Maia în cabinet la Director

D: Maia, ce cauți iar în biroul meu ? Ți-am spus să nu mai vii aici când ți se năzare ție!!
M: De data asta nu mi s-a năzărit mie, ci doamnei învățătoare. Ea m-a trimis. Mi-a zis: Maia,
mișcă imediat în cabinetul doamnei Directoare! - Și eu am venit, căci nu ies niciodată din
cuvântul doamnei învățătoare.
D: Bine. Și de ce te-a trimis, ce-ai mai făcut?
M: Nu știu. Întrebați-o pe ea.
D: Maia, stai jos și spune-mi ce-ai mai făcut de data asta?
M: De data asta n-am făcut nimic. Am fost foarte obiectivă!
D: Cum adică, obiectivă?
M: Adică am avut obiecții la tot ce-a spus doamna învățătoare.
D: Maia, uită-te în ochii mei și spune-mi ce fel de obiecții?
M: De exemplu, ne-a povestit despre planete și a zis că inelele planetei Saturn sunt făcute din
apă înghețată și praf. Ce bazaconie!
D: Dar are dreptate!
M: Ba nu are dreptate. Eu am citit că inelele planetei Saturn sunt făcute din bagajele pierdute de
companiile aeriene!
D: Asta-i o glumă, nu?
M: O glumă? Spuneți-i asta lui bunica. Când i-au pierdut geanta cu goblenuri a povestit numai
despre planete și despre Dumnezeu și numai...
D: Oprește-te aici. Din câte văd ai fost foarte obraznică. Dar tu nu vezi, dacă ai s-o ții tot așa n-ai
să înveți nimic? Nu vrei să ajungi și tu ceva în viața asta? Să ai un țel în viața asta?
M: Păi, ce-mi trebuie mie? Tot bunica mia- spus că , dacă o să fiu frumoasă și o să am o rochie
șic! când o să cresc, n-o să mai am nevoie de nimic în viața asta.
D: Va trebui să am o discuție serioasă cu bunica.
M: Păi, ar trebui să vă grăbiți pentru că, ieri am auzit-o spunând când se văieta de șale, că în
curând îi expiră certificatul de naștere!
D: Și doar pentru asta te-a trimis doamna învățătoare?
M: Păi, ar mai fi ceva. Știți globul acela pământesc care e din sticlă despre care ne-ați povestit la
începutul anului că e moștenit din generație în generație?
D: Păi, ce-i cu el?
M: Generația mea, reprezentată de mine, l-a dat de pământ!
D: Cum ai putut, Maia, să faci așa ceva? Cum?
M: Din câte am înțles de la doamna învățătoare nu aș fi eu în totalitate de vină, ci că ar mai fi și
gravitația!
D: Să știi că ar trebui să te pedepsesc și pentru asta.
M: Ar mai fi ceva...
D: Încă ceva?
M: Despre care doamna învățătoare nu știe. Dar dacă tot mă pedepsiți m-ar scăpa cu încă o
pedeapsă.
D: Maia, să știi că nu pedeapsa e importantă aici, ci să spui mereu adevărul. Asta e important!
M: Nu prea îmi convine. Am auzit că adevărul e bun pentru suflet, dar strică reputația rău, rău de
tot.
D: Asta tot de la bunica ai învățat?
M: Da. Când mergeam în drum la biserică să se spovedească. Așa scapă ea de spus adevărul,
cică Doamne -Doamne știe să țină bine de tot secretele.
D: Halală educație religioasă ți-a mai făcut.
M: A, nuuu, că eu am de mult educație relegioasă, de muult...
D: Ia auzi..
M: Îmi place mult de Isus.
D: Să știi, că mi-e și frică să te întreb de ce îți place așa de mult de Isus?
M: Îmi place atunci când sărbătorim nașterea lui Isus primesc multe cadouri și atunci când
sărbătorim expirarea certificatului de naștere, cum zice bunica, primesc ouă și cozonac.
D: Maia, uită-te în ochii mei și spune-mi ce pedeapsă meriți pentru tot ce-ai făcut?
M: Pentru totul? Și că am mâncat și sandvich-ul colegei mele de bancă?
D: Dar de ce l-ai mâncat? Nu aveai ce mânca?
M: Ba da, dar în timpul orei mi-a dat să gust doar o bucățică, dar tata mereu îmi spune să termin
ce-am început. Așa că, când ea s-a dus în pauză să se spele pe mâini, ha-ha-ha...l-am
terminat...ha-ha-ha
D: Maia, uite-te la mine și spune-mi, ai mai făcut și altceva?
M: Ar mai fi ceva.
D: Încă ceva?
Maia: Numai că, exact invers. Doamna învățătoare s-a supărat pentru că nu l-am făcut.
D: Ce nu ai făcut?
M: Temele pentru astăzi!
D: Și de ce nu le-ai făcut?
M: Păi, acasă nu aveam de unde să copiez!
D: Maia, așa îți faci tu temele de obicei?
M: Da! Am observat când îmi fac temele singură primesc note mici, dar atunci când copiez, am
note foarte mari. Așa că, trageți concluzia!
D: Vreau să știu, mi-ai spus tot sau o chem pe doamna învățătoare?
M: Păi, puteți s-o chemați pe doamna învățătoare, că ea nu știe mai nimic
D: Ce nu mai știe?
M: Păi, ea nu știe că am avut ...un iubit!
D: Un iubit la vârsta ta?
M: Pe Răducu! Care m-a ținut de mână..
D: Maia, să știi se mai întâmplă, dar nu trebuie să fii supărată pentru că ai tot timpul să-ți găsești
alt iubit.
M: Nu, că acum nu sunt supărată. M-am răzbunat!
D: Aoleu! Cum te-ai răzbunat?
M: Păi, Andrada, ca să-mi facă mie în ciudă, mi-a trimis pe facebook o poză cu ei pupându-se!
D: Se pupau?
M: Da..uite așa...
D: Și ce-ai făcut? Ce-i făcut cu poza?
M: I-am trimis-o tatălui Andradei și tatăl ei este preot.
D: Vai de mine!
M: Acum să vezi educație religioasă!
D: Foarte urât din partea ta!
M: Da? Dar ea că mi-a furat iubitul?
D: Bun, și? Spune-mi ce i-a făcut, taică-său preotul?
M: Nu știu sigur, dar avea genunchii juliți. Și la pachet avea o grămada de nuci desfăcute...a dat
la toată clasa
D: Poate așa ar trebui să te pedepsesc și eu la colț pe coji de nucă
M: Ați putea, dar dacă sunt alergică la nucă?
D: Maia, cu cine semeni tu așa deșteaptă?
M: Tati mi-a spus, că cu tine ..mămico!
D: A spus el așa ceva, drăguțul de el ?
M: Da, când mergeam în parc cu bicicleta. Mi-a spus că semăn cu tine. Cum conduc eu bicicleta,
așa conduci tu mașina!