Cornelia Maria F\rlke s-a ndscut in 19b8, in Germania, qi este

o cunoscutd scriitoare de literaturd pentru copii. intreaga sa Comqrna FuNxn

carierd. s-a invArtit injurul lumii acestora din urmd.: a fdcut mai
intAi studii pedagogice ia Universitatea din Hamburg, a lucrat
apoi cu copii din medii defavorizate si ca ilustrator de carte,
moment in care gi-a dat seama cd ar prefera s6 scrie ea insdqi
povegti. Prima carte a scris-o la 35 de ani gi pAnd acum a strAns
cAteva zeci, traduse in peste 30 de limbi. Din 2005, locuiegte cu
familia in Los Angeles.
Moarte d,e cerneald este cea de-a tr eia pelte aty',log1ei Lumea
Moarte de cerneald
de cerneald,, celmai de succes roman al autoarei, care-a cAptigat
multe premij in lara ei natald qi in streindtah, fiind publicat in cu ilustratiile
t autoarei
milioane de exemplare. Prima parte a fost ecranizati cu succes
in 2009.
Traducere fin germand
de Iulian Bocai

.'./.
.'./

ARTHUR
 CUPRINS

Cuvinte tari, cuvinte ugoare ............. ........... 150

T+
Primele doud cdrli din trilogia
Lumea de cerneald
 Doar un cdine ;i o foaie de h6rtie

Ascultd, pasul noplii moare

ln ticerea lungd;
lampa mea de scris !6rdie
leneq ca un greier.

Auriu lucesc Yitrine

cu cotoaae de cd4i:
stdlpi pentru podurile noastre
spre lumea basmelor.
Rainer Maria Rilke, Ofozde
petutru lnxi, Virgiliene III

umina lunii cddea pe halatul lui Elino4 pe cimasa ei

de noapte, pe picioarele goale qi pe ceinele care se
agezase la picioarele ei. Cdinele lui Orpheus. O privea cu
ochii lui mereu trigti, de parcd s-ar fi intrebat de ce, cdnd
sunt atetea mirosuri interesante pe lume, stitea ea la mie-
zul noptii in biblioteci, inconjuratd de cdrtile mute, cu
ochii pironili in paginile lor.
- D4 de ce? a intrebat Elinor fir tdcere. Fiindci nu pot
sd dorm, prostovane.
Cu toate astea, l-a mdngAiat pe cap.
,,Pdnn aici !i-a fost, Elinor!" s-a gendit ea, ridicdndu-se
obositi de pe fotoliu. ,,i!i petreci nopfile vorbind cu un
cAine. Nici m5.car nu supo4i cainii, cu atdt mai pulin pe
dsta, care cu fiecare respiralie lli amintegte de stdpAnul
lui odios."
Da, pdstrase c6inele in ciuda amintirilor neplicute pe
care i le trezea; pdstrase gi fotoliul, degi colofana stEtuse
in el pe vremuri. Mortola,.. De cAte ori nu i se p6rea cd-i
aude vocea cdnd intra in bibliote@tdcut5., de cAte ori nu-i
 Connor.re FuNxr
vedea pe Mortimer qi pe Resa stdnd intre rafturi, sau pe
Meggie stAnd la fereastri, cu o carte in poald, cu privirea
ascunsd in spatele pdrului blond gi drept... Amintiri. Asta
era tot ce-i mai rdmdsese. Cu nimic mai tangibile decAt
imaginile invocate de cdrli. Dar ce-i mai rimdnea dupd
ce avea se piardd pdnd qi amintirile? Atunci avea si fie cu
adev5rat singurd - cu tdcerea gi golul din inimd. $i cu un
cAine urAt.
Picioarele ei i se pdreau tare bitrAne in lumina palidd
a lunii. ,,Lumina lunii!" s-a gandit, migcAndu-gi degetele
de la picioare. CAte povegti existau oare in care lumina
asta avea puteri magice? Numai minciuni. Capul ii era
doldora de minciuni tipdrite. Nici mdcar la lumina lunii
nu se mai putea uita firi ca privirea sd-i fie impAcliti de
litere. Dacd ar fi putut sd-gi gteargd toate cuvintele din
creier qi inimd ca si mai vadi lumea mdcar o singurd datd
cu propriii ochi!
,,Cerule, Elinor", s-a gdndit ea, ,,iar egti intr-o dispozilie
fantastic6!" $i, spunAndu-gi asta, a bdtut cu degetele in
vitrina in care Orpheus mai ldsase ceva in urmd, in afari
de cAinele urdt. ,,Te scalzi in mila asta de sine aqa cum se
scaldi cAinele ista prostovan in toate bdltoacele."
Foaia de hdrtie din spatele sticlei protectoare nu ili atrS-
gea atentia prin nimic: era doar o hartie obiqnuitd dic-
tando, cu un scris mare, in cerneald de un albastru-pal.
Nu se putea compara cu cdrlile din celelalte rafturi - chiar
dacd puteai sd vezi cu fiecare literd ce perere bund avea
Orpheus despre sine. ,,Sper cd elfele de foc i-au qters ran-
jetul ila satisficut de pe mutrd", s-a gdndit Elinor deschi-
z6.nd vitrina. ,,Sper cd inziualii l-au tras in leapi sau, qi
mai bine, cd zace mort de foame in Pddurea-fdrd-drum. "
Nu era prima oard cAnd igi inchipuia sorli nefericite pen-
tru Orpheus in Lumea de Cerneald. Inima ei insinguratd
se bucura de aceste imagini ca de puline alte lucruri.
10
Moarte de cerneald
HArtia se ingilbenise deja. Hdrtie ieftind. Asta mai lip-
sea. $i nu puteai sd vezi in cuvintele de pe foaie ce fuse-
ser6 scrise in altd lume, direct sub ochii lui Elinor. LAngd
foaie se aflau trei fotografri - una cu Meggie qi doud cu
Resa, una de cAnd era micd qi una ficutd cu cAteva luni
in urm5, unde apdrea al5turi de Mortimer. Cum rAdeau
am6ndoi. Erau atAt de fericifi. Nu trecea noapte in care
Elinor si nu se uite la fotografiile alea. Trecuse timpul gi
lacrimile nu-i mai curgeau pe obraji, dar erau incd acolo,
in inima ei. Lacrimi sirate. Inima li era plind de ele. Un
sentiment oribil.
ii pierduse.
Meggie.
Resa.
Mortimer.
Trecuserd trei luni de cAnd dispdruseri. in cazul lui
Meggie, trecuse mai mult cu cdteva zile...
CAinele s-a intins qi a venit somnoros inspre ea. $i-a
bdgat nasul in buzunarul cdmd;ii de noapte, in speranta
ci o sd gdseasci acolo un biscuit pentru cAini.
Da, da, bine, i-a zis ea, b6gdndu-i un biscuit puturos
-
sub bot. Unde se ascunde stdpAnul tdu, ei?
I-a pus qi bucata de h6rtie sub nas, iar c6.inele prosto-
van a tot adulmecat-o, de parcd l-ar fi mirosit intr-adevir
pe Oryheus in spatele literelor.
Elinor se holba la cuvinte qi pe unele le-a rostit:
strizile din Ombra...
-De Pe
cAte ori nu stdtuse in ultimele nopfi chiar acolo, in-
conjuratd de cirli care, de cdnd rd.mdsese iar5gi singur6,
nu mai insemnau nimic pentru ea. Ticeau de parc6 ar fi
gtiut ci le-ar fr dat oricdnd la schimb pe cei trei oameni pe
care-i pierduse. ii pierduse intr-o carte.
O si invd!, la naiba!
-Avea o voce sfrddtoare, ca de copil.
11
 ConNer,ra Furclo Moarte de cerneali

O sd invd! s-o citesc in aga fel incAt sd md inghiti gi Mortimer? Sunt fericiti, Darius? Mai sunt in via!6? O si-i
-
pe mine, da, asta o sd fac, revdd weodati?
CAinele o privea de parci ar ft crezrtt fiecare cuvdnt, Darius a privit de-a lungul rafturilor, de parcd rdspun-
dar Elinor nu credea nimic din ce spunea. Nu. Nu era sul la toate acele intrebdri s-ar fi gdsit in vr.euna din cir-
Limbd-wdjit6. Chiar dacd ar fi incercat zeci de ani - cuvin- file acelea. Dar apoi a t6cut qi el, ca toate paginile tipdrite
tele nu risunau c6nd vorbea ea. Nu cAntau. Nu cum o fd- din jur.
ceau pentru Meggie gi Mortimer - sau pentru blestematul - O sd-!i fac nigte lapte cu miere, a spus in cele din urmd
gi a dispdrut in bucdtdrie.
de Orpheus. Degi ea le iubise enorm de mult toatd viala.
Foaia ii tremura in mAini cAnd a inceput sd pl6nge. $i Iar Elinor a rdmas iar singurd cu c5r{ile, cu lumina lunii
iat5Je apirAnd din nou, lacrimile din inima ei, degi atAta qi cu cdinele urAt al lui Orpheus.
weme le linuse in frAu. ii umpluseri pur gi simplu inima.
Elinor plAngea atAt de tare cd, de teamd, cAinele s-a ghe-
muit la pdmdnt. CAt de absurd, s5-ti curgi api din ochi
cAnd te doare inima. In cirli, eroinele tragice erau de obicei
teribil de frumoase. Nu se vorbea nicdieri de ochi umezi gi
nasuri ro,sii. ,,Mie mereu mi se inrogegte nasul de la pldns",
se gdndi Elinor. ,,Poate ci Ssta e motivul pentru care nu
pot si intru in cdrfi. "

-S-aElinor?
intors qi gi-a gters in grabi lacrimile de pe fa{d.
Darius stitea in ug6, intr-un halat mult prea mare, pe
care ea i-l ftcuse cadou la ultima lui zi de nagtere.
e? l-a intrebat.
-Pe Ce
unde pusese batista aia? Fonfdind, qi-a scos-o din
mAneci qi gi-a suflat nasul.
- Trei luni, au trecut trei luni, Darius! Oare Ssta
nu
e un motiv sd pl6ng? Da. Nu te mai uita la mine cu ochii
tii milogi de bufnifd. N-are importanli cAte cirli ne cum-
pdrim, a spus fdcAnd un gest larg spre rafturi. N-are
importanld cdte cumpdrim, schimbEm sau furdm... ni-
ciuna dintre ele nu-mi spune ceea ce weau sd a{lu! Mii de
pagini, qi in niciuna nu apare vreun cuvAnt despre cei de
care weau s-aud. De ce m-ar interesa toti ceila$i? Eu weau
sd qtiu doar poveqtile lor. Ce face Meggie? Ce fac Resa gi

L2
f
Doar un sat
Vantul era un toreut de-ntuneric printre copacii vijelioqi,
Luna, o goeletd fantomd ar-uncatd pe ape noroase,
Drumul, o panglici de lune prin pustia purpurie,
$i tAlhar-ul venea c6lare,
ualare,
Tilharul venea cilare la uga hanului vechi.
AlftedNoyce, T6.lharul
ffil Anele incepusere deia sa danseze printre copaci, roiuri
&lde trupuri mici qi aJbastre. Zborul lor capl,a lumina
stelelor gi Mo il vedea pe Prinlu1 Negru privind cu ingri-
jorare cerul. Era la fel de intunecat ca dealurile din jur,
dar zdnele nu se ingeiau niciodati. Numai dimineala care
se apropia putea sd Ie scoatd in noaptea aceea rece afari
din cuiburi, iar satul, a cirui recolti voiau tAlharii sd o
salveze, se a{la de data asta periculos de aproape de Om-
bra. De indatd ce rdsdrea soarele, trebuiau sd plece.
CAteva colibe sirdcicioase, citeva cAmpuri pustii qi pie-
troase gi un zid care abia dacd ar fi putut line departe un
copil, darimite un soldat - asta era tot. Un sat ca multe
altele. Cu weo treizeci de femei, firi birbali, qi cAteva zeci
de copii fhrd tat5. in satul vecin, sotdalii noului guvernator
ridicaserd toatd recoita acum doud zile. Acolo ajunseseri
prea tarziu. Dar aici se mai putea salva cate ceva. Sdpau
de ore intregi, aritAnduJe femeilor cum pot {i ascunse sub
pdmAnt animalele gi proviziile...
Bdrbatul-puternic aducea repede ultimul sac de cartofi.
Fala lui duri era roEie de Ia efort. I se inrosea 9i cAnd se
imbita sau se incdiera. Au cobordt impreund sacul in as-
cunzitoarea pe care o sepasere chiar in spatele cAmpurilor.
74
Moafte de cerneald.
Pe dealurile dinjur, broaqtele ordcdiau atAt de tare, de parcd
ar fi lrut sd cheme ziua afar5; Mo atras impletitura de nu-
iele gi crengi peste groapi, ascunzAnd addpostul de ochii
soldalilor qi perceptorilor. Printre colibe, tdlharii pusi de
pazd erau tot mai nelinigtifi. $i ei vdzuseri zAnele. Da, era
timpul sd se retragd in pdduri, unde gdseau de fiecare datd
vreo ascunzS.toare, deqi guvernatorul trimitea tot mai des
patrule printre dealuri. Pirpiriul - aga l-au numit vdduvele
din Ombra. Un nume potrivit pentm cumnatul pipernicit
al lui Cap-de-viperd. Insd foamea lui pentru pulinele lu-
cruri ale supuEiior era de nestdvilit.
Mo gi-a trecut mAna peste ochi. Cerule, cAt de obosit
ora. De-abia dacS mai apucase si pund geand pe geand in
ultimele zile. Erau prea multe sate in care soldalii ar fi
putut incd sd vini.
-Asta i-o istovit.
Pari
spusese cu o zi in urmd chiar Resa, cAnd se tre-
zise lAngi eI, fdri sd qtie ci se pusese lAngd ea abia cAnd
se luminase de ziud. Si-i povestise cd visase urAt gi c5 std-
tuse treaz ca si lucreze ore intregi la cartea in care adu-
nase desenele ei cu zAne si oameni de sticI5. $i acum spera
ca Meggie gi Resa si doarmi c6.nd avea sd se intoarcd in
curtea singuratici in care ii adusese Prinlul Negru, cam
Ia o ord de mers la est de Ombra qi departe de teritoriul
in care Cap-de-viperd incd domnea, fdcut nemuritor de o
carte pe care Mo o legase cu propriile mAini.
,,In curAnd n-o sd-l mai apere nimic", s-a gAndit Mo. Dar
de cAte ori nu spusese asta deja? Si Cap-de-vipere tot ne-
muritor era.
O feti,td s-a apropiat de el ezitAnd. CAli ani sd fi avut?
$ase? $apte? Meggie nu mai era de multi weme aqa micd.
Stdnjeniti, s-a oprit la cdliva pagi depdrtare.
$napanu a ieqit din intuneric inspre copilS.
-
Da, privegte-ll i-a spus el miculei. Chiar el e. Gaild.
Mdndnci copii ca tine la cini!
15
I
,
ConNsI-IA FUNI<I
$napanului ii pldceau astfel de glume. Mo a inghilit cu-
vintele care-i stdteau pe limbd. Fata era blondd ca Meggie.
Si nu crezi nimic din ce-!i spune! i-a goptit. De ce nu
-
dormi ca toli ceilalfi?
Copila l-a privit. Dupi care i-a ridicat mAneca pAnd a
putut sd-i vadi cicatricea. Cicatricea despre care vorbeau
atAtea cAntece...
L-a privit cu ochi mari, cu un amestec de fricd Ei ulu-
ire pe care-l vdzuse in ochii multora. Gai{d. Copila a fugit
inapoi la maicd-sa Ei Mo si-a indreptat spatele. De fiecare
datd cAnd il durea pieptul acolo unde-l rinise Mortoia, i
se pdrea cd qi tAlhar-ul intrase pe-acolo in el - tAlharul ci-
ruia Fenoglio ii ddduse fala gi vocea sa. Sau poate ce fu-
sese mereu parte din el gi doar dormise pAni c6nd lumea
lui Fenoglio il scosese iar la ivealS?
CAteodatd, c6nd duceau in vreun sat infometat carne
sau un sac de cereale, pe care le furaserd de ia Pirpiriu,
femeile veneau la ei qii pupau mAna.
Mergeli la Prinlul Negru pi mulumifii lui, le spunea
-
el, deqi Prinlui nu f6cea decAt sd rAdd.
Dacd-fi faci rost de un urs, atunci o sd te lase in pace,
-
zicea el.
intr-o colibi a inceput si plAngi un copil. Noaptea in-
cepuse si se coloreze in rogu gi lui Mo i s-a pirut cd aude
tropot de copite. Cdldreli - cel putjn zece, poate mai mu$i.
Urechile inva!5 muit mai repede sd priceapi zgomote decdt
invali ochii sd recunoasci litere. ZAnele s-au imprds,tiat. Fe-
meile au lipat qi au alergat in colibe, unde dormeau copiii.
MAna iui Mo a scos sabia Ihrd si se gAndeascd. De parcd ar
fi {bcut asta toati viala. Era sabia pe care o luase din Ceta-
tea Noplii, sabia care-i aparlinuse lui Vulpoi-rogu.
Zorii zllei.
Nu se spunea despre ei ci vin mereu in zorii zilei fiindci
le place roqeala cerului la rdsdrit? Spera sd vind beli de la
una dintre petrecerile nesfArqite ale gefului lor.
16
Moarte de cerneald.
Prinlul le-a {Ecut semn tAlharilor spre zidul care incon-
iura satul qi care nu era decAt o ridicdturi din cdteva rAn-
duri de pietre plate. Nici colibele n-aveau sd-i ocroteascd.
Ursul forndia gi mormdia gi chiar atunci s-au ivit din in-
tuneric mai bine de zece cildrefi, avAnd pe piept noile in-
semne ale cetdlii Ombra: un vasilisc pe fundal roEu. Era
clar ci nu se aqteptaserd sd dea peste nigte bdrbafi. Femei
carejelesc, copii care !ipi, da, dar nu bdrbali. $i mai ales
nu bdrbali inarmali. Mirafi, au tras de frAiele cailor.
Da, erau be!i. Era bine: asta o sd-i incetineasci.
N-au ezitat multd vreme. $i-au dat seama imediat cd
crau mai bine inarmali decAt tilharii zdrenldrogi. $i mai
aveau qi cai.
Proqtii. Aveau si moari inainte sd-qi dea seama cd alt-
ceva conta aici.
Mo. Trebuie s6-i omo-
- Pe to!i! a strigat $napanul spre
rAm pe to!i, Gaild! Sper cd inima aia moale a ta inlelege
lucrul dsta! Dacd weunul dintre ei se intoarce in Ombra,
mAine satul Ssta e in fliciri.
Mo n-a fdcut decAt si dea din cap. De parcd n-ar fi qtiut
atAta lucru.
Caii au nechezat innebunili cdnd cdldrelii s-au nd-
pustit asupra tAlharilor, gi Mo a simlit din nou in vene
singeie-rece pe care il simlise pe Muntele Viperei cAnd il
omorAse pe Basta. Rece precum bmma care se agternuse pe
iarba de la picioarele lui. Singura teami care-1 cuprinsese
acum era teama de el insupi. Dupi care au urmat fipetele.
Gemetele. SAngele. Bdtdile propriei inimi, zgomotoase gi
mult prea repezi. Lovea in stAnga qi-n dreapta, trecea tdi,sul
sabiei prin carnea altora, simlea umezeala sdngelui lor pe
haine gi le vedea felele pline de urd (sau poate de frici?).
Din fericire, nu se vedea prea mult de sub coifuri. Erau atAt
de tineri! MAini tdiate, oameni tdiali. ,,Ai grijd, in spate!
Omoari. Repede! Si nu scape niciunul."
Gaild.
77
 Conxnln Fuxxn
Unul dintre solda{i a rostit numele Ssta inainte sd-l
strdpungd cu sabia. Poate cd se gandise cAnd ;i-a dat u}-
tima suflare ia argintul care i se promisese in Ombra dacd
ar fi adus cadavrul lui Gai{d, mai mult argint decAt ar fi
putut strAnge vreodatd intr-o viald de soldat. Mo a scos
sabia din pieptul lui. Veniserd fdri, zale. La ce ar fi avut
nevoie de zale impotriva femeiior qi a copiilor? CAt de rece
ajungeai omorAndu-i pe allii, atAt de rece, degi pielea ili
ardea gi sAngele ili clocotea in vene.
Da, i-au omorAt pe to!i. Se ldsase tdcerea in colibe cAnd
au impins cadavrele jos in vale. Doi de-ai lor muriseri Ei
acum aveau si.-gi odihneasci oasele laolaltd cu duEmanii.
Nu aveau timp sa-i ingroape.
Prin{ul Negru avea o tiieturd urAt5 la umdr. Mo i-a ban-
dajat-o cAt a putut de bine, in timp ce ursul stdtea lAngd
ei. Fetila care-i ridicase mAneca a iegit iardEi din colibi. De
departe ardta intr-adevir ca Meggie. Spera ca Meggie qi
Resa si doarmi cAnd avea sd se intoarce. Cum ar fi putut
si le explice ce era cu tot singele ila? Atit de mult sAnge.
,,La un moment dat noplile o si umbreasci zilele, Mor-
timer", s-a gAndit el. Nopti insAngerate, zile liniqtite - zile
in care Meggie ii ardta toate lucrurile despre care doar ii
povestise in turnul CetSlii Nopfii; nimfe cu pielea solzoasi
in iazuri acoperite de flori, urmele unor uriaqi dispiruli
demult, flori care sopteau cdnd le atingeai, copaci care
cregteau pAnd la cer, piticule de mugchi care se ivesc prin-
tre riddciniie lor de parcd n-au ficut decAt sd iasi din
trunchi... Zile linigtite. Nopti insAngerate.
Au luat caii cu ei gi au ascuns urmele luptei c6t de bine
au putut. In cuvintele de mullumire pe care le-au rostit
femeile la sfArqit se ascundea s,i groaza. V5zuseri cu ochii
lor ci oamenii aceqtia care le ajutau se pricepeau la fel de
bine la ucis ca duqmanii lor.
$napanu s-a intors in tabdrd cu toli caii pi cu majori-
tatea oamenilor. Schimbau tabira aproape in fiecare zi.
18
Moarte de cerneald
Acum gi-o agezaserd intr-o rApi intunecatd care nici in
limpul zilei nu prirnea lumind. Aveau si trimitd dupi Ro-
xane, ca sd aibn grijd de rdnifi, in timp ce Mo se indrepta
spre locul unde dormeau Meggie qi Resa, intr-o curte pa-
rdsiti pe care le-o gdsise Prinlul; Resa nu voia sd doarmi
in tabira tAlharilor gi chiar qi Meggie tAnjea dupd o casi
;rdevdratd dupi toate sdpt6mAnile petrecute pe drumuri.
Prinlul Negru il insolea pe Mo, ca intotdeauna.
Firegte, Gaild nu cdlitoregte niciodatd fEri alai! mor-
-
rndise $napanu inainte si se desparti.
Mo aproape c5-gi oprise calul in loc cAnd l-a auzit. Inima
ii bdtea incd prea tare dupd bitdlie, dar Prinlu1 l-a tras
inapoi.
Au luat-o pe jos. Drumul era mai greu pentru picioa-
rele lor obosite, dar urmele cailor ar fi fost mai ugor de
gasit. Iar curtea trebuia sd rimAnd in siguran{i, fiindcd
krt ce iubea Mo mai mult pe lume era acolo. Casa qi graj-
tlurile pe jumdtate dirAmate apireau de fiecare datd pe
neasteptate dintre copaci, de parcd le-ar fi ritbcit cineva
pe-acolo. CAmpurile care hrdniserd odatS locuitorii curtii
nu se mai vedeau deloc. Iar cdrarea care pe l'remuri ducea
in satul aliturat dispdruse gi ea demult. Pddurea inghilise
l,otul. Lumea n-o mai numea Pddurea-lbrd-Dmm in pdrlile
astea, cum fdceau cei de la sud de Ombra. Avea atdtea
nume cAte sate erau in ea. Pidurea ZAnelor, Pidurea intu-
necatd, Pi.durea Piticufelor. in locul in care-qi avea Gaifd
cuibul i se spusese Pddurea Ciocdrliei, dacd era sd te iei
dupd Birbatul-puternic.
- Pidurea CiocArliei? Prostii. Birbatul-puternic dd
tuturor lucrurilor nume de pisdri. PAni gi zAnele au nume
de pdsdri pentru el, deqi ele nu suportd peserile, i-a spus
Meggie. Baptista spune c5" se numegte Pddurea Luminilor,
i se potriveqte mult mai bine, fiindcd unde ai mai vdzut tu
intr-o pddure atAt de mulli licurici qi elfe de foc? $i toli fau-
rii care stau noaptea in coroanele copacilor...
19