Sunteți pe pagina 1din 23

Universitatea Ovidius Constana, facultatea de Istorie i tiine Politice, Masteratul de Politic Mondial i European

Criza economic mondial i efectele ei asupra Romniei

Masterand: Maria Cristina Lic

CONSTANA 2010

CUPRINS

1. Cap. I.Ce este criza economic..3 2. Cap.II.nceputurile crizei economice mondiale.....4 3. Cap.III. Criza economic n Romnia.7
4. Cap.IV. Previziuni sumbre pentru Romnia.10

5. Cap.V. Efectele crizei economice..13 6. Cap.VI.Criza economic mondial amenin drepturile omului16 7. Cap.VII.Criza economic din anii 1929-1933..18 8. Cap.VIII. Istoria se repet...27 9. Cap.IX. Concluzii..29 10.Cap.X. Bibliografie32

I.Ce este criza economic?

Criza este definit ca o manifestare a unor dificulti (economice, politice, sociale etc.); perioad de tensiune, de tulburare, de ncercri (adesea decisive) care se manifest n societate, lips acut (de mrfuri, de timp, de for de munc)1. (DEX) Conform Dicionarului Juridic Rubinian, criza financiar reprezint Situaia n care cererea de bani este mai mare dect oferta (disponibilul) de bani. Aceasta nseamn c lichiditatea este rapid evaporat deoarece banii disponibili sunt retrai din bnci, fortnd astfel bncile fie s vnd propriile active i investiii, pentru a-i acoperi necesitile, sau s colapseze. Criza financiar poate duce la o criz economic2. Acelai dicionar definete criza economic astfel: Situaie n care economia unei ri trece brusc printr-o scdere a forei sale, scdere adus de regul de o criz financiar. O economie ce trece printr-o criz economic va experimenta aproape sigur o scdere a PIB (Produs Intern Brut), o evaporare a lichiditilor i o cretere / scdere a preurilor din cauza unei inflaii / deflaii. Crizele economice pot lua forma unei stagflaii, unei recesiuni sau unei depresii economice, i uneori poate duce la colaps economic3.

Alexandra Burnei, Dicionarul explicativ al limbii romne, Ed. Universul Enciclopedic, 1998,Bucureti, p. 189 2 Sanda Ghimpu, Dicionar juridic, Ed. Albatros, 1985, Bucureti, p. 78 3 Ibidem, p.79

II. nceputurile crizei economice mondiale


n februarie 2007, viitoarea criz mondial prea s fie mai mult o problem financiar american. i asta pentru c din ce n ce mai muli clieni din Statele Unite nu i-au mai achitat creditele ipotecare cu grad ridicat de risc, ceea ce a provoacat primele falimente ale unor instituii bancare specializate. n luna august a aceluiai an, bursele americane ncep declinul iar bncile centrale intervin pe piee cu lichiditi. 4 Problemele finaciare ale americanilor continu i n 2008, an n care efectele crizei financiare se fac simite att n Europa ct i n Romnia. Pe 22 ianuarie 2008, Banca central american (FED) i scade rata dobnzii de referin la 3,5%, cu trei sferturi de punct. La o lun mai trziu, pe 17 februarie, Banca britanic Northern Rock este naionalizat pentru a fi salvat de la faliment. 5 n martie anul trecut, bncile centrale fac o nou injecie masiv de lichiditi pe piaa creditelor, pentru a face fa contraciei acesteia. La jumtatea lui martie, JPMorgan Chase anun achiziionarea bncii de investiii Bear Stearns, la un pre sczut i cu ajutorul FED6. Pe 15 septembrie, oc pe piaa bancar american. Banca de investiii Lehman Brothers i depune bilanul, iar Bank of America anun cumprarea Merrill Lynch. La numai o zi distan, compania de asigurri

4 5

Evenimentul Zilei, 12 decembrie 2008. Ibidem. 6 Ibidem.

AIG (American International Group) este salvat de Guvernul american, care i ofer 85 de miliarde de dolari n schimbul a 79,9% din capital. Pe 17 septembrie, bursele din lume nregistreaz scderi considerabile n timp ce bncile centrale intensific operaiunile pentru injectarea de lichiditi pe pia7. Falimentul Lehman Brothers este de departe cel mai mare din istoria SUA, instituia deinnd active totale de peste ase ori mai mari dect cele ale companiei de telecomunicaii WorldCom, care a solicitat protecie fa de creditori n 2002 i ocup locul al doilea n clasament.8 Lehman, a patra mare banc de investiii din SUA, deinea, la 31 mai 2008, active de 639 de miliarde de dolari i datorii de 613 miliarde de dolari. Instituia a anunat luni c va solicita protecie din partea autoritilor sub legea falimentului.9 Astfel, instituia cu o vechime de 158 de ani intr n faliment n urma crizei de pe piaa creditelor din SUA, dup ce a rezistat celor dou rzboaie mondiale i prbuirii fondului de hedging Long Term Capital Management. Analistii si economistii sunt impartiti cand vine vorba de gasirea unei singure explicatii cu privire la cea mai serioasa criza din ultimele decenii. Teoriile variaza de la o cauza la alta, insa nici una nu pare sa acopere intreaga serie de factori care au adus omenirea in plina criza. Economistul John Taylor, de la Universitatea Stanford, a aruncat in aceasta dezbatere inca o teorie, noteaza Forbes. Sub titlul "Getting Off Track", Taylor argumenteaza ca "actiunile guvernului si interventiile acestuia,
7 8

au

cauzat,

prelungit

si

inrautatit

criza

financiara".

Ibidem Gndul, 18 septembrie 2008. 9 Ibidem.

Nu pietele au cedat, sustine Taylor (contrazicand teoria potrivit careia criza este un esec al pietei libere si a capitalismului insa), ci guvernul a gresit.10 In ultimii ani, explica analistul britanic, John Taylor, Statele Unite au trecut printr-un boom al pietei imobiliare, apoi printr-un "bust" (dezintegrare) al pietei imobiliare. Aproape toate problemele noastre de azi decurg din aceste procese. Ce a determinat boom-ul si bust-ul? Politica guvernamentala defectuoasa. Mai precis, politica monetara gresita.Pe Main Street, la bancile de credit, oamenii au inceput sa obtina banii mai usor, in pofida unei "istorii de credit" defectuoase si au parut, pentru o vreme, decisi sa-si plateasca ratele la case la timp si integral. Creditorii au inceput sa dea credite din ce in ce mai riscante. Pe Wall Street, bancile de investitii au raspuns la boom-ul financiar adunand la un loc ipotecile imobiliare, folosind actiunile astfel obtinute pentru a garanta instrumente financiare complicate. Pe masura ce panica a inceput sa se instaleze in banci, Taylor sustine ca guvernul a constatat situatia proasta si a luat masuri care nu au facut altceva decat sa o inrautateasca. Congresul, spre exemplu, a folosit institutiile de creditare Fannie Mae si Freddie Mac pentru a extinde piata creditelor riscante. Fed nu a sesizat ca inghetarea creditului este o problema a riscului impartit intre toti, si a tratat-o ca pe o problema de lichiditate.11

III. Criza economic n Romnia


10 11

Financial Times, 25 aprilie 2009. Ibidem..

Criza economic pe care Romnia o traversez este cu precdere i o criz intern, determinat de mixul greit de politici macroeconomice luate n ultimii ani. Creterea economica se dovedete una de natur nesntoas. i asta pentru ca am avut n aceti ani o cretere bazat pe consum, finanat pe datorie. Consumul privat a fost excesiv, dar nu trebuie blamat populaia: toate msurile macroeconomice au fost prociclice, stimuland consumul; i cea mai dunatoare dintre toate, cota unic, este nc aparat de iniiatorii ei, care nu vor s admit c au greit. Cota unic a stimulat consumul, i noi avem astazi prima criz de Guvernul poate fi criticat pentru c a fcut o eroare strategic monumental: ntr-o perioad de cretere economic, a consumat toat aceast cretere i s-a mai i ndatorat suplimentar. Deficitul bugetar a crescut de la 1,3% din PIB n 2004 la 2,6% anul trecut i probabil peste 3% anul acesta. Cum guvernul a ajuns s se mprumute de sute de milioane de euro cu scadena la o sptmn, singura concluzie logica este c nu mai sunt bani nici pentru cheltuieli curente, pentru cele bugetate deja pe anul n curs. 12 Criza financiar internaional a fost doar declanatorul crizei economice interne, pentru c a afectat sursele de finanare. Noi consumm pe datorie, i acum ne mprumutam mult mai scump sau deloc. Aceasta stare de lucruri este valabila i pentru guvern, i pentru firme, i pentru populatie. Vulnerabilitatile unei economii dezechilibrate, cu numeroase reforme structurale amnate, au devenit acum evidente. Se pierd locuri de munc, i acesta este doar nceputul. n 2009 ncasrile la buget vor fi mai mici, pentru c vom avea o cretere economic mai redus, i vor fi colectate mai greu din cauza lipsei de
12

Ziua, 15 martie 2009.

lichiditi. Nu va fi de ajuns ca BNR s stimuleze creditarea prin reducerea dobnzii i a rezervelor minime obligatorii13. Criza din Romnia nu are aceleai cauze cu cea din SUA i UE. Este n primul rnd o criz intern, o criz a unui model de dezvoltare. Primul impuls nu trebuie s fie mai muli bani de la buget i mai mult consum, atunci cnd la buget nu mai sunt bani i cnd s-a consumat pn acum excesiv. Nici soluia de a consuma bunuri romneti nu este n ntregime viabil14. Recesiunea este o form sever de criz economic. Altfel spus, un declin semnificativ al nivelului activitii economice n ntreaga societate, vizibil prin nregistrarea unei rate negative de cretere a produsului intern brut (PIB), n dou sau mai multe trimestre succesive. n termeni comparabili, n toate domeniile de activitate se consemneaz rate trimestriale negative de cretere n raport cu perioadele corespondente din anul precedent. Se nregistreaz o scdere a produciei industriale, a volumului de producie n construcii i a vnzrilor de mrfuri i servicii. n plan social, recesiunea se manifest prin creterea ratei inflaiei i a omajului i scderea veniturilor reale ale populaiei. O recesiune mai ndelungat duce la depresiune economic. Depresiunea economic este considerat o form extrem de recesiune, fiind caracterizat, n principal, de o restrngere major a produciei industriale, a investiiilor i schimburilor comerciale, o cretere neobinuit a ratei omajului i a preurilor mrfurilor i a tarifelor serviciilor (hiperinflaie) i, n consecin, nregistrarea unei rate negative semnificative a produsului intern brut (PIB) timp de cel puin doua trimestre15.

13 14

Financiarul, 22 aprilie, 2009. Ibidem 15 Asociaia General a Economitilor din Romnia, Aspectele crizei romneti n cadrul crizei mondiale, Ed. Polirom, 2008, Iai, p.67

IV. Previziuni sumbre pentru Romnia

n noiembrie, Moody's anun c Romnia ar putea intra n recesiune n 2009. Tot acum, intr n vigoare decizia BNR de a reduce rezervele minime obligatorii pentru lei la 18%. ArcelorMittal avertizeaz c ar putea concedia 16% dintre angajai, ncepnd cu ianuarie 2009.16 Tot pe plan intern, BERD anun c economia Romniei va crete cu 3% n 2009, iar Dacia ar putea disponibiliza 600 de muncitori n decembrie. Azomure decide s opreasc total producia din 2 decembrie iar companiile romneti anun disponibilizri masive.17 Romnia ncepe s resimt tot mai mult criza economic, la care mari economiti nu i gsesc antidotul, acest recesiune economic va fi resimit cel mai mult de companiile din Romnia. Companiile care au contracte credite pentru dezvoltare sau alte credite pentru alte nevoi se vor gsi n imposibilitatea de a mai plti acele credite. Pe de alt parte, ntrucat bursele mondiale se prbuesc, iar Bursa de Valori Bucureti a pierdut n doar cteva zile peste 2 miliarde de euro, companiile nu mai pot miza pe acestea ca i surse de finanare, astfel nct o alt variant de acoperire a nevoilor financiare este total blocat18. Evoluia cursului de schimb, scumpirea creditelor, ntrzierea dezvoltrii infrastructurii, mai ales n ceea ce privete autostrzile, i incapacitatea de accesare a fondurilor structurale de la UE. Autoritile locale nu au
16 17

Capital, 30 martie 2009. Ibidem. 18 Asociaia General a Economitilor din Romnia, Op. Cit., p.70

suficient autonomie i nu sunt pregtite cu proiecte eligibile. Cum pe fondul crizei economice este de ateptat ca firmele s nu mai apeleze la contracte de creditare adresate bncilor se contureaz astfel tabloul unei crize financiare care va arunca n faliment, extrem de multe companii din Romnia. Efectul este unul de recul, creditorii care n condiii normale ar fi fost de acord s acorde mai multe termene de graie partenerilor de afaceri de la care ncaseaz bani fiind n situaie de criz sunt obligai s pun presiune pe debitori pentru a putea s i achite datoriile. Reacia va fi una n lan ntrucat extrem de multe companii nu vor gsi resursele necesare s i achite datoriile scadente, lund astfel calea falimentului. La nceputul anului 2009 numrul de debitori care provin din zona companiilor i care au intrat ca dosare de colectare debite n portofoliul ageniilor de colectare debite a crescut cu 77% fa de perioada anului 2008. Tot mai muli creditori au termenele de plat depite fa de partenerii lor de afaceri i ceea ce este mai grav ca nici o prelungire sau o ealonare a soldurilor nu este o soluie pentru c nu au de unde plti19. Falimentele care se prevd pe piaa economic romneasc vor lsa tot mai muli oameni fr locuri de munc, astfel dac la sfritul anului 2007 piaa nu avea suficient for de munc la finalul anului 2008 locurile de munc sunt prea puine datorit creterii semnificative a omajului. Economia romneasc s-a specializat, de cteva luni, n veti proaste. Bancheri, oameni de afaceri i analiti financiari cred c efectele derapajelor actuale vor fi resimite de pia mult vreme de acum nainte, iar prelungirea crizei internaionale ar putea aduga sare pe ran20

19 20

Financiarul, 17 februarie 2009. Ibidem

10

V. Efectele crizei economice


Europa Occidentala a intrat in ceea ce pare a fi cea mai adanca si lunga recesiune de dupa cel de-al doilea razboi mondial. In zona euro, recesiunea s-a accentuat puternic in trimestrul IV, cand PIB s-a comprimat cu 1,5% (in termeni anuali). In acest an, sunt asteptate scaderi trimestriale mai mari de 1%, urmand ca economia sa reintre intro faza de crestere, abia de la mijlocul lui 2010. In anumite tari, cum este Spania, criza va fi chiar mai indelungata, cresterea economica fiind amanata pana in 2011. Sectorul cel mai afectat de criza financiara a fost industria, care a scazut cu 6% in trimestrul IV din 2008. Din acest motiv, tarile unde acest sector are o contributie majora in economie (cum este cazul Germaniei) au fost lovite din plin. Si tarile din Europa Centrala si de Est precum Romania - au resimtit efectele, deoarece s-au confruntat cu o cerere scazuta pentru exporturi. Fiind economii cu un grad mare de deschidere (exporturile si importurile ocupa o pondere majora in PIB), contractia aparuta pe principala lor piata de desfacere (zona euro) nu putea sa nu aiba consecinte negative. Incertitudinea asupra locurilor de munca determina populatia sa-si amane consumul, diminuand astfel cererea agregata. Iar, singurul factor care poate scoate economia zonei euro din amorteala sunt cheltuielile publice. Scenariul care se deruleaza in zona euro este acelasi cu cel care se manifesta si la noi. Singura diferenta este ca in cazul Romaniei nu asistam la o recesiune, ci la o incetinire abrupta a cresterii economice, dar cu aceleasi efecte: scade productia, creste somajul, se reduce consumul si economia incetineste. Programul cu FMI are menirea sa scoata economia din impas, prin impulsionarea investitiilor publice, dupa modelul adoptat de tarile vesteuropene.21
21

Capital, 30 martie 2009.

11

VI. Criza economic mondial amenin drepturile omului

Specialitii spun c actuala criz economic a existat naintea cderii bncii americane Lehman Brothers din 15 septembrie 2008. Ea a nceput din ultimul trimestru al anului 2007 i a fost marcata nti de o criz alimentar i energetic22. Banca Mondial (BM) estimeaz c actuala criz ar putea arunca n srcie 53 de milioane de persoane, exacerbnd tensiunile sociale i etnice. S-a i ntmplat, de altfel, n Africa de Sud, unde micrile mpotriva refugiailor din Zimbabwe s-au soldat cu 60 de mori i 600 de rnii, i n rscoalele foamei din Camerun, unde au murit o sut de oameni23. Singura modalitate de a depi pragul critic este s nu ne mulumim cu tratarea economic a crizei, punnd pe linia de plutire bncile n dificultate i elabornd mai multe planuri de relansare. Exist riscul ca sntatea i educaia s cad victime ale acestei politici, ca obiectivele de dezvoltare ale mileniului, stabilite de ONU, s fie abandonate. Sntatea i educaia sunt drepturi sociale i culturale i fac parte din drepturile omului. De asemenea, creterea puterii, n contextul crizei, a G20, care reunete principalele ri industrializate i emergente. Liderii

22 23

Asociaia General a Economitilor din Romnia, Op. Cit., p.71 Ibidem, p.76.

12

lor trebuie s dea exemplu de respect al regulilor, mai ales n ceea ce privete drepturile omului.24. Romnia va fi afectat din ce n ce mai mult de criza mondial nu neaparat prin bnci, ci prin omaj, n condiiile n care multe companii, cum sunt Renault sau MittalSteel, i vor reduce activitatea. De asemenea, politica guvernamental, dac nu respect regulile de criz i va cheltui nesbuit, atunci se va ajunge la o problem a cetenilor romni din care autoritile vor iei cu greu. Acest lucru a fost preconizat de specialiti la sfritul anului trecut, cnd criza economic era la nceput iar efectele nu se simeau att de puternic, ns dup cteva luni, economia romn resimte din plin acest lucru.
25

VII. Criza economic din anii 1929-1933


Perioada 1929-1933 reprezinta, n esenta, esecul dezastruos al tentativei si al efortului de a restabili componentele esentiale ale doctrinei
24 25

Financiarul, 17 februarie 2009. Asociaia General a Economitilor din Romnia, Op. Cit. P.81

13

liberale n economie. Concludent este faptul ca unele din manifestarile crizei au continuat si dupa ncheierea perioadei, fenomen ilustrat de faptul ca n vreme ce societatile industrializate au iesit mai repede din impas, marile dificultati n agricultura nu au ncetat sa afecteze n special statele slab dezvoltate din vasta regiune cuprinsa ntre Marea Baltica si Marea Neagra. 26 De asemenea, nu este exagerata afirmatia ca urmarile politice ale crizei economice mondiale au fost mai puternice si mai nefaste pentru omenire dect consecintele ei economice;. Temerile politice au mpiedicat cooperarea economica, esentiala n redresarea si restaurarea ncrederii. Preocuparile pentru ndepartarea dificultatilor materiale si financiare au distras atentia oamenilor de stat de la pericolele politice iminente si au izolat natiunile, prejudiciind speranta de securitate. Marea Depresiune, puternica criza economica dintre anii 1929-1933,a fost un fenomen mondial ce a cunoscut aspecte si grade de intensitatediferite de la tara la tara. n aceasta perioada s-au manifestat concomitant criza financiara, criza productiei si a schimburilor comerciale, criza sociala. Crahul bursier din octombrie 1929 s-a transformat ntr-o lunga depresiune economica, faptul care a ntunecat ntreaga perioada a anilor 30 si s-a reflectat initial n prabusirea productiei, a investitiilor, a preturilor si veniturilor, ca si a comertului international, dar si prin nmultirea falimentelor si cresterea vertiginoasa a somajului. Catastrofa bursiera din 1929 a fost consecinta logica a boom-ului speculativ nceput n 1926: atrasi de perspectiva unor cstiguri rapide si cu att mai facil de obtinut cu ct se puteau cumpara actiuni pe credit (4/5 dintre acestea fiind cumparate pe credit n 1929), speculatorii s-au nmultit, ajungnd sa reprezinte
26

Economia mondial i crizele actuale ale dezvoltrii sale, Editura All, Bucureti, 2008, p.42.

14

aproape

6%

din

totalul

populatiei

americane.

Fonduri de toate provenientele (ntreprinderi, banci, particulari) mai mult sau mai putin bine canalizate de societatile specializate investments trust si de brokeri au mpins valorile bursiere la o crestere exagerata. Reteaua bancara a SUA, eterogena si dezechilibrata, n conditiile n care 1% din banci detineau peste 50% din sumele depozitate, s-a dovedit absolut incapabila sa stapneasca aceasta situatie anormala. ntre 1926 si 1929, volumul mprumuturilor destinate speculatiilor a crescut de la 2,5 miliarde dolari la 6 miliarde, indicele valorilor bursiere crescnd n aceeasi perioada de la 100 la 2161. 27 Criza s-a declansat n SUA, de unde s-a raspndit ulterior din 1931 pe plan mondial prin intermediul schimburilor comerciale si financiare. Criza economica loveste toate categoriile sociale. Semnul cel mai vizibil al crizei sociale: 1,5 milioane de someri in 1929 si 12 milioane in 1932, adica un sfert din populatia activa. Agricultorii sunt cel mai greu loviti. Ei sunt constransi sa-si vanda pamanturile la preturi foarte mici pentru a-si achita datoriile. Multi dintre ei migreaza in vest, mai ales spre California, in cautare de lucru. Saracirea afecteaza si functionarii, membrii profesiunilor liberale, capitalistii ruinati. Pauperizarea se extinde in intreaga tara, care descopera foamea, grija zilei de maine si incepe sa se indoiasca de valorile in care America crezuse pana atunci: progresul, reusita, confortul, increderea in viitor. Din cauza importantei economice mondiale a Statelor Unite, criza se propaga rapid . Bancile si oamenii de afaceri americani nu mai investesc in afara tarii si isi repatriaza capitalurile plasate in strainatate, in special in Germania. Exportul crizei americane europene
27

se sunt

manifesta obligate

deci sa-si

printr-un reduca

reflux

al

plasamentelor si activitatea

capitalurilor americane in strainatate. in lipsa capitalurilor, tarile importurile

Gheorghe Tac, Studii de istorie economic, Editura Academiei Romne, Bucureti, 1997, p.115.

15

economica. Comertul international se restrange treptat. In 1929-1933, volumul comertului mondial se reduce cu 25%, iar valoarea acestu ia cu 60%, din cauza scaderii preturilor pe plan mondial. Raspandirea crizei este grabita de dezorganizarea sistemului monetar mondial: Regatul Unit devalorizeaza lira sterlina in septembrie 1931. Intreaga lume este afectata in grade diferite, dar reculul global este impresionant: in iulie 1932, productia industriala mondiala a scazut cu 38% comparativ cu iunie 1929.28 Anul 1929 a fost un an de debut al impasului in Austria, Finlanda (punctul culminant in 1932), in Germania, unde criza s-a dovedit deosebit de grava, volumul productiei industriale reprezentand in 1932 doar 45% din nivelul atins in 1913, impletita cu o puternica criza agricola, in Marea Britanie, unde furia crizei a coborat productia industriala pana la nivelul inceputului de secol, in Polonia, care i-a suportat cu greu efectele.29 In 1930, criza a fost declansata: in Cehoslovacia, atingand apogeul in 1933; in Belgia, in chiar timpul cand isi sarbatorea centenarul independentei si societatea atinsese un nivel ridicat de dezvoltare economica; in Iugoslavia, unde, in consecinta, ruina economiei a determinat un nou exod al taranilor si muncitorilor peste granita; in Norvegia cu criza prelungita pana in 1935, cu volumul productiei coborat pana la 38% in 1932, cu comertul exterior diminuat cu 37-40%, cu 40 de banci inchise; in Olanda, cu o productie coborata catastrofal in anii 19321933, cu puternice lovituri date comertului, transportului maritim si procesului de prelucrare a materiilor prime din colonii, cu violente izbituri asupra agriculturii; in Suedia, cu punctul culminant la inceputul lui 1932, odata cu prabusirea marelui concern de chibrituri Kreuger si cu o
28 29

Ibidem. Ibidem, p.59.

16

revennire

rapida

la

dezvoltare

in

anul

1933.30

La sfarsitul aceluiasi an, 1930, criza a cuprins si Franta, cu o evolutie mai lenta decat in alte state, prelungita insa in 1936, dar si cu cuprinderea imperiului colonial, ceea ce a avut ca urmare intensificarea miscarii nationale din Indochina (Vietnam, Cambogia, Laos), Maroc si Algeria. In 1931, criza a cuprins Spania, unde productia industriala s-a redus substantial, agricultura s-a ruinat, iar somajul a crescut puternic. La sfarsitul anului 1931 criza a atins si Danemarca.31

VIII. Istoria se repet


Criza economica din 1929-1933 seamana mult cu cea pe care o traim acum, multe elemente specifice celor doua evenimente continand similaritati stranii. Astfel, punctul central al acestor evenimente sunt entitatile private ce controleaza Banca Federala Americana (FED).
30 31

Ibidem. Ibidem, p.60.

17

Masurile pe care le impune si efectele acestora seamana si ele. America este condusa, in timpul crizei din 2008, de nepotul unui om de afaceri implicat in evenimente premergatoare celui de-Al doilea Razboi Mondial.
32

Preston Bush, bunicul lui George W. Bush, a condus un concern financiar acuzat de finantarea Celui de-al Treilea Reich. Acelasi concern, cel mai mare operator bancar elvetian, este, in prezent, unul dintre cele mai afectate de criza economica. Criza financiara interbelica a fost declansata de un exces investitional pe pietele bursiere si imobiliare, fiind asumate riscuri foarte mari, in cautarea unui profit pe masura. Abuzul de credite de consum, de speculatii bursiere si imobiliare a creat dezechilibre care, in final, au dus la o criza economica majora. Statul interventionist aparea ca singura solutie in depasirea crizei. In anii 30, statul american a concentrat uriase fonduri in imprumuturi bancare, a controlat preturile si creditul, a subventionat anumite activitati economice. 33

Povestea se repeta 80 de ani mai tarziu, cand SUA isi propun sa arunce pe piata 700 de miliarde de dolari, in incercarea de a mentine artificial preturi rezultate din supraevaluarea unor garantii acoperite de ipoteci si ale altor active de aceeasi factura. Federal Reserve a devenit activa pe aceasta piata instabila, infuzand capital unor entitati aflate in faliment (Fannie Mae si Freddie Mac). "Balonul imobiliar s-a spart, somajul este in crestere, dolarul slabeste in fiecare zi. Este socialism pentru bogati. Este salvarea economistilor, a bancilor si a celor de pe Wall Street" a
32 33

Gardianul, 15 mai 2009 Ibidem.

18

spus congresmanul Ron Paul. Actuala criza seamana cu predecesoarea sa si prin aceea ca interventionismul se face simtit, nu numai prin infuzii, dar si prin nationalizari. Aceasta soarta au avut-o Northern Rock Bank (Marea Britanie), AIG (SUA), Fortis (Benelux), Bardford & Bingley (Marea Britanie). 34 Dincolo de aceste nationalizari evidente, exista si unele mascate, in cadrul carora Guvernele garanteaza pierderile unor banci sau le infuzeaza capital, fara a declara aceste proceduri ca fiind "nationalizari". In ciuda numelui, FED nu este o banca de stat, ci un consortiu compus din banci private, controlat, direct sau prin subsidiare, de reprezentanti ai urmatoarelor structuri financiare: Rotschild Bank din Paris si Londra, Lazard Brothers Bank din Paris, Israel Moses Seif Bank din Italia, Wartburg Bank (Amsterdam si Hamburg), Lehman Brothers, Chase Manhatan Bank, Goldman Sachs Bank. Unele dintre aceste organisme au fost implicate in Marea Criza din anii 30, ba chiar au contribuit la finantarea Celui de-al Treilea Reich. Cel mai elocvent exemplu este cel al bancii Elvetiene UBC A.G. (Union Banking Corporation, una dintre bancile elevetiene cele mai afectate de actuala criza). In perioada interbelica, Preston Bush, bunicul actualului presedinte al SUA, George W. Bush, a condus reprezentanta americana a acesteia. UBC New York functiona ca reprezentant al concernului german Thyssen, apartinand omului de afaceri Fritz Thyssen, apropiat al lui Adolf Hitler. Compania sa a fost unul dintre "motoarele" masinii de razboi a Celui de-al Treilea Reich, alaturi de gigantii IG Farben si Krupp.35

34 35

Ibidem. Ibidem.

19

IX. Concluzii
Desi la inceput de an oamenii tind sa fie mai optimisti, fiecare zi ne aduce noi stiri ingrijoratoare despre economie, rata somajului, cursul de schimb. Ce s-a intamplat in 2008 si la ce sa ne asteptam anul care vine?

Fiind 'animale sociale' si imitandu-se reciproc, oamenii iau decizii economice care nu sint mereu in propriile interese pe termen lung.
20

'Vecinul si-a luat apartament pe credit, eu de ce n-as face la fel? Doar se stie ca preturile la imobiliare cresc mereu!' Foarte frumos, atata timp cat ai un loc de munca iar dobanda la credit si cursul valutar sint stabile dar daca acestea se schimba? Si nu doar indivizii gandesc in grup, ci si firmele/managerii: bancile americane si-au asumat riscuri exagerat de mari (avand acces la bani ieftini), managerii concurand pentru un bonus mai mare si preocupanduse mai putin de riscurile macro-economice. Acest lucru a dus la un val de falimente/nationalizari ale unora dintre cele mai mari institutii financiare din lume. Pietele globale sint inter-dependente: desi la prima vedere n-ar trebui sa ne afecteze conduita managerilor americani sau masurile luate de guvernul chinez, nevoia globala de lichiditati si fluxurile internationale de capital isi pun amprenta asupra ratei somajului si cursului valurar din Romania. Aceasta criza va scoate in evidenta companiile, sectoarele si tarile cu politici ne-sustenabile sau cu capacitati prea mari comparativ cu cererea din piata, accelerand schimbarile in structura economiei. Cum spunea Warren Buffet, cand valul coboara se vede cine inoata dezbracat. Unele profesii vor deveni mai putin populare, unii angajati ar putea considera alternativa propriei afaceri, sau chiar vor reflecta la posibilitatea de a deveni bugetari (la stat criza e perpetua, nu ai parte de suprize). Sa nu ne pierdem speranta, totusi: in a doua jumatate a anului se estimeaza ca motoarele economiei isi vor relua turatiile.

21

X. Bibliografie
Burnei, Alexandra, Dicionarul explicativ al limbii romne, Ed. Universul Enciclopedic, 1998,Bucureti. Ghimpu,Sanda, Dicionar juridic, Ed. Albatros, 1985, Bucureti. Kiriescu, Costin, Sistemul bnesc al leului i precursorii lui, Ed. Academiei Republicii Populare Romne, 1964, Bucureti.

22

Kornai, Janos, Drumul nepietruit al transformrii, Editura Kriterion, Bucureti, 2000. Tac, Gheorghe, Studii de istorie economic, Editura Academiei Romne, Bucureti, 1997. Asociaia General a Economitilor din Romnia, Aspectele crizei romneti n cadrul crizei mondiale, Ed. Polirom, 2008, Iai. Economia mondial i crizele actuale ale dezvoltrii sale, Editura All, Bucureti, 2008, p.42. Capital, 30 martie 2009. Evenimentul Zilei, 12 decembrie 2008. Financial Times, 25 aprilie 2009. Financiarul, 17 februarie, 2009. Financiarul, 22 aprilie, 2009. Gardianul, 15 mai 2009 Gndul, 18 septembrie 2008. Ziua, 15 martie 2009.

23