiei, declararea
capacit!ţii depline de e+erciţiu, declararea incapacit!ţii totale sau parţiale,
încuviinţarea spitaliz!rii forţate &i tratamantul forţat, efectu!rii e+amenului
 psi:iatric, spitaliz!rii în staţionarul de psi:iatrie sau prelunirii termenului
de spitalizare f!r! liberul consimţ!m%nt, este cet!ţean al ).*oldova sau are
domiciliul în ).*oldovaA
c( persoana în a c!rei privinţ! se solicit! declararea dispariţiei sau decesului
este cet!ţean al ).*oldova sau a avut pe teritoriul ei ultimul domiciliu
cunoscut &i de soluţionarea acestei probleme depinde apariţia de drepturi &i
obliaţii pentru persoanele fizice sau juridice cu domiciliul &i, respectiv,
 sediul în ).*oldovaA
d( sa depus o cerere de declarare a nulit!ţii unui titlu de valoare la purt!tor 
 pierdut sau a unui titlu de valoare la ordin eliberat de o persoan! fizic! sau
unei persoane fizice cu domiciliul în ).*oldova ori eliberat de o persoan!
 juridic! sau unei persoane juridice cu sediul în ).*oldova, ori o cerere de
restabilire în dreptul asupra lorA
e( sa depus o cerere cu privire la declararea f!r! st!p%n a unui bun mobil 
care se afl! pe teritoriul ).*oldova sau o cerere cu privire la declararea
dreptului de proprietate municipal! asupra unui bun imobil f!r! st!p%n
amplasat pe teritoriul ).*oldovaA
 f( cererea de constatare a ine+actit!ţii înscrierii în reistrul de stare civil!
îndeplinite de oranul ).*oldova privind un cet!ţean al ).*oldova sau un
apatridA
 ( cererea urm!re&te constatarea unui act notarial sau a unui act emis de un
alt oran al ).*oldova ori se refer! la refuzul de a îndeplini un act.
Totodat!, alin.'5( al art."41 prevede c! competenţa instanţelor judec!tore&ti
ale ).*oldova stabilit! în prezentul articol, precum &i în art."40 nu se e+clude
 prin faptul c! acela&i proces sau un proces cone+ a fost pornit în faţa unei instanţe
 judec!tore&ti str!ine.
 8itiiul pe care instanţa judec!toreasc! din ).*oldova la reţinut spre judecare
cu respectarea normelor de competenţ! trebuie s! fie e+aminat de aceast! instanţ! de
 fond, c:iar dac! ulterior, în le!tur! cu sc:imbarea cet!ţeniei, domiciliului, sediului
 p!rţilor sau cu alte circumstanţe, acesta a devenit de competenţa unei instanţe
 judec!tore&ti str!ine. în acest caz, este vorba de nestr!mutarea locului de e+aminare
a litiiului, în sensul art."45 din Codul de procedur! civil!.
 P)<)<J$)E$ DE C<*PETE=HO 3<89=T$)O 
 Proroarea de competenţ! constituie o e+tindere a competenţei unei instanţe
 judec!tore&ti  în temeiul leii, al unei :ot!r%ri judec!tore&ti pronunţate de o
instanţ! superioar! sau al convenţiei p!rţilor  de a soluţiona cereri care, în mod 
obi&nuit, nu intr! în competenţa sa.
 

 Proroarea are un caracter internaţional în situaţia c%nd o instanţ!

 judec!toreasc! din ţara forului î&i e+tinde competenţa în detrimentul alteia din
 str!in!tate, sau viceversa. $stfel, proroarea de competenţ! poate fi leal!, judiciar!
 &i convenţional!.
în sistemul de drept al ).*oldova proroarea de competenţ! este relementat!
de art."4# din Codul de procedur! civil!, care stabile&te în alin.'1( c!, întrun litiiu
civil cu element de e+traneitate, p!rţile anterior pornirii procesului, pot sc:imba
competenţa litiiului &i pot investi o anumit! instanţ! cu competenţ! jurisdictional!
'proroare convenţional!(.
în continuare, alin.'#( al aceluia&i articol prevede c! competenţa jurisdictional!
în litiiile de drept internaţional privat stabilit! de art.55 'competenţa curţilor de
apel(, art.5" 'competenţa Curţii Supreme de Nustiţie(, art.54 'comepetenţa Curţii de
 $pel Economice(, art."0 'competenţa e+cepţional!( nu poate fi sc:imbat! la
înţeleerea p!rţilor 16/.
 Proroarea de competenţ! nu este posibil! în cazul competenţei e+clusive a
unei instanţe din ).*oldova sau a unei instanţe str!ine.

5.5. $rumentati principiul imunitatii de jurisdictii in procesele de DIP prin prizma

 prevederilor art "/ CPC
 Imunitatea de jurisdicţie este un principiu potrivit c!ruia un stat str!in nu poate fi
c:emat, împotriva voinţei sale, întrun proces civil, în calitate de
 p%r%t 164 .Gundamentul acestui principiu se justific! pe ideea de independenţ!,
 suveranitate &i ealitate a statelor, de unde &i adaiul par in p!rem non :abet 
imperium, non :abet jurisdictionem, adic! ealul asupra ealului nu are
autoritate. Tot, astfel, &i reprezentanţii statului str!in, în perioada afl!rii lor în
 funcţie, se bucur! de imunitate de jurisdicţie. Sub acest aspect, situaţia este
aceea&i la funcţionarii internaţionali, reprezentanţii comerciali ai statelor, &efii de
 stat &i trimi&ii speciali aflaţi în vizit! de curtoazie sau alte misiuni 16 .
în dreptul ).*oldova imunitatea de jurisdicţie este relementat! de art."/ din
Codul de procedur! civil!, care prevede c! introducerea în instanţa
 judec!toreasc! din ).*oldova a unei acţiuni c!tre un alt stat, antrenarea acestuia
în proces în calitate de p%r%t, punerea sub sec:estru a bunurilor acestuia situate
 pe teritoriul ).*oldova, luarea altor m!suri de asiurare a acţiunii împotriva
bunurilor respective, precum &i punerea sub sec:estru în procedura de e+ecutare a
:ot!r%rii judec!tore&ti se pot face cu consimţ!m%ntul oranelor competente ale
 statului respectiv, dac! leea naţional! sau tratatul internaţional la care
 ).*oldova este parte nu prevede altfel.
Tot în acest sens, în cadul litiiilor civile, oranizaţiile internaţionale,
reprezentanţii diplomatici ai altor state acreditaţi în ).*oldova, precum &i alte
 persoane menţionate în tratatele internaţionale sau în leile ).*oldova, sunt 
 supuse jurisdicţiei instanţelor judec!tore&ti din ).*oldova în limitele stabilite de
normele dreptului internaţional sau de tratatele internaţionale la care ).*oldova
este parte166.
 

Test 5
Subiectul I <rdinea publica in DIP 
1.1. Caracterizati ordinea publica de DIP 
ordinea public! în dreptul internaţional privat constituie o totalitate de
 principii fundamentale ale sistemului de drept al forului, aplicabile raporturilor 
 juridice cu element de e+traneitate, care refuz! aplicarea leilor str!ine, c:iar 
dac! acestea au competenţa potrivit normelor conflictuale ale forului.
1.#. Comparati e+ceptia de ordine publica in DIP si normele de aplicare imediata.
<rdinea public! de drept internaţional privat si normele de aplicare imediat!.
 $sem!n!rile între aceste instituţii constau în aceea c! ambele se justific! prin
ocrotirea unui principiu fundamental al leii forului &i, totodat!, au acela&i efect,
 &i anume aplicarea leii forului, în locul celei str!ine.
 Deosebirea esenţial! dintre acestea const! în mecanismul loic al aplic!rii, &i
anume-  norma de aplicare imediat! înl!tur! de la început norma conflictual!
competent!, &i deci, în cazul ei, nu se pune problema aplic!rii unei lei str!ine,
norma de aplicare imediat! conţin%nd soluţia juridic! în c:iar 
cuprinsul eiA  ordinea public! de drept internaţional privat apare numai dup!
ce norma
conflictual! a forului a fost aplicat!, pentru a înl!tura efectele leii str!ine
normal competente care contravin principiilor fundamentale ale dreptului
 forului.
1.5. $rumentati efectele invocarii ordinii publice in DIP prin prisma
relementarilor stabilite in art.1/16 CC si art.14" " CG 
 Potrivit art.1/61 din Codul civil norma de drept str!in aplicacabil! în
conformitate cu art.1/4 alin.'1(, nu se va aplica în cazul în care consecinţele
aplic!rii ei ar contraveni ordinii publice a ).*oldovaA în cazul înl!tur!rii leii
 str!ine, se va aplica leea respectiv! a ).*oldova. Tot în acest sens, este &i art.14"
alin.'"( din Codul familiei.
 Din aceste dispoziţii leale rezult! c! în dreptul internaţional privat al 
 ).*oldova ordinea public! are dou! efecte-
 Efectul neativ , care const! în înl!turarea de la aplicare a leii str!ine în cazul
în care consecinţele ei ar contraveni ordinii publice a ).*oldova. Efectul pozitiv ,
care const! în faptul c! în cazul înl!tur!rii leii str!ine se aplic! leea ).*oldova,
adic! în numele ordinii publice se înl!tur! leea str!in! 'efect neativ( &i în locul ei se
aplic! leea forului 'efect pozitiv(. $cest lucru nu nea! efectul neativ al invoc!rii
ordinii publice, dar totodat! consider! c! acest efect neativ este urmat întotdeauna
de efectul pozitiv, av%nduse în vedere c! soluţia litiiului este dat! de leea
 forului1//.
 

 In practica judiciar! privitor la efectele invoc!rii ordinii publice, problema care
 poate ap!rea const! în ce m!sur! leea forului se substituie leii str!ine, întrebarea
care se impune întro atare situaţie este dac! aceast! înlocuire se refer! numai la
aspectul în care contravine ordinii publice sau se refer! la întreul ansamblu al 
dispoziţiilor leale str!ine $ltfel spus, înlocuirea leii forului este limitat! sau nu 
 De e+emplu, dac! un anumit mod de prob! pentru stabilirea filiaţiei prev!zut de leea
 str!in! este contrar ordinii publice a forului, dar efectele stabilirii filiaţiei prev!zut de
aceea&i lee nu sunt contrare ordinii publice, în ce m!sur! se înl!tur! leea str!in!-
numai pentru modul de prob! sau &i pentru efectele stabilirii filiaţiei, astfel înc%t s!
 se realizeze o soluţie unitar!.
 $v%nd în vedere c! îns!&i invocarea ordinii publice are un caracter de e+cepţie,
trebuie s! rezulte c! &i înlocuirea leii forului celei str!ine ar trebui s! fie limitat!,
adic! numai pentru acele dispoziţii ale leii str!ine care contravin ordinii publice,
aplic%nduse îns! restul dispoziţiilor leale str!ine care intereseaz! cauza &i nu
 sunt contrare ordinii publice.
 $stfel, determinarea m!surii substituirii leii forului celei str!ine se face în
 fieacare caz de c!tre instanţa de judecat!. în acest sens, rolul instanţelor 
 judec!tore&ti are o importanţ! determinant!, deoarece acestea :ot!r!sc nu numai
dac! aplicarea leii str!ine este contrar! sau nu ordinii publice a forului, ci &i care
 sunt efectele invoc!rii ordinii publice.

Subiectul II 8eea aplicabila faptelor juridice ilicite

#.1. Caracterizati faptele juridice ilicite.
 $spectele principale privind faptele juridice ilicite sunt relementate de art.141/
din Codul civil. Potrivit alin.'1(, actul ilicit este calificat drept act cauzator de
 prejudiciu conform leii statului unde sa produs.
 $stfel, remarc!m c! relement!rile de drept internaţional privat în aceast! materie,
nu se bucur! de o unitate terminoloic!. De e+emplu, art.141/ este întitulat ;$ctul 
 juridic>, îns! se refer! la faptul juridic, fiind vorba, desiur, de leea aplicabil!
 faptelor juridice ilicite, adic! delictelor civile.
 8eea care relementeaz! delictul civil prezint! unele caracteristici specifice, în
 funcţie de condiţiile concrete în care acesta se produce.

#.#. Stabiliti leea aplicabila faptelor juridice ilicite in DIP art.141/ CC 
 Potrivit art.141/ alin.'1( din Codul civil, r!spunderea civil! delictual! este supus!
leii locului unde sa produs faptul cauzator de prejudiciul.
Totodat!, alin.'5( al aceluia&i articol stabile&te c!, în cazul în care toate sau o
 parte din consecinţele cauzatoare de prejudicii se produc pe teritoriul unui alt stat 
dec%t cel în care a avut loc delictul, reparaţiei corelative se aplic! leea acestuia
 stat.
 $stfel, prin coroborarea dispoziţiilor alin.'1( &i alin.'#( rezult!, c! în cazul în
care fapta ilicit! &i prejudiciul se localizeaz! pe teritoriul aceluia&i stat delictul 
civil este supus leii statului respectiv ca lee a locului s!v%r&irii delictuale 'e+
 

loci delicti commissi(.

în aceast! situaţie elementul de e+traneitate al raportului juridic de drept 
internaţional privat privind delictul civil, trebuie s! fie altul dec%t locul s!v%r&irii
delictului sau locul producerii prejudiciului, ca de e+emplu, cet!ţenia, domiciliul 
 sau re&edinţa str!in! a f!ptuitorului sau a victimei.
 $plicarea leii locului producerii delictului se justific! pe urm!toarele
considerente-
aceast! lee reprezint! o aplicare a principiului teritorialit!ţii 'suveranit!ţii(,
const%nd în interesul statului de a relementa prin norme proprii reimul 
delictelor s!v%r&ite pe teritoriul s!uA
- aceast! lee reprezint! &i o aplicare a principiului eneralit!ţii, în sensul c!
toate faptele ilicite produse pe teritoriul unui stat vor fi supuse unui reim
 juridic unicA
- aplicarea acestei lei presupune o simplificare a soluţiei bazat! pe
localizarea obiectiv! a raportului juridicA
- aplicarea leii locului delictului civil corespunde noţiunii de fapt juridic în
 sens restr%ns, obliaţia de dezd!unare lu%nd na&tere direct din lee, prin
 s!v%r&irea delictului civilA
-  fapta este calificat! ca fiind delict dup! leea locului unde a fost s!v%r&it!,
iar autorul s!u nu poate fi tras la r!spundere dup! alt! leeA
 incidenţa leii locului s!v%r&irii delictului asiur! concordanţa cu
relementarea unor aspecte juridice cone+e, precum reimul probelor, în
 sensul c! probele sunt leate, de reul!, de locul producerii delictului 'art."/6
alin.'"( din Codul de procedur! civil!( &i competenţa jurisdicţional! în materie,
care aparţine instanţelor din ).*oldova dac! aici este locul unde faptul juridic
a intervenit 'art."40 alin.'1( lit.e( din Codul de procedur! civil!(.

#.5. $rumentati leea aplicabila unor forme speciale de raspundere delictuala

raspunderea pentru prejudicii cauzate personalitatii 'art.1414 CC(, raspunderea
 pentru produse viciate 'art. 141 CC(, raspundere pentru concurenta neloiala
'art.1416 CC (.
 )!spunderea pentru prejudicii cauzate personalit!ţii
 $v%nd în vedere particularit!ţile pe care le prezint! r!spunderea pentru
 prejudicii cauzate personalit!ţii pe planul dreptului internaţional privat, aceast!
 form! de r!spundere delictual! are o relementare distinct!.
Specificul acesteia se manifest! prin obiectul &i mijlocele realiz!rii faptei.
 $stfel, obiectul r!spunderii pentru prejudicii cauzate personalit!ţii îl constituie
 prejudiciul adus drepturilor personale nepatrimoniale, &i anume cele privind 
 persoana victimei, iar fapta ilicit! se realizezaz! prin intermediul mijloacelor 
 publice de informare. Potrivit art.1414 din Codul civil, pretenţiile cu privire la
desp!ubiri pentru prejudicii cauzate personalit!ţii prin mijloacele de informare
în mas! sunt uvernate, la aleerea persoanei prejudiciate, de-
a(leea naţional! a persoanei prejudiciateA
a( leea statului pe al c!rui teritoriu persoana prejudiciat! î&i are domiciliul sau
 

re&edinţaA
b( leea statului pe al c!rui teritoriu sau produs consecinţele cauzatoare de
 prejudiciiA
c( leea statului pe al c!rui teritoriu autorul prejudiciului î&i are domiciliul sau
re&edinţa.
 Din analiza acestui articol, rezult! urm!toarele-
-  Persoana prejudiciat! are posibilitatea de aleere a leii aplicabile.
- <pţiunea de aleere a leii aplicabile de c!tre persoana lezat! este limitat!
la cele patru lei menţionate în te+t. Preciz!m, c! la trei din aceste lei
'lit.a(, b( &i d( din te+tul articolului(, punctele de le!tur! care trimit la ele
 sunt elemente personale de localizare a persoanei prejudiciate 'cet!ţenia,
domiciliul sau re&edinţa( sau a autorului prejudiciului 'domiciliul sau
re&edinţa(. Cea dea patra lee asupra c!reia se poate e+ercita opţiunea
este leea locului producerii prejudiciului 'te+ loci laesionis(.
<bserv!m, c! dintre leile în opţiune lipse&te leea locului s!v%r&irii delictului
'te+ loci delicti commissi(, av%nduse în vedere c! aceasta prezint! mai puţin!
importanţ! în cazul denir!rii prin mijloacele de informare în mas!, iar în unele
cazuri nici nu e+ist! ca lee a unui stat 'de e+emplu, în cazul c%nd delictul se
 s!v%r&e&te întrun teritoriu f!r! suveranitate sau în marea liber!(.
 )!spunderea pentru produse viciate
 )!spunderea pentru produse defectuoase reprezint! o modalitate specific! de
 protecţie a consumatorului, prin mijloace de drept internaţional privat.
 $stfel, potrivit art.141 alin.'1( din Codul civil, pretenţiile cu privire la
desp!ubiri pentru prejudiciile cauzate de produse viciate sunt uvernate, la
aleerea consumatorului prejudiciat, de-
a( leea statului pe al c!rui teritoriu î&i are domiciliul sau re&edinţa persoana
 prejudiciat!A
b( leea statului pe al c!rui teritoriu a fost dob%ndit produsul, cu condiţia ca
 produc!torul sau furnizorul s! fac! dovada faptului c! produsul a fost pus
 pe piaţa acelui stat f!r! acordul s!u.
 Din dispoziţiile art.141 alin.'1(, sub aspectul leii aplicabile se desprind 
urm!toarele concluzii-
Consumatorul prejudiciat are posibilitatea de a alee dreptul aplicabil.
 $leerea poate fi f!cut! asupra uneia dintre cele dou! lei menţionate,
adic! leea domiciliului sau re&edinţei consumatorului sau leea statului de
unde a fost dob%ndit produsul. Totu&i, leea acestui stat nu se va aplica în cazul în
care produc!torul face dovada c! produsul a fost pus în circulaţie pe piaţa acelui stat 
 f!r! consimţ!m%ntul s!u, adic! independent de voinţa sa.
Totodat!, art.141 alin.'#( stabile&te c! pretenţiile indicate în alin.'1( pot fi
 formulate numai dac! produsele fac parte din consumul personal sau familial.
 $stfel, te+tul menţionat instituie o condiţie important! a r!spunderii, care ţine de
destinaţia produselor, în sensul ca acestea s! fac! parte din consumul personal sau
 familial al consumatorului.
 

 )!spunderea pentru concurenţ! neloial!

 )eimul conflictual al r!spunderii pentru concurenţa neloial! este prev!zut de
art.1416 din Codul civil, care stabile&te c! pretenţiile cu privire la desp!ubiri pentru
 prejudiciile cauzate printrun act de concurenţ! neloial! sunt uvernate de-
a( leea statului pe al c!rui teritoriu sa produs rezultatul cauzator de
 prejudiciuA
b(leea statului pe al c!rui teritoriu este înreistrat! persoana prejudiciat!A
b( leea care uverneaz! fondul contractului înc:eiat de p!rţi dac! actul de concurenţ!
neloial! a fost s!v%r&it &i a adus prejudicii raporturilor dintre ele.
 Din analiza te+tului menţionat rezult! urm!toarele-
-  Persoana prejudiciat!, adic! victima concurenţei neloiale, are posibilitatea de a alee
leea aplicabil!.
- <pţiunea de aleere a leii aplicabile de c!tre victim! este limitat! la cele trei lei
 te+ loci laesionis, te+ personalis, te+ contractus.

Subiectul III )ecunoasterea si e+ecutarea sentintelor arbitrale straine.

5.1. Definit notiunea de sentinta arbitrala straina.
Sentinţa arbitral! reprezint! :ot!r%rea prin care oranul arbitrai se pronunţ!
asupra litiiului cu a c!rui soluţionare a fost investit.sentinţa arbitral! pronunţat!
întrun stat &i invocat! în altul, devine în acesta din urm! sentinţ! arbitral! str!in!.
5.#. E+plicati procedura de recunoastere si e+ecutare a sentintelor arbitrale
 straine in )* 'art."/ CPC"47"#(
în )*oldova procedura încuviinţ!rii e+ecut!rii silite a sentinţelor arbitrale
 str!ine se efectueaz! în acelea&i condiţii ca &i în cazul :ot!r%rilor judec!tore&ti
 str!ine, a&a cum prevede art."/ din Codul de procedur! civil!.
 )ecunoa&terea &i e+ecutarea :ot!rîrilor arbitrale str!ine '1( Dispoziţiile art."47,
cu e+cepţia alin.'5(, ale art."0, "1, cu e+cepţia alin.'1( lit.a(, b(, c(, d( &i f(,
 &i ale art."#, se aplic! în modul corespunz!tor &i referitor la recunoa&terea &i
e+ecutarea :ot!rîrilor arbitrale str!ine.'#( Partea care solicit! recunoa&terea sau
e+ecutarea :ot!rîrii arbitrale str!ine este obliat! s! prezinte în judecat!
:ot!rîrea arbitral! în oriinal sau în copie lealizat!, precum &i convenţia
arbitral! în oriinal sau în copie lealizat! în modul respectiv. Dac! :ot!rîrea
arbitral! sau convenţia arbitral! este e+pus! întro limb! str!in!, partea este
obliat! s! le prezinte în traducere în limba moldoveneasc!, lealizat! în modul
 stabilit de lee.
Cuprinsul cererii '1( Qn cererea de recunoa&tere a :ot!rîrii judec!tore&ti str!ine se
indic!-a( numele sau denumirea creditorului, precum &i al reprezentantului dac!
cererea se depune de acesta, domiciliul 're&edinţa( ori sediulAb( numele sau
denumirea debitorului, domiciliul 're&edinţa( ori sediulAc( solicitarea încuviinţ!rii
e+ecut!rii silite a :ot!rîrii, termenul de la care se cere e+ecutarea :ot!rîrii.'#(
 Pentru soluţionarea just! &i rapid! a pricinii, în cerere se indic! numerele de
telefon, fa+ul, po&ta electronic!, alte date.'5( 8a cerere se ane+eaz! actele
 stipulate de tratatul internaţional la care )epublica *oldova este parte. Dac! în
tratatul internaţional nu se indic! astfel de acte, la cerere se ane+eaz!-a( copia de
 

 pe :ot!rîrea judec!toreasc! str!in!, încuviinţarea e+ecut!rii c!reia se cere,

lealizat! de judecat! în modul stabilitAb( actul oficial care confirm! r!mînerea
definitiv! a :ot!rîrii judec!tore&ti str!ine, conform leii statului în care sa emis,
dac! faptul acesta nu rezult! din :ot!rîreAc( actul care confirm! c! partea
împotriva c!reia sa emis :ot!rîrea, de&i a fost în&tiinţat! leal, nu a participat la
 procesA
d( actul care confirm! e+ecutarea anterioar! a :ot!rîrii pe teritoriul statului
respectiv.
'"( $ctele enumerate la alin.'5( lit.a(, b( &i d( se însoţesc de traduceri în limba
moldoveneasc! autorizate &i supralealizate, cu respectarea prevederilor art."44.
Supralealizarea nu se cere în cazul în care p!rţile sînt de acord cu depunerea
actelor în copii certificate.
 $rticolul "0. Procedura de e+aminare a cererii
'1( Cererea de recunoa&tere a :ot!rîrii judec!tore&ti str!ine se e+amineaz! în
 &edinţ! de judecat!, cu în&tiinţarea leal! a debitorului despre locul, data &i
ora e+amin!rii. =eprezentarea din motive neîntemeiate a debitorului citat leal
nu împiedic! e+aminarea cererii.
'#( Instanţa judec!toreasc! poate satisface cererea întemeiat! a debitorului
 privind amînarea e+amin!rii cererii, în&tiinţîndul.
'5( Instanţa judec!toreasc!, dup! ce ascult! e+plicaţiile debitorului &i e+amineaz!
 probele prezentate, pronunţ! o înc:eiere de încuviinţare a e+ecut!rii silite a
:ot!rîrii judec!tore&ti str!ine sau de refuz al autoriz!rii e+ecut!rii.
'"( Qn cazul în care :ot!rîrea judec!toreasc! str!in! conţine soluţii asupra mai
multor pretenţii disociabile, încuviinţarea e+ecut!rii lor poate fi acordat! separat.
'/( 8a e+aminarea cererii de recunoa&tere a :ot!rîrii judec!tore&ti str!ine,
instanţa sesizat! poate, dup! caz, s! cear! e+plicaţii solicitantului recunoa&terii &i
 s! intero:eze debitorul privitor la cererea depus! ori s! cear! e+plicaţii
instanţei str!ine emitente.
'4( Sub rezerva verific!rii condiţiilor prev!zute de lee pentru încuviinţarea
e+ecut!rii :ot!rîrii judec!tore&ti str!ine, instanţa judec!toreasc! a )epublicii
 *oldova nu poate proceda la ree+aminarea fondului :ot!rîrii judec!tore&ti str!ine
 &i nici la modificarea ei.
'( Qn temeiul :ot!rîrii judec!tore&ti str!ine &i înc:eierii, r!mase irevocabile, de
încuviinţare a e+ecut!rii ei silite, se elibereaz! un titlu e+ecutoriu, care se
e+pediaz! instanţei de la locul de e+ecutare a :ot!rîrii judec!tore&ti str!ine.
 $rticolul "1. )efuzul de a încuviinţa e+ecutarea silit! a :ot!rîrii judec!tore&ti
 str!ine
'1( )efuzul de a încuviinţa e+ecutarea silit! a :ot!rîrii judec!tore&ti str!ine se
admite în unul din urm!toarele cazuri-
a( :ot!rîrea, conform leislaţiei statului pe al c!rui teritoriu a fost pronunţat!, nu
a devenit irevocabil! sau nu este e+ecutorieA
b( partea împotriva c!reia este emis! :ot!rîrea a fost lipsit! de posibilitatea
 prezent!rii la proces, nefiind în&tiinţat! leal despre locul, data &i ora e+amin!rii
 priciniiA
c( e+aminarea pricinii este de competenţa e+clusiv! a instanţelor judec!tore&ti ale
 

 )epublicii *oldovaA
d( e+ist! o :ot!rîre, c:iar &i nedefinitiv!, a instanţei judec!tore&ti a )epublicii
 *oldova emis! în litiiul dintre acelea&i p!rţi, cu privire la acela&i obiect &i avînd
acelea&i temeiuri sau în procedura instanţei judec!tore&ti a )epublicii *oldova se
afl! în judecat! o pricin! în litiiul dintre acelea&i p!rţi, cu privire la acela&i
obiect &i avînd acelea&i temeiuri la data sesiz!rii instanţei str!ineA
e( e+ecutarea :ot!rîrii poate prejudicia suveranitatea, poate ameninţa securitatea
 )epublicii *oldova ori poate s! contravin! ordinii ei publiceA
 f( a e+pirat termenul de prescripţie pentru prezentarea :ot!rîrii spre e+ecutare
 silit! &i cererea creditorului de repunere în acest termen nu a fost satisf!cut! de
 judecata )epublicii *oldovaA
 ( :ot!rîrea judec!toreasc! str!in! este rezultatul unei fraude comise în
 procedura din str!in!tate.
'#( Copia de pe înc:eierea judec!toreasc! emis! în conformitate cu art."0 alin.
'5( se e+pediaz! de judecat! creditorului &i debitorului în termen de 5 zile de la
data pronunţ!rii. Qnc:eierea poate fi atacat! în instanţa ierar:ic superioar! în
ordinea &i în termenele prev!zute de prezentul cod.
Conditii- 1. competenta instantei de arbitrajA #. caracterul obliatoriuA 5.
respectarea dr la aparare A ". constituirea oranului A /. ordinea publica.

5.5 $rumentati temeiurile de refuz ale recunoasterii si e+ecutarii sentintelor

arbitrale straine in )* 'art."4 CPC(
 Cazurile de refuz.
 )efuzul de a recunoa&te :ot!rîrile arbitrale str!ine
 &i de a le e+ecuta
'1( Cererea privind recunoa&terea :ot!rîrii arbitrale str!ine &i e+ecutarea ei
 poate fi respins!, la solicitarea p!rţii împotriva c!reia sa emis, dac! aceasta va
 prezenta instanţei competente, c!reia i se cere recunoa&terea :ot!rîrii sau
e+ecutarea ei, probe doveditoare c!-
a( una din p!rţile convenţiei arbitrale era întro m!sur! oarecare incapabil! sau
c! aceast! convenţie este ileal! potrivit leii uvernante, iar în lipsa unei
astfel de probe, c! este ileal! în conformitate cu leea ţ!rii în care a fost
emis! :ot!rîreaA
b( partea împotriva c!reia este emis! :ot!rîrea nu a fost în&tiinţat! leal despre
desemnarea arbitrului sau despre dezbaterea arbitral! ori nu a putut din alte
motive s! prezinte probe sau s! dea e+plicaţii în faţa arbitrajuluiA
c( :ot!rîrea a fost pronunţat! asupra unui litiiu neprev!zut de convenţia
arbitral! sau nu se înscrie în condiţiile convenţieiA
d( :ot!rîrea conţine dispoziţii în probleme neprev!zute de convenţia
arbitral!A totu&i, dac! dispoziţiile în problemele cuprinse în convenţia arbitral!
 pot fi separate de cele care nu se înscriu în ea, partea :ot!rîrii arbitrale
care conţine dispoziţii referitoare la problemele ce decur din convenţia arbitral!
 poate fi recunoscut! &i pus! în e+ecutareA
e( componenţa arbitrajului sau procedura dezbaterii arbitrale nu corespunde
convenţiei p!rţilor ori, în lipsa acestora, nu se conformeaz! leii din ţara în care a
 

avut loc arbitrajulA

 f( :ot!rîrea nu a devenit obliatorie pentru p!rţi sau a fost anulat! ori e+ecutarea
ei a fost suspendat! de instanţa judec!toreasc! a ţ!rii în care a fost pronunţat!
:ot!rîrea sau în conformitate cu leea c!reia a fost pronunţat!.
'#( Instanţa judec!toreasc! refuz!, de asemenea, s! recunoasc! :ot!rîrea
arbitral! str!in! &i s! o e+ecute, stabilind c! obiectul litiiului nu poate fi dat în
dezbatere arbitral! conform leii )epublicii *oldova sau c! recunoa&terea
:ot!rîrii &i încuviinţarea e+ecut!rii ei este în contradicţie cu ordinea public! din
 )epublica *oldova.
'5( Dac! în judecat! sa depus o cerere privind desfiinţarea sau suspendarea
e+ecut!rii :ot!rîrii arbitrale str!ine, instanţa c!reia i se solicit!
recunoa&terea :ot!rîrii arbitrale &i e+ecutarea ei poate amîna emiterea unei
decizii asupra cererii dac! va considera c! amînarea este raţional!.

Testul "
Subiectul I Domeniul DIP 
1.1.Caracterizati domeniul DIP 
 Domeniul dreptului internaţional privat îl constituie instituţiile juridice care
 formeaz! ramura dreptului internaţional privat 
 E+-9n cet!ţean al )epublicii *oldova aflat în interes de serviciu în 9naria,
deplas%nduse cu autoturismul proprietate personal! a fost lovit de un camion al 
unei companii de transport din $ustria. în rezultatul accidentului autoturismul 
cet!ţeanului )epublicii *oldova a fost deteriorat, f!r! ai cauza leziuni
corporale, ulterior, cet!ţeanul din )*iniţiaz! o acţiune cu privire la repararea
 prejudiciului cauzat în faţa unei instanţe judec!tore&ti austriece. în le!tur! cu
aceast! situaţie apar c%teva probleme care ţin de domeniul dreptului internaţional 
 privat.
 Prima problem! const! în a cunoa&te care lee va fi aplicat! litiiului. 8a
 prima vedere par a fi competente trei lei- leea )epublicii *oldova, leea
austriac!, deoarece persoana juridic! care a cauzat prejudiciul are naţionalitate
austriac! &i instanţa sesizat! este din $ustriaA leea ma:iar!, deoarece
 prejudiciul a avut loc pe teritoriul 9nariei.
 $ceast! problem! de aleere a unei lei aplicabile din mai multe posibile, con
 stituie esenţa dreptului internaţional privat &i poart! denumirea de conflict de
lei.
 $ doua problem! care poate ap!rea comport! dou! aspecte- Primul aspect 
const! în a cunoa&te dac! instanţa austriac! este competent! s! soluţioneze
litiiul sau acest litiiu ţine de competenţa instanţelor 9nariei sau al celor din
 )epublica *oldova. 9n alt aspect care trebuie avut în vedere este de a stabili
dac! o :ot!r%re pronunţat! în str!in!tate, în acest caz în $usrtria, va produce
efecte în alt! ţar!, în speţ! în )*.
 $stfel, aceste dou! aspecte leate de cea dea doua problem! reprezint!
caracteristicile unui conflict de jurisdicţii.
 

 $ treia problem! care poate ap!rea în aceast! situaţie se refer! la calitatea de

 str!in a cet!ţeanului din )epublica *oldova, care în raport cu cet!ţenii unui stat,
reprezint! unele dezavantaje juridice &i vor fi studiate în cadrul unei alte materii
care poart! denumirea de condiţia juridic! a str!inului 'reimul juridic al 
 str!inului(.
1. #.$nalizati conflictul de lei in calitate de materie esentiala a DIP 
în doctrin! se consider! c! materia esenţial! a dreptului internaţional privat îl
constituie conflictele de lei .
Conflictul de lei este situaţia c%nd, privitor la un raport juridic cu element de
e+traneitate, e+ist! posibilitatea de a fi aplicate dou! sau mai multe lei,
aparţin%nd unor sisteme de drept diferite, $cest conflict apare în situaţia c%nd
între leea ţ!rii sesizat! în a soluţiona litiiul, adic! leea forului &i leea str!in!,
cu care raportul are le!tur! prin elementul str!in, astfel oricare din aceste dou!
lei este susceptibil! de a c%rmui raportul juridic respectiv. în acest caz, instanţa
 sesizat! este pus! în situaţia de a desemna leea aplicabil!.
în ceea ce prive&te conflictul de lei, se utilizeaz! &i denumirea de conflict de
lei în spaţiu, în scopul deosebirii acestuia de conflictul de lei în timp, care
intervine între dou! lei, ce se succed în timp &i care presupune intervenţia
 principiului neretroactivit!ţii leilor.
în aceast! ordine de idei ar fi de remarcat, c! conflictul de lei este o noţiune
 specific! dreptului internaţional privat, av%nd în vedere c! acesta poate ap!rea
numai în domeniul raporturilor cu element de e+traneitate care constituie obiectul 
dreptului internaţional privat, iar în anumite condiţii &i limite admiţ%nduse
aplicarea leii str!ine.
Conflictele de lei nu pot ap!rea în raporturile juridice care aparţin altor 
domenii, de e+emplu penal sau financiar,
 =oţiunea de conflict de lei e+prim! numai îndoiala ce st!ruie în cuetul 
interpretului, o lupt! psi:oloic! între raţiune care militeaz! pentru aplicarea
uneia din lei.

1.5. arum interdependenta dintre conflictele de lei si conflictele de jurisdictii.

Conflictul de jurisdicţii desemneaz! totalitatea normelor dreptului judiciar cu
element de e+traneitate, av%nduse în vedere c! privitor la raporturile juridice cu
element str!in pot ap!rea litiii care ajun în faţa instanţelor judec!tore&ti sau
arbitrale pentru a fi soluţionate.
 $stfel, a soluţiona un conflict de jurisdicţii înseamn! a determina ţara ale c!rei
instanţe sunt competente s! soluţioneze litiiul privind un raport juridic cu
element de e+traneitate.
 )eferitor la normele de procedur! în litiiile privind raporturile de drept inter
naţional privat, se apreciaz! c! acestea pot fi clasificate în trei cateorii
 principale/7-
 

a( norme privind competenta iurisdictional! în dreptul internaţional privatA aceste

norme relementeaz! conflictele de jurisdicţii, care al!turi de conflictul de lei,
 formeaz! principalele domenii de sediu ale &tiinţei dreptului internaţional privat.
b( norme privind procedura propriuzis! 'procesele de drept internaţional privat(.
c( norme privind efectele :ot!r%rilor judec!tore&ti si arbitrale str!ine.
 =ormele care soluţioneaz! conflictele de jurisdicţii sunt de drept material,
av%nd în vedere c! acestea se aplic! direct raportului juridic, prin aceasta deo
 sebinduse de normele conflictuale care indic! numai leea aplicabil!. $stfel,
instanţa î&i determin! competenţa în soluţionarea unui litiiu de drept interna
 ţional privat potrivit normei juridice propriiA la fel, procedura &i efectele
:ot!r%rilor judec!tore&ti str!ine sunt supuse leilor proprii, adic! leii forului.
 Dupa cum am vazut pina nu este stabilit statul a carui IN sunt competente in
 solutionarea litiiilor nu este posibil de stabilit leea competenta, astfel e+istenta
uneia fara alta nu este posibila.

Subiectul II Conflictul de lei in timp si spatiu

#.1.Caracterizati conflictul de lei in timp si spatiu
Conflictul de lei în timp &i spaţiu reprezint! situaţia în care efectele unui
raport juridic, n!scut 'modificat sau stins( sub incidenţa sistemului de drept al 
unui stat, reclam! ulterior recunoa&terea întrun alt stat.
 Privit prin prisma dreptului naţional, conflictul de lei în timp &i spaţiu pune
 problema respect!rii în ).*oldova a drepturilor dob%ndite întro ţar! str!in!.
Suntem în prezenţa unui conflict de lei in spatiu, c%nd se pune problema de a
cunoa&te care este leea competent! a se aplica. De e+emplu, în cazul c%nd doi
cet!ţeni italieni care se afl! în ).*oldova intenţioneaz! s! se c!s!toreasc!, este
necesar s! cunoa&tem potrivit c!rei ?lei va fi înc:eiat! c!s!toria. întro atare
 situaţie apare, a&adar, un conflict de lei în spaţiu.
Conflictul de lei ;în timp &i spaţiu>, apare în cazul c%nd se pune problema
determin!rii efectelor pe care dreptul le poate produce în alte ţ!ri. De e+emplu,
doi soţi obţin divorţul întro ţar! str!in! &i apoi fiecare intenţioneaz! s!,se
rec!s!toreasc! în alt! ţar!, unde acestea nu vor mai obţine înc! o dat! divorţul,
ci se vor folosi de situaţia lor juridic! de divorţaţi, pentru a putea înc:eia o nou!
c!s!torie. întro asemenea situaţie ne afl!m în prezenta unui conflict de lei în
timpii spaţiu,
 $sem!narea între conflictul de lei ;în timp &i spaţiu> &i conflictul de lei ;în
 spaţiu> const! în faptul c! ambele sunt în spaţiu, în sensul c! sistemele de drept în
 prezenţ! coe+ist! spaţial.
 Deosebirea între aceste dou! forme de conflict de lei const! în faptul c! pe
c%nd la conflictul de lei ;în spaţiu> cele dou! sisteme sunt deopotriv! pasibile de
aplicare, simultan, asupra respectivului raport juridic, la conflictul de lei ;în
timp &i spaţiu> ele se aplic! succesiv, în sensul c! dreptul str!in n!scut întrun stat 
este apoi recunoscut în alt stat.
 Pentru o mai bun! înţeleere a celor menţionate, vom recure la urm!toarele
e+emple-
 

-  Dac! un cet!ţean din ).*oldova &i unul din Granţa sau c!s!torit în Granţa, iar 
 soţia, fiind cet!ţeanc! a ).*oldova, se re%ntoarce în ).*oldova &i solicit! pensie
de întreţinere de la soţ, ne afl!m în prezenţa unui conflict de lei ;în timp &i
 spaţiu>.
-  Dac! un cet!ţean din ).*oldova &i unul din Granţa intenţioneaz! s! se
c!s!toreasc! în ).*oldova &i se pune problema leii aplicabile c!s!toriei, acesta
 ţine de conflictul de lei ;în spaţiu> 14 .

#.#.G<)*E8E C<=G8ICT989I DE 8EJI Q= TI*P Bl SP$HI9 

Conflictul de lei în timp &i spaţiu se prezint! sub dou! forme-
)aportul juridic se na&te, modific! sau stine în dreptul intern al unui stat 
 str!in si ulterior se invoc! în ).*oldova.
în acest caz, la momentul na&terii lui în str!in!tate, dreptul nu avea nici o
le!tur! cu ţara forului 'adic! în cazul nostru cu ).*oldova(. De e+emplu, doi
cet!ţeni reci se c!s!totesc în Jrecia, iar apoi vin în ).*oldova &i solicit!
recunoa&terea c!s!toriei.
)aportul juridic 'dreptul( se na&te, modific! sau stine în dreptul internaţional 
 privat 'în cadrul internaţional( si ulterior se invoc! în ).*oldova. $ceast! form!
a
conflictului de lei în timp &i spaţiu prezint! la r%ndul ei, dou! subsituaţii-
a( în momentul na&terii sale, raportul juridic de drept internaţional privat nu
avea nici o le!tur! cu ţara forului ').*oldova(. De e+emplu, un cet!ţean
turc &i unul erman se c!s!totesc în Turcia, iar apoi vin în ).*oldova &i
 solicit! recunoa&terea efectelor acestei c!s!torii.
b( Din momentul na&terii sale, raportul juridic respectiv avea le!tur! cu ţara
 forului prin faptul c! cel puţin unul dintre elementele sale de e+traneitate
 priveau dreptul ).*oldova, adic! dreptul forului. De e+emplu, se pronunţ!
o :ot!r%re judec!toreasc! în str!in!tate, privind divorţul dintre un cet!ţean
al ).*oldova &i unul str!in, iar apoi se cere e+ecutarea acestei :ot!r%ri în
 ).*oldova.
#.5.Conditiile si EGECTE8E 9=9I D)EPT D<LR=DIT in strainatate.
9n drept dob%ndit în str!in!tate produce efecte potrivit urm!toarelor reuli-
 Dreptul dob%ndit produce toate efectele atribuite de leea str!in!.
 De e+emplu, dac! un cet!ţean al ).*oldova care a atins majoratul, av%nd deci
capacitate deplin! de e+erciţiu, se deplaseaz! întro ţar! în care capcitatea de
e+erciţiu este stabilit! pentru o v%rst! mai mare, în acest caz, cet!ţeanul 
 ).*oldova va avea capacitate deplin! de e+erciţiu, deoarece aceasta a fost 
dob%ndit! potrivit leii competente .
Dreptul dob%ndit potrivit leii str!ine nu poate produce în alt! tar! mai multe
efecte, dec%t ar produce în conformitate cu leea potrivit c!reia a fost creat.
 $ceast! reul! este aplicabil! în cazul c%nd în ţara unde este invocat dreptul,
acesta poate produce potrivit leii locale mai multe efecte dec%t ar produce în
 

conformitate cu leea potrivit c!reia a luat na&tere.

 De e+emplu, reprezentanţa sau filiala unei firme str!ine în ).*oldova nu poate
desf!&ura activit!ţi care nu intr! în obiectul de activitate al firmei în ţara, în care
aceasta a fost constituit!.
Dreptul dob%ndit potrivit leii str!ine nu poate produce efecte în alt! tar!,
dac! contravine ordinii publice ale acestei ţ!ri, sau nu&i poate produce toate
efectele, dac! unele din acestea contravin ordinii publice.
 Potrivit art."1 alin.1, lit.'e( din Codul de procedur! civil! o :ot!r%re
 judec!toreasc! str!in! nu poate fi e+ecutat! în ).*oldova, dac! e+ecutarea
acesteia contravine ordinii publice. $stfel, o :ot!r%re judec!toreasc! prin care sa
anulat o c!s!torie pentru un motiv respins de dreptul nostru, cum ar fi c!s!toria
între persoane de acela&i se+, nu poate fi recunoscut! în ).*oldova, deoarece
aceasta contravine moravurilor &i ordinii publice.

Subiectul III 8eea aplicabila succesiunii

5.1.Caracterizaţi raporturile succesorale cu element de e+traneitate.

 In DIP a )* raporturile de succesiune sunt relementate de catre codul civil art 
14#114#5

5.#.$nalizaţi leea aplicabil! succesiunii &i domeniul de aplicare a leii

 succesorale 'art.14#114## din Codul civil(.
 8eea aplicabil! succesiunii se refer! la-
a(momentul desc:iderii succesiunii Desc:iderea succesiunii se determin! prin
dat! &i loc.
 8eea succesoral! se aplic! numai în ceea ce prive&te data desc:iderii
 succesiunii, nu &i în ceea ce prive&te locul.
b(cateoriile de persoane cu vocaţie succesoral! stabile&te cateoriile de
 persoane cu
vocaţie succesoral!, precum &i calit!ţile cerute pentru a putea mo&teni.
Capacitatea succesoral! ca &i nedemnitatea succesoral! este supus! leii
 succesorale, deoarece nu este o problem! de capacitate de e+erciţiu.
c(condiţiile leale privind calitatea succesoral! pasiv! se aplic! în ce prive&te
condiţiile leale privind calitatea succesoral! pasiv!.
d(e+ercitarea dreptului de posesiune asupra averii r!mase de la defunct
e+ercitarea dreptului de posesiune asupra averii r!mase de la defunct este supus!
leii succesorale. Dar reimul juridic al posesiei este supus leii situaţiei bunului
atît mobil, cît &i imobil.
e(condiţiile &i efectele opţiunii succesoraleconmdiţiile de form! ale opţiunii
 succesorale vor fi uvernate de leea aplicabil! formei actului.
 f(întinderea obliaţiei mo&tenitorilor de a suporta pasivul înţeleem, succesorii
obliaţiei la pasiv succesoral, conţinutul pasivului succesoral etc., aspecte
relementate de leea succesoral!.
 (drepturile statului asupra succesiunii vacante. Statul culee succesiunea
mobiliar! vacant! în baza unui drept de mo&tenire ' de jure :ereditas( pentru ale
 

c!rui cet!ţean a fost defunctul la data decesului , iar bunurile imobile se cuvin
 statului pe teritoriul c!ria se !sesc, în temeiul suveranit!ţii sale 'de jure imperii(.
 Dreptul statului de a culee bunurile vacante poate fi calificat diferit fie ca drept
de mo&tenire, fie ca drept oriinar de a culee bunurile f!r! st!pîn aflate pe
terotoriul s!u

 $rticolul 14##. 8eea aplicabil! bunurilor succesorale

'1()aporturile de succesiune cu privire la bunurile mobile sînt uvernate de
leea naţional! în vioare la momentul decesului persoanei care a l!sat 
mo&tenirea.
 )aporturile de succesiune cu privire la bunurile mobile &i imobile sunt supuse
normelor materiale ale )epublicii *oldova în m!sura în care normele
conflictuale fac trimitere la totalitatea normelor juridice aparţinînd acestui
 sistem de drept.
Calificarea bunurilor în mobile &i imobile se face potrivit leii statului pe
teritoriul c!ruia se !sesc bunurile respective.
 )eferitor la bunurile mobile, oriunde sar afla acestea, mo&tenirea este
 supus! leii naţionale ' ;le+ patriae( pe care persoana decedat! o avea la data
morţii.
'#()aporturile de succesiune cu privire la bunurile imobile sînt uvernate de
leea statului pe al c!rui teritoriu se afl! aceste bunuri.
 Dreptul de succesiune asupra bunurilor imobile este determinat de leea
 statului pe al c!rei teritoriu se afl! bunurile, opereaz! reula tradiţional! ;le+ rei
 sitae, norma conflictual! are un caracter unilateral.
 Desc:iderea succesiunii, procedura succesoral!, precum &i litiiile succesorale
 privind bunurile imobile sunt de competenţa autorit!ţilor statului pe teritoriul
c!rora se afl! bunurile.

5.5. $rumentaţi leea aplicabil! succesiunii testamentare 'art.14#5 din Codul 

civil(.
 $rticolul 14#5 al. 1, permite testatorului de a supune transmitarea prin mo&tenire
a bunurilor sale altei lei decît, dup! caz, leii naţionale a testatorului sau leii
 situaţiei fiec!rui bun imobil, f!r! a avea dreptul s! înl!ture dis!pziţiile ei
imperative. Prin ;dispoziţii imperative ale leii aplicabile putem înţelee ordinea
 public! &i frauda la lee în dreptul internaţonal privat.
 Qn ce prive&te condiţiile de form! ale testamentului, se aplic! art. 14#5 al. #,
 potrivit acestui te+t, întocmirea, modificarea sau revocarea testamentului sînt 
 socotite valabile dac! actul respect! condiţiile de form! aplicabile, fie la data
c!nd a fost întocmit, modificat sau revocat, fie la data decesului testatorului
conform leilor indicate la al. #-
 

   leea naonal! a testatorului ' ;le+ patriae(A

leea domiciliului acestuia ' ;le+ domicilii(A
leea locului unde actul a fost întocmit, modificat sau revocat ' ;locus reit 
actum(A
leea locului unde se afl! imobilul ce constituie obiectul succesiunii
testamentare ' ;le+ rei sitae(A
  leea instanţei de judecat! sau a oranului care îndepline&te procedura de
transmitere a averii succesorale ' ;auctor reit actum(.
 )elementarea adoptat! de leiuitor are un caracter facultativ &i alternativ

Testul /
Subiectul I Particularitatile raportului juridic de DIP 

1.1.Caracterizaţi raportul juridic de drept internaţional privat.

 )aporturile de DIP sunt raporturi comerciale civile de munca de familie de
 procedura civila si alte raporturi de drept privat care au element de e+tranietate.
Caracterele-
rap jur cu elem de e+tranietate se stabileste intre persoane si sau juridice.In
calitatea sa de subiect de drept civil statul poate fi parte intrun raport jur cu elem
de e+tranietate dar aceasta pozitie nu treb confundata cu situatia in care statul 
 participa la un raport jur de drept international public.
raportul jur contine un element de e+tranietate datorita caruia acesta are
leatura cu mai multe sisteme de drept 
raportul jur cu elem de e+tranietate care formeaza obiectul DIP este un raport de
drept civil care contine un element strain.

1.#.E+plicaţi deosebirile dintre raportul juridic de drept privat &i cel de drept 
 public cu element de e+traneitate.
 In raporturile jur de drept privat comparativ cu cele de drept public subiectele se
afla pe pozitie de ealitate pe cind in d.public pe pozitie de subordonare.
 )aport jur de drept public comparativ cu cele de drept privat nu pot fi compatibile
cu conflictele de lei deorece raporturile de drept public nu dau nastere la
conflictele de lei.
 In cateoria raporturilor de drept public intra in principal cele de
 D.penal,administrativ, financiar, cproces penal international public.Totodata ar fi
de mentionat ca raport de drept public pot contine elemente de e+tranietate de e+
in dr penal persoana straina a faptuitorului precum si obiectul lezat care se afla in
 strainatate.

1.5. Gormulaţi principalele elemente de e+traneitate care pot ap!rea în le!tur!

cu cele trei elemente de structur! a raportului juridic U subiect, obiect &i conţinut.
a(In leatura cu subiectul-elementele de e+tranietate se deosebesc de felul acestor 
 subiecte.
 

 De e+-in cazul pers fizice pot fi elemente de e+tranietate-cetatenia, domiciliul, sau
resedinta iar in cazul pers juridicesediul sau nationalitatea
b(In leatura cu obiectul raportului jur 'bunul mobil sau imobil(e+ista element de
e+tranietate in cazul cind acesta este situa in strainatate sau desi e situat in tara se
afla sun incidenta unei lei straine e+-bunurile unei ambasade in )* 
c(In leatura cu continutil raportului jurcare consta din drepturile si obliatiile
 partilor si fiind imaterial se poate marterializa prin elemente de fapt in cazul 
 plasarii acestora in strainatate sau incidentei leii straine constituind in asa fel 
elemene de e+tranietate.$cestea sunt de fapt-
la actele jur-elem obiective'locul inc:eierii sau e+ecutarii( sau elem
 subiective'vointa partilor de a plasa sub incidenta leii straine(
la faptele jurelementele de fapt pot fi locul savirsirii actelor delictuale sauK
 producerii prejudiciului
 )eferitor la aspectele de procedura elem de e+tranietate constitue faptul ca
instanta competenta este straina sau :otarirea judecat este pronuntata in
 strainatate

Subiectul II $plicarea dreptului strain in calitate de 8E2 C$9S$E 

#.1. Caracterizaţi noţiunea &i temeiul aplic!rii leii str!ine.
 Prin lee straina se intelee intreul sistem de dr strain, indiferent de izvorul
acestuia. =otiunea de dr strain tr privita in sens lar, care ar cuprinde toate
izvoarele formale de drept cunoscute de sistemul de drept caruia ii apartine leea
 straina aplicabila. E+ista situatii in care notiune delee straina poate avea sensuri
 specifice. Poate avea sensul de sist de dr a unui stat care este subiect de DIPublic,
 sau unui stat federalconfederal, sau sist jur ce relementeaza materia respectiva.
 In cazul in care norma conflictuala a forului trimite la leea straina, aceasta din
urma devine le+ competenta sau aplicabila in speta, prin care dr str se aplica in
calit de le+ causae.
Temeiul aplic le+ straine il constituie norma conflictuala a forului, care
desemneaza din leile aflate in prezenta pe cea aplicabila rap jur cu element de
e+tranietate. In cazul cind norma conflictual a )* va determina competenta leii
 straine, aceasta va fi aplicata in acelasi mod si in aceleasi conditii ca si leea
 proprie.
#.#. $nalizaţi teoriile e+istente privind titlul cu care se aplic! leea str!in! în
diferite sisteme de drept.
 =ormele conflictuale ale forului admit aplicare dr material strain de catre
instantele locale. Instantelelocale sunt supuse numai leilor tarii careia ii apartin,
iar aplic leilor straine se face numai in temeiul leii nationale. Totodata, aplic
leii str poate duce la dificultati. Problema esentiala e de a cunoaste ce titlu este
luat in considerare dreptul strain pt a deveni aplicabil pe terit tarii forului. E+ista
mai multe teorii-
1(Teoria drepturilor dobindite 'vested ri:ts(. $plicarea leii str in tara forului e
determin de necesitatea respectarii dr dobindite in strainatate potrivit leilor
competente. Potrivit ac teorii efectul e+trateritorial nul are leea str, ci dr
dobindite prin aplicarea acesteia, dar le+ straina nu se aplica numai in ceea ce
 

 priv respect dr dobindite, ci si in domen conflictului de lei in spatiu, pt care ac

teorie nu ofera e+plicatii. Teoria nu e utila.
#(Teoria receptionarii dr strain. $utorii italieni U dualitatea U ordine jur I si
nationala, considera ca sist jur nat e e+clusiv. $stfel, dr str e incorporat in sist de
dr a forului. # modalitati-)eceptionarea materiala U norma straina face obiectul
unei nationalizari si pierde caracter str si e incorporat I= 8E2 G<)I. U
 )eceptionarea formala a leii str U leea str e incorporata in ordinea jur a forului.
Teoria are caracter fictiv U inora functia normei conflictuale, si leii straine.
5( Teoria intemeiata pe considerentul ca leea straina se aplica in calitate de
element de fapt 'Vuestio facti( U aici leea straina e considerata element de fapt,
 spre deosebire de le+ fori care e privita ca sinurul element de dr in cauza dedusa
 judecatii. # opinii- dr str e considerat ca un simplu factA leea str ca un element
de fapt. $dica dr str nu are caracter imperativ. E contestata de multi autori.
"(Teoria intemeiata pe considerentul ca leea straina este element de drept
'Vuestio juris(. 8eea str constit un element de dr cu toate consecintele, cum ar fi
obli de determ a leii aplic din oficiu stabilirea continutului leii straine prin alte
mijloace, solicitinduse concursul partilor si e+pertilor. Temeiul jur al aplic leii
 str il constit normele conflictuale ale forului, care justifica aplic acesteia.
 Dar recunoasterea competentei leii str nu tr sa fie pur teoretica. Sist de dr tr sa
intreprinda masuri corespunzatoare de arantie si control in condit ec:ivalente ca
 si aplic corecta a leii interne.
#.5. $rumentaţi modalit!ţile de stabilire a conţinutului leii str!ine în dreptul 
internaţional privat al ).*oldova prin analiza prevederilor art.1/6 din Codul 
civil &i art.15 din Codul de procedur! civil!..
1/6 U Stabilirea continutului normelor de dr strain.
 8a aplic leii str , inst de judec stabilest continut normelor ei prin atestari obtinute
de la oranele statului str care au editato, tinind cont de interpret ei oficiala si de
 practica aplic ei in statul str respectiv.
 In scopul stabil continutului normelor de dr str, inst de judec poate cere interpret
lor de catre oranele competente din )* sau cele din str ori poate cere avizul
unor e+perti din domeniul. Partea care invoca olee str poate fi obliata de catre
inst sa faca dovada continutului ei. In cazul imposibilit de a stabili continutul leii
 str, se va aplica leea )*.
CPC art.15 U $plicarea leislatiei altor state. 8a judecarea pricinilor civile,
instanta jud aplica leisl unui alt st in conf cu le+ sut tratatele I la care )* e
 parte.
 In scopul constat e+istentei si continutului leii sau a unui alt act normativ str, inst 
 solicita in modul stabilit, asist oranelor competenteale )*.
 In cazul imposibilit de a obtine inform necesara despre o lee sau un alt act jur str,
desi a intreprins masurile de rioare, inst aplica leea natioanla.

Subiectul III 8eea aplicabila conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale si
ale contractelor.
5.1. Caracterizaţi temeiul juridic al principiului le+ voluntatis.
în materia DIP le+ voluntatis este e+presia principiului autonomiei de voinţ! a
 

 p!rţilor, care uverneaz! condiţiile de fond ale actului juridic.

 E+primarea voinţei p!rţilor cu privire la aleerea leii aplicabile are, totodat!, ca
 scop evitarea unui eventual conflict de lei, soluţion%ndu1 anticipat.
 sunt cunoscute dou! aspecte ale principiului le+ voluntatis.
1.p!rţile au posibilitatea de aleere a leii aplicabile, cu limitarea la leile cu
care raportul juridic prezint! le!tur!.
#.posibilitatea de aleere este nelimitat!, p!rţile av%nd libertatea deplin! în
aleerea leii aplicabile.
 Principiul le+ voluntatis prezint! avantajul de a ţine seama de e+ienţele comerţului
internaţional, deoarece permite p!rţilor s! adapteze contractul în condiţiile variate
ale diferitor pieţe str!ine
Cu ocazia înc:eierii unui contract, p!rţile se pot referi la o lee str!in! &i cu alt 
 scop, &i anume numai pentru a preciza conţinutul contractului înc:eiat. $leerea
trebuie s! fie e+primat! în mod e+pres sau s! fie determinabil! pe baza prevederilor 
contractului sau pe baza împrejur!rilor concrete ale cazului. P!rţile vor putea opta
în ceea ce prive&te leea aplicabil! pentru întreul contract sau numai pentru o
 parte a sa>.
 $stfel, pentru a nu include prevederile unei lei str!ine, transcriindule în contract,
 p!rţile fac în conte+tul acestuia o simpl! referire la leea str!in! din care ar rezulta
c! acestea au convenit ca întreul contract sau anumite p!rţi s! fie relementate de
leea la care se face referire.
 Doctrina &i leislaţiile majorit!ţii statelor prev!d posibilitatea p!rţilor de a alee
leea aplicabil! totalit!ţii sau numai anumitor p!rţi ale contractului. Dar 
 framentarea contractului în mai multe semente, uvernate de lei diferite, poate
 produce confuzii &i nesiuranţ!, astfel înc%t unitatea juridic! a contractului s! fie
 pus! sub semnul întreb!rii. Prin urmare, dreptul recunoscut p!rţilor privitor la
multiplicarea reimului juridic al contractului nu poate fi la libera discreţie a
 p!rţilor, ci trebuie s! se fac! astfel înc%t s! se obţin! o soluţie loic!.

5.#. $nalizaţi modalit!ţile &i momentul e+prim!rii voinţei p!rţilor contractante în

determinarea leii aplicabile potrivit art.1410 alin.'5( &i '"( din Codul civil.

 *odalit!ţile de e+primare a voinţei p!rţilor 

 $rt.1410 alin.'5( din Codul civil prevede c% determinarea leii
aplicabile trebuie s! fie e+pres! sau s% rezulte din conţinutul contractului
ori din alte
împrejur!ri.
  $leerea e+pres! presupune c! p!rţile fie desemneaz! leea
aplicabil! printro clauz! contractual! inclus! în contractul principal,
 fie prin înc:eierea unui contract separat, av%nd ca obiect determinarea
acestei lei.
Clauza contractual! cuprins! in contractul principal sau contractul 
 separai prin care p!rţile ale leea aplicabil! contractului Iar poart!
denumirea de pactum de lee utenda sau electiojuris 'clauz! de
 

aleere(.
 $leerea tacit! presupune c% desemnarea leii aplicabile rezult! fie
din cuprinsul contractului, fie din alte circumstanţe.
 Din te+tul art.1410 alin.'5(, deducem c% instanţa de judecat! sau
arbitral%
 poate aprecia voinţa tacit! a p!rţilor dup! elemente subiective, ce
 ţin de
atitudinea partilor, sau obiective ce tin de natura contractului cu o
 sinura I condiţie- ca din acestea s! rezulte în mod siur voinţa
 p%rtilor de a desemna
un anumit sistem de drept aplicabil contractului lor, cu titlu de le+
causae.
 *omentul e+prim!rii voinţei p%rtilor 
 Potrivit art.1410 alin.'"( din Codul civil, leea aplicabil! poate
 fi
determinat! de p!rţile contractului în orice moment, at%t la inc:eierea
lui, c%t &i în orice moment ulterior. Totodat!, alin.'/( stabile&te c!
determinarea, dup! înc:eierea contractului, a leii aplicabile are efect 
retroactiv &i se consider! valabil! din momentul înc:eierii controlului,
 f!r! a aduce atinere validit!ţii formei conliacîului sau drepturilor 
dob%ndite de c!tre terţi in le!tur! cu acest contract,
in ceea ce prive&te momentul determin!rii leii aplicabile, se impune
 precizarea ci, de reula, p!rţile ale sistemul de drepl aplicabil 
anterior apariţiei unui litiiu in le!tur! cu contractul în cauz!.
 Line%nţeles, c% aleerea leii aplicabile poate fî f!cut! &i ulterior 
apariţiei litiiului, inclusiv în faţa instanţei de judecat! sau de arbitraj,
dar numai pan! la începerea dezbaiorilo? pe fond.

5.5. $rumentaţi posibilitatea modific!rii leii aplicabile condiţiilor de fond ale

contractelor de c!tre p!rţi

 In sensul ari.1410 alin.'"( din Codul civil, p!rţile contractului sunt în drept sa
convin! oric%nd asupra modific!rii leii aplicabile. Cu alte cuvinte p!rţile au
 posibilitatea de a modifica leea aleas! de c!tre ele pentru a uverna contrcatul 
dintre acestea.
Totodat!, consider!m, c! modificarea leii aplicabile, convenit! ulterior > 
înc:eierii contractului, are efect retroactiv, in sensul alin.'/(, adic! opereaz! de la
data înc:eierii contractului, îns! efectul retroactiv a modific!rii este limitat,
av%nd în vedere c! modificarea nu poate sn infirme validitatea formei contractului
 &i nu poate s! aduc! atinere drepturilor dob%ndite de c!tre terţi în le!tur! cu
contractul respectiv.
in cazul apariţiei unui litiiu în le!tur! cu contractul, credem c% aleerea
e+pres! f!cut! de p%rii înainte de prima zi de înf!ţi&are sau ulterior, în cursul 
dezbaterilor, nu mai poate fi modificat!, deoarece aceasta ar ec:ivala cu
 

 sc:imbarea temeiului juridic al acţiunii.

Testul 4
Subiectul I Calificarea si conflictul de calificari
1.1. Caracterizati notiunilede calificare si conflict de calificare in DIP 
  Caracterizaţi noţiunile de calificare &i conflict de calific!ri în dreptul 
internaţional privat.
Calificarea poate fi definita in # moduri, si anume porninduse de la norma
conflictuala catre situatia de fapt 'raportul juridic( sau invers. $stfel-
calificarea este operatiunea loicojuridica de determinarea a sensului e+act si
complet a notiunilor juridice utilizate de norma conflictuala, atit privitor la
obiectul relementarii sale 'continutul(, cit si in aceea ce priveste leea
competenta a cirmui raportul juridic 'leatura(.
calificarea consta in interpretarea unui raport juridic in scopul de a intelee in
continutul si leatara carei norme conflictuale intra. Calificarea este notiunea
 similara interpretarii normei juridice.
Conflictul de calificari U reprezinta o situatie care apare in momentul cind
notiunile din continutul sisau leatura unei norme conflictuale au semnificatii
diferite in sistemele de drept susceptibile a se aplica unui raport juridic. $dica, in
cazul in care aceeasi notiune juridica are acceptiuni diferite in sistemele de drept
aplicabile unui raport juridic e+ista un conflict de calificari.

1.#. $nalizati felurile calificarii si factorii care determina calificarea.

 $nalizaţi felurile calific!rii &i factorii care determin! calificarea.
 In materia DIP se deosebesc # feluri de calificare- 1(Calificarea primara este
aceea prin care se stabileste sensul notiunilor utilizate in continutul si leatura
normei conflictuale, intreprinsa in scopul determinarii leii aplicabile raportului
 juridic. In dependenta de felul in care se face aceasta calificare se va determina
leea competenta a uverna raportul juridic. Calificarea primara se face inaintea
aplicarii normei conflictuale si influenteaza in mod direct aleerea dreptlui
aplicabil. Calificarea primara U e o problema de DIPrivat, acesta avind ca scop
 solutionarea conflictului de calificari. E+emplu U determinarea lei aplicabile
contractului.
#( Calificarea secundara Ue acea care nu influenteaza asupra leii competente a
 

cirmui raportul juridic. $ceasta calificare se face ulterior calificarii primare,

determininduse astfel leea competenta a cirmui raportul juridic. Calificarea
 secundara este o problema a leii interne competente a cirmui raportul juridic,
dupa ce sa facut calificarea primara. Giind o problema de drept intern, se admite
ca leea interna care a fost declarata competenta, va face calificarea secundara.
 E+emplu U calificarea bunurilor ca mobile sau imobile pt a determina aplicarea
leii situatiei bunurilor, e o calific secundara. In unele cazuri calif secundara
 poatre fi considerata ca problema DIPrivat.
 Gactorii ce determina calificarea-
1(=otiunile si termenii utilizati de norma conflictula au sensuri diferite in
 sistemele de drept. E+emplu U domiciliu are intelesuri diferite in sistemele de
drept. In Dr Enlez e o notiune comple+a si mult mai stabila decit in sist 
continental. E tot atit de stabil ca si cetatenia. $stfel, domiciliu la enleji e loc
unde locuieste pers cu intentia de stabilire permanenta.
#(Sistemele de dr au notiuni sau ionstitutii juridice necunoscute altora.E+emplu U 
institutia jur ;truste:l. Si ;auf:ebunerm. In )* aceasta institutie
intervenita in strainatate, ar putea fi recunoscuta cu conditia sa nu contravina
ordini publice in DIPrivat.
5(Sistemele de dr incadreaza aceleasi situatii de fapt in cateorii sau notiuni
 juridice diferite. E+emplu U ruperea loodnei in unele sist de drept e calificata ca
ce tine de raspunderea dilectuala, in alte sist ca raspunderea contractuala, in )* 
nu reprezinta nici o importanta juridica.
"(Sistemele de dr folosesc metode diferite pt a ajune la acelasi rezultat. E+emplu
 U donatia e supuisa unor cerinte leale diferite de la un sist de dr la altul.
/( 9nele notiunoi identice dupa continut sunt interpretate fie ca institutii de drept 
 procesual, fie ca de dr material. E+emplu U prescriptia e+tinctiva in dr romin e o
 problema de fond, in dr enlez U problema de procedura.
1.5. $rumentati importanta calificarii si solutionarii conflictului de calificari in
 DIP 
 $rumentaţi importanţa calific!rii &i soluţion!rii conflictului de calific!ri în
dreptul internaţional privat.
Calificarea prezinta import in DIPr, caci solutia practica a conflictului de lei se
afla in dependenta directa de felul in care se face aceasta. Calificarea, fiind o
 problema de interpretre a unor notiuni juridice, prezinta importanta pe care o
implica orice problema de interpretare a unor notiuni juridice. In DIPr 
calificarea are un rol deosebit in solutionarea conflictelor de lei, deoarece
leatura unei norme conflictuale si in consecinta indicrea unei lei competente
depinde de continutul unei norme conflictuale. Calificarea e in strinsa leatura cu
acest continut, pt ca dupa cum va varia continutul, va diferi si leatura, in sensul 
ca leatura va indica ca fiind competenta a relemanta raportul de dr respectiv o
lee sau alta, adica leea unei tari sau alteia.
 $stfel, intro problema conflictuala, inaintea de a determina leea materiala care
va cirmui rap jur respectiv, va tr sa calificam elementele in discutie ca- capacitate,
 forma actelor jur, dr succesoral etc., deoarece de ac calificare depinde indicarea
leii materiale competente in solutionarea litiiului. Calif notiunilor din leatura
 

normei conflictuale nu sc:imba continutul ac norme si nici leea aplicabila, insa

influenteaza solutia conflictului de lei. Daca leile aflate in conflict cu aceeasi
calificare privitor la o anumita notiune, nu are import potrivit carei din acele #
lei va fi efectuata calificarea, deoarece solutia conflictului de lei va fi aceeasi.
 Importanta solutionarii conflictului de calificari. In situatia cind in cadrul unui
conflict de lei e+ista un conflict de calificaril, solut confl de calificari e mai
importanta, caci de dinsa depinde solut confl de lei. Prima se solut conflictul de
calificari, pe urma se efect calific notiunilor normei conflictuale, apoi se solut 
conflictul de lei. Importanta solutionarii conflictului de calificari este data de
efectul calificarii, care este diferit in funct de efectul normei conflictuale care se
califica. $stfel, in cazul cind obiectul calificarii e continutul normei conflictuale,
modul de solutionare a conflictului de calificari determina insasi norma
conflictuala aplicabila, adica influenteaza conflict de lei, si sc:imba sistemul de
dr aplicabil si solutia cazului. Insa, in cazul cind se califica leatura normei
conflictuale, modul de solutionare a conflictului de calificari nu influenteaza
asupra normei conflictuale, dar determina sist de dr aplicabil, si deci solutia
cazului

Subiectul II )eimul juridic al strainilor in DIP 

#.1. Definiti reimul juridic al strainilor in DIP 
 Definiţi reimul juridic al str!inilor în dreptul internaţional privat.
 )eim juridic sau conditia jur a strainului are # acceptiuni-
 8ato sensu U condit jur a strainului se refera atit la persoane fizice, cit si la pers
 juridice.
Stricto sansu U numai la pers fizice. )eimul jur a strainilor reprezinta totalit
normelor jur prin care se determina drepturile si obli strainului intro anumita
tara. $ceasta conditie intereseaza capacitatea de folosinta a strainului. Condit jur
a str e determinata de leea statului in care acesta se aseste sau cu jurisdictia
caruia are leaturi.)eimul jur al strainului are un caracter unilateral, e stabilit
de statul de resedinta a strainului, dar nu e+clude inc:eierea de conventii
internationale priv reimul jur a str prin care i se confera un caracter bilateral.
#.#. $nalizati formele reimului juridic al strainilor in DIP 
 $nalizaţi formele reimului juridic al str!inilor în dreptul internaţional privat.
1()eimul national.Semnifica acordarea strainilor, in conditiile leii, a dr civile si
 fundamentale de care se bucura cetatenii st respectiv. $cest reim este unul m mult 
 sau mai putin apropiat de cel al cetatenilor, dar niciodata identic. )eim national
constituie dr comun, presupunind un tratament eal aplicat tuturor strainilor. In
cazul cind unor straini dintrun anumit stat li se refuza in mod discriminatoriu dr
cuprinse in reimul national, statul lezat poate recure la masuri de retorsiune.
#()eimul reciprocitatii. )eprez situatia in care strainii au anumite drepturi intro
tara cu condit ca aceleasi dr sa ie acordatecetatenilor tarii respective.
)eciprocitatea leislativa se refera la identitatea dintre normele jur care relem
reimul jur al strainilor in sistemele de dr respective.
)eciprocitatea diplomatica implica e+istenta unui tratat, acord sau conventie prin
care se acorda acest reim.
 

)eciprocitatea de fapte acea care e+ista in practica priv dreptirile de care se

bucura strainii.
5( )eimul clauzei natiunii cele mai favorizate presupune o conventie I, prin care
 partile isi acorda aceleasi avantaje si privileii pe care leau acordat sau ar putea
 sa le acorde in viitor unui st tert. $c clauza nu se refera la continutul efectiv al
drepturilor, ci vizeaza o ealit abstracta, unde elementul de comparatie este
 strainul dintrun stat tert care se bucura de tratamentul cel mai favorizat din ac
 punct de ved. $c reim se practica in # moduri-
 In mod neconditionat 'fara compensare( obliind fiecare parte sa e+tinda asupra
celeilate parti toate avantajele, dr, inlesnirile sau privileiile acordate unui stat
tert.
In mod conditionat 'cu compensare(, in care toate avantajele,dr si inlesnirile
acordate unui st tert se va e+tinde asupra celelalte parti contractante daor in
compensare.
"( )eim special. Pressupune ca prin lee sau acorduri i, strainilor li se pot
recunoaste orice alte dr decit cele civile si fundamentale.
#.5. $rumentati delimitarea reimului juridic de conflictul de lei.
 $rumentaţi delimitarea reimului juridic al str!inilor de conflictul de lei.
 )ap jur, la care participa str pers fizice, cad sub incidenta confictului de lei, dar
 si sub normele ce relem reimul strainilor. $pare problema de delimitare. In timp
e reim jur a str imlica in toate cazurile aplicarea leislatiei forului, conflictul de
lei poate supune rap jur cu element de e+tranietate fie leisl proprii, fie unui sist
de dr strain. Deosebirea dintre re jur a str si confl de lei tine de natura, metoda
 si obiectul relementarilor acestor materii ale DIPr.
Din p de ved al naturii relementarilor are un accent substrat politic, pe cind in
dr conflictual mai import e te:nica jur. Spre deosebire de reimul str, conflictul de
lei pune o problema de selectie intre m multe leisl virtual aplicabile unei sit
concrete in care e+ista un raport de DIPr.
<ptiunea care se realizeaza prin intermediul punctelor de leatura 'cet, domic,
resedinta( implica utiliz unor procedee de te:nica jur, puse in actiune cu concursul 
nprmelor conflictuale.
Din p de ved al metodei de relementare- )e jur a str reprez un ansamblu de
norme materiale, pe cind dr conflictual ii sunt specifice normele conflictuale.
Din p de ved al obiectlui relementarilor- conflictul de lei se limiteaza la rap jur 
de DrPrivat cu elem de e+traniet, pe cind re jur a str cuprinde o sfera mai lara,
obiectul caruia include in plus rap de dr adminisrativ si constitutional 'intrarea,
 sederea, iesirea din tara a strainilor(.
 In eneral, re jur a str intereseaza capacit de folosinta, iar conflictul de lei
capacit de e+ercitiu a acestora. Pt evitarea unor confuzii, e indicat sa se
 foloseasca notiunea de capacit de folosinta priv pers fiz numai cind ac e
considerata in rap cu leea tarii carei ii apartine prin cet sau domiciliu, iar pt
capacit de folos consid din p de ved a leii unde pers se afla in calit de strain, sa
 se folosesca formularea ;dr si obli acordate strainilor.

Subiectul III 8eea aplicabila conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale
 

 si ale contractelor in lipsa consensului asupra determinarii ei

5.1. Destineti solutiile e+istente pe planul DIP privind determinarea leii
aplicabile conditiilor de fond ale actelor juridice unilaterale si ale contractelor 
cind partile 'partea ( nu au e+primat dorinta.
 Distineţi soluţiile e+istente pe planul dreptului internaţional privat privind 
determinarea leii aplicabile condiţiilor de fond ale actelor juridice unilaterale &i
ale contractelor c%nd p!rţile 'partea( nu au e+primat voinţa.In sit cind partile nu
au ales leea aplicabila actului jur 'le+ voluntatis(, oranul de jurisdictie 'inst de
 judec, arbitraj( procedeaza la localizarea actului jur dupa criterii obiective,
 situindul in cadrul unui sist de dr.
 In sit in care partila nu Vu ales leea aplic contractului ca le+ voluntatis, sarcina
de a proceda la localizarea obiectiva a contractului in sfera unui anumit sist de dr 
 pt determin leii aplicabile contractului ii revine oranului de jurisdictie 'inst de
 judec sau arbitraj(.
5.#. $nalizati stabilirea leii aplicabile conditiilor de fond ale actelor juridice
unilaterale si ale contractelor'art.1407 alin.'#(, art.1411 CC(
 $nalizaţi stabilirea leii aplicabile condiţiilor de fond ale actelor juridice
unilaterale &i ale contractelor 'art.1407 alin.'#(, art.1411 din Codul civil(.
1407'#( U Conditiile de fond ale actului jur sunt determin de leea aleasa de
autorullui sau de leea statului cu care actul jur are cele mai strinse leaturi, sau
de leea locului unde actul jur material este intocmit. Daca leea aplicabila
 fondului impune o anumita forma autentica, aceasta cerinta nu poate fi inlaturata,
c:iar daca actul jur a fost intocmit in strainatate. Pe planul DIPr, le+ voluntatis e
e+presia principiului autonomiei de vointa a partilor care relementeaza in
 eneral materia conditiilor de fond ale actului jur. Partile au libertatea de a
 preciza continutul actului juridic, precum si determinarea sist de drept aplicabil
actului lor ca le+ causae.
1411 U In lipsa unui consens asupra leii aplicabile contractului, se aplica leea st 
cu care contractul prezinta cele m strinse leaturi. Se consid ca e+ista asem
leaturi cu leea st in care debitorul prestatiei, la momentul inc:eierii
contractului, isi are domiciliul, resedinta sau e inreistrat in calit de pers jur.
 In lipsa unui consens intre parti asupra leii aplicabila contractului prin deroare
de la cele spuse mai sus- contractului ai carui obiect e un bun imobil, precum si
contr de administrare fiduciara a bunului, se aplica leea st pe al carui terit se
afla bunulAcontractului de antrepriza in constructie si contr de antrepriza de
efectuare a lucrarilor de proiectare si cercetare se aplica leea st in care se
creeaza rezultatele prevazute in contractA
 Contr de societate civila se aplica leea st pe al carui teritoriu se
desfasoara ac acrivitA
 Contr inc:eiat la licitatie sau pe baza de concurs se aplica leea st pe al
carui terit se desfasoara licitatia sau concursul.

5.5. Gormulaţi domeniul de aplicare al leii contractului 'art.141# din Codul 

 

civil(.
141# U actiunea leii aplicabile cuprinde-
1(interpretarea contractului
#(dr si obli partilor 
5(e+ecutarea contractului
"(consecintele nee+ecutarii sau e+ecutarii necorespunzatoare a contractului
/(incetarea contractului
4(consecintele nulitatii sau nevalabilitatii contractului
(cesiunea creantelor si preluarea datoriei in leatura cu contractul.
 Inc:eierea contractului U aici important sunt conditiile de fond pt inc:eiera
contr U capacitatea, consimtamintul, obiectul si cauza. Capacitatea e
 uvernata de leea natioanla apersoanei fizjur. Consimtamintul, obiectul si
cauza sunt supuse leii contractului 'le+ contractus(. Daca tr de determinat
locu U conform le+ fori.
 Interpretarea contractului se face conform le+ contractus. Partile pot defini
in cuprinsu contractului termenii conventiei siinterpretarea acestora, astfel
interpretarea se va face dupa uzante, sau I=C<TE)*S.
 Efectele contractului relementeaza le+ contractus-  consecintele
nee+ecutarii sau e+ecutarii necorespunzatoare a contractuluiA  rezolutiunea
 si rezilierea contractuluiA  nulitatea contractuluiA  stinerea obliatiilor
contractualeA  raspunderea contractuala.
 E+ecutarea contractului se uverneaza dupa le+ contractus-  modalitatile
de e+ecutare, reim jur al platii,clauzele de impreviziune ':ards:ip(.
 *oneda de plata leea st care a emiso, dar datorie U leea aplicabila
datoriei. $ici poate fi aplicata- 8e+ monetae, le+ contractus, le+ delicti, le+
loci solutionis 'leea st locului de plata(.
Transmiterea, transformarea si stinerea obliatiilor contractuale-
Cesiunea de creanta U le+ voluntatis si leea creantei cedate.
Subroarea U le+ voluntatis.
Deleatia si novatia U le+ voluntatis si le+ contractus.
Compensarea U leea aplicabola creantei.
Prescriptia e+tinctiva U le+ voluntatis si le+ aplicabila fondului
contractului.
 

Testul  
Subiectul I Particularitatile normelor conflictuale
1.1. Caracterizaţi noţiunea &i scopul normei conflictuale.
 =otiuneanorma care determin! leea aplicabil! unui raport cu element de
e+traneitate. =orma conflictual! poart! aceast! denumire deoarece soluţioneaz!
un conflict de lei indic%nd care este leea competent!. $cţiunea normei
conflictuale înceteaz! din momentul în care sa stabilit leea aplicabil! în cauz!.
 =orma conflictual! are un caracter prealabil, prejudical, ea este o norm! de
trimitere.
Scopulprincipal al normei conflictuale il constiutuie indicarea cu privire la un
anumit raport juridic cu element de e+tranietate care dintre leile in prezenta se va
apica fie in momentul cind partiAe vor inc:eia un atare raport juridic si deci sa
cirmuiasca inc:eierea raportului juridic fie la momentul cind instanta de judecata
va fi c:emata sa solutioneze un litiiu privitor la un asemenea raport juridic fie in
orice moment al e+istentei acestui raport.
1.#. Stabiliţi structura normei conflictuale.
 Elementele esentiale ale normei conflictuale sunt-
Continutul Ueste ipoteza normei conflictuale adica acea cateorie de raporturi la
care se refera norma respectiva
 8eatura cu un sistem de drepteste dispozitia normei conflictuale adica acea
 parte a normei care indica sistemul de drept aplicabil pentru continutul
normei.$sadar leatura trimite la sistemul de drept care va relementa raportul
 juridic care formeaza continutul normei conflictuale
 8eatura normei conflictuale se poate e+prima in unul din urmatoarele moduri-
a(Indicarea directa in cazurile cind se precizeaza leea carei tari este competenta
a cirmui raportul juridic respectiv
b(Indicarea eneralase refera la situatiile cind cu ajutorul unei formule enerale
 se poate determina leea competenta.In acest caz norma conflictuala nu indica
direct leea unui stat .8eea competenta va fi stabilita de Instanta de
 judecata.$ceasta leatura a normei conflictuale sub forma indicarii enerale se
numeste formula de fi+are
1.5. Gormulaţi punctele de le!tur! în dreptul internaţional privat al ).*oldova
cele mai importante puncte de leatura-
Wcetateniace constituie punct de leatura pentru urmatoarele cateorii de
raporturi juridici-
•   statul persoanei fizice'art.1/6'#(
•   succesiunea privind bunurile mobile'art 14##'1(
 

•   jurisdictia competenta
Cetatenia ca punct de leatura trimite la sistemul de drept denumit le+ patriae
WDomiciliul sau resedintaprezinta puncte de leatura pt urmatoarele cateorii de
raporturi jur-
•   starea civila capacitatea si relatiile de familie ale persoanei fizice
•  conditiile de fond ale contractelor in lipsa unui consens asupra determinarii
leii aplicabile
•   jurisdictia competenta
 )eferitor la aceste puncte de leatura se afirma ca in lipsa unui domiciliu sau cind 
acesta e reu de determinat aceeasi functie o indeplineste resedinta .
Sistemul de drept la care trimite domiciliul ca punct de leatura este denumit Ule+
domicillii
W8ocul inc:eierii actului juridic constituie un punct de leatura pentru conditiile
de forma ale actului juridic.)eula pentru aplicarea acestui punct este Ulocus
reit actum
W8ocul e+ecutarii contractului constituie punct de leatura in jurisdictia
competenta .Sistemul de drept aplicabil ca urmare a actiunii acestui punct de
leatura e Ule+ locci e+ecutionis sau lez locci solutionis daca se face vreo plata
Wlocul constituirii si inreistrarii unei persoane juridiceaceasta are punct de
leatura pentru-
statutul oranic al persoanei juridice
conditiile de fond ale contractelorin cazul in care debitorul prestatiei e persoana
 juridica
Wsediul social
 sistemul de drept aplicabil acestor puncte de leatura Ule+ societatis
Wlolocul situarii bunului Ureprezinta punct de leatura pentru
•  reimul jur a bunurilor imobilesi mobile prive us sinuli 'individual(
•  mostenire imobiliara
•   jurisdictia in anumite cazuri
•  in cazul trimiterii facute de catre acest punct de leatura raportul juridic
respectiv va fi relementat de le+ rei sitae
W8ocul unde sa produs faptul cauzator de prejudiciiconstituie punct de leatura
 pentru reimul jur al delictului Ule+ locci delicte commisse
Wlocul unde se judeca litiiul Ureprez punct de leatura pentru determinarea leii
 procesuale care se aplica litiiul poarta denumirea de Ule+ fori
Wvointa partilorpunct de leatura pentru conditiile de fond ale actelor jur in
 eneral si ale contractelor in special Ule+ voluntatis
 In functie de natura lor punctele de leatura-
1(puncte fi+eacestea prin natura lor nu pot sa accepte careva sc:imbari adica nu
 pot fi deplasate de sub incidenta unui sistem de drept sub incidenta altui sistem de
drept.Din acesta fac parte-le+ rei sitae, locus reit actum, le+ loci laesionis
#(puncte mobileacestea in decursul timpului pot suferi careva sc:imbari adica
care pot fi deplasate de la un sistem de drept la altul.Din acesta fac parte-le+
 patriae,le+ domicillii, le+ voluntatis
 

 Importanta acestei clasificari rezida in consecintele ce le produc aceste puncte de

leatura

Subiectul II =ormele conflictuale privind numele si domiciliul persoanei

#.1. Caracterizaţi noţiunile de nume &i domiciliu.
 =umele reprez un atribut de identificare a pers fiz care consta in dr de a fi
individualizat, in familie si societate, prin cuvintele stabilite, in conditiile leii, cu
aceasta semnificatie.
 In cadrul rap jur la caare participa pers fizice, numele tr privit ca un tot intre, ca
o unitate, adica in totlitate elementelor sale, pt ca numai astfel numele poate servi
la identificarea pers fizice. =umele nu e element a starii civile si nu poate fi
cuprins in acesata. Dreptul la nume e un drept personal nepatrimonial. <rice pers
are dr la nume stabilit ori dobindit potrivit leii.
 Domiciliul este un mijloc de identificare in spatiu a persoanei fizice. Identificarea
 pers fizice intrun loc, anume determinat,prezinta interes in nasterea, modificarea,
transmiterea sau stinerea de raporturi jur, precum si in e+ecutarea dr si obli ce
alcatuiesc continutul acestor raporturi. CC U domiciliul pers fizice este locul unde
ac isi are locuinta statornica sau principala.Este un drept subiectiv nepatrimonial.
#.#. $nalizaţi determinarea leii aplicabile numelui potrivit relement!rilor 
cuprinse în art.1/67 din Codul civil.

 $rticolul 1/67. =umele cet!ţenilor str!ini &i al apatrizilor 

 Drepturile cet!ţeanului str!in &i ale apatridului la nume, folosirea &i

 protecţia lui sînt uvernate de leea sa naţional!. Protecţia împotriva actelor 
ce atenteaz! la dreptul la nume s!vîr&ite pe teritoriul )epublicii *oldova este
asiurat! potrivit leislaţiei acesteia.

 =umele este un mijloc de identificare a persoanei fizice. Dreptul la nume

este un drept personal nepatrimonial. <rice persoan! are dreptul la numele
 stabilit sau dobîndit potrivit leii. $cest drept corespunde unei obliaţii leale
în conformitate cu care fiecare persoan! trebuie s! poarte un nume.
 Drepturile cet!ţeanului str!in sau ale apatridului la nume, folosirea &i
 protecţia lui sînt uvernate de leea sa naţional!, care poate fi leea statului a
c!rui cet!ţenie o are persoana, leea statului în care are domiciliul sau
re&edinţa, dreptul statului cu care persoana are cele mai starînse le!turi. 'de
v!zut comentariul la art. 1/6(
 Qn privinţa numelui deosebim -
1( Dobîndirea numelui prin filiaţie
 Dispoziţia art. // din Codul familiei nr. 15142I3 din #4 octombrie #000
'*onitorul <ficial al )epublicii *oldova, #001, nr. ""6( prev!d dreptul 
copilului la nume de familie &i prenume. Qn leislaţia )epublicii *oldova
termenul Xnume este folosit în dou! sensuri-
 pentru a desemna numele de familie &i prenumele
pentru a desemna numele de familie &i prenumele &i patronimicul 'art. #6
 

alin. '#( Cod civil(

  8eea naţional! care cîrmuie&te stabilirea filiaţiei se aplic! &i în ce
 prive&te dobîndirea numelui prin filiaţie.
#( Stabilirea numelui copilului !sit sau abandonat.
 Dac! copilul sa n!scut pe teritoriul )epublicii *oldova din p!rinţi necunoscuţi
i se atribuie cet!ţenia )epublicii *oldova, iar determinarea numelui revine
autorit!ţilor tutelare, care în conformitate cu art. 5/ Cod civil sînt autorit!ţile
administraţiei publice locale.
5( Sc:imbarea numelui de familie &isau a prenumelui.
 =umele se modific! prin efectul sc:imb!rii st!rii civile în condiţiile
 prev!zute de lee, respectiv ca efect al c!s!toriei, ca efect al desfacerii
c!s!toriei, ca efecet al divorţilui, ca efect al morţii unuia dintre soţi, ca efect al 
acţiunii în contestarea filiaţiei din c!s!torie, ca efect al adopţiei, ca efect al 
acţiunii în t!!duirea paternit!ţii.
 In toate aceste situaţii se aplic! leea care cîrmie&te materia respectiv!.
  "( Qn cazul apatridului domiciliat în )epublica *oldoba sc:imbarea
numelui pe cale administrativ! f!r! modificarea st!rii civile este de competenţa
Xle+ domicilii, deci leea )epublicii *oldova va fi competent!.
 Qn conformitate cu art.10 din 8eea nr.10023 XCet!ţenii str!ini care locuiesc
 sau se afl! temporar în )epublica *oldova &i apatrizii cu domiciliul în
 )epublica *oldova pot cere înreistrarea actelor de stare civil! în acelea&i
condiţii ca &i cet!ţenii )epublicii *oldova.
 Qn baza art.17 al.1 din Constituţia )* protecţia împotriva actelor de
înc!lcare a dreptului la nume, stabilit! în art.#7 Cod civil, s!vîr&ite pe
teritoriul )epublicii *oldova este supus! leii )epublicii *oldova, deoarece
cet!ţenii str!ini &i apatrizii au acelea&i drepturi &i obliaţii la înreistrarea
actelor de stare civil! ca &i cet!ţenii )epublicii *oldova

#.5. $rumentaţi importanţa domiciliului pe planul dreptului internaţional privat.

 In plan I, problema domiciliului are o imporatnta mare. Inainte de a fi o notiune
universala, domiciliul are o functie interna si diferade la o leislatie la alta.
 =otiunea de domiciliul a avut o importanta dea lunul secolelor. Sec.2III Corpus
 juris Civilis U conditia jur a Italiei. Giecare suveran dispunea de leea sa.
 Postlosatorii au inventat leea personala U leea domiciliului. Trecind din ItalK
in Grance au aprut neinteleeri in teritorialitatea cutumelor. 8eea personala
 putea fi admisa numai ca e+ceptie. $par statute reale sau si personale. C:arles
 Dumoulin inclina maI *98T SP)E 8EJE$ PE)S<=$8$. Criteriul determinarii
 statutelor personale era domiciliul. Cu adoptarea CCGrancez 160", le+ personalis
nu mai e determinata de domiciliul pers, ci de cetatenia sa, iar in caz de aparitie a
conflictului de lei, le+ domicili indeplineste numai o functie supleanta si numai in
cazuri e+ceptionale o funct principala. In prezant not de ramine leata de DIPr.
 Domiciliul constit o notiune comple+a care intervine in toate compartimentele a
 DIPr, fie ca e vorba de condit jur a str, fie ca e vorba de conflictele de lei.
 Dr )* nu comtine dispozitii conflictulae priv domiciliul pers fiz. In DIPr al )* 
 

domiciliul reprez punctul de leatura intre rap jur si sist de dr aplicabil.El e

consid ca punct de leat in urm rap jur- starea civila, capacitate si relatiile de
 familieA conditia de fond ale contractelor in lipsa de consens asupra determinarii
leii aplicabile acestoraA  jurisdictia competenta in unele situatii.

Subiectul III Procedura in procesele cu element de e+trainetate

5.1.  Caracterizaţi noţiunea de lee procesual! a forului 'le+ processualis fori(

 pornind de la prevederile art."/6 alin.'1( din Codul de procedur! civil!.
Continut- In procesele civile cu element de e+tranietate, instantele
 judecatoresti ale )* aplica leislatia procedural a tarii daca nu sa dispus
altfel in mod e+pres.
 $stfel, procesul de DIP este uvernat de leea forului 'le+ processualis fori(.
 =ormele de drept procesual aplicabile sunt cele stabilite in tara unde se
 judeca litiiu, c:iar daca una din parti este straina. Daca instantele
 judecatoresti din )* aplica leea procedural proprie, acest lucru nu
inseamna ca leea forului relementeaza si fondul raportului juridic cu
element de e+tranietate. Cind instant din )* constata ca este competent in
 solutionarea litiiului de DIP, aceasta va aplca leea )* doar in privinta
aspectelor procedurale, nu si in privinta solutionarii fondului litiiului.

5.#. $nalizaţi modalit!ţile privind citarea persoanelor aflate în str!in!tate în

litiiile soluţionate de instanţele din ).*oldova 'art.10" alin.'#( din Codul de
 procedur! civil!(.
 In cazul in care prin tratarele internationale la care )* este parte sau prin
lee speciala, nu se prevede o alta procedura de citare sau instiintare
 persoanelor aflate in strainatate, cu domiciliu sau resedinta cunoscuta,
citatia sau onstiintarea li se e+pediaza ca scrisoare recomandata cu aviz de
 primire. Daca domiciliu sau resedinta celor aflati in strainatate nu este
cunoscuta, citarea se face conform art 106 CPC, care relemenreaza citarea
 publica a piritului.
 Daca locul de aflare a piritului nu e cunoscut si reclamantul da asiurari
ca, desi a facut tot posibilul, nu a reusit sa afle domiciliul acestuia,
 presedintele instantei dispune citarea acestuia prin publicitate. Publicare in
 presa se considera citare leala.
Citarea se publica intrun ziar republican sau local mai raspindit in cazul in
care instanta considera ca o astfel de masura este necesara. Publicarea
citatiei in ziar se face cul putin 1/ zile inainte de data sedintai de judecata.
 In cazuri de urenta, presedintele instantei poate reduce acest termen la /
 zile.
 

 In cazul in care piritul se prezinta in judecata si dovedeste ca citarea prin

 publicitate sa facut cu reavointa, reclamantul suporta c:eltuielele de
citare prin publicitate c:iar daca este in cisti de cauza, iar toate actele de
 procedura posterioare incuviintarii acestei citari se anuleaza.
 Daca locul de aflare a iritlui nu este cunoscut, instanta va e+amina pricina
dupa e+pirarea termenului de publicitate.
 $ceste reuli se aplica si la comunicarea sau notificarea oricarui alt act de
 procedura.

5.5. $rumentaţi rolul comisiilor roatorii intrenaţionale în procesele de drept 

internaţional privat potrivt art."4/ din Codul de procedur! civil!, precum &i a
Convenţiei cu privire la procedura civil! 'aa, 17/"(.
 In practica pot aparea unele situatii care presupun efectuarea unor acte de
 procedura in strainatate, cum ar fi audierea martorilor, obtinerea unor copii sau
e+trase de pe documente, e+pertize, etc. Efectuarea acestor acte se face prin
intermediul comisiilor roatorii.
 De la cuvinte latine- committere U a da o insarcinare, si roare U a rua.
 $stfel, prin comisie roatorie se intelee deleatie pe care un oran de jurisdictie
 sesizat de a solutiona un litiiu, numita instanta solicitanta sau roanta, o confera
unui oran de judecata din alta localitate, numita instanta solicitanta sau roata,
 sa efectueze anumite acte de procedura. Se are in vedere deleatiile judecatoresti
 U instantele judecatoresti ale )* pot da deleatii instantelor judiciare straine in
vederea efectuarii diferitor acte de procedura in conformitate cu leislatia )* si
cu tratatele internationale la care ac are parte.
 In cazul cind instanta solicitanta si cea solicitata se afla i tari diferite, comisie
roatorie este internationala.
 Potrivit art. "4/ CPC, instantele judecatoresti din )* e+ecuta deleatiile care le
au fost date de catree instantele judecatoresti straine cu privire la efectuarea unor 
acte de procedura 'inminarea de citatii si de alte acte,obtinerea de e+plicatii ale
 partilor, de depozitii ale martorilor, raporturi de e+pertiza, cercetarea la fata
locului, luarea de masura de asiurare a actiunii etc.(.
 Deleatia instantei judecatoresti straine cu privire la efectuarea unor acte de
 procedura nu va putea fi e+ecutata in cazurile cind-
-  $tine suveranitatea sau ameninta securitatea )*,

-  =u este de competenta instantei judecatoresti.

 Deleatiainstantei judecatoresti straine se e+ecuta in modul stabilit de leisl 

 )*, daca tratatul international la care este parte nu prevede altfel.
Totodata, instantele judecatoresti din )* pot da deleatii instantelor 
 judecatoresti straine in vederea efectuarii unor acte de procedura. *odul de
 stabilire a relatiilor dintre instantelle judecatoresti din )* si cele din
 strainatate se determina de leislatia )* sau de tratatu international la
care aceasta este parte.
 

Testul 6
Subiectul I =ormele de aplicare imediata
1.1. Definiţi normele de aplicare imediat!.
 $cestea reprezint! o form! paricular! a metodei conflictuale. Qntruc%t nu e+ist! o
concepţie unitar! definirea normelor conflictuale sa f!cut dup! urm!toarele
criterii-
•  Criteriul formalist. Susţin!torii acestui criteriu apreciaz! c! normele de
aplicare imediat! au un caracter imperativ &i î&i stabilesc unilateral
domeniul de aplicare în spaţiu. Ele e+clud acţiunea normelor conflictuale
înl!tur%nd, în toate situaţiile, aplicarea leii str!ine.
•  Criteriul >te:nicist>  normele de aplicare imediat! sunt norme teritoriale 
iar dup! o alt! p!rere normele de aplicare imediat! sunt norme de ordine
 public!.
•  Criteriul >finalist>  consider! c! normele de aplicare imediat! e+prim! un
interes social important, aplic%nduse în principal, pe teritoriul unui stat
doar anumitor raporturi juridice. Ele e+clud conflictele de lei, deoarece
leea fondului se aplic! numai în confirmitate cu propriile sale dispoziţii.

1.#. Stabiliţi criteriile normelor de aplicare imediat!.

criteriile formaliste Upotrivit acestora leile de plicare imediata sunt considerate
acelea care datorita caracterului lor de imperativitate siau determinat domeniul 
de aplicare in spatiu in mod unilatKeral astfel inlaturinduse aplicarea normei
conflictuale obisnuite.De aceea ori de cite ori se pune problema determinarii de
aplicare in spatiu a leii proprii si nu se pune problema aplicarii leii straine ne
aflam in prezenta normelor de applicare imediata
criteriile te:nicein o parere normele de aplicare imediata sunt norme
teritoriale.la aceasta parere sunt prezente si obiectii-normele teritoriale nu sunt 
toate de aplicare imdiatare le+ rei sitae iar uneori normele de aplicare imediata
nu pot sa fie teritoriale.
 Potrivit altei opinii-normele de aplicare imediata sunt cele de ordine publica
.Impotriva acesteia se invoca ca ordinea publica in materia DIPr presupune
desenmnarea prealabila a leii straine pe cind normele de apolicare imediata
 presupun ca e+prima interese atit de importante incit domeniul lor de actiune nu
 se poate desemna si aplica o lee straina.
criteriile finalistein aceasta opinie se considera norme de palicare imediata cele
care e+prima un interes social deosebit si care se aplica pe teritoriul statului
 

respectiv persoanelor jur, raporturilor jur care se au in vedere inlaturind 

conflictele de lei
1.5. $rumentaţi justificarea utiliz!rii normelor de aplicare imediat! în dreptul 
internaţional privat al ).*oldova cu referire la art.1/6# din Codul civil.
Consideram ca normele de aplicare imediata apartin sistemului de drept intern al
 statului forului avinduse in vedere radul inalt de imperativitate care se aplica
imediat unui raport juridic cu element de e+tranietate in situatia cind acel raport
 jur are un anumit punct de leatura cu tara forului e+cluzinduse conflictul de lei
 si aplicarea normei conflictuale
 $stfel prin $)T 1/6# din codul civil stabileste ca dispozitiile din cartea / nu
afecteaza actiunea normelor imperative de drept a )* care in virtutea indicarii in
norma sau in virtutea importantei lor deosebite pentru asiurarea drepturilor si
intereselor subiectelor de drept civil relementeaza raporturile respective
indeferent de dreptul aplicabil .
Totodata se precizeaza ca refuzul aplicarii normei de drept strain nu pote fi
intemeiat e+clusiv pe deosebirile dintre sistemul de drept politic economic al
 statului strain si respectiv al )* 
 =orma conflictuala si cea de aplicare imediata un sir de asemanari iar pentru ca
acestea sa nu fie confundate trebuie sa remarcam deosebirea esentiala ca normele
conflictuale sunt norme de trimitere care nu dau solutia pe fond iar normele de
aplicare imediata sunt norme materiale care contin solutia pe fond si se aplica cu
 prioritate fata de orice norma conflictuala incidenta in cauza e+cluzinduse astfel
 posibilitatea aplicarii unei lei straine.

Subiectul II 8eea potrivit careia se efectueaza calificarea in DIP 

#.1. Distineţi leile potirivt c!rora se face calificarea în diferite sisteme de drept.
Calificarea dupa le+ foricalificarea se face ptrivit leii instantei care este sesizata
in solutionarea litiiului.$dica se aplica leea tarii instantei de judecata insa sunt 
 si e+ceptii de la leea data asa ca-
 

•   $utonomia de vointa
•  Calificarea secundara
•  Calificarea leala
•  Calificarea cetateniei
•  Tratatele internationle
•  Calificarea imobilelor 
Calificarea dupa le+ causaese recure la leea straina avinduse in vederea ca
aceasta este competenta asupra unui raport juridic
Calificarea dupa properlaYleea potrivit careia se face calificarea depinde de
la caz la caz in raport de particularitatile cauzei apreciate de instanta de
 judecata.$ceasta implica in solutionarea litiiului atit le+ fori cit si aplicarea
leii strine
Calificarea autonomainstanta califica notiunile utilizate de norma conflictuala
in mod autonom fara a atribui sensul pe care aceste notiuni il au in leea
materiala interna

#.#. $nalizaţi leea potrivit c!reia se efectueaz! calificarea în dreptul

internaţional privat al ).*oldova prin prisma relement!rilor prev!zute în
art.1/ din Codul civil.
 In dreptul conflictual al )* calificarea se face potrivit reulii le+ fori adica

leea instantei sesizate in solutionarea litiiului

 $ceasta se desprinde din prevederele art 1/ al1 conform carora la

determinarea leii aplicabile raporturilor de drept se va tine cont de calificarea
conceptelor juridice efectuate potrivit dreptului )* daca leea si tratatele
internationale la care )* nu prevad altfel
Calificarea nu se face potrivit leii forului in situatiile care constituie e+ceptii
de la reula le+ fori
 $rt 1/ al # CC prevede ca in cazul in care conceptele juridice care necesita
calificare nu sunt cunoscute dreptului )* ori sunt cunoscute sub o alta
denumire sau un alt continut si nu pot fi determinate prin interpretare conform
dreptului )*, la calificarea lor jur

#.5. $rumentaţi e+cepţiile de la calificarea potrivit leii forului 'le+ fori( în

dreptul internaţional privat al ).*oldova.
1. autonomia de vointa partile pot sa decida ca intreul contract pe care il vor 
inc:eia sa fie supus leii stabilite de el adica sa determine de sinestatator
leea aplicabila competenta raportului juridic
#. calificarea secundara aceasta este o problema de drept intern si nbu se face
dupa le+ fori ci dupa le+ causae
 

5. calificarea lealanotiunile utilizate de normele jur cuprinse intro lee

interna sau conv internationala sunt interpretate c:iar de acestea.In cazul
unor conflicte instantele sunt obliate sa utilizeze intelesul acestor notiuni
c:iar di cuprinsul actelor date
". calificarea cetatanieideterminarea cetateniei se face conf leii statului a
carui cetatenie se invocaaceasta se foloseste doar
/. in cazul in care persoana are o sinura cetatenie in cazul in care mai multe
cetatenii si una este a )* atunci se va aplica leea )* adica leea forului
4. calificarea imobilurilorse determina potrivit leii statului pe al carui
teritoriu se afla bunul calificarea data se face dupa le+ rei sitae
. trataele internationaleurmeaza aceeasi cale de interpretare ca si in tratat 
6. stabilirea caracterului licit a faptelor jurse aplica leea statului unde sa
 produs prejudiciul le+ locci delicte commisse
7. calificarea efectuata de arbitri in arbitrajul international ad:ocavind in
vedere ca arbitra international ad:oc nu e+ista o lee a forului instan
arbitrala nu este obliata sa efectueze calificarea dupa sistemul de drept al
tarii unde se statueaza.In acest caz calificarea se va face dupa leea care
arbitrii o vor considera potrivita

Subiectul III )ecunoasterea :otaririlor judecatoresti

5.1. Definiţi noţiunea de recunoa&tere a :ot!r%rilor judec!tore&ti str!ine
 pornind de la relementarea art."4 din Codul de procedur! civil!.
 prin :ot!rîre judec!toreasc! str!in! se înţelee o :ot!rîre pronunţat! în pricin!
civil! de o judecat! de drept comun sau de o judecat! specializat! pe teritoriul
unui alt stat.
 )ecunoasterea :ot se intelee faptul ca acestea beneficiaza de autoritate de
lucru judecat in tara unde sunt invocate, la fel ca si :ot judecat proprie.
 )ecunoasterea poate fi de drept si judiciara.
5.#. $nalizaţi procedura recunoa&terii judec!tore&ti a :ot!r%rilor judec!tore&ti
 str!ine în ).*oldova 'art."46"# din Codul de procedur! civil!(.
 ot!rîrea judec!toreasc! str!in! care nu a fost e+ecutat! benevol poate fi pus!
în e+ecutare pe teritoriul )epublicii *oldova, la cererea creditorului, în temeiul 
încuviinţ!rii date de curtea de apel de drept comun în a c!rei circumscripţie
urmeaz! s! se efectueze e+ecutarea. Qn cazul în care debitorul nu are domiciliu
 sau sediu în )epublica *oldova ori cînd domiciliul nu este cunoscut, :ot!rîrea
 se pune în e+ecutare la locul de aflare a bunurilor acestuia.
 Qn cererea de recunoa&tere a :ot!rîrii judec!tore&ti str!ine se indic!-
a( numele sau denumirea creditorului, precum &i al reprezentantului dac!
cererea se depune de acesta, domiciliul 're&edinţa( ori sediulA
b( numele sau denumirea debitorului, domiciliul 're&edinţa( ori sediulA
c( solicitarea încuviinţ!rii e+ecut!rii silite a :ot!rîrii, termenul de la care se
cere e+ecutarea :ot!rîrii. s.a. date.
la cerere se ane+eaz! si alte documente necesare.
 Procedura de e+aminare a cererii .
Cererea de recunoa&tere a :ot!rîrii judec!tore&ti str!ine se e+amineaz! în
 

 &edinţ! de judecat!, cu în&tiinţarea leal! a debitorului despre locul, data &i

ora e+amin!rii. Instanţa judec!toreasc!, dup! ce ascult! e+plicaţiile
debitorului &i e+amineaz! probele prezentate, pronunţ! o înc:eiere de
încuviinţare a e+ecut!rii silite a :ot!rîrii judec!tore&ti str!ine sau de refuz al
autoriz!rii e+ecut!rii.
 8a e+aminarea cererii de recunoa&tere a :ot!rîrii judec!tore&ti str!ine, instanţa
 sesizat! poate, dup! caz, s! cear! e+plicaţii solicitantului recunoa&terii &i s!
intero:eze debitorul privitor la cererea depus! ori s! cear! e+plicaţii
instanţei str!ine emitente, dar nu poate sa e+amineze in fond.
 Qn temeiul :ot!rîrii judec!tore&ti str!ine &i înc:eierii, r!mase irevocabile, de
încuviinţare a e+ecut!rii ei silite, se elibereaz! un titlu e+ecutoriu, care se
e+pediaz! instanţei de la locul de e+ecutare a :ot!rîrii judec!tore&ti str!ine.
 ot!rîrea judec!toreasc! str!in! care nu este susceptibil! de e+ecutare silit!
 se recunoa&te f!r! procedur! ulterioar! dac! persoana interesat! nu a înaintat
obiecţii referitor la recunoa&tere.
<biecţiile împotriva recunoa&terii :ot!rîrii judec!tore&ti str!ine ale persoanei
interesate se e+amineaz! în &edinţ! public!, cu în&tiinţarea leal! a acesteia
despre locul, data &i ora e+amin!rii. Instanţa judec!toreasc!, dup! ce
e+amineaz! obiecţiile împotriva recunoa&terii :ot!rîrii judec!tore&ti str!ine,
 pronunţ! o înc:eiere.
5.5. $rumentaţi cazurile în care :ot!r%rile judec!tore&ti str!ine sunt 
recunoscute de plin drept în ).*oldova 'art."4 alin.'1(, art."" din Codul de
 procedur! civil! &i relement!rile tratatelor internaţionale la care ).*oldova
este parte(.
 ot!rîrile judec!tore&ti str!ine, inclusiv tranzacţiile, sînt recunoscute &i se
e+ecut! de plin drept în )epublica *oldova fie dac! astfel se prevede în tratatul 
internaţional la care )epublica *oldova este parte, fie pe principiul
reciprocit!ţii în ceea ce prive&te efectele :ot!rîrilor judec!tore&ti str!ine.
 Qn )epublica *oldova se recunosc urm!toarele :ot!rîri ale instanţelor
 judec!tore&ti str!ine care, în virtutea caracterului lor, nu cer procedur!
ulterioar!-
a( :ot!rîrile referitoare la statutul civil al cet!ţeanului statului a c!rui judecat!
a pronunţat :ot!rîrea sau dac!, fiind pronunţat! întrun stat terţ, a fost
recunoscut! mai întîi în statul de cet!ţenie al fiec!rei p!rţiA
b( :ot!rîrile privitoare la desfacerea, anularea sau declararea nulit!ţii
c!s!toriei, precum &i la alte litiii dintre soţi, cu e+cepţia celor cu privire la
imobilele din str!in!tate, între un cet!ţean al )epublicii *oldova &i un cet!ţean
 str!in, dac! la data desfacerii c!s!toriei cel puţin unul dintre soţi era domiciliat 
în str!in!tateA
c( :ot!rîrile privind desfacerea, anularea sau declararea nulit!ţii
c!s!toriei între cet!ţeni ai )epublicii *oldova dac! la data desfacerii
c!s!toriei ambii soţi erau domiciliaţi în str!in!tateA s.a.
 

Testul 7
Subiectul I Izvoarele internationale de DIP 
1.1. Distineţi principalele cateorii de izvoare internaţionale de drept 
internaţional privat.
1 U conventii internat ce contin norme materiale uniforme 'relem institutii jur 
ce formeaza domen specific al DIPr si anume conditia jur a strain si conflict de
 jurisdictii U Conv aa priv proced jur, Conv =Z prin drept copil(
# U Conv internat ce contin norme de drept conflictual uniforme 'contin norme
 eneral acceptate in DIPublic U Conv aa priv leea aplicbila contr vinz
internat de marfuri, Conv =9 asupra contr de vinzcumpar internat de
marf(
5 U uzantele comerciale U completeaza si interpreteaza n j ale DIPr. Pot fi
interne, internationale, enerale, speciale, normative, conventionale. Se
aplica de multe ori in le+ voluntatis.
" U cutuma internat U conduita stabilita in practica si respectata indelunat. Pot 
 fi la fel interne si internat.

1.#. Clasificaţi izvoarele internaţionale de drept internaţional privat în funcţie

de natura normelor instituite.
1( conventii internat ce contin norme materiale uniforme U relem institutii jur 
ce formeaza domen specific al DIPr si anume conditia jur a strain si conflict de
 jurisdictii-
 Conv aa priv proced jur 
 Conv =Z prin drept copil 
 Conv =Z priv statutul refuiatilor
 Conv Jeneva priv arbitraj comerc internat etc
#( Conv internat ce contin norme de drept conflictual uniforme  sa pus
 problema unificarii dreptului material si conflictual in relatii private, insa nu
e+ista un drept internat unanim recunoscu de toate tatele, sunt doar unele
conventii unanim admise in DIPublic care instituie norme conflictuale-
 Conv aa priv leea aplicbila contr vinz internat de marfuri
 Conv =9 asupra contr de vinzcumpar internat de marf 
 tratat intre )* U )om priv asistenta jur in materie civila si penala etc.
1.5. $rumentaţi particularit!ţile uzanţelor comerciale &i a cutumei în