Pinzaru Tudor Andrei clasa a IX – a B Matematica – Planeta Marte

Tema: Planeta Marte

Planeta Marte cunoscută și sub denumirea de planeta Roșie este a patra de la

Soare și penultima din sistemul solar ca mărime. Marte are culoarea roșiatică și
poate fi observată ușor cu ochiul liber de pe Pământ.21°C. ≤t 1

Planeta poartă denumirea zeului roman al războiului, Mars, și este o asociere

făcută datorită culorii roșiatice care duce cu gândul la sânge. În limba greacă, plan-
eta Marte este cunoscută și sub numele de” Ἄρης Arēs”.
Spre deosebire de Terra, Marte are diametrul aproximativ jumătate, iar supra-
fața cu puțin mai mică decât suprafața totală a uscatului Pământului. Aceasta este
mai puțin densă decât Terra și are aproximativ 15% din volumul Pământului și 11%
din masa acestuia, iar asta duce până la aproximativ 38% din greutatea suprafeței
Pământului. Marte are aspectul roșiatic datorită oxidului de fier sau de rugină și alte
culori comune de pe suprafața planetei sunt auriu, bronz, maro, verzui, acestea
diferă în funcție de mineralele prezente.
Marte este a patra planetă de la Soare și penultima ca mărime din Sistemul Solar.
Marte poartă numele zeului roman al războiului și este adesea denumită Planeta
Roșie, deoarece oxidul de fier predominant pe suprafața sa îi conferă un aspect roși-
atic distinctiv între corpurile astronomice vizibile cu ochiul liber. Marte este o planetă
telurică cu o atmosferă subțire, având caracteristici de suprafață care amintesc atât
de craterele de impact ale Lunii, cât și de văi, deșerturi și calote glaciare polare ca
ale Pământului.

Zilele și anotimpurile sunt comparabile cu cele ale Pământului, deoarece perioada

de rotație, precum și înclinarea axială în raport cu planul ecliptic sunt foarte similare.
Marte găzduiește Muntele Olimp, cel mai mare vulcan și cel mai cunoscut munte de
pe orice planetă din Sistemul Solar și Valles Marineris, unul dintre cele mai mari
canioane din Sistemul Solar. Bazinul din emisfera nordică acoperă 40 % din planetă
și poate fi un semn de impact imens.[19][20] Marte are doi sateliți, Phobos și Dei -
mos, care sunt mici și au o formă neregulată. Este posibil ca aceștia să fie asteroizi
captați,[21][22] similare cu 5261 Eureka, un troian al lui Marte.

Marte a fost explorată de numeroase nave spațiale fără echipaj. Mariner 4, lansat de
NASA la 28 noiembrie 1964, a fost prima navă spațială care a vizitat Marte, cea mai
mare apropiere de planetă având loc la 15 iulie 1965. Mariner 4 a detectat slaba
centură de radiații marțiene, măsurată la aproximativ 0,1 % din cea a Pământului și
a surprins primele imagini ale unei alte planete din spațiul profund.[23][24] La 20
iulie 1976, Viking 1 a efectuat prima aterizare de succes pe suprafața marțiană.[25]
Deși nava spațială sovietică Marte 3 a avut o amartizare lină în decembrie 1971,
 Pinzaru Tudor Andrei clasa a IX – a B Matematica – Planeta Marte
contactul a fost pierdut după câteva secunde.[26] La 4 iulie 1997, nava spațială
Mars Pathfinder a aterizat pe Marte, iar la 5 iulie, roverul misiunii, Sojourner a de -
venit primul rover robotic care a operat pe Marte.[27] Pathfinder a fost urmat de
roverele Spirit și Opportunity, care au aterizat în ianuarie 2004 și au funcționat până
la 22 martie 2010 respectiv 10 iunie 2018.[28][29] Orbitatorul Mars Express, prima
navă spațială a Agenției Spațiale Europeane a ajuns pe orbită la 25 decembrie
2003.[30] NASA a aterizat roverul Curiosity la 6 august 2012, ca parte a misiunii sale
Mars Science Laboratory de a investiga clima și geologia marțiană. La 24 septem-
brie 2014, Organizația indiană de cercetare spațială a devenit a patra agenție spați-
ală care a vizitat Marte, când misiunea sa interplanetară Mars Orbiter Mission a
ajuns cu succes pe orbită.[31][32] Emiratele Arabe Unite a devenit a cincea țară
care s-a angajat cu succes într-o misiune pe Marte, inserând un orbitator în atmos-
fera marțiană la 9 februarie 2021[33] iar China cea de-a șasea țară când misiunea
Tianwen-1 a intrat pe orbita planetei la 10 februarie 2021.[34][35] Roverul Persever-
ance al NASA a aterizat cu succes pe Marte la 18 februarie 2021.

Există cercetări în curs de desfășurare care evaluează potențialul de locuibilitate din

trecut al lui Marte, precum și posibilitatea existenței vieții. Sunt planificate viitoare
misiuni de astrobiologie, cum ar fi roverul Rosalind Franklin al Agenției Spațiale
Europene.[36][37][38][39] Apa lichidă nu poate exista pe suprafața planetei Marte
din cauza presiunii atmosferice scăzute, care este mai mică de 1 % din presiunea
atmosferică pe Terra,[40] cu excepția unor mici creșteri pentru perioade scurte.[41]
Cele două calote glaciare polare par a fi făcute în mare parte din apă.[42][43]
Volumul de apă din calota glaciară a Polului Sud, dacă este topită, ar fi suficient
pentru a acoperi întreaga suprafață planetară până la o adâncime de 11 metri.[44] În
noiembrie 2016, NASA a raportat găsirea unei cantități mari de gheață subterană în
regiunea Utopia Planitia de pe Marte. Se estimează că volumul de apă detectat este
echivalent cu volumul de apă din Lacul Superior.[45][46][47]

Marte poate fi observat cu ușurință de pe Pământ cu ochiul liber, la fel și colorarea

sa roșiatică. Magnitudinea sa aparentă (strălucire) atinge -2,94,[12] care este de-
pășită doar de Venus, Lună și Soare.