INDICAȚII METODICE

PRIVIND ELABORAREA STUDIULUI ANALITIC

LA UNITATEA DE CURS

MONEDĂ ŞI CREDIT

1
 CUPRINS

Notă introductivă.
1. GENERALITĂŢI PRIVIND STUDIUL ANALITIC
2. SCOPUL ŞI SARCINILE .
3. CERINŢE GENERALE.
4. METODE DE INVESTIGARE
5. SUPORTUL METODOLOGIC ȘI BAZA
INFORMAŢIONALĂ.
6. STRUCTURA ȘI CONȚINUTUL
STUDIULUI ANALITIC.
7. PROCESUL DE ELABORARE A
STUDIULUI ANALITIC.
8. PERFECTAREA STUDIULUI ANALITIC.
8.1. Expunerea materialului.
8.2. Perfectarea foii de titlu și cuprinsului.
8.3. Volumul studiului analitic.
8.4. Perfectarea textului.
8.5. Numerotări intertextuale.
8.6. Numerotarea și perfectarea titlurilor capitolelor și
subcapitolelor.
8.7. Elementele ilustrative.
8.8. Anexele la studiul analitic.
8.9. Perfectarea informațiilor bibliografice.
9. FINALITĂȚILE ELABORĂRII
STUDIULUI ANALITIC.
10. SUSŢINEREA STUDIULUI ANALITIC.
11. EVALUAREA STUDIULUI ANALITIC.
Anexe.

2
 NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Unitatea de curs Monedă și credit constituie temelia instruirii

bancare. Din acest considerent, ea este inclusă în planurile de
învățământ pentru specialitățile de profil financiar și contabil. Prin
conținutul său, unitatea de curs urmărește formarea profesională a
studenților atât sub aspect teoretic, cât și practic.
Însușirea cunoștințelor se asigură printr-un ansamblu de mijloace,
care include prelegeri teoretice, studiu monografic, documentare
permanentă privind evoluțiile curente ale monedei și creditului,
învățarea conceptelor, clasificărilor, formulelor etc.
Formarea abilităților practice de aplicare a cunoștințelor are loc
prin diverse activități. Astfel, în cadrul seminarelor studenții formulează
răspunsuri la întrebările de tip deschis, participă la dezbateri și jocuri
economice, elaborează și prezintă referate. La rândul său, în cadrul
lucrărilor practice rezolvă exerciții și probleme, soluționează teste-grilă
(întrebările de tip închis) etc.
Competențele de integrare a cunoștințelor și abilităților practice
se formează în procesul diferitor activități ce impun deliberări (jocurilor
economice situații de caz etc.) și analiză (studii analitice, teze de an
etc.).
Indicațiile metodice constituie un sprijin explicativ și ilustrator în
procesul de elaborare a studiului analitic la unitatea de curs Monedă și
credit. Ele includ compartimentele care, exhaustiv, îndrumă studentul la
toate etapele elaborării lucrării: selectarea sarcinii, efectuarea
investigației, expunerea materialului, perfectarea textului, inserarea
bibliografiei, susținerea lucrării etc.
Studiul este o formă de lucru individual al studentului, efectuat
sub monitorizarea cadrului didactic, dar și o posibilitate de evaluare a
rezultatelor acestei activități, cu reflectare în aprecierea finală a
competențelor.
Găsim de cuviință să menționăm că Indicațiile metodice privind
elaborarea studiului analitic, concomitent cu sarcinile specifice, sunt
orientate și la pregătirea studentului pentru îndeplinirea lucrărilor scrise
complexe - teză de an și teză de licență.

3
 1. GENERALITĂŢI
PRIVIND STUDIUL ANALITIC

Elaborarea studiul analitic este o activitate de învățare

complexă prin care se consolidează competențele de cunoaștere și
de aplicare și se dezvoltă competențele de integrare a
cunoștințelor și abilităților în procesul de analiză și evaluare a
rezultatelor reale ale unei activități din domeniul monedei și
creditului.
Studiul analitic reprezintă o lucrare de analiză a unor
situații reale, rezultate în urma unei activități, cu finalități de
diagnostică și prognozare.
Acest gen de lucrare implică o prezentare completă a
situației cercetate, inclusiv a informațiilor inițiale, metodelor de
rezolvare, evaluarea situației și prognozele evoluțiilor imediate.
Din optica în care ne-am propus să utilizăm acest gen de
activitate didactică, în procesul de predare-învățare, a unității de
curs Monedă și credit, determinată de specificul conținutului și
particularitățile materialului studiat, lucrarea va ținti situațiile
autentice, real constituite în sectorul monetar și pe piața creditelor
din Republica Moldova.
În anexa 1 este prezentată tematica orientativă a studiilor
analitice.
Studiul analitic, în esență, redă rezultatul lucrului individual
al studentului.
În procesul elaborării lucrării, studenții își extind
cunoștințele teoretice prin lecturarea literaturii de specialitate,
însușesc procedeele de lucru cu sursele informaționale, efectuează
calcule financiare, analizează informațiile economice, trag
concluziile și fac pronosticurile respective, învață logic să expună
propriile sugestii.
Totodată, studentul va manifesta abilitățile obținute la alte
unități de curs din planul de învățământ: informatica, matematica,
statistica, macroeconomia etc.
4
 Îndeplinirea lucrării urmărește testarea gradului de
operaționalitate a cunoștințelor însușite și a capacităților formate
în situații economico-financiare reale.
Calitatea studiului analitic și rezultatele susținerii acestuia
indică gradul de însușire a materialului teoretic și nivelul posedării
procedeelor practice de efectuare a calculelor, analizei informației,
dar și capacitatea generală de orientare în problematica monedei și
creditului.

2. SCOPUL ŞI SARCINILE

Elaborarea studiului analitic este subordonată anumitor

sarcini de formare, printre care evidențiem:
- extinderea cunoștințelor teoretice;
- formarea aptitudinilor practice de expunere sugestivă a
esenței problemei;
- consolidarea deprinderilor de efectuare a calculelor
economico-financiare;
- însușirea metodelor de cercetare economico-financiară;
- dezvoltarea predilecțiilor de analiză a informației
economico-financiare;
- modelarea capacității de elaborare a deciziei financiare;
- argumentarea soluției propuse;
- formarea deprinderilor de perfectare a lucrărilor de cercetare
scrise etc.
Scopul lucrării rezidă, pe de o parte, în formarea
oportunităților de manifestare multilaterală a cunoștințelor
obținute în cadrul prelegerilor și lucrărilor practice prin realizarea
unor subiecte teoretice și efectuarea unor calcule financiare și, pe
de altă parte, în posibilitatea aprecierii complexe a cunoștințelor
obținute și a abilităților de aplicare practică a acestora.

5
 3. CERINŢE GENERALE

Studiul analitic trebuie să satisfacă următoarele cerințe

generale:
- să posede un înalt nivel teoretic, care se sprijină pe
cunoașterea profundă a teoriilor economice clasice și
moderne, relevat prin expunerea opiniilor autorului asupra
problemelor conceptuale;
- să se utilizeze metode și instrumente de cercetare
economică veritabile - modele matematice, procedee
statistice, analiză și prognozare economico-financiară etc.;
- să oglindească capacitatea studentului de a formula clar
ideile, expune logic materialul, argumenta clar concluziile și
formula explicit previziunile;
- să fie perfectată în corespundere cu cerinţele actuale expuse
în STAS-uri, regulamente, instrucţiuni, cerinţe şi alte acte
normative în vigoare;
- să fie îndeplinită la calculatorul personal etc.

4. METODE DE INVESTIGARE
Studiul analitic se va fundamenta pe observarea directă și
indirectă a evoluțiilor monetare reale, redate prin intermediul
informației valorice, analizate și simulate cu ajutorul
instrumentarului științific.
În procesul de cercetare, va fi utilizată o largă diversitate de
metode de cercetare: analiza sistemică (analiza în ansamblu a
elementelor și evenimentelor), abordările funcționale (analiza
funcțiilor exercitate și efectelor produse), analiza retrospectivă
(abordare istorică), analiza diacronică (analiza schimbării
structurii obiectului în timp) etc.

6
 Informațiile valorice se vor analiza și simula cu ajutorul
metodelor statistice (metoda index, grupare etc.) și modelelor
economico-matematice, rezultatele fiind reflectate tabelar și grafic.
În vederea evaluării situației, se va utiliza metoda comparației.
În contextul concluziilor și pronosticurilor, se va apela la
metodele de gândire logică. Dinte acestea evidențiem inducția, care este
o formă a gândirii logice, cu ajutorul căreia se face trecerea de la
premise particulare la concluzii generale, și deducția – raționament care
pornește de la teze generale și ajunge la concluzii particulare.
Menționăm că instrumentarul modern de cercetare economico-
financiară este suficient de diversificat și oferă posibilități vaste de
cunoaștere. Așa dar, se poate folosi orice procedeu adecvat
problematicii cercetate.

5. SUPORTUL METODOLOGIC ȘI BAZA

INFORMAŢIONALĂ
Suportul metodologic în elaborarea studiului analitic îl
constituie legislația ce reglementează domeniul monedei și
creditului, actele normative ale autorităților din domeniu,
recomandările instituțiilor internaționale de specialitate, lucrările
științifice ale cercetătorilor clasici și contemporani din țară și de
peste hotare.
Baza informațională a studiului analitic se constituie din
Anuarele statistice, Buletinele trimestriale, Rapoartele anuale ale
Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, Băncii
Naționale a Moldovei, Comisiei Naționale a Pieței Financiare,
Ministerului Finanțelor, băncilor, instituțiilor financiare nebancare
etc.
Drept surse de bază ale informației inițiale, care, ulterior, va
fi analizată și simulată în studiul analitic, servesc paginile - web a
Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova -
www.statistica.md și a Băncii Naționale a Moldovei -
www.bnm.md, Comisiei Naționale a Pieței Financiare -
www.cnpf.md etc.
7
 6. STRUCTURA ȘI CONȚINUTUL
STUDIULUI ANALITIC
Structura studiului analitic reflectă conținutul analizei și este
determinată de sarcinile și obiectivele acesteia. În așa mod,
structura studiului constituie un aspect important, deoarece reiese
din logica investigației și contribuie nemijlocit la redarea
elocventă a conținutului ei.
Studiul analitic va cuprinde introducerea, două capitole
(conținutul de bază), încheierea, bibliografia și anexele.
Prefața, în orice lucrare, are menirea de a introduce în temă
și de a prezenta preliminar conținutul acesteia. Introducerea la
studiul analitic în mod obligatoriu, reflectă următoarele aspecte în
succesiune.
Actualitatea temei, care exprimă contemporaneitatea și
importanța curentă a problemelor studiate, valoarea prezentă a
subiectului de investigație.
Scopul cercetării, care oglindește obiectivele generale ale
investigației efectuate, sensul studiului, țelul urmărit.
Sarcinile studiului analitic, care denotă obiectivele
intermediare ale studiului, analizelor, calculelor, imperativul
soluționării problemelor teoretice și metodologice, obligația
formulării concluziilor.
Obiectul1 investigat, care redă materia cercetată în diverse
manifestări - sferă, ramură, instituție, unitate economică, sector de
activitate, fenomen, temă, proces, formă, stare, aspect, caz,
eveniment, acțiune, faptă etc.

1
Atragem atenție asupra faptului, că noțiunile obiect și subiect în cercetarea
științifică au un conținut aparte. Obiectul investigației este primar (noțiune mai
largă), iar subiectul investigației este secundar și exprimă o anumită însușire a
obiectului investigației. Spre exemplu, obiect de cercetare în cadrul temei
Dinamica masei monetare este masa monetară, iar subiect – dinamica
(însușirea de modificare în timp) a masei monetare.
8
 Subiectul cercetării, care redă însușirile, competențele,
componentele, particularitățile, laturile, stările, condițiile,
situațiile, manifestările, evoluțiile, acțiunile, urmările etc. a
materiei studiate (obiectului investigat).
Metodologia cercetării, care oglindește întregul arsenal al
metodelor și procedeelor de investigație științifică propriu
domeniului social-umanist în general, și tărâmului economic, în
particular: studiul monografic, procedeele statistice, modelele
economico-matematice, calculele automatizate etc.
Suportul metodologic, care redă sistemul de principii,
reguli, norme, precepte, criterii etc., pe care se întemeiază
filosofia cercetării.
Baza informațională, care prezintă, la modul general, actele
legislative, normele metodologice, sursele științifice, de date
statistice, informații financiare etc.
Structura studiului analitic, care îndrumă sugestiv în
conținutul lui pe compartimente: introducere, conținutul de bază
pe capitole, încheiere, numărul referințelor bibliografice și
numărul anexelor.
Conținutul de bază al studiului analitic se constituie din
două capitole - primul teoretic și al doilea practic.
Primul capitol, de regulă, înglobează două subcapitole. În
primul subcapitol, se definește clar subiectul și obiectul cercetat
sub aspect conceptual, funcțional și formal, conținutul și structura
acestuia. De asemenea, pot fi prezentate clasificări, caracteristici
și alte aspecte în contextul subiectului și obiectului cercetat. În al
doilea subcapitol, este necesar de expus indicatorii de evaluare a
stării și tendințelor în evoluția nivelului, structurii, dinamicii și
efectelor obiectului cercetat. Se explică procedeele de calculare a
indicatorilor și se interpretează semnificația acestora. De
asemenea, se fundamentează criteriile de optim ale valorilor
indicatorilor respectivi.
Capitolul doi înglobează două subcapitole. În primul
subcapitol, în baza datelor reale, culese din anuarele și buletinele
9
statistice, rapoartele și informațiile financiare, se calculează,
potrivit metodelor expuse în primul capitol, indicatorii ce
caracterizează obiectul cercetat. Ulterior, aceștia se analizează și
se simulează în vederea stabilirii tendințelor în evoluție, se
identifică factorii care influențează evoluțiile. În subcapitolul doi,
se determină tendințele evoluției obiectului cercetat și se
sugerează scenariile posibile ale evoluției acestuia în perioadă
scurtă.
Încheierea redă succint rezultatele obținute în procesul de
investigare a subiectului și obiectului cercetat.
În contextul referințelor bibliografice se indică numărul
acestora incluse în lista referințelor bibliografice utilizate în
elaborarea studiului.
În contextul anexelor se indică numărul acestora.

7. PROCESUL DE ELABORARE
A STUDIULUI ANALITIC
Activitățile ce țin de elaborarea studiului analitic se
încadrează într-un proces unic, constituit dintr-o suită de etape
succesive. Principalele activități desfășurate în procesul de
elaborare a studiului analitic sunt:
- informarea privind tema;
- stabilirea obiectivelor și întocmirea planului;
- selectarea și studierea literaturii la temă;
- elaborarea primului capitol;
- colectarea datelor statistice;
- prelucrarea datelor;
- efectuarea calculelor;
- elaborarea capitolului doi;
- elaborarea Introducerii și Încheierii;
- perfectarea studiului analitic;
- susținerea studiului analitic.
10
 Informarea privind tema are loc la începutul semestrului în
care se predă unitatea de curs Monedă și credit. Cadrul didactic
oferă grupei lista cu teme. Fiecărui student îi revine tema, al cărei
număr corespunde numărului său din lista din registrul grupei.
Stabilirea obiectivelor și întocmirea planului se realizează
la orele practice sau de consultație cu concursul cadrului didactic.
Obiectivele studiului derivă din tema concretă a fiecărui student.
Totuși, pot fi evidențiate câteva aspecte comune, cum ar fi:
definirea subiectului și obiectului cercetat, argumentarea
indicatorilor de analiză a acestora și analiza propriu-zisă,
evidențierea tendințelor și perspectivelor etc. Planul, în esență,
determină structura și conținutul lucrării. Acesta se regăsește în
cuprinsul studiului analitic.
Selectarea și studierea literaturii la temă, de regulă, este
orientată la găsirea publicațiilor științifice în care se abordează
esența obiectului cercetat și metodologia analizei acestuia.
Materialul respectiv este utilizat la elaborarea primului
capitol, în care se prezintă o succintă polemică cu referință la
esența subiectului și obiectului cercetat, însoțită de expunerea
propriei poziții, și se argumentează un sistem de indicatori de
analiză a materiei cercetate.
După clarificarea conceptelor și determinarea
instrumentarului de analiză se vor colecta datele statistice privind
tema cercetării. Sursele de date statistice sunt constituite de
rapoartele instituțiilor de resort, despre care s-a menționat mai
sus.
După colectare, se va efectua prelucrarea datelor prin
sistematizare, periodizare, grupare, includere în tabele etc. pentru
a obține baza de date inițiale suficientă și comodă pentru analiză.
Datele adaptate la un tabel sau în altă formă se vor include în una
sau câteva anexe la studiul analitic.
Efectuarea calculelor va avea la bază formulele prezentate
în capitolul unu și datele statistice din anexe. În studiul analitic, se
va prezenta calculul unui singur indicator de același gen.
11
Rezultatele calculelor celorlalți indicatori de același gen vor fi
prezentate într-un tabel integrat în text.
Materialele ce țin de efectuarea calculelor și rezultatele
acestora vor sta la baza elaborării capitolului doi. Rezultatele
obținute vor fi comparate cu criteriile de evaluare, utilizate la
construcția diagramelor etc., în vederea evidențierii deficiențelor
existente și constatării tendințelor în conturare. De asemenea, în
baza rezultatelor obținute și evaluării conjuncturii monetare și
economice existente, se va prognoza evoluția parametrilor
obiectului cercetat pentru o perioadă scurtă.
Având la dispoziție conținutul de bază al studiului, se va
purcede la elaborarea Introducerii și Încheierii. Introducerea se
va elabora în corespundere cu cerințele expuse mai sus. În
Încheiere, într-o formă concisă, se vor trece în revistă rezultatele
teoretice și practice ale studiului analitic.
Perfectarea studiului analitic se va realiza în corespundere
cu cerințele expuse mai jos.
Susținerea studiului analitic se va organiza în
corespundere cu modul descris în continuare.

12
 8. PERFECTAREA STUDIULUI ANALITIC
8.1. Expunerea materialului
Materialul în studiul analitic, se expune la persoana întâi,
numărul plural, într-un limbaj strict profesional, accesibil şi
explicit. Se utilizează terminologia de specialitate modernă.
Propozițiile se construiesc corect din punct de vedere
gramatic. Tuturor propozițiilor trebuie să le revină un anumit rol
în elucidarea temei.
Trebuie să fie evitată includerea materialului fără raportare
la temă, secundar, neimportant sau care redă noțiuni didactice de
manual. O deosebită atenție se acordă evitării repetărilor, utilizării
frecvente a unora și acelorași cuvinte etc.
Textul trebuie să fie redactat fără greșeli gramaticale.
Compartimentele studiului analitic-introducerea, fiecare
capitol, încheierea, bibliografia și fiecare anexă încep din pagină
nouă.
***
Important! Nu se admite plagiatul. Citatele, cifrele, ideile
altor autori trebuie obligatoriu să fie însoțite de referințe
bibliografice.

13
 8.2. Perfectarea foii de titlu și cuprinsului
Foaia de titlu se perfectează în conformitate cu anexa 2,
respectându-se strict mărimile literelor, intervalelor dintre rânduri,
zonele de amplasare etc.
Cuprinsul studiului analitic se perfectează în corespundere
cu anexa 3. El se plasează pe pagina a doua, imediat după foaia de
titlu.
Textul cuprinsului se scrie cu litere aldine (bold), cu
respectarea distanței dintre rândurile aceluiași titlu de 1,0 intervale
și distanța dintre titluri mai mare de 1,0.
Nu se admite plasarea textului sub cifre.

8.3. Volumul studiului analitic

Studiul analitic, în ansamblu, trebuie să se încadreze în 10 - 11
pagini.
Orientativ, pe compartimente, aceasta ar putea arăta în felul
următor: foaia de titlu – 1, cuprinsul – 1, subcapitolul 1.1 – 2,
subcapitolul 1.2 – 2, subcapitolul 2.1 – 2, subcapitolul 2.2 – 2,
încheierea – 1, bibliografia – 1.
Anexele nu se includ în acest volum, dar, totodată, acestea nu
trebuie să depășească o treime din totalul de pagini ale lucrării, ceea ce
constituie, în cazul studiului analitic, 3-4 pagini.

8.4. Perfectarea textului

Studiul analitic se redă pe hârtie albă, format A4,
dimensiunea 21,0 x 29,7, pe o singură parte a foii.
Paginile lucrării au câmp: în stânga – 30 mm, sus – 25 mm,
în dreapta – 10 mm, jos – 25 mm.
Studiul analitic se redactează computerizat cu utilizarea
caracterelor Times New Roman, semnelor diacritice
corespunzătoare font – 12 pt, la 1,0 intervale. Textul se nivelează
după ambele câmpuri laterale.
14
 Toate paginile studiului analitic, inclusiv cele care conțin
fotografii, figuri, anexe se numerotează în ordinea obișnuită,
începând cu foaia de titlu și terminând cu ultima pagină fără a
admite lipsa acestora sau repetarea lor (gen 9a, 10.1 etc.).
Numărul se pune în partea de jos din dreapta a paginii.
Prima pagină se consideră foaia de titlu, pe care nu se înscrie
numărul.

8.5. Numerotări intertextuale

Pe parcursul expunerii textului, apare necesitatea de a trece în
revistă elemente, etape, componentele, acțiuni etc. în succesiune.
Acestea se scriu fie în rând, separându-se prin virgulă sau punct și
virgulă, fie în coloană, despărțindu-se prin punct și virgulă.
Atenționăm că nu trebuie să se abuzeze de enumerări. Acestea
se admit numai în cazul în care este strict necesară prezentarea
elementelor într-o consecutivitate strictă.
Enumerarea poate avea importanţă potrivit cantităţii (de
exemplu: Cota are trei valori: 1) 10%; 2) 15%; 3) 22%.), potrivit
calităţii sau ponderii elementului (de exemplu, Importanţa
evenimentului este subliniată de trei motive: a) participanţii; b)
timpul; c) locul desfăşurării.), potrivit ordinei de producere (de
exemplu, Procesul se desfășoară în trei faze, (1) identificare, (2)
analiză, (3) remediere.) etc. Numerotarea poate fi făcută în diferire
moduri, cu excepția cifrelor arabe separate cu punct, deoarece acest
procedeu a fost utilizat la numerotarea capitolelor și subcapitolelor.
Cu toate acestea, rămân suficiente opțiuni: prin cifre arabe separate
cu paranteză sau în paranteze; litere mari și mici, separate prin punct,
paranteză sau în paranteze; cifre romane separate prin punct. În text
subiectele de aceiași valoare și destinație trebuie să fie numerotate în
același stil.
În celelalte cazuri este suficientă o simplă înseriere a acestora.
Dacă elementele unei înserieri încep din rând nou, în fața lor se pune
cratimă, fără a se apela la alte simboluri ( steluțe, pătrățele etc.) și,
respectiv, punct și virgulă la sfârșit, cu excepția celui din urmă, după
care se pune punct.
15
 8.6. Numerotarea și perfectarea
titlurilor capitolelor și subcapitolelor
Studiul analitic se constituie din compartimente - capitole și
subcapitole. Fiecare compartiment al lucrării se numerotează.
Capitolul reprezintă cea mai mare diviziune a studiului.
Numerotarea capitolelor. Capitolele se scriu cu cifre arabe
și se numerotează cu numere simple în succesiune de ordine.
După număr se pune punct.
Perfectarea denumirii capitolelor. Titlurile capitolelor se
scriu cu litere aldine (bold) majuscule font – 14pt, plasându-se la
centrul paginii fără a se încheia cu punct.

Exemplu de expunere a titlului capitolului:

„… 1. DEFINIREA ȘI CALCULARE
AGREGATELOR MONETARE …”
În cazul în care denumirea capitolului nu încape într-un rând,
intervalul dintre rânduri va fi de 1,0.
Subcapitolul reprezintă diviziunea (unitară) a unui capitol.
Numerotarea subcapitolelor se face cu cifre arabe, numărul fiind
compus din două elemente: numărul capitolului din care face parte și
numărul de ordine al subcapitolului în cadrul capitolului respectiv,
acestea separându-se între ele și de denumire prin punct.
Perfectarea denumirilor subcapitolelor. Denumirea
subcapitolelor se scriu cu caractere mici, în afară de prima literă, font –
14 pt, aldine, plasându-se la centrul paginii fără a se încheia cu punct. În
cazul în care denumirea nu încape într-un rând, intervalul dintre rânduri
va fi 1,0.

Exemplu de expunere a denumirii subcapitolului:

„… 1.1. Esența agregatelor monetare …”

Ca și în cazul capitolelor, intervalul dintre rânduri, în titlurile
subcapitolelor este de 1,0.

16
 8.7. Elementele ilustrative

În scopul maximizării efectelor instrumentelor de cercetare

și sporind gradul de înțelegere a relatărilor, expunerea materialului
în studiul analitic se însoțește cu figuri, tabele, formule și alte
elemente ilustrative de redare formalizată a materialului științific.
Toate figurile, tabelele, formulele în studiul analitic se
expun, se construiesc, se interpretează, se numerotează în
corespundere cu cerințele Standardelor și regulamentelor
respective, normelor și regulilor general acceptate.
Tabelul reprezintă un cadru cuprinzând nume, cifre și date,
introdu-se în rubrici cu semnificații amănunțite, pentru a servi
unui scop; o serie de valori numerice obținute prin calcul, prin
observații sau experiențe, aranjate într-o anumită ordine, în șiruri
și coloane, pentru ușurarea unor calcule sau pentru obținerea unor
clasificări.
Tabelul se construiește prin utilizarea instrumentarului
oferit de programul Word. Succesiunea operațiunilor este
următoarea: fixarea cursorului în text la locul unde trebuie să
apară tabelul, setarea opțiunii insert/вставка. După setare se
tastează opțiunea table/таблица. Selectăm insert table/вставка
таблицы și introducem numărul de coloane și rânduri ale
tabelului, după ce tastăm OK. Apare tabelul solicitat. După
adaptarea acestuia la necesitățile concrete, introducem datele
statistice pretinse.
Numărul tabelului se scrie cu cifre arabe, acesta
constituindu-se din două elemente, separate prin punct: numărul
capitolului și numărul de rând al tabelului din capitolul respectiv.
Perfectarea tabelului. Liniile exterioare ale tabelului sunt
executate cu „bold”.
În interiorul tabelului literele și cifrele se expun și se
evidențiază variind cu opțiunile mărime, aldin, înclinație etc., în
așa mod, ca materialul să fie cât mai ilustrativ și mai ușor de
sesizat.
17
 Fiecare tabel se identifică prin cuvântul „Tabelul” cu
numărul respectiv, scris cu mărimea literelor 10pt, aldin. Acestea
se situează nemijlocit deasupra tabelului în partea dreaptă.
Tabelele trebuie să fie construite de autor. Nu se admite
transpunerea imaginilor acestora.
Sub fiecare tabel, trebuie să existe referința „sursa”.
Tabelele pot fi simple și complexe.
Tabelele simple sunt cele care conțin puțină informație.
Acestea sunt folosite numai în scopul obținerii elocvenței
materialului expus. Referința la acest gen de tabele în text poate fi
nemijlocită, și, ca urmare, ele nu au denumire. În text, referința la
tabel se face fără indicarea numărului lui.
Exemplu de perfectare a tabelului simplu și de inserare în text:
„…În perioada 2012-2014, masa monetară în Republica Moldova
a constituit:
Tabelul 2.3

Anii Masa monetară (mil.lei)

2012 49 513,22
2013 62 631,49
2014 65 972,99
Sursa: Sinteza monetară a BNM [online]. [citat 29 decembrie 2015]. Disponibil:
http://www.bnm.md/bdi/..”

Tabelele complexe sunt cele care conțin informații ample.

Acestea se intitulează. Titlul trebuie să fie concis, sugestiv și să
reflecte conținutul tabelului. Titlul se scrie cu litere mici, „bold”,
mărimea 12pt, aşezându-se la mijlocul paginii.

Exemplu de perfectare a tabelului complex și de inserare în

text:

„…Creșterea absolută și relativă alcătuitorilor masei

monetare din Republica Moldova în perioada analizată este
reflectată în tabelul 2.1.

18
 Tabelul 2.1

Creșterea totală, absolută și relativă, a alcătuitorilor masei

monetare în perioada 2012-2014
INDICATORII Creștere
absolută (mil.lei) relativă (%)
2012 2013 2014 2012 2013 2014
M0 (bani în 2376,3 6191,0 6644,2 21,9 57,0 61,2
circulație)
Depozite la 845,4 3048,3 2483,4 13,0 46,7 38,1
vedere în MDL
Depozite la 3427,9 7118,1 5827,5 31,5 65,4 53,6
termen în MDL
Instrumentele -0,4 - - -0,8 - -
pieței monetare
Depozite în 1886,9 4802,6 10041,4 14,8 37,8 79,0
valută
Sursa: calculat de autor în baza datelor din tabelul din anexa 1, prezentată ca
model în anexa 4.

Imediat după tabel, urmează comentariile, analizele și

concluziile respective. Nu poate fi inclus în studiul analitic vre-un
tabel, care să nu fie comentat în text.
În cazul în care tabelul complex, din lipsa spațiului, nu poate
fi plasat în ordinea logică a textului lucrării, se admite amplasarea
acestuia în imediata apropiere, fie înainte, fie în urmă.
Nu se admite plasarea succesivă a două tabele. Nu este
salutată trecerea unei părți a tabelului de pe o pagină pe alta.
Tabelele mari se plasează în anexe.
În situația în care nu este suficient spațiu pentru tabel, se
admite continuarea lui pe pagina următoare. În acest caz, la vedetă
(rândul cu denumirile coloanelor) se mai adaugă un rând în care se
înscriu numerele de rând ale coloanelor. Pe pagina următoare,
tabelul se va continua numai cu rândul cu numerele coloanelor. Și
desigur, în partea dreaptă, deasupra tabelului se va înscrie
mențiunea „Continuarea tabelului …” cu numărul respectiv.

19
 Figura reprezintă imaginea plastică a fenomenului redată
prin desen. În textele economice, figurile, de regulă, redau
scheme, diagrame, grafice etc.
Construcția figurii. Figurile, obligatoriu, trebuie să fie
construite de autor. În acest scop, se utilizează instrumentarul
oferit de programul Word. În așa mod, figura se realizează la
calculator prin succesiunea: fixarea cursorului în text la locul unde
trebuie să apară figura, setarea opțiunii insert/вставка. După
setare, se tastează opțiunea chart/диаграмма. Selectăm graficul
șablon și tastăm OK. Apare un tabel în care introducem datele
statistice pentru construcția figurii. Ajustăm și perfectăm figura
construită cu ajutorul opțiunii chart options/работа с
диаграммами.
Figurile se plasează din rând nou la mijlocul paginii. Sub
figură, se arată legenda cu explicațiile referitoare la semnele
convenționale utilizate în figură. Mai jos, se indică sursa figurii
sau a datelor puse la baza construcției ei. Și, în sfârșit, sub toate
acestea, scrie cuvântul „figura”, cu numărul și denumirea
respectivă, cu mărimea caracterelor 12pt, aldin. În text, neapărat,
trebuie să fie făcută trimitere la figura respectivă.
Numărul figurii se scrie cu cifre arabe, acesta constituindu-
se din două elemente, separate prin punct: numărul capitolului și
numărul de rând al figurii din capitolul respectiv. Spre exemplu,
figura cu numărul 2.2 este figura doi din capitolul doi.
Exemplu de menționare în text și de perfectare a figurii:

20
 „… Evoluția creșterii relative a alcătuitorilor masei
monetare în perioada anilor 2012-2014, este reprezentată în
figura 2.2.
250
79
200 37,8
65,4
150 53,6

100 46,7 38,1

14,8
31,5 57 61,2
50
13
21,9
0
2012 2013 2014

Banii în circulație depozitele l vedere

depozitele la termen depozitele în valută

Sursa: elaborată de autor în baza datelor din tabelul 2.1

Figura 2.2. Diagrama evoluției creșterii relative a

alcătuitorilor masei monetare
în perioada 2012 – 2014 (%). …”

Imediat după figură, urmează comentariile, analizele și

concluziile respective. Nu poate fi inclusă în lucrare vre-o figură,
la care să nu fie făcută referinţă în text.
Nu se admite transpunerea imaginilor figurilor și expunerea
succesivă a două figuri.
În cazul în care figura, din lipsa spațiului, nu poate fi plasată
în ordinea logică a textului lucrării, se admite amplasarea acesteia
în imediata apropiere, fie înainte, fie în urmă.
Formula în știință este un mod simbolic și concis de a
exprima informație, sugestie logică, mod de expresie. În studiul
analitic, se vor utiliza formulele matematice.
21
 Construirea formulei se realizează prin utilizarea
instrumentarului oferit de programul Word. Succesiunea realizării
formulei este următoarea: fixarea cursorului în text la locul unde
trebuie să apară formula, setarea opțiunii insert/вставка. După
setare, se tastează opțiunea „ - the equation/уравнение. Apare un
dreptunghi în care introducem formula cu ajutorul instrumentelor
din opțiunea equation tools/работа с уравнениями. La locul
indicat, apare formula pe care o adaptăm la necesitățile concrete.
Numerotarea formulei. În rând cu formula, la marginea din
dreapta a textului în paranteze rotunde se indică numărul ei,
format din două elemente, separate prin punct: numărul
capitolului și numărul de rând al formulei din capitolul respectiv.
Acestea se scriu cu caractere mărimea 12pt, aldine.
Perfectarea formulelor. Formulele se expun din rând nou la
mijlocul paginii. Ele se scriu, de regulă, cu simboluri latine și
grecești, general recunoscute sau tradițional folosite pentru
identificarea indicatorilor economici respectivi.
Sub formulă se prezintă semnificația fiecărui simbol prin
nominalizarea completă a indicatorului economic respectiv și
indicarea unității de măsură a lui. În caz de necesitate, se indică și
sursa bibliografică a referinței.
Exemplu de perfectare a formulelor și inserție a acestora în text:
„… Structura masei monetare se calculează conform formulei:
, (1.2)
în care:
reprezintă structura masei monetare;
Ai – alcătuitorul i al masei monetare;
MM – masa monetară;
i – genul alcătuitorului.
…”

22
 Pot fi utilizate și alte stiluri de expunere, cum ar fi în
următorul exemplu:
„… Structura masei monetare ( ) se calculează prin
raportarea fiecărui alcătuitor al masei monetare (Ai ), la masa
monetară (MM) şi înmulțit la o sută, determinându-se astfel
ponderea acestuia în total:

, (1.2)
…”
În acest caz nu se indică separat semnificațiile simbolurilor.

8.8. Anexele la studiul analitic

Anexa reprezintă cea ce este alăturat sau alipit ca element

secundar sau dependent, pe lângă ceva mai important; material
suplimentar care dezvoltă sau lămurește un text. În acest sens,
anexele la studiul analitic cuprind materialul auxiliar și secundar,
dar necesar pentru dezvăluirea și argumentarea ideilor expuse în
conținutul de bază.
Conținutul anexelor. În anexe, de regulă, își găsește
reflecție materialul utilizat în cercetare, însă folosit în rolul de
argumentare, fundamentare, ilustrare sau în altă funcție secundară,
dar necesară în lucrare. Anexele pot fi: acte sau extrase din acte
normative, instructive, statistice etc., tabele, diagrame, scheme,
documente contabile, financiare, bancare, contracte, comentarii
etc.
În cazul studiului analitic una din anexe, în mod obligatoriu,
trebuie să conțină datele inițiale (vezi tabelul din anexa 1,
prezentată ca model în anexa 4).
Pentru fiecare anexă, trebuie să existe referința respectivă în
textul de bază al studiului analitic.

23
 Numărul și volumul anexei. Numărul anexelor nu este
reglementat. La general, se reglementează volumul total al
anexelor care nu poate fi mai mare de o treime din volumul
lucrării. Volumul anexei poate fi diferit – de la o pagină până la
câteva.
Intitularea anexelor. Fiecare anexă are propria denumire,
care redă concis esența materialului inclus în aceasta.
Există mai multe stiluri de numerotare a anexelor. În
studiul analitic, se va utiliza modul, în corespundere cu care
numărul anexei este numărul de rând al acesteia, începând cu cifra
unu. În acest caz, în anexă se va include numai un singur
document, figură, tabel, formulă sau alt gen de materiale. În
consecință, denumirea materialului respectiv va deveni denumire
a anexei. La rândul său, documentul, figura, tabelul, formula nu
vor mai avea nici denumire și nici număr, iar în text se va face
referire la acestea ca fiind din anexa respectivă.
Perfectarea anexelor. Anexele se perfectează în funcție de
caracterul materialului inclus în aceasta (text, tabel, figură etc.) În
partea dreaptă sus în mod obligatoriu trebuie de scris cuvântul
Anexa (prima literă - mare) și numărul de rând al acesteia, cu
mărimea caracterelor 12pt, aldine.
În anexa 4 este redat un model de perfectare a anexelor.

24
 8.9. Perfectarea informațiilor bibliografice
Un aspect special al perfectării studiului analitic îl
constituie prezentarea informațiilor bibliografice. Elementele–
cheie ale informării bibliografice sunt bibliografia și referințele
bibliografice.
Pentru lucrările științifice de volum mic (rapoarte, studii,
articole etc.) se utilizează, de regulă, numai referințele
bibliografice.
Referința bibliografică reprezintă o indicație precisă
despre materialul informativ respectiv și citatul utilizat. În așa
mod, se disting referințele bibliografice ale materialelor
informative și referințele bibliografice ale citatelor. Obiect al
referințelor bibliografice pot fi toate tipurile de documente
publicate sau nepublicate pe orice suport (inclusiv electronic),
părțile lor componente, precum și un grup de documente
(monografii, manuale, publicații metodico-didactice, articole etc.,
care îmbracă forma de cărți, broșuri, reviste, documente,
manuscrise, publicații electronice etc.).
Perfectarea referințele bibliografice. Referințele
bibliografice se inserează în corespundere cu Standardele
naționale referitoare la biblioteconomie, informare, documentare.
În Republica Moldova, descrierea bibliografică a documentelor și
lucrărilor se face în corespundere cu SM SR ISO 690:2005.
Informare și documentare. Referințe bibliografice. Conținut,
formă și structură (Information and documentation. Bibliographic
references: Content, form and structure) şi SM SR ISO 690-
2:2005. Informare și documentare. Referințe bibliografice. Partea
2: Documente electronice complete sau părți componente.
Concomitent cu acestea, se utilizează și Standardul BS ISO
690:2010 Guidelines for bibliographic references and citations to
information resources, care oferă liniile directoare pentru
prezentarea referințelor bibliografice ale materialelor informative
și citatelor în toate tipurile de resurse informaționale, inclusiv
25
monografii, seriale, contribuții, brevete, materiale cartografice,
resurse electronice de informare (programe de calculator și baze
de date), muzică, stampe, fotografii, lucrări grafice și
audiovizuale.
De rând cu acestea, pentru a-l ajuta pe autorul-cercetător
(student, masterand, colaborator al unei instituții de cercetare) să
alcătuiască, în mod corect, citările și referințele bibliografice,
organele de resort (Consiliul Național de Acreditare și Atestare,
Academia de Științe a Moldovei, Academia de Studii Economice
a Moldovei etc.) propun drept călăuză ghiduri practice, în care
este generalizată informația de rigoare.
În studiul analitic, se vor utiliza numai referințele
bibliografice ale citatelor.
Citatul reprezintă un fragment dintr-o lucrare scrisă,
reprodus întocmai sau anumite informații cantitative, conceptuale
etc., cu indicarea exactă a izvorului, în scopul de a întări și a
ilustra o idee sau o argumentare.
Necesitatea citatelor. Cercetarea științifică se sprijină pe
informații obiective, date precise, fapte istorice veridice, clauze
juridice exacte, idei ale savanților expuse corect sau pe materiale
care reprezintă proprietatea unor persoane fizice şi/sau juridice
etc. Toate acestea sunt culese din anumite surse. În așa mod,
pentru asigurarea identității și concordanței celor expuse cu
sursele lor, pentru delimitarea efortului autorului la rezultatele
cercetării de la aportul altor exploratori, pentru garantarea
inviolabilității proprietății intelectuale în expunerea textului se
apelează la citate.
Numărul citatelor în text nu se reglementează strict. Însă,
este cert faptul că, într-o cercetare științifică de profil economic
citatele sunt strict necesare, deoarece aceasta se sprijină pe
simularea informației valorice obiective. Credibilitatea unei
cercetări expuse în forma studiului analitic poate fi asigurată prin
utilizarea a minimum 5-6 citate.

26
 Referința bibliografică a citatelor reprezintă o informație,
lămurire, explicație, care îmbracă forma unei trimiteri la
materialul informativ etc.
Există mai multe stiluri de perfectare a referințelor
bibliografice ale citatelor2. În studiul analitic, se va utiliza
opțiunea oferită de programul Word, care perfectează referința la
sfârșitul textului, numerotând-o în ordinea expunerii în text. În așa
mod, notele la sfârșitul textului reference/ ссылки se realizează la
calculator prin succesiunea: fixarea cursorului în text la locul unde
trebuie să apară numărul de ordine al notei, setarea opțiunii insert
footnotes /вставка сноски. După tastarea OK, la sfârșitul textului,
apare numărul de ordine al referinței după care se inserează cu
font 10pt referința bibliografică a materialului informativ citat.
Din considerente că referințele bibliografice trebuie să fie
perfectate în corespundere cu normele în vigoare, aducem
exemple de perfectare a referințelor bibliografice, care, în mod
obligatoriu, trebuie să le urmeze autorul studiului analitic. Mai
jos, se arată descrierea diferitor genuri de citate din materialele
informative plasate atât pe suport de hârtie, cât și în format
electronic.

Exemple de descriere a actelor normative:

1
Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei: nr. 548-XIII din
21.07.95. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1995, nr. 56-
57/624, cap.2, art.33.
2
Legea instituţiilor financiare: nr. 550-XIII din 21.07.95. Monitorul
Oficial al Republicii Moldova. [online]. 1996, nr.1/2 cap.2, art.26
[citat 29 decembrie 2015]. Disponibil: http://bnm.md/md/law_bnm.

2
ACS (Asociaţia Americană de Chimie); AMA (Asociaţia Americană de
Medicină); APA (Asociaţia Americană de Psihologie); Chicago/Turabian
(Universitatea din Chicago; Chicago/Turabian; CSE/CBE (Consiliul
Editorilor în Ştiinţe); MLA (Asociaţia Limbilor Moderne din America);
Vancouver (Comitetul Intern. al Editorilor de Jurnale Medicale) etc.

27
 Exemple de descriere a monografiei:
1
Gîrlea Mihail, Ştefaniuc Olga, Jecev Viorica, Monedă şi credit.
Note de curs, Chişinău, CEP USM, 2014, ISBN 978-9975-71-593-5,
396 p
2
STRATULAT, Oleg. Monedă și credit: [în 2 vol.] Chișinău: ASEM,
2014. -ISBN 978-9975-75-684-6. Vol. I. -2014, p. 5. –ISBN 978-
9975-75-702-7.

Exemple de descriere a capitolelor în monografii:

1
Gîrlea Mihail, Perciun Rodica, Managementul activităţii de
creditare în cadrul băncilor comerciale. Monografie, Chişinău, IEFS,
2012, ISBN 978-9975-4381-3-1,188 p.

Descrierea cărților cu doi autori și mai mulți se perfectează

analogic celor cu un singur autor, doar că prenumele
precedentului autor se desparte de numele următorului prin
virgulă.
Exemplu de descriere a publicațiilor direct la titlu:
1
Anuarul statistic al Republicii Moldova 2012. Chișinău: Statistică, 2012, p.60.
ISBN 978-9975-78-932-5.
2
Anuar statistic al Republicii Moldova [online]. Ch.: 2015 [citat 29 decembrie
2015], p.57. Disponibil:
http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Anuar_Statistic/201
5/Anuar_statistic_2015.pdf
3
Sinteza monetară a Băncii Naționale a Moldovei [online]. [citat 29 decembrie
2015]. Disponibil: http://bnm.md/bdi/pages/reports/d

Exemple de descriere a tezelor comunicărilor la conferințe:

1
STRATULAT, Oleg. Arhitectura instituțională a domeniului
monedă și credit. In: Băncile în economia concurenței, incertitudinii,
inovării şi integrării: simp. şt.- prac. intern., Chișinău, 19 apr. 2013.
Ch.: ASEM, vol. 2, pp. 88-89. ISBN 978-9975-75-673-0

28
 Exemple de descriere a articolelor din publicații periodice:

1
BATIŞCEV, R. Анализ деятельности небанковских финансовых
организаций в Республике Молдова. Studia Universitatis: Seria
Ştiinţe Exacte şi Economice. 2014, nr. 7, pp. 62 - 66. ISSN 1857-
2073.
2
STRATULAT, Oleg, ROTARU, Andrei. Așteptările inflaționiste
din perspectiva eficientizării politicii monetare. Economica.
Chișinău, 2015, nr. 4 (94), pp. 88-93. ISSN 1810 – 9136.
3
ŞIŞCAN, Nadejda, HACHI, Mihail. Evoluția și perspectivele
relațiilor economice între Republica Moldova și Uniunea Europeană.
Studii Europene [online]. 2013, nr. 1, pp. 135-153 [accesat 18 iulie
2013]. ISSN 2345-1041. Disponibil:
http://www.studiieu.org/files/public/

Pentru simplificarea redării citatelor, în studiul analitic, se

folosesc o serie de notări cu caracter internațional, unele dintre ele
abreviate (scrise cu caractere italice), cum ar fi idem, ibidem, apud
etc.
Idem (din lat. același) se folosește în cazul în care autorul
este același ca în nota precedentă, dar este citat cu altă lucrare.
Idem substituie numele autorului.

Exemplu de utilizare a instrumentului idem:

1
KIRIȚESCU, Costin, DOBRESCU, Emilian. Moneda: mică
enciclopedie. București: Editura Enciclopedică , 1998, p.56. ISBN:
9734502336.
2
Idem. Băncile: mică enciclopedie. București: Editura Expert, 1998,
p.126. ISBN: 9739282601.
Ibidem (din lat. tot acolo, în același loc) apare atunci când
există trimiteri succesive la același autor și aceeași lucrare. Ibidem
substituie întreaga descriere bibliografică a sursei cu excepția
paginii. Această expunere îmbracă forma: ibidem,
[pagina/paginile]. Dacă între prima trimitere și următoarea s-a
intercalat o altă notă, mențiunea ibidem nu mai este valabilă.

29
 Exemplu de utilizare a instrumentului ibidem:
1
KIRIȚESCU, Costin, DOBRESCU, Emilian. Moneda: mică
enciclopedie. București: Editura Enciclopedică , 1998, p.56. ISBN:
9734502336.
2
Ibidem
3
Ibidem, p.59

Apud (din lat. după, la) se întrebuințează când se citează un

autor nu din sursa originală, dar din altă lucrare semnată de un alt
autor. Această expunere îmbracă forma: Descrierea bibliografică
a sursei originale, apud, Descrierea bibliografică a sursei citate.

Exemplu de utilizare a instrumentului apud:

1
BĂICOIANU, C. Istoria politicii noastre vamale și comerciale.
Vol. I, partea I. București, 1904, pl. LIV. apud KIRIŢESCU, Costin.
Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui. Vol. I. București: Editura
Enciclopedică,1997, pl. XVII.

Intervalul dintre rânduri în descrierea sursei este de 1,0, iar

intervalul dintre sursele bibliografice este de 1,5. În anexa 3, este
prezentat modelul de perfectare a referințelor bibliografice.
Referințele bibliografice se plasează în ordinea citatelor din
text.
***
Important! Perfectarea studiului analitic în corespundere cu
cerințele expuse este unica condiție pentru admiterea spre
susținere.

30
 9. FINALITĂȚILE ELABORĂRII
STUDIULUI ANALITIC

Finalitățile elaborării studiului analitic se regăsesc în

competențe de cunoaștere multilaterală a obiectului analizat
(esență, caracteristici, funcții, rol etc.), a metodelor și indicatorilor
de analiză a acestuia; de aplicare a formulelor de calcul, a surselor
de date, a calculatorului, a regulilor de perfectare și prezentare a
studiului analitic; de integrare a cunoștințelor și abilităților în
analiza datelor, identificarea tendințelor și argumentarea
perspectivelor în evoluția obiectului cercetat.

10. SUSŢINEREA STUDIULUI ANALITIC

Susținerea studiului analitic se va organiza în cadrul orelor

la lucrările practice și de consultație. Susținerea poate fi
organizată în cadrul grupei academice, grupurilor de studenți sau
individual.
Fiecare autor prezintă conținutul lucrării într-un interval de
timp de 4-5 minute. Ulterior, răspunde la întrebările formulate de
asistență.
Pentru eficientizarea prezentării, pot fi utilizate mijloace
tehnice didactice, forme de documente, placarde etc.

31
 11. EVALUAREA STUDIULUI ANALITIC
Evaluarea studiului analitic se face în baza a trei criterii:
- plauzibilitatea enunțului teoretic și concluziv ( );
- corectitudinea metodologiei și rezultatelor calculelor ( ).
- calitatea prezentării scrise și verbale a lucrării ( ).
Nota se acordă separat pentru fiecare criteriu în corespundere cu
următoarea scală de evaluare:

Nota Exigențe
1-2 nedemonstrarea de competențe sau plagiat
3-4 demonstrarea, fără succes, a competențelor
5 demonstrarea, cu numeroase dificultăți, a
competențelor
6-7 demonstrarea, lipsită de încredere și cu lacune
considerabile, a competențelor
8 demonstrarea bună, însă cu o anumită lipsă de
încredere și imprecizie, care poate fi corectată prin
răspunsuri la întrebările suplimentare, a
competențelor
9 demonstrare foarte bună, însă cu câteva erori
neesențiale, a competențelor
10 demonstrarea profundă și remarcabilă, cu creativitate,
a competențelor

Fiecare criteriu de evaluare are propriul coeficient de pondere în

nota finală. Coeficienții de pondere în nota finală au valorile următoare:
= 0,3, = 0,5 și = 0,2.
Formula de calcul al notei finale pentru studiul de caz este
următoarea:
= + . (10.1)
Nota finală se rotunjește până la cifră întreagă în corespundere cu
regulile aritmeticii.
***
Important! Elaborarea și susținerea cu succes a studiului
analitic constituie una din condițiile de admitere la examen.

32
 Anexa 1
TEMATICA
orientativă a studiilor analitice
la unitatea de curs Monedă și credit

1. Dinamica agregatului monetar M0 în Republica Moldova în

perioada semestrului I al anului curent: tendințe, factori,
perspective.
2. Dinamica agregatului monetar M1 în Republica Moldova în
perioada trimestrului I al anului curent: tendințe, factori,
perspective.
3. Dinamica agregatului monetar M2 în Republica Moldova în
perioada trimestrului II al anului curent: tendințe, factori,
perspective.
4. Dinamica agregatului monetar M3 în Republica Moldova în
perioada primelor 9 luni ale anului curent: tendințe, factori,
perspective.
5. Evoluția structurii agregatului monetar M3 în Republica
Moldova în perioada trimestrului I al anului curent: tendințe,
factori, perspective.
6. Evoluția structurii agregatului monetar M2 în Republica
Moldova în perioada trimestrului II al anului curent: tendințe,
factori, perspective.
7. Evoluția structurii agregatului monetar M1 în Republica
Moldova în perioada trimestrului I al anului curent: tendințe,
factori, perspective
8. Evoluția cursului leului moldovenesc în raport cu leul
românesc în perioada semestrului I al anului curent: tendințe,
factori, perspective.
9. Dinamica creditelor bancare în MDL în primele 9 luni ale
anului curent: factori, parametri, tendințe.
10. Dinamica creditelor bancare noi atrase în MDL în perioada
semestrului I al anului curent: factori, parametri, tendințe.

33
11. Dinamica bazei monetare în Republica Moldova în perioada
trimestrului I al anului curent: tendințe, factori, perspective.
12. Evoluția structurii bazei monetare în Republica Moldova în
perioada trimestrului I al anului curent: tendințe, factori,
perspective.
13. Dinamica bazei monetare în sens larg în Republica Moldova
în perioada trimestrului II al anului curent: tendințe, factori,
perspective.
14. Dinamica depozitelor la vedere în MDL ale persoanelor fizice
în perioada semestrului I al anului curent: factori, parametri,
tendințe.
15. Dinamica depozitelor la termen în MDL ale persoanelor fizice
în perioada semestrului I al anului curent: factori, parametri,
tendințe.
16. Dinamica depozitelor la termen în valută ale persoanelor fizice
în perioada semestrului I al anului curent: factori, parametri,
tendințe.
17. Dinamica depozitelor la termen în valută ale persoanelor
juridice în perioada trimestrului I al anului curent: factori,
parametri, tendințe.
18. Dinamica depozitelor noi atrase în valută în primele 9 luni ale
anului curent: factori, parametri, tendințe.
19. Evoluția puterii de cumpărare a leului moldovenesc în
perioada semestrului I al anului curent: tendințe, factori,
perspective.
20. Stabilirea gradului de diminuare a puterii de cumpărare a
leului moldovenesc comparativ cu leul românesc în primele 9
luni ale anului curent.

34
 Anexa 2
MODEL
DE PERFECTARE A FOII DE TITLU
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI
FACULTATEA FINANŢE
CATEDRA BĂNCI ŞI ACTIVITATE BANCARĂ

(Times New Roman, 12pt, bold, interval 1.0, centrat)

Grigore VASILE
(Times New Roman, 18pt, bold, centrat)

EVOLUŢIA AGREGATELOR MONETARE ÎN

REPUBLICA MOLDOVA ÎN PERIOADA
SEMESTRULUI AL III-LEA AL ANULUI 2015:
TENDINŢE, FACTORI, PERSPECTIVE
(Times New Roman, 18pt, bold, interval 1.0, centrat)

STUDIU ANALITIC
(Times New Roman, 16pt, bold, centrat)
la unitatea de curs
„Monedă și credit”
(Times New Roman, 14pt, bold, centrat)

Autor:
student gr. FB 132,
învăţământ cu frecvenţă redusă
VASILE Grigore
____________________
(semnătura)
Conducător ştiinţific:
prof. univ., dr.
STRATULAT Oleg
____________________
(semnătura)
(Times New Roman, 14pt)

Chişinău - 2016
(Times New Roman, 14pt, bold, centrat)

35
 Anexa 3
MODEL
DE PERFECTARE A CUPRINSULUI
CUPRINS

Introducere………………………………….…...3
1. ESENȚA ȘI INDICATORII DE DINAMICA
A AGREGATELOR MONETARE.........................4
1.1. Esența agregatelor monetare……….………...4
1.2. Indicatorii de dinamică a agregatelor
monetare………………………………………5
2. ANALIZA EVOLUŢIEI ȘI PERSPECTIVELE
AGREGATELOR MONETARE ……………….....6
2.1. Calcularea indicatorilor de dinamică și
factorii de influență asupra agregatelor
monetare…………………………………........7
2.2. Tendințe actuale și perspectivele
evoluției agregatelor monetare în
perioadă scurtă ……………………….………8
Încheiere… …….…….……..…………………...9
Bibliografie….……………..……………….......10
Anexe……………………………………………11

Anexa 4

36
 MODEL
DE PERFECTARE A ANEXEI

Anexa 1

Alcătuitorii masei monetare

în Republica Moldova
la 31 decembrie 2011 – 2014 (mil. lei)

INDICA ANII
TORII 2011 2012 2013 2014
M0 (bani 10864,51 13 240,80 17 055,46 17 508,7
în
circulație)
Depozite 6521,06 7 366,47 9 569,32 9 004,5
la vedere
în MDL
Depozite 10879,3 14 307,22 17 997,36 16 706,8
la termen
în MDL
Instrumen 0,52 0,12 0 0
tele pieței
monetare
Depozite 12711,73 14 598,63 17 514,35 22 753,1
în valută
Sursa: Sinteza monetară a BNM [online]. [citat 29 decembrie 2015].
Disponibil: http://bnm.md/bdi/pages/reports/dpm

37