Sunteți pe pagina 1din 148

1

BURSA MONETAR FINANCIAR I DE MRFURI SIBIU







CURS DE ATESTARE A BROKERILOR
PE PIAA REGLEMENTAT
DE INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE













2006







2


Introducere


Acest suport de curs adreseaz n primul rnd persoanelor care intenioneaz s
obin atestatul de broker pe piaa de instrumente derivate administrat de BMFM SIBIU, ns
tematica abordat pe parcursul acestui material este deosebit de util i investitorilor
individuali pe piaa BMFMS.

Lucrarea de fa abordeaz tranzaciile cu contracte futures i options att din punct
de vedere al mecanismului de tranzacionare al acestor instrumente (care este unul cu totul
deosebit de cel specific pieelor clasice de valori mobiliare) ct i din perspectiva relaiilor
broker burs i broker client. De asemenea, vor fi prezentate principalele reglementri
legale care guverneaz activitatea de tranzacionare pe piaa BMFM SIBIU.

Avnd n vedere faptul c instrumentele derivate sunt nc insuficient cunoscute pe
piaa romneasc de capital, pe lng prezentarea pricnipalelor caracteristici ale acestora,
am inclus n acest curs i cteva strategii de utilizare a lor, strategii adaptate n funcie de
obiectivul investitorului i de profilul investiional al acestuia.

Aplicaiile practice pe marginea mecanismului de tranzacionare i decontare a
instrumentelor derivate constituie principala component a acestui suport de curs precum i a
grilei de examinare aferente.

Considerm c o bun cunoatere a pieei BMFMS i mai ales contientizarea
avantajelor i riscurilor pe carele implic tranzacionarea pe aceast pia va conduce la
mbuntirea strategiilor investiionale i mai ales la diversificarea unghiurilor de abordare a
pieei de capital n general.

De la nfiinarea pieei derivate de la Sibiu, instituia noastr s-a preocupat permanent
s dezvolte bune relaii cu brokerii activi pe aceast pia prin prisma faptului c acetia sunt
de fapt elementul de legtur ntre burs i investitori, i de aceea suntem n continuare
deschii oricror propuneri sau sugestii care ar putea conduce la nbuntirea acestor relaii,
la o mai bun comunicare cu investitorii i n final, la scopul nostru principal - dezvoltarea
pieei n sine.

n sperana c acest curs va contribui la perfecionarea dumneavoastr ca specialiti
ai pieei de capital i c absolvirea lui cu succes v va deschide noi perspective n activitatea
profesional, v dorim succes !






Colectivul de lectori BMFM SIBIU















3


Cuprins

1. SCURT ISTORIE A PIEELOR DERIVATE. ...................................................................... 4
2. BMFM SIBIU - PREZENTARE GENERAL I ORGANIZARE. ........................................... 9
3. CADRUL LEGAL AL PIEEI DE INSTRUMENTE DERIVATE........................................... 15
LEGEA 297 / 2004 Privind Piaa de capital cu modificrile i completrile ulterioare. ....... 15
Regulamentul nr. 15 / 2005 privind serviciile de investiii financiare................................... 17
Regulamentul nr. 1/2006 privind emitenii i operaiunile cu valori mobiliare ..................... 19
Regulamentul nr.3 Privind organizarea i funcionarea pieei reglementate de instrumente
financiare derivate administrat de SC BMFM SA SIBIU................................................... 20
Regulamentul Nr. 4 Privind tranzactionarea pe piata reglementata de instrumente
financiare derivate organizata de S.C. BMFM S.A. SIBIU.................................................. 28
4. CONTRACTUL FUTURES.................................................................................................. 59
5. STRATEGII DE TRANZACTIONARE PE PIATA FUTURES............................................. 79
Acoperirea riscurilor din piaa suport................................................................................... 79
Arbitraj ................................................................................................................................. 91
6. AVANTAJELE TRANZACIONRII INSTRUMENTELOR DERIVATE.............................. 96
7. RISCURI ALE TRANZACIILOR CU INSTRUMENTE DERIVATE.................................... 99
8. CONTRACTE CU OPIUNI .............................................................................................. 107
Scurta istorie a tranzactiilor cu optiuni .............................................................................. 107
Vocabularul optiunilor........................................................................................................ 108
Specificatiile contractului cu optiuni .................................................................................. 110
Tipuri de contracte cu optiuni ............................................................................................ 115
Principalii factori care afecteaza valoarea timp a unei optiuni .......................................... 118
Strategii de tranzactionare cu optiuni ................................................................................ 122
9. ANALIZA FUNDAMENTAL............................................................................................. 136
Analiza fundamental........................................................................................................ 136
Analiza tehnic.................................................................................................................. 136



4

1. SCURT ISTORIE A PIEELOR DERIVATE.




O definitie simpla a termenului piata extrasa dintr-un dictionar explicativ spune ca
aceasta este loc special amenajat, de obicei ntr-o localitate de tip orenesc, unde se
vnd i se cumpr diferite produse agricole i industriale (sursa:
http://dexonline.ro/search.php?cuv=piata&source=).

Doua expresii trebuie retinute din aceasta definitie: loc special amenajat si se
vand si se cumpara produse.

Intr-o prima forma de organizare, acest loc special amenajat reprezenta o zon la
marginea unei localitati unde vanzatorii si cumparatorii se intalneau regulat pentru a face
comert cu produse agricole si animale. Taxa perceputa de proprietarul locatiei reprezinta
prima forma de comision de tranzactionare.

Urmatoarea faz n organizarea pietei a constituit-o specializarea in tranzactionarea
fizica a anumitor marfuri. Au aparut astfel piete in care se tranzactionau doar cereale,
animale, metale, pietre pretioase, flori, etc. schimbul marfa contra bani facandu-se pe loc.

Standardizarea marfurilor destinate schimbului comercial a condus la cresterea
volumului de tranzactii, aparitia unor titluri pe marfuri si a unei noi categorii de participanti:
speculatorii intermediari care nu sunt interesati in mod direct de marfa ci doar de
specularea pretului ei.

In aceasta etap consemnm nfiinarea primelor burse ca institutii unde se
negociaz hrtii de valoare i valute strine sau unde se desfoar tranzacii de
mrfuri (sursa: http://dexonline.ro/search.php?cuv=bursa&source=). Practic bursele au
preluat rolul pietelor devenind institutiile care stabilesc regulile de tranzactionare a marfurilor
punand totodata la dispozitie comerciantilor o locatie destinata negocierii preturilor si
consemnarii tranzactiilor. In cadrul lor vanzatorii si cumparatorii negociau de multe ori doar
cantitatea si pretul, marfa fiind livrata ulterior pe baza unor documete care atestau existenta
acesteia intr-un loc special amenajat.

Revolutia industriala din sec XIX si dezvoltarea comunicatiilor a determinat o explozie
a acestor tranzactii adaugand noi dimensiuni termenului de bursa. Nevoia de finantare a
companiilor si-a gasit solutia tot pe aceste piete, bursele dandu-le acestora posibilitatea de
atragere de capital prin oferirea de actiuni spre vanzare publicului. De asemenea, statul insusi
ajuns sa se finanteze de pe aceasta piata prin emiterea catre public a unor titluri de valoare
(titluri de trezorerie, obligatiuni municipale, etc).

Expansiunea sectorului bursier a culminat la sfarsitul secolului XIX cu aparitia
pietelor futures moderne. Pe aceste piee se tranzactioneaz instrumente derivate, n
special contracte futures si optiuni. Motivul principal al aparitiei acestor produse a fost nevoia
producatorilor si comerciantilor de a-si acoperi riscurile de fluctuatie a pretului marfurilor de-a
lungul timpului.
Este mai puin important s cunoatem cine a inventat contractele futures, mult mai
util este n schimb s tim motivul care a condus la apariia i dezvoltarea lor: nevoia de
acoperire a riscului de pret.

Cu mai bine de150 de ani n urm, cnd revolutia industrial era nca ntr-o faz
incipient, iar agricultura deinea o pondere important n economia Statelor Unite ale
Americii, insuficienta spatiilor de depozitare, reteaua de drumuri slab dezvoltata si cultivarea
dezorganizata determinau fluctuatii majore al pretului cerealelor de la un anotimp la altul.
Urmand regula simpla a relatiei dintre cerere si ofert, toamna, cand toti ferimerii adunau
recoltele si se grabeau cu ele spre Chicago - cunoscut ca important centru comercial in
speranta valorificarii lor la un pret cat mai ridicat, cantitatea foarte mare de cereale determina
scaderea drastica a pretului porumbului si graului astfel ca, dupa ce depozitele existente in
marele oras se umpleau, surplusul de cereale era pur si simplu abandonat pe marginea
drumului. Primavara, cand stocurile adunate in toamna se epuizau, era randul cererii s
5
dicteze trendul pretului la cereale, acestea devenind foarte scumpe. In acest fel, fermierii i
procesatorii se confruntau pe rand cu riscul de fluctuatie al pretului ntr-o directie nefavorabil.
ncercand s elimine riscul unor asemenea miscari, acestia au ajuns sa incheie
ntelegeri intre ei in privinta cantitatilor, a pretului si a datei de livrare a cerealelor de-a lungul
anului. Stabilind din timp cantitatea, pretul si data livrarii, fermierul era dublu asigurat: in
primul rand asupra sigurantei vanzarii recoltei nc dinainte s semene primul bob, iar n al
doilea rand asupra pretului de vanzare, fapt care ii permitea sa-si controleze mai eficient
nivelul cheltuielilor de productie. Un stejar secular de la periferia orasului Chicago a fost
primul loc de intalnire al celor interesati n astfel de tranzactii, ntelegerile parafate ntre
fermieri si comerciantii de cereale genernd primele operaiuni de acoperire a riscului n
adevaratul sens al cuvantului.

In decurs de civa ani, aceste tranzactii au capatat amploare astfel incat locul de
negociere s-a mutat ntr-o locatie special amenajat numit burs, iar termenii tranzactiilor au
devenit tot mai standardizati, astfel incat, in anul 1848 s-a inaugurat Chicago Board of Trade
prima bursa de instrumente derivate din lume, primele contracte futures tranzactionate
in ringurile ei avand ca obiect porumbul.

De atunci i pn n prezent contractele futures au cunoscut o dezvoltare fulminant,
n special in ultimii cnd aparitia derivatelor financiare pur si simplu au revolutionat industria
bursiera pe plan mondial. Cereale, metale, pietre pretioase, cursuri valutare, rate de doband,
indici bursieri, toate sunt tranzacionate pe pietele futures prin simple apsri de taste de
computer, atrgnd deopotriva persoane sau companii interesate in controlarea riscului de
pret sau jucatori dornici sa realizeze profituri rapide in urma speculatiilor bursiere.

Un aspect cel putin surprinzator caracterizeaz aceasta piat futures si anume faptul
ca atrage doua categorii total opuse de investitori: unii cu o aversiune puternica fata de risc si
care nu tranzactioneaza derivate decat in scopul eliminarii riscului de pret, iar ceilalti cu o
afinitate totala fata de acesta si care si-l asuma in idea realizarii profiturilor uriase asociate
acestor instrumente. n capitolele urmtoare vom aborda strategiile specifice fiecrei categorii
de investitori.

n prezent, valoarea tranzactiilor financiare pe pietele organizate la nivel international
este impresionant, situndu-se undeva aproape de 2 trilioane de dolari / zi (aproximativ 1,9
trilioane pe piata valutara internationala, 50 miliarde pe piata de capital si 30 miliarde pe
pietele derivate sursa: www.xpresstrade.com)

Prima burs de mrfuri a fost nfiinta la Anvers in 1531, n cadrul ei ncheindu-se
tranzacii cu mrfuri coloniale.

n Amsterdam, la nceputul secolului al XVII-lea, mrfurile se puteau tranzactiona ntr-
un sistem apropiat de cel practicat astazi pe pietele derivate. Cumparatorul si vanzatorul
conveneau asupra unui pret, a unei cantitati si a unui termen de livrare pentru marfa
tranzactionata.

De asemenea, n Japonia i China, nc din secolul XVII sunt consemnate tranzacii
sub forma instrumentelor derivate avnd la baz orezul, iar la Bursa de la Londra ncepe
tranzacionarea primelor contracte forward pe mrfuri.

Burse au mai fost infiintate la Londra (1554), Bassel (1699), Paris (1724), Viena
(1761), New York (1792), Bruxelles (1801), Milano (1833), Roma (1827), Madrid (1831),
Geneva (1850), Tokyo (1855).











6
Istoria moderna a pietei futures incepe in 1848 in SUA, odata cu infiintarea la
Chicago a unei piete futures (sau la termen) administrata de Chicago Board of Trade
(CBOT). Primele contracte futures au avut ca obiect produsele agricole urmate mai tarziu de
metale si in final de instrumente financiare (obligatiuni, rate ale dobanzii si indici bursieri), iar
in 1982 au fost lansate optiunile pe contracte futures.




Cladirea Chicago Board of Trade Chicago Board of Trade sala de tranzacii

Chicago Mercantile Exchange (CME) este bursa care administreaza cea mai mare
piata de instrumente derivate din SUA. Infiintata in 1898 si specializat la inceput tot n
tranzactii futures pe produse agricole, CME s-a dezvoltat de-a lungul secolului XX ajungand
la un volum de 325 milioane contracte futures in cursul anului 2004. Derivatele listate la CME
au ca active suport rate de schimb valutar, indici bursieri, produse agricole si rate ale
dobanzii.

Mineapolis Grain Exchange (MGEX) s-a infiintat in 1881 sub denumirea de Camera
de Comert din Mineapolis si a lansat primul contract futures in 1883 avand ca activ suport
graul de panificatie. In 1947 s-a trecut la denumirea actuala. Pricipalulele produse
tranzactionate la MGEX sunt in prezent derivatele pe grau (tranzactionate prin strigare de
catre brokerii de ring) si si indici agricoli listati pe platforma electronica a CBOT.

Kansas City Board of Trade (KCBT) a fost infiintata in 1856 de catre un grup de
comercianti de cereale. Fiind situata intr-o zona specializata in cultura cerealelor, derivatele
lansate la infiintare si pastrate pana in prezent sunt contractele futures si optiunile pe cereale.
Din 1982 la aceasta bursa se tranzactioneaza si derivate pe indicele Value Line.

New York Mercantile Exchange (NYME) are 132 de ani de experienta in
tranzactionarea metalelor si a produselor energetice. In 1979 aici s-au lansat derivatele pe
produse petroliere, energie electrica, aur, argint, cupru, aluminiu, platina etc, toate acestea
fiind in present tranzactionate prin intermediul platformei electronice a CME.

OneChicago este o bursa specializata in tranzactionarea contractelor futures pe
actiuni listate pe piata de capital din SUA. A fost nfiinat i funcioneaz sub forma unui joint
venture ntre Chicago Mercantile Exchange, Chicago Board of Trade i Chicago Board of
Options Exchange. In prezent 200 de actiuni ale celor mai importante companii americane
sunt listate pe piata OneChicago, iar numarul lor este intr-o crestere constanta. BMFM SIBIU
i OneChicago prezint numeroase similitudini n ceea ce privete modul de administrare a
pieei futures. Informaii suplimentare despre acest burs se gsesc pe adresa
www.onechicago.com

La sfarsitul secolului XX produsele financiare au dobandit suprematia pe piata
derivatelor, cursurile valutare, ratele dobanzilor si indicii bursieri generand cel mai mare
volum de tranzactionare.


7
Actualmente, pe plan mondial cele mai reprezentative burse futures sunt:

Chicago Board of Trade si Chicago Mercantile
London International Financial Futures and Options Exchange - LIFFE
March a Terme International de France MATIF
Deutsche Terminbourse DTB
Tokyo Commodity Exchange TOCOM
Tokyo International Financial Futures Exchange TIFFE
Sydney Futures Exchange SFE
Brasilian Futures exchange BBF
Hong Kong Futures Exchange HKFE
Singapore International Monetary Exchange SIMEX
Swiss Financial Futures Exchange SOFFEX

Lista completa a burselor futures poate fi accesata la adresa:
http://www.numa.com/ref/exchange.htm#RO


n ciuda succesului de necontestat, acest sector bursier nu a fost scutit de scandaluri,
celebre fiind falimentele bncii Barings i a fondului de investiii Long Term Capital
Management precum i pierderile semnificative suferite n anii 90 de companii precum
Metallgesellschaft, China Aviation sau Procter & Gamble n urma tranzaciilor cu instrumente
derivate. n cele mai multe dintre cazuri pierderile su avut drept cauz tranzacii neautorizate
cu contracte futures i options sau expuneri peste limit.

Unul dintre cei mai mari investitori pe pieele financiare internaionale, Warren Buffet
spunea despre instrumentele derivate c sunt arme financiare de distrugere n mas ntruct
ascund un pericol latent ce poate deveni oricnd mortal. Tocmai de aceea, vom atrage
atenia pe parcusrul acestui curs asupra faptului c riscul de pierdere n urma tranzaciilor cu
instrumente derivate este extrem de ridicat atunci cnd acestea nu sunt utilizate strict n
cantitatea necesar i n scopul adecvat.

Totui, n ultimii ani, mbuntirea activitii de supraveghere i corecta informare
asupra riscurilor pe care le implic aceste instrumente au readus pieele derivate pe un trend
ascendent, majoritatea burselor din acest segment raportnd an de an creteri semnificative
ale volumelor de tranzacionare.
Recunoaterea succesului acestor instrumente este evideniat de premiul Nobel oferit
n 1997 lui Robert C. Merton ( Profesor la Harvard University, Cambridge, USA) i Myron S.
Scholes (Profesor la Stanford University, Stanford, USA) pentru activitatea inovatoare n
domeniul evalurii instrumentelor derivate. Modelul Black Scholes privind evaluarea
opiunilor este deja consacrat, acceptat i utilizat de majoritatea traderilor pe pieele derivate.

Rezumat:

- instrumentele derivate au nceput s fie tranzacionate n secolul XVII.
- motivul apariiei derivatelor a fost nevoia de acoperire mpotriva fluctuaiilor de
pre.
- prima burs modern de instrumente derivate a fost Chicago Board of Trade
nfiinat n 1848.
- primele tranzacii cu instrumente derivate au avut la baz cereale.
- n prezent cel mai mare volum de tranzacionare pe pieele derivate revine
roduselor financiare (rate de doband, cursuri valutare, indici bursieri).
- riscurile necontrolate n piaa derivatelor au condus la pierderi importante
pentru numeroase bnci i companii internaionale.


8


ntrebri:


n ce ar a fost nfiinat prima burs modern de instrumente derivate ?

a. Japonia
b. Statele Unite ale Americii
c. Anglia
d. Olanda



Care din urmtoarele Burse administreaz piee de instrumente derivate ?

a. New York Stock Exchange
b. NASDAQ
c. Chicago Mercantile Exchange
d. Osaka Stock Exchange



Ce a determinat apariia pieelor futures ?

a. Dorina de ctig a speculatorilor
b. Necesitatea oportunitilor de arbitraj inter-piee
c. Creterea cererii de resurse financiare pentru dezvolatarea companiilor industriale
d. Nevoia de acoperire a riscului de pre.



ncheierea unui contract futures pe gru presupune pentru un fermier:

a. Dreptul de a cumpra la scadena contractului o cantitate standard de gru
b. Obligaia de a livra la scadena contractului o cantitate standard de gru
c. Dreptul de a negocia la scaden preul de vnzare al grului
d. Obligaia de a obine din recolt proprie cantitatea de gru specificat n contract.



Creterea cererii determin:

a. Creterea preului n condiiile n careca oferta rmne constant
b. Scderea preului cu condiia ca oferta s creasc mai lent dect cererea
c. Meninerea constant a preului
d. Creterea preului n condiiile n care cererea crete mai lent dect oferta.



Contracte futures pe aciuni sunt tranzacionate la:

a. Sydney Futures Exchange
b. Chicago Mercantile Exchange
c. OneChicago
d. Deutsche Terminborse.







9

2. BMFM SIBIU - PREZENTARE GENERAL I ORGANIZARE.


In Romania, primele initiative de organizare a unei burse de marfuri au aparut in 1840
cand, in ziarul Mercurul Brailei era prezentat Codul de Comert care cuprindea prima
reglementare generala a bursei de comert in Muntenia.

Istoria moderna a pietei futures in Romania incepe in 1997 cand, la Bursa Monetar
Financiara si de Marfuri din Sibiu (BMFMS) au fost lansate primele contracte futures.

nfiinat n 1994 i avnd initial ca obiect de activitate intermedierea tranzactiilor cu
marfuri, bursa de la Sibiu s-a specializat cu timpul in administrarea pietelor de
instrumente financiare derivate. Din 1997 si pana in prezent pe piata BMFMS au fost
tranzactionate peste 3,5 milioane contracte futures si cu optiuni.

Din 1994 si pana in 2003 in Romania s-au infiintat mai multe burse de marfuri in toate
regiunile tarii (Sibiu, Bucuresti, Constanta, Iasi, Brasov, Cluj, Timisoara, Braila, Piatra
Neamt), majoritatea optand pentru activitatea de intermediare fizica a marfurilor. Doar
bursele din Sibiu, Bucuresti, Constanta si Timisoara au abordat segmentul tranzactiilor cu
instrumente derivate, iar in prezent singura piata din Romania pe care se tranzactioneaza
derivate este cea a BMFMS.

n continuare este prezentat o scurta istorie a Bursei Monetar Financiare i de
Marfuri Sibiu cu consemnarea principalelor evenimente de-a lungul celor 10 ani de
activitate:

14 decembrie 1994 - Bursa de Marfuri Sibiu S.A. a fost infiintata, avand 11 actionari
si obiect principal de activitate tranzactiile cu marfuri pe piata spot.
Iulie 1996 - dl. Thomas Curtean, trader timp de 40 ani la Chicago Board of Trade si
Chicago Mercantile Exchange, devine membru al BMFMS, fiind ales totodata
presedinte onorific al Bursei.
Octombrie 1996 - cu sprijinul d-lui Thomas Curtean, Bursa sibiana a fost prezenta la
EXPO 96, expozitia celor mai faimoase burse din lume, care a avut loc la Chicago.
Materialele documentare puse la dispozitie cu aceasta ocazie de catre domnul T.
Curtean au marcat inceputul dezvoltarii unei baze de date propri a bursei sibiene.

Dl Teodor Ancuta, presedintele Bursei de Marfuri
Sibiu

Dl. Thomas Curtean, presedintele onorific al
Bursei de Marfuri Sibiu
10
Decembrie 1996 s-a inaugurat noul sediu al Bursei din Sibiu, in suprafata de 1.000
mp situat in Sibiu, Piata 1 Decembrie 1918.


Februarie 1997 - s-a luat decizia organizarii actiunilor societatii pe carti de membru
dupa sistemul burselor futures din Statele Unite ale Americii. In urma procesului de
compactare au rezultat 90 de carti. Fieacare carte de membru oferea un loc de
tranzactionare in ringurile bursei.
11 Iulie 1997 - Bursa sibiana a devenit prima bursa de instrumente derivate din
Romania prin implementarea primelor contracte futures valutare si pe indici bursieri
(a fost lansat contractul futures avand ca activ suport un indice propriu - BMS1).
Introducerea contractelor futures a constituit o etapa de maxima importanta in
transformarea bursei de marfuri intr-un centru national in care participantii la piata
bursiera au posibilitatea de a-si acoperi riscurile sau de a specula modificarea
preturilor folosind titluri financiare derivate.











August 1997 noul obiect de activitate al Bursei devine cel de intermediere
monetar-financiara. De asemenea, s-a adaptat denumirea Bursei la specificul noilor
activitati Bursa de Marfuri Sibiu devenind Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri
Sibiu.
Sediul Bursei de Marfuri Sibiu
inaugurat in 1996
Ringul de tranzactionare
al Bursei de Marfuri Sibiu

11
Martie 1998 - Dl. Alexander Etienne Hergan, membru fondator al Chicago Board of
Options Exchange devine membru al BMFMS. De asemenea, sotia dlui Thomas
Curtean, dna. Nina Curtean, realizeaza primul training al brokerilor sibieni pe modulul
de analiza tehnica. Dna si Dnul Curtean sunt prima familie de traderi pe pietele de
instrumente derivate din Statele Unite ale Americii.

Noiembrie 1998 activitatea de compensare si decontare a tranzactiilor cu
instrumente derivate s-a externalizat prin infiintarea Casei Romane de Compensatie
SA Sibiu.
Noiembrie 1998 s-au lansat optiunile pe contractele futures tranzactionate la
BMFMS, operatorii avand astfel la dispozitie gama completa de instrumente derivate
necesare pentru operatiunile de hedging si speculatie.


Iunie 2000 - BMFMS a introdus sistemul electronic de tranzactionare al
contractelor futures si options SAGITARIUS. Odata cu lansarea acestei platforme
electronice a luat sfarsit activitatea de tranzactionare prin sistemul open outcry .


Dl Alexander Etienne Hergan, membru al
BMFMS din martie 1998.
Ringul de tranzactionare a contractelor
futures valutare la BMFMS
12
Octombrie 2000 devin disponibile tranzactiile de la distanta prin platforma
electronica SAGITARIUS. Participantii la pietele la termen BMFMS au astfel
posibilitatea de a realiza tranzactii prin Interent direct de la sediile lor.
Octombrie 2000 - pe pietele la termen ale BMFMS sunt autorizati primii traderi-
persoane fizice. Acestia sunt participanti care au acces la tranzactiile cu instrumente
derivate avand relatii contractuale directe cu bursa si cu casa de compensatie.
Activitatea lor a devenit in urmatorii ani foarte intnesa, traderii generand 30% din
volumul de tranzactionare pe piata.
4 decembrie 2000 BMFMS lanseaza spre tranzactionare primele derivate pe
actiuni, respective contractele futures avand ca suport actiunile societatilor SIF1
Banat-Crisana, SIF3 Transilvania si SNP Petrom listate la Bursa de Valori
Bucuresti.
2 septembrie 2002 - este lansat primul contract futures si option pe marfuri, avand
ca activ suport GRAUL de panificatie
5 septembrie 2002 - este realizat contractul la termen cu numarul 1.000.000
25 iunie 2003 S.C. BMFM S.A. este autorizata de CNVM ca societate de bursa,
prin Decizia 1951/25.06.2003 devenind astfel prima societate de bursa autorizata
conform noilor reglementari legale si incepe dermersurile de autorizare a Bursei
Monetar-Financiare si de Marfuri Sibiu si a pietei organizate de aceasta.
Septembrie 2003 platforma de tranzactionare Saggitarius este inlocuita cu o noua
platforma ELTRANS, BMFMS obtinand de la CNVM autorizatia pentru utilizarea
acesteia.

09 ianuarie 2004 prin Decizia nr. 84, CNVM aproba regulamentele societatii de
bursa S.C. BMFM S.A. si ale bursei de marfuri BMFMS.
09 ianuarie 2004 prin Decizia 85/09.01.2004 CNVM avizeaza elementele
caracteristice ale contractelor futures si cu optiuni tranzactionate la BMFMS
05 februarie 2004 Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu devine prima bursa
de marfuri din Romania autorizata de CNVM, ca urmare a eliberarii Deciziei
622/05.02.2003. Prin aceeasi decizie, se valideaza componenta Consiliului BMFMS.
05 februarie 2004 Prin Decizia 623/05.02.2004, CNVM autorizeaza Piata
instrumentelor financiare derivate dezvoltata de BMFMS.
17 februarie 2004 CNVM autorizeaza majorarea capitalului social al S.C. BMFM
S.A. de la 8.000.000.000 lei la 8.560.000.000 lei si admiterea de noi actionari, ca
urmare a unei emisiuni publice de actiuni derulate de societate pe parcursul anilor
2002 si 2003.
Februarie 2004 - BMFMS lanseaza 9 noi contractele futures avand ca activ suport
actiuni tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti
29 iunie 2004 este publicata Legea 297 a Pietei de Capital care consolideaza din
punct de vedere normativ piata de actiuni si cea de instrumente derivate din Romania
aliniind in acelasi timp cadrul legislativ autohton la cerintele directivelor Uniunii
Europene in domeniu.
Noiembrie 2004 Bursa de Valori Bucuresti devine actionar al Casei Romane de
Compensatie SA, iar intre SC BMFMS SA si BVB demareaza colaborarea in vederea
consolidarii pietei de capital din Romania.
Platforma de tranzactionare ELTRANS
dezvoltata de BMFMS
13
Ianuarie 2005 SC BMFMS SA si SC CRC SA se muta intr-un nou sediu situat in
Sibiu, str. Mihail Kogalniceanu nr.2.
Februarie 2005 BMFMS lanseaza 5 noi contracte futures si options avand ca activ
suport actiuni listate la Bursa de Valori Bucuresti.
Octombrie 2005 BMFMS si CRC isi dubleza capitalul social in vederea incadrarii in
prevederile reglementarilor CNVM.
Ianuarie 2006 - S.C. BMFM S.A. SIBIU obtine autorizarea pentru organizarea de
cursuri de formare profesionala a specialistilor pe piata de capital prin atestatul
CNVM nr 15/18.01.2006.
Ianuarie 2006 - S.C. BMFM S.A. SIBIU este autorizata ca operator de piata prin
decizia CNVM nr. 356/31.01.2006.
Martie 2006 - este tranzactionat contractul cu nr. 3.000.000 pe piata de instrumente
derivate administrata de S.C. BMFM S.A. SIBIU.
Iulie 2006 sunt lansate pentru tranzacionare 2 noi instrumente financiare derivate
contractele futures pe aciunile BIOFARM BUCURETI i SSIF BROKER CLUJ-
NAPOCA precum i scadenele de 9 i 12 luni.
Din punct de vedere juridic, Bursa Monetar Financiar i de Mrfuri Sibiu este o
societate pe aciuni, avand n luna august un numr de 79 acionari dintre care 31 de
Societi de Servicii de Investiii Financiare. Capitalul social al BMFM SIBIU este de
1.712.000 RON mprit n 8.560 aciuni cu valoare nominal de 200 RON fiecare. Societile
de servicii de investiii financiare dein majoritatea drepturilor de vot n Adunarea General a
Acionarilor BMFM SIBIU respectandu-se prevederile art.11, alin (2) din Regulamentul CNVM
nr.2 / 2006 privind pieele reglementate i sistemele alternative de tranzacionare
(Majoritatea drepturilor de vot ale acionarilor unui operator de pia trebuie s fie deinut de
intermediarii care au acces la tranzacionare n cadrul pieei/pieelor reglementate
administrate de acesta).
De asemenea, conform art. 129,alin (1) din Legea 297 / 2004 privind piaa de capital
Nici un actionar al unui operator de piata nu va putea detine, direct sau indirect, mai mult
de 5 din totalul drepturilor de vot."

BMFM SIBIU este autorizat de ctre CNVM n calitate de operator de pia prin
decizia 356/31.01.2006, iar obiectul principal de activitate l contituie organizarea i
administrarea pieelor reglementate de instrumente financiare derivate.
n prezent pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de
BMFM SIBIU sunt disponibile pentru tranzacionare contracte futures i opiuni pe
contracte futures pe urmtoarele active suport:
- cursuri valutare: RON/USD, RON/EUR, EUR/USD
- rata dobnzii: BUBOR3
- aciuni: SIF1 Banat Criana, SIF2 Moldova, SIF3 Transilvania,
SIF4 Muntenia, SIF5 Oltenia, Banca Transivlania Cluj Napoca,
BRD Societe Generale, Banca Comercial Carpatica, SNP Petrom,
Rompetrol Rafinare Constana, Antibiotice Iai, Compa Sibiu, SSIF
Broker Cluj Napoca, Biofarm Bucureti, Amonil Slobozia, Oltchim
Rmnicu Vlcea, Azomure Tg Mure, Impact Bucureti,
Rulmentul Braov.
Elementele caracteristice ale acestor contracte sunt nregistrate la CNVM, orice
modificri ale acestora fiind de asemenea supuse aprobrii CNVM.
Tranzacionarea contractelor futures i a opiunilor pe aceste contracte futures se
face prin intermediul unei platforme electronice proprii numit ELTRANS, comunicaia ntre
serverul central al BMFMS i terminalele brokerilor fcndu-se prin linii Internet. Platforma de
tranzacionare ndeplinete cerinele tehnice i de securitate impuse de reglemetrile CNVM
14
privind organizarea i funcionarea operatorului de pia. De asemenea, clienii
intermediarilor au acces direct la pia prin intermediul modulului client al platformei Eltrans,
ei putnd nu doar s vizualizeze n timp real activitatea de tranzacionare, ci i s introduc
sau s anuleze ordine de tranzacionare n cont propriu.
Decontarea i compensarea tranzaciilor efectuate pe piaa BMFM SIBIU se
realizeaz de ctre Casa Romn de Compensaie, societate autorizat de ctre CNVM s
efectueze astfel de operaiuni.
ntr-un alt capitol vom descrie pe larg modul de funcionare alplatformei ELTRANS
precum i mecanismul de compensare i decontare al tranzaciilor pe piaa BMFMS.
Rezumat:
- BMFM SIBIU a fost nfiinat n 1994
- Intermediarii autorizai s tranzacioneze pe piaa BMFMS dein majoritatea
drepturilor de vot n AGA
- Contractele futures au fost lansate pentru tranzacionare n 1997
- Contractele options au fost lansate pentru tranzacionare n 1998
- n perioada 1997 2006 s-au tranzacionat peste 3,5 milioane contracte
- Tranzacionarea a nceput n 1997 n sistemul open outcry (cu brokeri n ring)
- ncepnd din 2000 tranzacionarea se face prin platforme electronice i
comunicaii prin linii internet.
- Sunt disponibile contracte futures i opiuni pe cursuri valutare, rata dobnzii
i aciuni.
- Clienii intermediarilor au acces direct la pia n timp real prin conectarea la
modulul client al platformei Eltrans.
- Compensarea i decontarea tranzaciilor se face prin Casa Romn de
Compensaie.
Intrebri:
Pe piaa BMFMS se tranzacioneaz
a. Contracte futures i aciuni
b. Contracte futures i contracte forward
c. Opiuni pe aciuni
d. Contracte futures i opiuni pe contracte futures.
Tranzacionarea contractelor futures la BMFM SIBIU a nceput n anul:
a. 1994
b. 1997
c. 1998
d. 2000
BMFM SIBIU este autorizat n prezent de CNVM n calitate de:
a. Operator de sistem
b. Societate de compensare decontare
c. Operator de pia
d. Societate de burs
15
3. CADRUL LEGAL AL PIEEI DE INSTRUMENTE DERIVATE
Cadrul legal care guverneaz activitatea pe piaa administrat de BMFM SIBIU este
structurat pe 3 nivele dup cum urmeaz:
Nivelul 1.
LEGEA 297 / 2004 Privind Piaa de capital cu modificrile i completrile
ulterioare.
Legea 297 / 2004 traseaz liniile generale privind nfiinarea i funcionarea
operatorului de pia, a pieelor reglementate de instrumente derivate, stabilind totdat i
condiiile principale care trebuie ndeplinite pentru autorizarea intermediarilor i a agenilor
pentru servicii de investiii financiare.
Astfel, n cadrul acestei legi regsim definiiile operatorului de pia i a pieei
reglementate:
,Art.124.- (1) Pietele reglementate de instrumente financiare se organizeaza si se
administreaza de catre o persoana juridica, constituita sub forma unei societati pe actiuni,
emitenta de actiuni nominative, conform Legii nr.31/1990, autorizata si supravegheata de
C.N.v.N., denumita n continuare operator de piata.

,Art.125.- O piata reglementata este un sistem pentru tranzactionarea
instrumentelor financiare, asa cum au fost definite la art.2 alin.(1) pct.11 si care:
a) functioneaza regulat;
b) este caracterizata de faptul ca reglementarile emise si supuse aprobarii C.N.v.N. definesc
conditiile de functionare, de acces pe piata, conditiile de admitere la tranzactionare a unui
instrument financiar;
c) respecta cerintele de raportare si transparenta n vederea asigurarii protectiei investitorilor
stabilite de prezenta lege, precum si reglementarile emise de C.N.v.N., n conformitate cu
legislatia comunitara."
Redm n continuare principalele prevederi ale Legii 297 / 2004 privind conditiiile de
autorizare i funcionare a operatorului de pia:
,Art.129.- (1) Nici un actionar al unui operator de piata nu va putea detine, direct
sau indirect, mai mult de 5 din totalul drepturilor de vot.
(2) Orice achizitie de actiuni ale operatorului de piata, care conduce la o detinere de 5 din
totalul drepturilor de vot, va fi notificata operatorului de piata n termenul stabilit prin
reglementarile C.N.v.N. si supusa n prealabil aprobarii C.N.v.N.
,Art.130.- (1) Nembrii consiliului de administratie al operatorului de piata sunt
validati individual de C.N.v.N., nainte de nceperea exercitarii mandatului de catre fiecare
dintre acestia.
(2) Personalul din conducerea executiva, sotul/sotia sau rudele acestora, precum si afinii
pana la gradul al doilea inclusiv nu pot fi actionari, administratori, cenzori, angajati, agenti
pentru servicii de investitii financiare, reprezentanti ai compartimentului de control intern la
un intermediar sau persoane implicate cu acesta.

Art. 134 -(5) Nivelul comisioanelor i al tarifelor practicate de operatorul de pia vor
fi aprobate de adunarea general a acionarilor i notificate C.N.V.M.

Art.126 - (2) Conditiile care stau la baza acordarii autorizatiei trebuie respectate pe
toata durata de functionare a operatorului de piata. Orice modificare a acestora trebuie
supusa, n prealabil, autorizarii C.N.v.N."

Art.128.- C.N.V.M. este n drept s retrag autorizaia unui operator de pia:
a) daca operatorul de piata nu mai ndeplineste conditiile care au stat la baza autorizarii;
16
b) daca operatorul de piata nu si-a exercitat obiectul de activitate pentru care a fost autorizat,
pe o perioada mai mare de 6 luni;
c) daca autorizatia a fost obtinuta pe baza unor declaratii sau informatii false ori care au
indus n eroare;
d) daca operatorul de piata a ncalcat prevederile prezentei legi ori ale reglementarilor emise
de C.N.v.N.;
e) n caz de fuziune sau divizare;
f) la cererea acestuia."

Art.138.- n cazul retragerii autorizaiei unui operator de pia, ncepnd cu data
precizat n decizie nu vor mai putea fi efectuate operaiuni cu instrumente financiare pe acea
pia, iar ordinele de tranzacionare nregistrate de intermediari i nc neexecutate pn la
acea dat devin nule de drept, dnd loc la restituirea valorilor mobiliare i sumelor depozitate,
respectiv a comisioanelor ncasate, operaiunile ncheiate pn la aceast dat urmnd a fi
finalizate la scadenele lor, intermediarii fiind inui s respecte clauzele contractelor ncheiate
cu investitorii acestora...

Art.134.- (1) Nodul de organizare si functionare a pietei reglementate este stabilit
prin reglementari proprii, emise de catre operatorul de piata, adoptate de catre adunarea
generala a actionarilor si aprobate de catre C.N.v.N., n conformitate cu prevederile prezentei
legi si ale legislatiei comunitare aplicabile.
(2) Reglementarile prevazute la alin.(1) vor stabili, cel putin urmatoarele:
a) conditiile si procedurile de admitere, excludere si suspendare a intermediarilor la si de la
tranzactionare;
b) conditiile si procedurile de admitere, excludere si suspendare a instrumentelor financiare la
si de la tranzactionare;
c) conditiile, procedurile de tranzactionare, precum si obligatiile intermediarilor si emitentilor
admisi la tranzactionare;
d) standardele profesionale impuse persoanelor care efectueaza operatiuni pe piata
reglementata;
e) procedurile privind modul de determinare si publicare a preturilor si a cotatiilor;
f) tipurile de contracte si operatiuni permise;
g) administrarea si diseminarea informatiilor catre public;
h) standardele contractuale si sistemul de compensare-decontare utilizat;
i) mecanisme de securitate si control al sistemelor informatice, pentru asigurarea pastrarii n
siguranta a datelor si informatiilor stocate, a fisierelor si bazelor de date, inclusiv n situatia
unor evenimente deosebite."

Art.126 - (3) Operatorul de pia nu poate limita numrul persoanelor cu drept de
acces pe piaa reglementat administrat.
Referitor la acest aspect, specific BMFM SIBIU este faptul c intermediarii pot
tranzaciona pe piaa de instrumente derivate n calitate de membri ai BMFMS sau membri
afiliai ai BMFMS. Deosebirea dintre cele 2 categorii este c membrii BMFMS au i calitatea
de acionari ai societii, iar accesul lor la platforma de tranzacionare ELTRANS se face
gratuit n timp ce membrii afiliai nu sunt acionari ai BMFM SIBIU, iar accesul lor la platforma
ELTRANS se face pe baza unui contract de conectare i a plii unei taxe lunare (n prezent
aceasta este de 250 Euro plus TVA). Astfel, numrul intermediarilor care pot tranzaciona pe
piaa BMFMS este practic nelimitat.
Art.134.- (1) Nodul de organizare si functionare a pietei reglementate este stabilit
prin reglementari proprii, emise de catre operatorul de piata, adoptate de catre adunarea
generala a actionarilor si aprobate de catre C.N.v.N., n conformitate cu prevederile prezentei
legi si ale legislatiei comunitare aplicabile.
(2) Reglementarile prevazute la alin.(1) vor stabili, cel putin urmatoarele:
a) conditiile si procedurile de admitere, excludere si suspendare a intermediarilor la si de la
tranzactionare;
b) conditiile si procedurile de admitere, excludere si suspendare a instrumentelor financiare la
si de la tranzactionare;
c) conditiile, procedurile de tranzactionare, precum si obligatiile intermediarilor si emitentilor
admisi la tranzactionare;
17
d) standardele profesionale impuse persoanelor care efectueaza operatiuni pe piata
reglementata;
e) procedurile privind modul de determinare si publicare a preturilor si a cotatiilor;
f) tipurile de contracte si operatiuni permise;
g) administrarea si diseminarea informatiilor catre public;
h) standardele contractuale si sistemul de compensare-decontare utilizat;
i) mecanisme de securitate si control al sistemelor informatice, pentru asigurarea pastrarii n
siguranta a datelor si informatiilor stocate, a fisierelor si bazelor de date, inclusiv n situatia
unor evenimente deosebite."
Toate aceste prevederi sunt detaliate n regulamentele proprii ale BMFM SIBIU.
,Art.133.- (1) Operatorii de piata vor asigura respectarea normelor privind
transparenta si protectia investitorilor, conform reglementarilor emise de C.N.v.N.
(2) Reglementarile, cotatiile pietelor reglementate, precum si volumele de tranzactionare sunt
informatii de interes public si trebuie facute accesibile publicului, cel putin pe paginile de
internet ale operatorului de piata.
Cotaiile, volumele i reglementrile pieei BMFMS sunt disponibile pe pagina
www.bmfms.ro. De asemenea, orice persoana poate urmri in timp real activitatea de
tranzacionare pe piaa BMFMS n seciunea Piata in timp real pe pagina www.bmfms.ro.
Nivelul 2
Regulamentele CNVM emise n aplicarea Legii 297 / 2004

Dintre regulamentele adoptate de CNVM, cu referiri la activitatea BMFM SIBIU sunt:
Regulamentul nr. 2 / 2006 privind pieele reglementate i
sistemele alternative de tranzacionare.
Acest regulament detaliaz condiiile de autorizare a operatorului de pia i anume
cele referitoare la:
- capitalul social i resursele financiare
- obiectul de activitate
- structura acionariatului
- administrarea i conducerea
- dotarea tehnic i resursele

De asemenea, acest regulament stabilete condiiile de admitere, suspendare i
retragere de la tranzacionare a instrumentelor financiare derivate, reguli privind
monitorizarea activitii de tranzacionare precum i cerinele de raportare pentru operatorul
de pia.

Regulamentul nr. 15 / 2005 privind serviciile de investiii financiare
n acest regulament se regsesc condiiile i procedurile generale de autorizare a
intermediarilor, ale agenilor de servicii de investiii financiare i ale personalului din cadrul
compartimentului de control intern din cadrul SSIF, reguli privind relaia dintre SSIF i client,
reguli privind politica de executare a ordinelor i cerine de raportare ale SSIF.
18
Referitor la condiiile de autorizare a agenilor pentru servicii de investiii financiare acestea
sunt prevzute la Sectiunea 4 Agentii pentru servicii de investitii financiare si agentii
delegati ai S.S.I.F. cu urmtoarele articole:

Art. 28 Agentii pentru servicii de investitii financiare sunt persoane fizice care si
desfasoara activitatea exclusiv n numele intermediarului ai carui angajati sunt si nu pot
presta servicii de investitii financiare n nume propriu.

Art. 29 (1) S.S.I.F. poate delega unor agenti pentru servicii de investitii financiare,
denumiti n continuare agenti delegati, activitatea de promovare a serviciilor de investitii
financiare prestate, de preluare si transmitere a ordinelor primite de la clienti sau de la
potentialii clienti si de furnizare de informatii n legatura cu instrumentele financiare si
serviciile de investitii financiare prestate de S.S.I.F.
(2) n vederea promovarii serviciilor de investitii financiare n numele exclusiv al unei
S.S.I.F., agentii delegati desemnati de S.S.I.F. vor fi nscrisi n Registrul C.N.V.M. S.S.I.F. nu
poate angaja serviciile unui agent delegat nainte de a fi nscris n Registrul C.N.V.M.
(3) S.S.I.F. care angajeaza agenti delegati este pe deplin si n mod neconditionat
raspunzatoare de orice actiune sau omisiune a agentului care actioneaza n numele
respectivei S.S.I.F.
(4) S.S.I.F. trebuie sa se asigure ca agentul delegat va face cunoscut clientilor sau
potentialilor clienti, la momentul contactarii acestora sau naintea prestarii serviciilor, calitatea
n care acesta lucreazasi denumirea societatii n numele careia lucreaza.
(5) S.S.I.F. are obligatia supravegherii activitatii agentilor delegati pentru a asigura
respectarea de catre societate a prevederilor Legii nr. 297/2004 si ale prezentului regulament
si va verifica daca agentii delegati au capacitatea de a comunica cu acuratete clientilor toate
informatiile relevante n legatura cu serviciile ce urmeaza a fi promovate sau prestate.
(6) S.S.I.F. care utilizeaza agenti delegati trebuie sa ia masuri adecvate pentru a
evita orice impact negativ pe care l-ar putea determina activitatea unui astfel de agent care
actioneaza n numele S.S.I.F.

Art. 30 Agentii delegati nu pot fi implicati n operatiunile de tranzactionare sau de
decontare si nu pot efectua operatiuni de ncasari si plati de la, sau pentru, clientii S.S.I.F.

Art. 31 (1) S.S.I.F. va transmite C.N.V.M. si pietei/pietelor reglementate o notificare
privind agentii pentru servicii de investitii financiare care actioneaza ca agenti delegati,
nsotita, dupa caz, de dovada blocarii/dezactivarii codurilor si parolelor de acces la sistemele
entitatilor pietei de capital sau de declaratia pe proprie raspundere, sub semnatura olografa, a
conducatorului S.S.I.F. din care sa reiasa ca agentului pentru servicii de investitii financiare
nu i-au fost alocate coduri si parole de acces la sistemele entitatilor pietei de capital.
(2) Agentii delegati vor fi evidentiati distinct n sectiunea agentilor pentru servicii de
investitii financiare din Registrul C.N.V.M., lista acestora fiind publicatasi pe site-ul pietelor
reglementate.

Art. 32 (1) Pentru a fi autorizata de C.N.V.M., n calitate de agent pentru servicii de
investitii financiare, o persoana fizica trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa fie reprezentant exclusiv al S.S.I.F.;
b) sa fie angajat cu contract de munca; relatia contractuala dintre persoana care si
va desfasura activitatea n calitate de agent delegat si S.S.I.F. se va realiza fie n baza unui
contract de munca fie a unui contract de mandat;
c) sa aiba cel putin studii medii;
d) sa fi promovat cursul de pregatire specific agentului pentru servicii de investitii
financiare, organizat de un organism de formare profesionala atestat de C.N.V.M.;
e) sa nu fie actionar semnificativ si sa nu detina nici o alta functie de conducere sau
de executie n cadrul altui intermediar;
f) sa nu fi fost sanctionat de C.N.V.M., B.N.R. sau de C.S.A. cu interzicerea
desfasurarii de activitati pe pietele supravegheate de acestea;
g) sa nu fi fost condamnat pentru gestiune frauduloasa, abuz de ncredere, fals, uz de
fals, nselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, precum si alte
infractiuni de natura economica.
(2) O persoana fizica care actioneaza ca agent pentru servicii de investitii financiare
al unei S.S.I.F. si desfasoara serviciile de investitii financiare prevazute la art. 5 alin. (1) pct. 2
lit. d) si f) din Legea nr. 297/2004, prin exceptie de la prevederile alin. (1) lit. c) si d) al
prezentului articol, trebuie sa aiba studii superioare absolvite cu examen de licenta si sa
19
promoveze cursul de pregatire pe piata de capital specific consultantilor de investitii,
organizat de un organism de formare profesionala atestat de C.N.V.M.

Regulamentul nr. 1/2006 privind emitenii i operaiunile cu valori mobiliare


Din acest regulament se pot meniona prevederile CAPITOLULUI VI -
NOTIFICAREA OPERAIUNILOR EFECTUATE N CONTUL
PERSOANELOR INIIATE cu urmtoarele articole:

Art. 150. (1) n nelesul prezentei seciuni prin persoane iniiate se nelege
persoanele prevzute la art. 148 alin. (1) i (2), precum i la art. 149 alin. (4)..

(2) Persoanele prevzute la alin. (1) notific C.N.V.M. i emitentului toate tranzaciile
efectuate n cont propriu cu aciuni admise la tranzacionare pe o pia reglementat emise
de emitentul n relaie cu care aceste persoane sunt considerate ca fiind iniiate sau cu
instrumente financiare derivate sau alte instrumente financiare asociate acestora. Notificarea
se face n termen de cel mult cinci zile lucrtoare de la data tranzaciei.

(3) Intermediarul prin care se realizeaz tranzaciile menionate la alin. (2) are obligaia
notificrii operatorului pieei reglementate cu privire la respectivele tranzacii, de ndat, astfel
nct s permit pieei s fac public informaia respectiv nainte de nceperea urmtoarei
edine de tranzacionare.

(4) n vederea realizrii notificrii, intermediarul are obligaia de a cere, iar persoanele
menionate la alin. (1) au obligaia de a dezvlui respectivului intermediar calitatea de
persoan iniiat.

(5) Notificarea ctre C.N.V.M., precizat la alin. (2) se face n cazul tranzaciilor cu aciuni
emise de ctre emitenii nregistrai n Romnia sau cu instrumente financiare derivate sau
alte instrumente financiare asociate acestora.

(6) Notificarea prevzut la alin. (2) i (3) conine urmtoarele informaii:
a) numele/denumirea persoanei iniiate, precum i a intermediarului care a realizat
tranzacia;
b) motivul pentru care persoana iniiat i intermediarul au responsabilitatea s realizeze
notificarea;
c) denumirea emitentului;
d) descrierea instrumentelor financiare;
e) natura tranzaciei (cumprare, vnzare);
f) data i locul tranzaciei;
g) preul i volumul tranzaciei.

Nivelul 3.
Regulamentele Bursei Monetar Financiare i de Mrfuri Sibiu
i ale Casei Romne de Compensaie

Aceste regulamente particularizeaz condiiile de admitere pe piaa de instrumente
financiare derivate a intermediarilor, a brokerilor i a membrilor compensatori precum i
regulile de funcionare i supraveghere a acestei piee.
Regulamentele BMFM SIBIU sunt:
20
Regulamentul nr.1 privind organizarea i funcionarea SC Bursa Monetar
Financiar i de Mrfuri SA SIBIU
Regulamentul nr.2 Reguli interne privind procedurile de lucru, supraveghere
i control al activitii n cadrul SC Bursa Monetar Financiar i de Mrfuri SA SIBIU
Regulamentul nr.3 privind organizarea i funcionarea pieei reglementate de
instrumente financiare derivate administrat de SC Bursa Monetar Financiar i de
Mrfuri SA SIBIU
Regulamentul nr.4 privind tranzacionarea pe piaa reglementat de
instrumente financiare derivate amdinistrat de SC Bursa Monetar Financiar i de
Mrfuri SA SIBIU
Dintre acestea, cele mai importante pentru intermediari i brokeri sunt regulamentele
nr.3 i 4 din care sunt extrase n continuare principalele prevederi:

Regulamentul nr.3 Privind organizarea i funcionarea pieei reglementate de
instrumente financiare derivate administrat de SC BMFM SA SIBIU
Condiii de admitere ale intermediarului pe piaa administrat de BMFM SIBIU
Seciunea 1
Admiterea participanilor pe piaa reglementat de instrumente
financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu

Art. 15
(1) Pentru a dobndi accesul la tranzacionare pe piaa reglementat de instrumente
financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu, o entitate trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condiii:
a) s fie nscris n Registrul public al Comisiei Naionale a Valorilor
Mobiliare la Seciunea Intermediari sau Traderi, dup caz;
b) s dein calitatea de acionar al S.C BMFM S.A. Sibiu sau s ncheie cu
aceasta un contract privind accesul la platforma electronica de
tranzacionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu pentru tranzacionarea pe piaa
reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu;
c) s dispun de o dotare tehnic corespunztoare i sisteme de
comunicaie care s ndeplineasc cerinele minime stabilite de Consiliul
de Administraie al S.C. BMFM S.A. Sibiu pentru conectarea la platforma
electronic de tranzacionare;
d) s dein sisteme i programe informatice care s asigure evidena i
gestionarea tranzaciilor care urmeaz a fi efectuate pe piaa
reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu;
e) s aib angajai cu contract de munc cel puin doi ageni pentru servicii
de investiii financiare care au absolvit cursuri organizate de ctre S.C.
BMFM S.A. Sibiu pentru brokeri pe piaa reglementat de instrumente
financiare derivate, cu excepia traderilor care vor trebui s aib angajat
cu contract de munc cel puin o persoan care s ndeplineasc
condiiile de mai sus;
f) s nu aib obligaii restante de natur financiar ctre S.C. BMFM S.A.
Sibiu;
g) s dein calitatea de membru compensator al casei de compensaie
agreate de S.C. BMFM S.A. Sibiu sau s ncheie un contract de
21
compensare - decontare cu un membru compensator general al casei de
compensaie agreate de S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(2) Contractul privind accesul la platforma electronic de tranzacionare a S.C. BMFM
S.A. Sibiu va specifica i tariful lunar de conectare stabilit de Consiliul de Administraie i
aprobat de adunarea generala a acionarilor, tarif pe care participantul l va plti S.C. BMFM
S.A. Sibiu.
(3) Persoanele menionate la alin. (1) lit. e) trebuie s urmeze, dac C.N.V.M. decide
astfel, i cursuri de reatestare profesional i s obin, dac este cazul, i certificate de
reatestare eliberate de ctre S.C. BMFM S.A. Sibiu n urma absolvirii cursurilor
corespunztoare organizate de aceasta.
(4) Cerinele minime stabilite de Consiliul de Administraie al S.C. BMFM S.A. Sibiu
pentru conectarea participanilor la platforma electronic de tranzacionare vor fi afiate pe
pagina web www.bmfms.ro.

Art. 16
(1) Entitatea care intenioneaz s tranzacioneze n calitate de participant pe piaa
reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu va
transmite ctre S.C. BMFM S.A. Sibiu, n atenia Directorului General, o cerere de admitere
conform modelului prezentat n ANEXA 1 din prezentul regulament, precum i cte o cerere
de admitere la tranzacionare conform modelului prezentat n ANEXA 2 din prezentul
regulament pentru fiecare agent pentru servicii de investiii financiare care va efectua
tranzacii pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu.
(2) Cererile prevzute la alin. (1) vor fi nsoite de urmtoarele documente:
a) copia legalizat a deciziei de autorizare emis de C.N.V.M. sau Banca
Naional a Romniei, i atestatul de nscriere n Registrul C.N.V.M.,
dup caz;
b) copiile autorizaiilor de ageni pentru servicii de investiii financiare emise
de C.N.V.M. pentru persoanele care vor efectua tranzacii pe piaa
reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu;
c) declaraie pe proprie rspundere din partea reprezentantului legal al
participantului privind deinerea de programe i sisteme informatice care
s asigure evidena i gestionarea tranzaciilor care urmeaz a fi
efectuate pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate
administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu;
d) dovada deinerii dotrii tehnice corespunztoare i a sistemelor de
comunicaie care s ndeplineasc cerinele minime stabilite de Consiliul
de Administraie al S.C. BMFM S.A. Sibiu pentru conectarea la platforma
electronica de tranzacionare;
e) Copia contractului de compensare - decontare ncheiat cu CRC sau a
contractului de compensare ncheiat cu un membru compensator general
al CRC;
f) lista agenilor pentru servicii de investiii financiare ai participantului, care
activeaz n calitate de ageni delegai.
(3) S.C. BMFM S.A. Sibiu poate furniza, contra cost, programe i sisteme informatice
care s asigure evidena i gestionarea tranzaciilor care urmeaz a fi efectuate pe piaa
reglementat de instrumente financiare derivate, acelor participani care nu dein astfel de
programe i sisteme.

Art. 17
(1) Dup primirea documentelor specificate n articolul 16, Directorul General al S.C.
BMFM S.A. Sibiu va verifica dac au fost depuse toate documentele necesare, precum i
autenticitatea acestora i va nainta spre aprobare Consiliului de Administraie cererea de
admitere a participantului pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate
administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(2) n situaia n care documentele transmise sunt incomplete sau ilizibile, solicitantul
va fi notificat s transmit documentele care lipsesc sau ntr-o form lizibil.

Art. 18
(1) Admiterea unui participant pe piaa reglementat de instrumente financiare
derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu se face pe baza deciziei Consiliului de
Administraie al S.C. BMFM S.A. Sibiu n care se va specifica dac participantul va putea
22
tranzaciona instrumente financiare derivate att n cont propriu ct i n contul clienilor, doar
n cont propriu sau doar n contul clienilor.
(2) Odat cu emiterea deciziei de admitere a participantului pe piaa reglementat de
instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu Consiliul de
Administraie va dispune nscrierea participantului n registrul participanilor
(3) De la data emiterii deciziei de admitere participantul va putea efectua tranzacii pe
piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(4) Decizia de admitere a participantului se va comunica Departamentului Tranzacii
i Supraveghere, Departamentului Juridic, Departamentului Informatic i Departamentului
Economic-Administrativ, precum i casei de compensaie agreate de S.C. BMFM S.A. Sibiu i
se va notifica C.N.V.M..
(5) Departamentul Juridic va comunica participantului prin fax i pot decizia de
admitere a acestuia pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de
S.C. BMFM S.A. Sibiu i va transmite Departamentului Informatic n vederea publicrii pe
pagina web www.bmfms.ro lista agenilor pentru servicii de investiii financiare ai
participantului, care activeaz n calitate de ageni delegai.
(6) Consiliul de Administraie al S.C. BMFM S.A. Sibiu va respinge cererea de
admitere n situaia n care consider ca solicitantul nu ndeplinete toate condiiile de acces
pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate,
(7) n situaia respingerii cererii de admitere, solicitantul n cauz va fi ntiinat n
scris asupra acestui fapt i asupra motivelor care au stat la baza respingerii cererii sale de
admitere pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu.
Procedura de alocare a userilor i a parolelor de acces la platforma ELTRANS
Art. 20
(1) Dup admiterea participantului pe piaa reglementat de instrumente financiare
derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu, acesta este obligat s respecte toate
reglementrile n vigoare referitoare la activitatea de tranzacionare pe aceast pia.
(2) Dup emiterea deciziei de admitere a participantului pe piaa reglementat de
instrumente financiare derivate, acesta va primi acces la platforma de tranzacionare prin
alocarea de useri i parole de acces pentru brokerii activi n vederea conectrii acestora la
platforma de tranzacionare.
(3) Cererea de alocare a userilor i parolelor de acces corespunztoare va fi
transmis de ctre participant n scris ctre Departamentul Informatic al S.C. BMFM S.A.
Sibiu.
(4) Departamentul Informatic va verifica nscrierea participantului n registrul
participanilor, va aloca n maximum 24 de ore de la primirea cererii userii i parolele de
acces solicitate i va comunica participantului alocarea acestora.
(5) Dup alocarea userilor i parolelor solicitate, Departamentul Informatic va
comunica Departamentului Tranzacii i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu i va asigura
transmiterea ctre C.N.V.M. a identitii userilor alocai, astfel nct participantul i brokerii
activi ai acestuia s poat fi identificai n platforma electronic de tranzacionare.
(6) n situaia n care participantul dorete schimbarea sau retragerea userilor sau
parolelor de acces, va solicita acest lucru n scris Departamentului Informatic al S.C. BMFM
S.A. Sibiu, procedura fiind similar cu cea descris n alin. (3), (4) i (5).
(7) n situaia n care intermediarul efectueaz tranzacii n contul clienilor, el va
solicita n scris Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu deschiderea n platforma
electronic de tranzacionare de conturi separate pentru fiecare client i va furniza toate
informaiile solicitate n vederea deschiderii conturilor respective.
(8) Solicitrile menionate la alin. (7) vor fi onorate n maximum 24 de ore de la
primirea tuturor informaiilor solicitate de ctre Departamentul Informatic.
(9) n situaia n care un intermediar ncheie cu un client un contract de prestri
servicii financiare care prevede transmiterea de ctre client ctre intermediar a ordinelor prin
intermediul modului client al platformei electronice de tranzacionare al S.C. BMFM S.A.
Sibiu, intermediarul va solicita Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu alocarea
unui user pentru clientul respectiv i comunicnd departamentului doua parole de acces
pentru userul respectiv.
(10) Solicitrile menionate la alin. (9) vor fi onorate n maximum 24 de ore de la
primirea tuturor informaiilor solicitate de ctre Departamentului Informatic.
(11) Nu se vor lua n considerare solicitrile primite direct de la clieni.
23
(12) n situaia n care contractul dintre intermediar i client menionat la alin. (9) este
reziliat, intermediarul va comunica acest fapt Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A.
Sibiu i va solicita anularea userului i a parolelor de acces pentru clientul respectiv.
(13) Intermediarii menionai la alin. (9) vor modifica periodic parolele de acces ale
clienilor la modulul client al platformei electronice de tranzacionare al S.C. BMFM S.A.
Sibiu i vor comunica Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu noile parole.
(14) Modulul client al platformei electronice de tranzacionare al S.C. BMFM S.A.
Sibiu permite clienilor unui intermediar s transmit prin internet ctre intermediar, ordine de
tranzacionare pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu i trebuie sa ndeplineasc permanent condiiile specificate n
reglementrile C.N.V.M. referitoare la tranzacionarea prin internet.
(15) Dup primirea ordinelor de tranzacionare menionate la alin. (13), brokerul activ
al intermediarului va verifica dac acestea ndeplinesc condiiile necesare pentru a putea fi
executate.
(16) Dac ordinele de tranzacionare transmise de ctre client ctre brokerul activ al
intermediarului prin intermediul modulului client al platformei electronice de tranzacionare al
S.C. BMFM S.A. Sibiu ndeplinesc condiiile necesare pentru a fi executate, brokerul activ va
transmite n platforma electronica de tranzacionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu ordinul primit de
la client, iar n caz contrar l va respinge.

Suspendarea participanilor de la tranzacionarea pe piaa reglementat de
instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. SIBIU

Art. 21
(1) Consiliul de Administraie al S.C. BMFM S.A. Sibiu, la propunerea Directorului
General, poate s suspende accesul unui participant pe piaa reglementat de instrumente
financiare derivate, pentru o perioad cuprins ntre 5 i 90 de zile, n urmtoarele situaii:
a) C.N.V.M. suspend autorizaia participantului;
b) participantul nu mai ndeplinete condiiile prevzute la art. 15, alin (1)
din prezentul regulament;
c) participantul nregistreaz o restan mai mare de 30 zile calendaristice
la achitarea tarifului prevzut la art. 15, alin (2) din prezentul regulament;
d) participantul nu mai ndeplinete din punct de vedere tehnic cerinele
minime stabilite de Consiliul de Administraie al S.C. BMFM S.A. Sibiu
pentru conectarea la platforma electronica de tranzacionare i afecteaz
condiiile de desfurare a activitii de tranzacionare pe piaa
reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu;
e) pierderea calitii de membru compensator sau expirarea/rezilierea
contractului de compensare - decontare ncheiat cu un membru
compensator general al casei de compensaie agreate de S.C. BMFM
S.A. Sibiu;
f) ca sanciune pentru nerespectarea de ctre participant a regulilor de
conduit sau regulilor prudeniale prevzute n reglementrile legale n
vigoare aplicabile participanilor pe piaa reglementat de instrumente
financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu;
g) participantul nu mai are numrul minim de brokeri activi pe piaa
reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu;
h) nerespectarea obligaiilor i interdiciilor prevzute la art. 30 i 31 din
prezentul regulament.
(2) Pentru situaiile prevzute la lit. c) i d), nainte de a emite decizia de suspendare,
Directorul General al S.C. BMFM S.A. Sibiu va avertiza participantul asupra problemelor
sesizate i i va acorda un termen de 5 zile lucrtoare pentru remedierea acestora.
(3) Decizia de suspendare va fi comunicat Departamentului Juridic, Departamentului
Informatic i Departamentului Tranzacii i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu precum i
casei de compensaie agreate de S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(4) Decizia de suspendare va cuprinde perioada i motivele suspendrii i va fi
comunicat participantului n cauz de ctre Departamentul Juridic prin fax i prin pot.
24
(5) Intermediarul este obligat ca, dup primirea deciziei de suspendare, s-i
informeze clienii asupra acestui fapt precum i asupra consecinelor ce decurg n urma
suspendrii.
(6) Suspendarea participantului de pe piaa reglementat de instrumente financiare
derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu va permite acestuia exclusiv dreptul de a
nchide poziiile deschise n contul propriu i n contul clienilor, n cazul intermediarilor,
precum i de a alimenta/retrage numerarul n/din contul de marj.
(7) Dup intrarea n vigoare a deciziei de suspendare, Departamentul Informatic i
Departamentul Tranzacii i Supraveghere vor urmri respectarea de ctre participant a
restriciilor prevzute la alin. (6).
(8) n situaia n care se constat nerespectarea de ctre participant a restriciilor
prevzute la alin. (6), pe baza deciziei Directorului General, Departamentul Informatic va
retrage n totalitate drepturile de conectare ale participantului la platforma electronic de
tranzacionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu, participantul suportnd toate consecinele ce decurg
din relaiile sale cu CRC/membrul compensator i cu clienii.
(9) Pe perioada suspendrii, CRC va efectua marcarea la pia a poziiilor deschise
de participant i va transmite participantului situaiile zilnice ale conturilor deschise de acesta
pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate.
(10) Deciziile de suspendare a participanilor vor fi comunicate C.N.V.M. prin grija
Departamentul Juridic al S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(11) Consiliul de Administraie al S.C. BMFM S.A. Sibiu, la propunerea Directorului
General poate decide revocarea deciziei de suspendare a participantului dac acesta din
urm face dovada nlturrii cauzelor care au condus la suspendare.
(12) Decizia de revocare a suspendrii va fi comunicat participantului,
Departamentului Juridic, Departamentului Informatic i Departamentului Tranzacii i
Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu precum i casei de compensaie agreate de S.C.
BMFM S.A. Sibiu.
(13) Dup primirea deciziei de revocare a suspendrii, Departamentul Informatic al
S.C. BMFM S.A. Sibiu va reda participantului drepturile de conectare la platforma electronic
de tranzacionare.
(14) La expirarea perioadei de suspendare, Consiliul de Administraie al S.C. BMFM
S.A. Sibiu poate decide prelungirea cu nc maxim 90 de zile a perioadei de suspendare a
unui participant.
Interdicii impuse participanilor pe piaa BMFM SIBIU
Art. 30
Participanilor pe piaa reglementat administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu le este
interzis:
a) s negocieze cereri i oferte i s ncheie tranzacii n contul unei persoane aflate
n reorganizare judiciar sau faliment;
b) s nregistreze n contul clienilor alte tranzacii dect cele efectuate pe o pia
reglementat sau n cadrul unui sistem alternativ de tranzacionare;
c) s menin deschise, pentru un client, poziii de sensuri contrare la aceleai
instrumente financiare derivate sau aceeai serie de opiuni;
d) s ncheie tranzacii pe contul unui client, n scopul nchiderii de poziii n lipsa
unui ordin al acelui client, dac acesta dispune de instrumentele financiare,
sumele, valorile sau bunurile necesare garantrii poziiilor deschise;
e) s sugereze clienilor, prin orice mijloace, garantarea obinerii de profituri sau a
limitrii pierderilor;
f) s fac publicitate propriilor activiti ntr-o manier care ar putea sugera
obinerea de profituri sigure.


Relaia participanilor cu S.C. BMFM S.A. Sibiu

Art. 31.
(1) Fiecare participant pe piaa reglementat de instrumente financiare
derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu trebuie s i desemneze trei
reprezentani n relaiile cu aceasta.
(2) Dintre cei trei reprezentani desemnai, primul va fi reprezentantul legal al
participantului, al doilea va fi unul din brokerii activi pe piaa reglementat administrat de
25
S.C. BMFM S.A. Sibiu, al treilea va fi reprezentantul compartimentului de control intern al
intermediarului, iar pentru traderi o alt persoan desemnata de acesta.
(3) Datele de identificare ale reprezentanilor desemnai n conformitate cu alin. (2)
sunt cuprinse n ANEXA 1 din prezentul regulament.
(4) n relaiile cu participanii, S.C. BMFM S.A. Sibiu va lua n considerare
doar actele care poart semntura unuia dintre reprezentanii desemnai, tampilate
i cu numar de nregistrare de la societate.
(5) Nu pot fi desemnai mai mult de trei reprezentani pentru o societate.
(6) n cazul n care, autorizaia emis de ctre C.N.V.M. pentru persoanele artate la
alin. (2) este suspendat/retras sau n cazul n care relaiile de dreptul muncii dintre
participant i aceste persoane nceteaz, participantul este obligat s aduc acest fapt, de
ndat i n scris, la cunotina Directorului General al S.C. BMFM S.A. Sibiu i s desemneze
o alt persoan de contact cu S.C. BMFM S.A. Sibiu.


BROKERII PE PIAA REGLEMENTAT DE INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE
ADMINISTRAT DE S.C. BMFM S.A. SIBIU

Art. 35
(1) Brokerul, n sensul regulamentelor S.C. BMFM S.A. Sibiu, este persoana fizic,
care a urmat cursurile de brokeri i a promovat examenul aferent organizate de S.C. BMFM
S.A. Sibiu.
(2) Brokerul activ este agentul pentru servicii de investiii financiare cruia Consiliul
de Administraie al S.C. BMFM S.A. Sibiu i-a eliberat decizia de admitere pentru
tranzacionare pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu n conformitate cu prevederile art. 41, 42 i 43 din prezentul regulament.

Art. 36
Pot dobndi calitatea de broker activ pe piaa reglementat de instrumente financiare
derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu persoanele care ndeplinesc urmtoarele
condiii:
a) sunt angajate cu contract de munc n cadrul unui participant pe piaa
reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A.
Sibiu;
b) sunt autorizate ca ageni pentru servicii de investiii financiare de ctre C.N.V.M.
i sunt nscrise n Registrul public al C.N.V.M..
c) posed atestat de broker pe piaa reglementat de instrumente financiare
derivate emis de S.C. BMFM S.A. Sibiu i sunt nscrise n registrul brokerilor al
S.C. BMFM S.A. Sibiu i posed, dup caz, certificat de reatestare ca broker pe
piaa reglementat de instrumente financiare derivate emis de S.C. BMFM S.A.
Sibiu.
d) nu au fost sancionate de ctre C.N.V.M. sau Consiliul de Administraie al S.C.
BMFM S.A. Sibiu cu retragerea definitiv a dreptului de tranzacionare pe una
sau mai multe piee reglementate administrate de S.C. BMFM S.A. Sibiu;
e) ndeplinesc toate condiiile stabilite prin legile n vigoare i actele emise de
C.N.V.M.

Art. 37
Brokerii activi au toate drepturile, trebuie s ndeplineasc toate obligaiile i s
respecte toate interdiciile stabilite n favoarea/n sarcina lor prin legile i regulamentele n
vigoare.

Art. 38
(1) Pentru a dobndi calitatea de broker activ, o persoan trebuie s ndeplineasc
condiiile artate la art. 36 din prezentul regulament.
(2) Regulile privind organizarea i desfurarea cursurilor de brokeri pe piaa
reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu
cuprinse n Regulamentul nr. 2 Reguli interne privind procedurile de lucru,
26
supraveghere i control al activitii n cadrul S.C. Bursa Monetar Financiar i de
Mrfuri S.A. Sibiu se aplic n mod corespunztor.
Art. 39
(1) Cererea de admitere pentru tranzacionare a agentului pentru servicii de investiii
financiare pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu se transmite ctre S.C. BMFM S.A. Sibiu, n atenia Directorului General, de
ctre participantul cu care agentul se afl n relaii prevzute de dreptul muncii.
(2) Cererea de admitere se redacteaz dup modelul prezentat n ANEXA 2 din
prezentul regulament.
(3) Cererea trebuie s fie nsoit de urmtoarele documente:
a) copia actului de identitate al persoanei respective.
b) copia deciziei de autorizare ca agent pentru servicii de investiii
financiare eliberat de C.N.V.M. persoanei/persoanelor
respective;
c) copia certificatului de broker eliberat de S.C. BMFM S.A. Sibiu;
d) copiile certificatelor de reatestare eliberate de C.N.V.M. i S.C.
BMFM S.A. Sibiu, dup caz;
e) declaraie pe proprie rspundere din partea reprezentantului legal
al participantului care s specifice faptul c persoana respectiv
se afl n raporturi prevzute de dreptul muncii cu participantul.

Art. 40
(1) Dup primirea documentelor specificate n articolul 39, Directorul General al S.C.
BMFM S.A. Sibiu va verifica dac au fost depuse toate documentele necesare i
autenticitatea acestora i va nainta spre aprobare Consiliului de Administraie cererea de
admitere a agentului pentru servicii de investiii financiare pe piaa reglementat de
instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(2) n situaia n care documentele transmise de ctre participant sunt incomplete sau
ilizibile, acesta va fi notificat s transmit documentele care lipsesc sau ntr-o form lizibil.

Art. 41
(1) Admiterea unui agent pentru servicii de investiii financiare pe piaa reglementat
de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu se face pe baza
deciziei Consiliului de Administraie al S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(2) Odat cu emiterea deciziei de admitere a agentului pentru servicii de investiii
financiare pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu Consiliul de Administraie va dispune nscrierea acestuia n registrul
brokerilor activi.
(3) De la data emiterii deciziei de admitere, agentul pentru servicii de investiii
financiare va dobndi calitatea de broker activ i va putea s negocieze cereri i oferte i s
ncheie tranzacii pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de
S.C. BMFM S.A. Sibiu exclusiv n numele participantului cu care se afl n relaii prevzute de
dreptul muncii.
(4) Decizia de admitere a agentului pentru servicii de investiii financiare se va
comunica Departamentului Tranzacii i Supraveghere, Departamentului Juridic,
Departamentului Informatic i Departamentului Economic-Administrativ, precum i CRC.
(5) Departamentul Juridic va comunica participantului prin fax i pot decizia de
admitere a agentului pentru servicii de investiii financiare pe piaa reglementat de
instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu.

Art. 43
(1) Dup admiterea pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate
administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu, brokerul activ este obligat s respecte toate
reglementrile n vigoare referitoare la activitatea de tranzacionare pe aceast pia.
(2) Dup emiterea deciziei de admitere a agentului pentru servicii de investiii
financiare pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate, participantul care a
solicitat S.C. BMFM S.A. Sibiu admiterea acestuia va putea solicita pentru brokerul activ
respectiv userul i parola de acces pe platforma de tranzacionare n conformitate cu
prevederile articolului 20 din prezentul regulament.

Art. 44
(1) Calitatea de broker activ nceteaz n urmtoarele situaii:
27
a) retragerea, cu titlu de sanciune, a dreptului de tranzacionare;
b) retragerea autorizaiei emise de C.N.V.M.;
c) interzicerea definitiv, de ctre C.N.V.M., a desfurrii unor operaiuni
prevzute de legislaia n vigoare;
d) nepromovarea cursurilor de reatestare organizate de S.C. BMFM S.A.
Sibiu;
e) ncetarea raporturilor de munc dintre brokerul activ i participant;
f) la cererea scris a participantului pentru care brokerul activ presteaz servicii
pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de
S.C. BMFM S.A. Sibiu.
g) dac se constat c dobndirea calitii de broker activ s-a fcut pe baza unor
documente care conineau informaii false sau care au indus n eroare.
(2) Dreptul de tranzacionare al unui broker activ poate fi retras definitiv, ca sanciune,
de ctre Consiliul de Administraie al S.C. BMFM S.A. Sibiu, n cazul n care acesta ncalc,
n mod grav, prevederile regulamentelor S.C. BMFM S.A. Sibiu sau C.N.V.M. emite o decizie
prin care interzice definitiv persoanei respective s presteze servicii de investiii financiare.
(3) Hotrrea de retragere a dreptului de tranzacionare va fi comunicat n scris, prin
fax i pot, persoanei n cauz, participantului pentru care aceasta a prestat servicii pe piaa
reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu,
precum i C.N.V.M..
(3) Decizia de retragere a dreptului de tranzacionare va fi comunicat
Departamentului Juridic, Departamentului Tranzacii i Supraveghere, Departamentului
Informatic, C.N.V.M. i casei de compensaie agreate de S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(4) Dup primirea deciziei de retragere a dreptului de tranzacionare, Departamentul
Informatic va anula userul i parola de acces alocate brokerului respectiv.
(5) Calitatea de broker activ se pierde de plin drept n cazul n care C.N.V.M. retrage
persoanei n cauz autorizaia de agent pentru servicii de investiii financiare.
(6) Pierderea calitii de broker activ va fi menionat de ctre Departamentul Juridic
al S.C. BMFM S.A. Sibiu n registrul brokerilor activi.

Art. 45
(1) Redobndirea calitii de broker activ se poate face pe baza unei cereri de
admitere la tranzacionare, transmis ctre S.C. BMFM S.A. Sibiu conform procedurii artate
la art. 39, 40 i 41 din prezentul regulament.
(2) Pentru redobndirea acestei caliti, este necesar ca persoana n cauz s fac
dovada ndeplinirii condiiilor prevzute la art. 36.


Drepturi i obligaii ale brokerilor activi pe piaa reglementat de instrumente financiare
derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu

Art. 46
Brokerii activi pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat
de S.C. BMFM S.A. Sibiu au urmtoarele drepturi:
a) s negocieze cereri i oferte i s ncheie tranzacii pe piaa
reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu exclusiv n numele participantului cu care se afl n
raporturi prevzute de dreptul muncii;
b) s semneze documente transmise de participant referitoare la tranzaciile
efectuate de acesta pe piaa reglementat administrat de S.C. BMFM
S.A. Sibiu, dac a fost desemnat ca persoan de contact conform
ANEXEI 1 din prezentul regulament;
c) s semneze documentele de deschidere de cont i contracte de cont
client pentru clienii participantului care tranzacioneaz pe piaa
reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu;
d) s semneze formularele de ordine de tranzacionare, formularele de
confirmare a executrii ordinelor, formularul de raportare ctre clieni i
extrasele de cont pentru acele ordine i tranzacii referitoare la piaa
reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu;
e) s tranzacioneze n cont propriu pe piaa reglementat de instrumente
financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu cu acordul
28
participantului i cu respectarea regulilor privind executarea ordinelor
prevzute de reglementrile legale n vigoare;
f) alte drepturi prevzute de reglementrile legale n vigoare referitoare la
piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de
S.C. BMFM S.A. Sibiu.
Art. 47
Brokerii activi pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat
de S.C. BMFM S.A. Sibiu au obligaia s respecte toate prevederile legale n vigoare
referitoare la piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu.


Art. 48
(1) Brokerii activi admii la tranzacionare pe piaa reglementat administrat de
S.C. BMFM S.A. Sibiu sunt singurele persoane care au acces n vederea tranzacionrii
la platforma electronic de tranzacionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(2) Accesul altor persoane la platforma electronic de tranzacionare a S.C. BMFM
S.A. Sibiu n vederea vizualizrii pieei de instrumente financiare derivate prin intermediul
echipamentelor participanilor este permis numai cu acordul i n prezena brokerului
activ.
(3) Brokerilor activi le este interzis divulgarea parolelor de acces la platforma
electronic de tranzacionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(4) Dac brokerul activ are motive ntemeiate s cread ca alte persoane cunosc
parola de acces la platforma electronic de tranzacionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu,
acesta este obligat s solicite imediat Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A.
Sibiu alocarea unei alte parole de acces.
(5) Brokerul activ va sesiza Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu, n
scris, sau telefonic orice defeciuni sau erori constatate pe parcursul utilizrii platfomei
electronice de tranzacionare n vederea analizei i remedierii.


Regulamentul Nr. 4 Privind tranzactionarea pe piata reglementata de
instrumente financiare derivate organizata de S.C. BMFM S.A. SIBIU



DISPOZIII GENERALE

Art. 1
(1) Prezentul regulament stabilete principiile, regulile i termenii n baza crora se
tranzacioneaza instrumente financiare derivate pe piaa reglementat administrat de S.C.
Bursa Monetar-Financiar i de Mrfuri S.A. Sibiu, n conformitate cu dispoziiile
reglementrilor legale n vigoare.
(2) Dispoziiile prezentului regulament se completeaz cu prevederile celorlalte
regulamente ale S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu i ale casei de compensaie agreat de aceasta.
(3) Casa de compensaie agreat de S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu este S.C. CASA
ROMN DE COMPENSAIE S.A. Sibiu.

Art. 2
29
(1) Termenii i expresiile folosite pe parcursul prezentului regulament au semnificaia
dat n legile i reglementrile pieei de capital n vigoare.
(2) Pe parcursul prezentului regulament termenii i expresiile de mai jos au
urmtoarele semnificaii:
a) S.C. BMFM S.A. Sibiu sau societatea - S.C. Bursa Monetar-
Financiar i de Mrfuri S.A. Sibiu;
b) C.N.V.M. - Comisia Naional a Valorilor Mobiliare;
c) intermediari - societile de servicii de investiii financiare i
instituiile de credit nscrise n Registrul public al C.N.V.M. i care
tranzacioneaz pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate
administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu;
d) participani - intermediarii i traderii nscrii n Registrul public al
C.N.V.M. i care tranzacioneaz pe piaa reglementat de instrumente
financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu;
e) C.R.C. - S.C. Casa Romn de Compensaie S.A. Sibiu, agreat
de S.C. Bursa Monetar-Financiar i de Mrfuri S.A. Sibiu.


Art. 3
Prevederile prezentului regulament sunt aplicabile participanilor pe piaa
reglementata administrata de S.C. BMFM S.A. Sibiu, brokerilor activi, precum i, dup caz,
oricrui angajat al unui participant.




CAPITOLUL I
TRANZACII PE PIAA REGLEMENTAT DE INSTRUMENTE FINANCIARE
DERIVATE ADMINISTRAT DE S.C. BMFM S.A. SIBIU

Art. 4
(1) Pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C.
BMFM S.A. Sibiu se tranzacioneaz contracte futures i opiuni pe contracte futures.
(2) Tranzaciile executate pe piaa reglementat administrat de S.C. BMFM S.A.
Sibiu i nregistrate conform reglementrilor acesteia reprezint acte de comer i dau natere
unor obligaii valabile, crora nu li se poate opune excepia de joc.

Seciunea 1
Contractele futures

Art. 5.
(1) Contractele futures sunt contracte standardizate ce creeaz pentru prile
contractante obligaia de a cumpra i respectiv de a vinde un anumit activ suport la data
scadenei i la un pre convenit la momentul ncheierii tranzaciei.
(2) Clauzele standardizate (specificaii) ale contractelor futures tranzacionate pe
piaa reglementat administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu sunt aprobate de ctre Consiliul de
Administraie al societii i se refer cel puin la urmtoarele:
a) simbolul;
b) activul suport;
c) cotaia;
d) pasul;
e) data scadenei;
f) mrimea obiectului contractului;
g) lunile de iniiere;
h) prima i ultima zi de tranzacionare;
i) preul de executare la scaden;
j) modalitatea de executare la scaden a poziiilor deschise.

Art. 6
Contractele futures tranzacionate pe piaa reglementat administrat de S.C. BMFM
S.A. Sibiu se lichideaz, la scaden, n dou moduri: fr livrare fizic (cu decontare finala n
fonduri) sau cu livrare fizic.

30
Art. 7
(1) La scadena contractelor futures fr livrare fizic, lichidarea poziiilor deschise se
va face numai prin plata diferenelor de pre, potrivit specificaiilor fiecrui contract.
(2) nchiderea poziiilor deschise ale participanilor, pe contul House, persoane
relevante i pe fiecare client, se efectueaz de ctre C.R.C., conform regulamentelor
proprii ale acesteia.

Art. 8
Contractele futures cu livrare fizic se supun urmtoarelor reguli:
a) vnztorul unui contract care nu i-a nchis poziia deschis pn la scaden are
obligaia de a transfera la o dat viitoare o anumit cantitate de marf, la preul
stabilit la momentul ncheierii tranzaciei;
b) cumprtorul unui contract care nu i-a nchis poziia deschis pn la scaden
are obligaia de a achita la o dat viitoare o anumit cantitate de marf, la preul
stabilit la momentul ncheierii tranzaciei;
c) lichidarea se va face prin livrare la preul de nchidere din piaa spot a activului
suport din ultima zi de tranzacionare, conform specificaiilor contractului.
Seciunea 2
Contractele cu opiuni

Art. 9
Pe piaa reglementat administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu se tranzacioneaz
opiuni avnd ca activ suport contracte futures tranzacionate pe aceeai pia.


Art. 10
(1) Contractele cu opiuni sunt contracte standardizate care, n schimbul plii unei
prime, creeaz pentru cumprtorul opiunii dreptul, dar nu i obligaia, de a cumpra sau a
vinde un anumit activ suport la un pre prestabilit, numit pre de exercitare, pn la sau la data
expirrii.
(2) Clauzele standardizate (specificaii) ale contractelor cu opiuni tranzacionate pe
piaa reglementat administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu sunt aprobate de ctre Consiliul de
Administraie al societii i se refer cel puin la urmtoarele:
a) simbol;
b) activul suport;
c) cotaia primei;
d) pasul;
e) data expirrii opiunii;
f) stilul opiunii (american sau european);
g) preul de exercitare;
h) prima i ultima zi de tranzacionare;
i) modalitatea de executare la scaden a poziiilor deschise.


Art. 11
Contractele cu opiuni tranzacionate pe piaa reglementat administrat de S.C: BMFM
S.A. Sibiu sunt de dou tipuri:
a) CALL este contractul standardizat care d dreptul cumprtorului opiunii ca,
pn la scadena contractului, s cumpere activul suport la preul de exercitare,
n schimbul primei pltite vnztorului la ncheierea tranzaciei, vnztorului
opiunii "call" revenindu-i obligaia de a vinde activul suport dac opiunea este
exercitat;
b) PUT este contractul standardizat care d dreptul cumprtorului opiunii ca,
pn la scadena contractului, s vnd activul suport la preul de exercitare, n
schimbul primei pltite vnztorului la ncheierea tranzaciei, iar vnztorului
opiunii "put", obligaia de a cumpra activul suport dac opiunea este exercitat.

Art. 12
(1) n cazul deinerii unei opiuni de tip CALL, exercitarea acesteia conduce automat
la cumprarea activului suport de ctre cumprtorul opiunii i la vnzarea contractului
futures pentru vnztorul opiunii.
31
(2) Exercitarea unei opiuni CALL determin pentru cumprtorul ei deschiderea unei
poziii de cumprare i pentru vnztorul ei deschiderea unei poziii de vnzare a unui
contract futures suport, la preul de exercitare al opiunii.


Art. 13
(1) n cazul deinerii unei opiuni de tip PUT, exercitarea acesteia conduce automat la
cumprarea activului suport de ctre vnztorul opiunii, i la vnzarea contractului futures
pentru cumprtorul opiunii.
(2) Exercitarea unei opiuni de tip PUT determina pentru cumprtorul ei deschiderea
unei poziii de vnzare i pentru vnztorul ei deschiderea unei poziii de cumprare a unui
contract futures suport, la preul de exercitare al opiunii.

Art. 14
n funcie de contractul cu opiuni tranzacionat, poziiile rezultate n urma exercitrii
opiunilor, sunt cele de mai jos:



TRANZACIE CU OPTIUNI: EXERCITARE PRIN:
Cumprare CALL Cumprare activ suport
Vnzare CALL Vnzare activ suport
Cumprare PUT Vnzare activ suport
Vnzare PUT Cumprare activ suport

Art. 15

Opiunile pot fi n bani, la bani sau n afara banilor, aceti termeni indicnd relaia
dintre preul de exercitare i preul activului suport al opiunii, astfel:
a) PE pre de exercitare al opiunii;
b) PS preul activului suport al opiunii.
n bani La bani n afara banilor
CALL PE < PS PE = PS PE > PS
PUT PE > PS PE = PS PE < PS

Art. 16
(1) Prima zi de tranzacionare a opiunilor este ziua n care a fost stabilit primul pre
de cotare al contractului futures suport.
(2) Ultima zi de tranzacionare i data expirrii opiunii coincid cu ultima zi de
tranzacionare, respectiv ziua de scadena a contractului futures suport.
(3) Opiunile n bani pot fi exercitate n orice sesiune de tranzacionare pn la data
expirrii lor.
(4) Daca cumprtorul unei opiuni CALL deine i o poziie de vnzare pe piaa
contractului futures suport, prin exercitarea opiunii, poziia de cumprare deschis va nchide
poziia de vnzare deinut pe piaa contractului futures suport.
(5) Daca cumprtorul unei opiuni PUT deine i o poziie de cumprare pe piaa
contractului futures suport, prin exercitarea opiunii, poziia de vnzare deschis va nchide
poziia de cumprare deinut pe piaa contractului futures suport.

Art. 17
(1) Opiunile neexercitate pn la expirarea contractului futures suport vor fi
clasificate n bani, la bani i n afara banilor n funcie de valoarea preului de executare
la scaden a contractului futures suport conform specificaiilor acestuia.
(2) La data expirrii, toate opiunile n bani vor fi exercitate automat, iar cele n afara
banilor i cele la bani vor fi terse din conturile participanilor.

Art. 18
(1) Preurile de exercitare a opiunilor se stabilesc n funcie de preul de cotare al
contractului futures suport.
(2) Listarea preurilor de exercitare a opiunilor i tranzacionarea acestora pentru o
anumit scaden se poate face numai dup ce pe piaa contractului futures suport s-a
executat o tranzacie pentru scadena respectiv i se poate calcula un pre de cotare.
32
(3) n ziua n care se formeaz acest pre care va fi considerat pre de exercitare la
bani, pe piaa cu opiuni se vor lista un numr de preuri de exercitare, la intervale conforme
cu specificaiile contractelor cu opiuni, astfel nct sa existe cel puin dou preuri de
exercitare peste preul de exercitare la bani i cel puin dou preuri de exercitare sub acest
pre.

Exemplu: la un pre de cotare de 2,9818 lei al contractului suport, opiunile pe acesta vor
avea urmtoarele preuri de exercitare:
2,9700; 2,9750; 2,9800; 2,9850; 2,9900
Preul de 2,9800 lei este luat ca referin pentru opiunea la bani.
(4) n continuare, modificarea preului de cotare a contractului futures suport va duce
la schimbarea preului de exercitare la bani.
(5) Pentru a se asigura n permanen cel puin dou preuri peste i cel puin dou
sub preul la bani, se vor aduga automat n platforma de tranzacionare noi preuri de
exercitare, attea ct este nevoie pentru a fi ndeplinit aceast condiie.
Exemplu: n cazul prezentat la alin. (3), la un pre de cotare de 2,9721, preurile de
exercitare vor fi:
2,9600; 2,9650; 2,9700; 2,9750; 2980 ;2,9850; 2,9900
2,9700 este noul pre la bani.
(6) Toate preurile de exercitare listate pe ntreaga durat a contractului cu opiuni vor
fi meninute pn la expirarea acestuia.
(7) Listarea de noi preuri de exercitare la opiunile aflate n tranzacionare se face
automat i va fi efectuat imediat ce preul de cotare va impune acest lucru.

Art. 19
Pentru plasarea de ordine pe opiuni este necesar ca n contul participantului s fie
disponibil prima ce se pltete, pentru ordine de cumprare sau suma ce acoper
modificarea riscului calculat al portofoliului, pentru opiuni vndute ce mresc acest risc.

Art. 20
(1) Din tranzaciile cu opiuni rezult poziii deschise, ca diferen dintre opiunile de
acelai tip cumprate i cele vndute pentru fiecare pre de exercitare i dat de expirare.
(2) La fiecare tranzacie, cumprtorul pltete vnztorului o prim, n schimbul
creia are dreptul de exercitare, n perioada de valabilitate a opiunii.
(3) Pentru poziiile deschise pe vnzare, titularul contului este obligat s menin n
cont suma necesar acoperirii riscului calculat.
(4) O opiune cumprat i vndut la acelai pre de exercitare este considerat
nchis, iar deintorul acesteia nu mai are dreptul rezultat din plata primei de a o exercita, n
timp ce vnztorul nu mai are obligaia rezultat din ncasarea primei de a se supune
exercitrii. Ca urmare, un cont cu un numr egal de opiuni vndute i cumprate la acelai
pre de exercitare este considerat nchis, fr nici un drept de exercitare. Ctigul sau
pierderea vor apare doar din diferena dintre primele ncasate i cele pltite.

Art. 21
(1) Participantul care dorete exercitarea unei opiuni cumprate va utiliza mijloacele
oferite de programul electronic de tranzacionare specializat al S.C: BMFM S.A. Sibiu. n
fereastra de exercitare se completeaz urmtoarele date:
a) numrul contului pe care se tranzacioneaz (HOUSE sau persoane relevante sau
numrul contului clientului care exercit opiunea/opiunile respectiv/e);
b) numrul de opiuni exercitate;
c) preul de exercitare al opiunilor respective.
(2) nainte de a nregistra exercitarea, platforma de tranzacionare va verifica automat
dac acel cont conine poziii deschise de cumprare la preul respectiv de exercitare. n
cazul n care numrul de poziii este mai mic dect numrul poziiilor ce se dorete a fi
exercitate, exercitarea va fi respins i va fi nsoit de un mesaj n acest sens.
(3) Programul va exercita automat un vnztor de opiuni la preul de exercitare
menionat, care are poziii deschise pe vnzare la respectivul tip de opiune, indiferent de
data la care acesta a deschis poziiile. Prin exercitare, conturile cumprtorului i vnztorului
opiunilor exercitate vor nregistra o tranzacie futures corespunztoare preului i tipului
opiunilor.
(4) Tipul tranzaciei din cont, n funcie de poziia n tranzacia iniial, rezultat din
exercitare:

33
VNZTOR CUMPRTOR
CALL Vnzare Cumprare
PUT Cumprare Vnzare

Art. 22
Pentru tranzaciile aferente exercitrii de opiuni se percepe acelai comision ca i cel
prevzut pentru contractele futures suport.








CAPITOLUL II
SISTEMUL DE CONTURI N MARJ

Art. 23
(1) Conturile n marj se constituie la toate nivelele de operare pe piaa contractelor
futures i cu opiuni i n ele se evideniaz instrumentele financiare, sumele, valorile sau
bunurile necesare garantrii poziiilor deschise, precum i drepturile dobndite sau obligaiile
asumate.
(2) Conturile n marj ale participanilor au rolul de a garanta obligaiile reciproc
asumate de ei n urma tranzacionrii contractelor futures i cu opiuni.

Art. 24
(1) Marja sau riscul, n sensul prezentului regulament, reprezint nivelul minim al
disponibilitilor pe care un membru compensator trebuie s le menin la C.R.C., n nume
propriu sau n contul clienilor, pentru o poziie deschis.
(2) Sumele necesare acoperirii marjelor se depun la iniierea unei poziii n piaa
futures, indiferent dac aceasta este de cumprare sau de vnzare i la iniierea unei poziii
de vnzare de contracte de opiuni indiferent dac acestea sunt CALL sau PUT.
(3) Constituirea marjelor este obligatorie pentru toi participanii i clienii
intermediarilor att pentru contractele futures, ct i pentru vnzarea contractelor cu opiuni.

Art. 25
n funcie de poziia deinut n pia, fiecare participant depune marja astfel:
clienii depun marjele la intermediari care le colecteaza pe baz brut;
intermediarii care nu dein calitatea de membru compensator i traderii depun marjele n
contul membrului compensator general care i reprezint, pe baz net;
membrii compensatori depun marjele n contul casei de compensaie agreat de S.C.
B.M.F.M. S.A. Sibiu, care le colecteaz pe baz net.

Art. 26
(1) Modalitile de constituire a marjei sunt prevzute n regulamentele casei de
compensaie agreat de S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu.
(2) Nivelul marjelor se stabilete separat pentru fiecare contract futures de ctre
C.R.C. i S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu.

Art. 27
Marja pentru fiecare contract va fi actualizat de ctre C.R.C. n funcie de valoarea
contractului, de evoluia zilnic a preului activului suport i de limitele de fluctuaie maxim a
preului, dup caz.

Art. 28
(1) Marjele vor fi calculate ca risc potenial al unei poziii ntr-un interval de variaie
stabilit n comun de ctre S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu i C.R.C. Mrimea acestor intervale va
stabili, astfel, mrimea marjelor.
34
(2) Modificrile acestor intervale de evaluare vor fi notificate CVNM i aduse la
cunotina participanilor din pia cu cel puin 24 de ore nainte ca ele s se aplice efectiv.

Art. 29
(1) Fluctuaia maxim a preului reprezint variaia maxim de pre admis pentru
instrumentele financiare derivate pentru care se ncheie tranzacii n timpul unei sesiuni de
tranzacionare; nici un participant nu va plasa un ordin de cumprare la un pre mai mare
dect preul de cotare al zilei precedente, la care se adaug fluctuaia maxim sau un ordin
de vnzare la un pre mai mic dect acelai pre de cotare din care se scade fluctuaia
maxim.
(2) Pentru protejarea participanilor din pia, datele privind contractul admis la
tranzacionare includ i variaia maxim admis, pozitiv sau negativ, fa de preul de
cotare al sesiunii precedente de tranzacionare sau, n cazul unui contract nou listat, fa de
preul de deschidere al acestuia.

Art. 30
(1) Fluctuaia minim a preului este pasul de pre predefinit cu care pot fi introduse
ordine n pia.
(2) Fluctuaia minim a preului este stabilit pentru fiecare contract n parte, prin
specificaiile contractului.

Art. 31
Accesul n pia este permis participanilor care ndeplinesc condiiile i respect
procedurile prevzute n legile i regulamentele n vigoare, inclusiv n regulamentele pieei.

Art. 32
(1) Consiliul de Administraie al S.C. BMFM S.A. Sibiu stabilete criteriile pe baza
crora se admit la tranzacionare contracte futures i cu opiuni pe piaa reglementat
administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(2) Condiiile principale pentru ca un instrument financiar derivat s fie admis i
meninut la tranzacionare pe piaa reglementat administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu sunt:
a) activul suport s fie tranzacionat regulat pe o pia sau calculat regulat de ctre
o instituie reglementat de C.N.V.M. sau de BNR;
b) activul suport s fie tranzacionat sau calculat de cel puin 12 luni;
c) preurile de tranzacionare sau valorile activului suport s fie accesibile publicului;
d) activul suport s se ncadreze n limitele de volatilitate i lichiditate stabilite de
ctre S.C. BMFM S.A. Sibiu i C.R.C..
(3) Departamentul de Dezvoltare i Produse Noi al S.C. BMFM S.A. Sibiu va analiza
pentru orice instrument financiar derivat propus pentru admiterea la tranzacionare
ndeplinirea criteriilor de admitere la tranzacionare.
(4) Propunerile referitoare la admiterea pentru tranzacionare de noi instrumente
financiare derivate pe piaa reglementat administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu mpreun cu
specificaiile acestora sunt transmise de ctre Departamentul de Dezvoltare i Produse Noi
Directorului General al societii care le va analiza i le va supune aprobrii Consiliului de
Administraie al S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(5) nainte de a fi supuse aprobrii Consiliului de Administraie, propunerile referitoare
la admiterea pentru tranzacionare de noi instrumente financiare derivate vor fi transmise
participanilor pe piaa administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu n vederea exprimrii opiniilor
acestora n legtura cu oportunitatea lansrii lor.
(6) Decizia de admitere la tranzacionare a instrumentelor financiare derivate emis
de Consiliul de Administraie, precum i specificaiile instrumentelor derivate vor fi transmise:
a) C.R.C. pentru stabilirea marjelor i fluctuaiilor zilnice maxime admise;
b) C.N.V.M., n vederea nregistrrii;
c) Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu n vederea listrii pe platforma
electronic de tranzacionare;
d) Departamentului Tranzacii i Supraveghere n vederea comunicrii ctre
participani.

Art. 33
(1) Tranzacionarea unui instrument financiar derivat este permis pe piaa
reglementat administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu numai dup emiterea de ctre C.N.V.M.
a certificatului de nregistrare.
35
(2) Directorul General al societii va stabili data de la care se vor putea tranzaciona
noile instrumente financiare derivate, dat ce va fi comunicat participanilor.
(3) Dup admiterea la tranzacionare, Departamentul Tranzacionare i Supraveghere
al S.C. BMFM S.A. Sibiu mpreun cu C.R.C. vor monitoriza ndeplinirea condiiilor care au
stat la baza admiterii la tranzacionare a intrumentului financiar derivat respectiv.


Art. 34
(1) Consiliul de Administraie al S.C. BMFM S.A. Sibiu poate decide suspendarea pe
o perioad nedeterminat sau retragerea de la tranzacionare de pe piaa reglementat de
instrumente financiare derivate a unui instrument financiar derivat n urmtoarele situaii:
a) instrumentul respectiv nu mai ndeplinete condiiile de meninere la
tranzacionare specificate n art. 32, alin. (2) din prezentul regulament;
b) dup 6 luni de la admiterea la tranzacionare, nu s-au inregistrat
tranzacii cu instrumentul financiar derivat respectiv;
c) timp de 6 luni consecutive, nu s-au nregistrat tranzacii cu instrumentul
financiar derivat respectiv;
d) C.N.V.M. decide suspendarea/retragerea de la tranzacionare a
instrumentului financiar derivat respectiv.
(2) n situaia n care Consiliul de Administraie decide suspendarea/retragerea de la
tranzacionare a unui contract futures, vor fi suspendate/retrase de la tranzacionare automat
i contractele cu opiuni pe acel contract.
(3) Dac n momentul emiterii deciziei de suspendare a unui instrument financiar
derivat, pe piaa acestuia exista poziii deschise, piaa instrumentului respectiv va rmne
deschis pentru tranzacionare pn la scadena contractelor respective.
(4) Consiliul de Administraie al S.C. BMFM S.A. Sibiu poate decide readmiterea la
tranzacionare a unui instrument financiar derivat.
(5) Deciziile de suspendare vor fi afiate pe pagina web www.bmfms.ro i vor fi
comunicate C.N.V.M. i participanilor pe piaa reglementat administrat de S.C. BMFM S.A.
Sibiu.
(6) Deciziile de suspendare vor fi comunicate Departamentului Informatic n vederea
retragerii instrumentelor respective din platforma electronic de tranzacionare i afirii lor pe
pagina web www.bmfms.ro, Departamentului Juridic n vederea comunicrii lor ctre
C.N.V.M. i Departamentului tranzacii i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu n vederea
comunicrii lor ctre participani.

Art. 35
Intermediarii de pe piaa reglementat administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu sunt
obligai s aduc la cunotina clienilor lor deciziile S.C. BMFM S.A. Sibiu privind admiterea,
suspendarea sau retragerea la/de la tranzacionare a instrumentelor financiare derivate.


CAPITOLUL III
PLATFORMA ELECTRONIC DE TRANZACIONARE

Art. 36
(1) Tranzacionarea pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate se
desfoar electronic, prin platforma electronic de tranzacionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(2) Pn la data aderrii Romniei la Uniunea Europeana, tranzacionarea
instrumentelor financiare derivate admise la tranzacionare pe piaa reglementat
administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu n afara sistemului de tranzacionare specializat este
strict interzis participanilor, sub sanciunea suspendrii sau excluderii din pia.

Art. 37
Platforma electronic de tranzacionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu ofer participanilor cel
puin urmtoarele faciliti:
a) introducerea, modificarea, retragerea i anularea ordinelor, individual de ctre
participani;
b) identificarea participanilor i, dup caz, a clienilor acestora n contul crora s-au
negociat cereri i oferte i s-au ncheiat tranzacii, precum i data, ora, minutul i
secunda la care s-au efectuat acestea;
c) identificare instrumentelor financiare tranzacionate;
d) numrul fiecrei tranzacii;
36
e) execuia automat a tranzaciilor;
f) evidena tranzaciilor executate i a poziiilor deschise pe fiecare tip de instrument
financiar derivat i scaden;
g) comunicarea n timp real ntre S.C. B.M.F.M. S.A., C.R.C., C.N.V.M. i
participani;
h) arhivarea tuturor detaliilor privind tranzaciile ncheiate;
i) exercitarea contractelor cu opiuni;
j) nchiderea poziiilor deschise la scaden.

Art. 38
Platforma electronic de tranzacionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu asigur:
a) stocarea i furnizarea ctre participani i clienii intermediarilor, pentru fiecare
instrument tranzacionat, a preului de cotare, a preului maxim, a preului minim, a
variaiei de pre i a volumului tranzacionat pe piaa respectiv, aferente nchiderii
sesiunii de tranzacionare precedente;
b) stocarea i furnizarea n timp real a cel puin urmtoarelor informaii pentru fiecare
instrument financiar: preul de deschidere, preul maxim, preul minim, preul ultimei
tranzacii, volumul tranzacionat, variaia i poziiile deschise;
c) listarea automat de noi preuri de exercitare pentru contractele cu opiuni n
conformitate cu regulile stabilite prin prezentul regulament;
d) calculul i evidena separat a tranzaciilor executate de fiecare participant n contul
propriu i, n cazul intermediarilor, n contul clienilor acestora, a poziiilor deschise n
pia de participani;
e) evaluarea riscului aferent poziiilor deschise n pia de participani.

Art. 39
(1) Accesul la platforma electronic de tranzacionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu se
face doar de ctre brokerii activi ai participanilor pe baza unui nume de utilizator (user) i a
unei parole de acces, n baza contului deschis de participant la C.R.C..
(2) Accesul la platforma electronic de tranzacionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu va fi
permis doar acelor participani care ndeplinesc cerinele tehnice de dotare i comunicaie
stabilite de S.C. BMFM S.A.

Art. 40
(1) Pentru tranzacionarea prin platforma electronic de tranzacionare a S.C. BMFM
S.A. Sibiu, fiecare participant trebuie s dispun de numrul minim de brokeri activi, conform
regulilor stabilite n Regulamentul nr. 3 privind organizarea i funcionarea pieei reglementate
de instrumente financiare derivate administrate de S.C. BMFM S.A. Sibiu.
(2) S.C. B.M.F.M. S.A. i S.C. C.R.C. S.A. vor ine legtura pe durata tranzacionrii
cu brokerii activi ai participantului. n acest sens, brokerul activ trebuie s aib autoritatea de
a introduce, modifica, retrage i anula ordine n numele participantului i de a lua hotrri n
numele acestuia privitor la activitatea desfurat de acesta pe pia.

Art. 41
(1) n fiecare sesiune de tranzacionare, prin platforma electronic de tranzacionare
a S.C. BMFM S.A. Sibiu, variaia maxim a preului contractelor futures se stabilete n
funcie de preul de cotare al contractelor respective din sesiunea precedent.
(2) Participanii nu pot introduce ordine de tranzacionare la preuri situate n afara
limitelor de variaie maxime stabilite la alin. (1).
(3) Ordinele de tranzacionare la preuri aflate n afara intervalului de variaie maxim
zilnic vor fi respinse de platforma electronic de tranzacionare, iar participantul va fi
anunat.
(4) Primele opiunilor nu au limite de variaie zilnic.

Art. 42
Limitele de variaie zilnic sunt stabilite pentru fiecare instrument financiar derivat i
pentru fiecare scaden i vor fi modificate dup caz de C.R.C., pentru a reflecta schimbrile
condiiilor de pia.

Art. 43
(1) Preul de cotare al unui contract futures n timpul sesiunii de tranzacionare este
reprezentat de preul ultimei tranzacii pe tipul de contract i scadena respectiv.
37
(2) Toate poziiile deschise pe contractul respectiv vor fi marcate la pia n funcie de
acest pre.
(3) Preul de cotare este afiat n timpul sesiunii n coloana SETTLE.

Art. 44
(1) Preul de cotare la nchiderea sesiunii de tranzacionare va fi preul de
tranzacionare aferent ultimei tranzacii.
(2) n cazul n care pentru contractul respectiv nu au fost executate tranzacii n
sesiunea respectiv, preul de cotare se stabilete astfel:
a) ca medie aritmetic a celor mai bune cotaii de vnzare i cumprare existente n
pia, la nchiderea sesiunii de tranzacionare;
b) dac exist cotaii doar de vnzare sau doar de cumprare, preul de cotare va fi
egal cu cotaia afiat, dac cotaia de cumprare este mai ridicat dect preul
de cotare al zilei precedente sau dac cotaia de vnzare este mai joas dect
preul de cotare al zilei precedente;
c) dac aceste condiii nu sunt ndeplinite sau nu exist cotaii n pia, preul de
cotare la nchiderea sesiunii va fi egal cu cel al sesiunii precedente.
(3) n situaia n care, pe un anumit contract exist poziii deschise i timp de 20 de
sesiuni consecutive nu se execut tranzacii i nu se afieaz nici un fel de cotaii pentru
contractul respecitv, C.R.C. poate ajusta preul de cotare pentru contractul respectiv.


Art. 45
(1) Deschiderea i nchiderea sesiunii de tranzacionare se efectueaz n zilele de
tranzacionare de ctre Departamentul Tranzacii i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu n
conformitate cu programul de tranzacionare stabilit de Consiliul de Administraie al societii.
(2) nainte de deschiderea fiecrei sesiuni de tranzacionare, pe piaa reglementat
de instrumente financiare derivate se va desfura o sesiune de pre-deschidere cu durata de
15 minute.
(3) n timpul sesiunii de pre-deschidere participanilor li se va permite conectarea la
platforma electornic de tranzacionare retragerea i anularea de ordine de tranzacionare
rmase n pia.
(4) n timpul sesiunii de pre-deschidere, participanilor le este interzis introducerea
de noi ordine de tranzacionare.
(5) Dup expirarea timpului alocat sesiunii de pre-deschidere, Departamentul de
Tranzacionare al S.C. BMFM S.A. Sibiu va deschide sesiunea de tranzacionare.

Art. 46
(1) Sesiunea de tranzacionare poate fi ntrerupt de Directorul General S.C.
B.M.F.M. S.A. sau de Directorul Executiv al S.C. C.R.C. S.A., n cazul unui eveniment sau al
unui complex de condiii de natur s mpiedice buna desfurare a sesiunii de
tranzacionare.
(2) Evenimentele i condiiile menionate la alin. (1) includ, dar nu sunt limitate la:
a) variaii mari ale preurilor activelor ce constituie suportul contractelor futures
i al opiunilor tranzacionate n pia;
b) cderea sistemului electronic de tranzacionare din diverse cauze, care
includ, dar nu sunt limitate la acestea, defeciuni ale serverului de
tranzacionare, ale majoritii terminalelor participanilor ori avarii ale
sistemului de alimentare cu energie electric a serverului de tranzacionare
ori ale unor subsisteme componente (internet, reea intern).
(3) Sesiunea de tranzacionare poate fi ntrerupt i la solicitarea C.N.V.M.
(4) Directorul General al S.C. BMFM S.A. Sibiu, distinct de ntreruperea prevzut la
art. 64 alin. (1), poate decide suspendarea de la tranzacionare a unuia sau mai multor
instrumente financiare derivate n situaia apariiei unor evenimente deosebite n activitatea
emitenilor ale cror aciuni constituie activ suport pentru instrumente financiare derivate
tranzacionate pe piaa administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu, i care sunt n msur s
determine o fluctuaie semnificativ a preurilor instrumentelor financiare derivate respective.
(5) n situaia suspendrii de la tranzacionare a unuia sau mai multor instrumente
financiare derivate n condiiile prevzute la alin. (4), reluarea tranzacionrii instrumentului/
instrumentelor respective se va face la nceputul sesiunii de tranzacionare din ziua
urmtoare.

Art. 47
38
(1) n cazul n care sesiunea de tranzacionare pe un tip de contract este ntrerupt
sau sistemul este oprit forat din cauze tehnice (distinct de ntreruperea sesiunii de ctre
oficiali), ca o consecin a unor evenimente sau condiii descrise la art. 46, reluarea
tranzacionrii se va face de ndat ce condiiile vor permite desfurarea normal a sesiunii
de tranzacionare.
(1
1
) n situaia ntreruperii sesiunii de tranzacionare, participanii vor fi anunai
asupra orei de reluare a acesteia.
(1
2
) naintea relurii sesiunii de tranzacionare, se va desfura o sesiune de pre-
deschidere cu durata de 5 minute.
(2) n situaia n care se decide reluarea sesiunii de tranzacionare, Departamentul
Informatic al S.C. BMFM S.A. Sibiu va proceda nti la deschiderea comunicaiilor ctre
serverul de tranzacionare n vederea conectrii participanilor la platforma electronic de
tranzacionare, sesiunea de tranzacionare ramnnd suspendat i va monitoriza procesul de
conectare a participanilor.
(3) Dup conectarea la platforma electronic de tranzacionare a cel puin 10
participani, Departamentul Tranzacii i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu va deschide
sesiunea de pre-deschidere, iar dup expirarea timpului alocat sesiunii de pre-deschidere va
proceda la deschiderea sesiunii de tranzacionare propriu-zise.
(4) n timpul sesiunii de pre-deschidere participanilor li se va permite conectarea la
platforma electronic de tranzacionare, retragerea i anularea de ordine de tranzacionare
rmase n pia.
(5) n timpul sesiunii de pre-deschidere, participanilor le este interzis introducerea
de noi ordine de tranzacionare.

Art. 48
Dac ntreruperea intervine n ultimele 30 de minute ale sesiunii de tranzacionare,
S.C. BMFM S.A. i C.R.C., prin persoanele menionae la art. 46, alin. (1) fie vor prelungi
sesiunea de tranzacionare, n cazul n care condiiile o permit, fie vor decide calcularea
preurilor de cotare pe baza regulilor de la art. 44.
Art. 49
n cazul n care sesiunea este ntrerupt, iar S.C. BMFM S.A. i C.R.C. decid c
aceasta nu mai poate fi reluat pn la ora de nchidere a pieei, se va prelungi sesiunea de
tranzacionare sau se va decide nchiderea sesiunii i reluarea tranzaciilor n urmtoarea zi
de tranzacionare.

Art. 50
Participanii vor fi anunai asupra deciziilor luate n situaiile artate la art. 47, 48 i
49, n scris, fie prin intermediul sistemului de tranzacionare, fie prin alte mijloace.

Art. 51
Toate ordinele neexecutate aflate n pia n situaiile artate la art. 47, 48 i 49 vor fi
terse din sistem dac ntreruperea va dura mai mult de 60 de minute, cu excepia celor de
tip STOP i GTK, definite la art. 54 i 55.

Art. 52
(1) n vederea evitarii riscului operaional pe piaa reglementat administrat. S.C.
BMFM S.A. Sibiu dispune de sisteme principale i sisteme de rezerv privind:
a) alimentarea cu energie electric,
b) conectarea participanilor la platforma electronic de tranzacionare,
c) conectarea participanilor n vederea tranzacionrii;
d) baza de date referitoare la tranzaciile efectuate pe platforma electronic
de tranzacionare.
(2) n situaia n care, n timpul sesiunii de tranzacionare intervin intreruperi n
fucionarea sistemelor principale, vor intra imediat n funciune sistemele de rezerv.
(3) n situaia n care, din diverse cauze, sistemele de rezerv nu intr n funciune
automat, sesiunea de tranzacionare va fi ntrerupt i reluat de ndatp ce condiiile tehnice
vor permite desfurarea n condiii normale a sesiunii de tranzacionare.

Art. 53
(1) Ordinele de tranzacionare pot fi introduse n pia n timpul sesiunii de
tranzacionare.
(2) Odat introduse n pia i acceptate de serverul de tranzacionare, ordinele vor
putea fi vizualizate, modificate, anulate sau retrase.
39
(3) Toate ordinele vor fi ordonate automat n pia, n funcie de pre i momentul
introducerii, n sens descresctor pentru cumprare i cresctor pentru vnzare.

Art. 54
n timpul tranzacionrii pot fi plasate urmtoarele tipuri de ordine pentru contracte
futures:
I. n funcie de sens:
a) cumprare;
b) vnzare.
II. n funcie de tip:
a) limit se va execut la preul specificat sau mai bun i poate fi plasat
numai dac exist disponibilul n cont pentru acoperirea riscului rezultat.
Cantitatea rmas dintr-un ordin, n urma executrii pariale, rmne n pia.
b) stop-limit se plaseaz cu dou preuri: de activare i de executare i este
de 2 tipuri: StopLoss i TakeProfit. Se activeaz automat la efectuarea unei
tranzacii la preul specificat de activare sau mai bun dect acesta i intr n
pia la preul limit indicat. La activare se verific disponibilul din cont i
dac activarea lui nu duce la tranzacie pe acelai cont. Odat activate, devin
ordine limit i pot fi modificate, retrase sau anulate. Ordinele STOP
neactivate pot fi vizualizate, modificate, retrase i anulate din fereastra
STOP. Toate ordinele STOP neactivate vor fi pstrate de ctre serverul de
tranzacionare pn la anularea lor de ctre participant sau pn la activarea
lor. i pentru aceste ordine trebuie s existe disponibil n cont.
III. n funcie de cantitate: limit-pachet - ordinul se execut numai la ntreaga
cantitate. n cazul n care n pia apar pe contraparte ordine care duc la situaia de
ncruciare a pieei, dar fr specificaia pachet, ordinul pachet este scos automat din
pia. De asemenea, dac nu poate fi executat la plasarea sa, este respins. n ambele
cazuri, participantul este anunat.
IV. n funcie de valabilitate:
a) day valabil pe timpul sesiunii curente de tranzacionare, se terge dup
nchiderea acesteia;
b) GTK valabil pn la anulare, rmne n pia i dup nchiderea
sesiunii, iar durata sa maxim de valabilitate este pn la scadena
contractului;
c) hh-mm valabil hh ore i mm minute din momentul plasrii.

Art. 55
n timpul tranzacionrii pot fi plasate urmtoarele tipuri de ordine pentru contracte cu
opiuni:
I. n funcie de sens:
a) vnzare (put, call);
b) cumprare (put, call).
II. n funcie de tip:
a) limit se execut la prima specificat sau mai bun i pot fi plasate numai
dac exist disponibilul n cont pentru acoperirea riscului rezultat, respectiv
pentru plata primei. Cantitatea rmas n urma executrii pariale rmne n
pia. Termenul maxim de valabilitate al acestor ordine este sesiunea n care au
fost introduse. Toate ordinele de acest tip vor fi terse automat din pia la
nchiderea edinei, cu excepia celor de tip GTK.
b) pentru opiuni nu sunt disponibile ordine tip STOP.
III. n funcie de cantitate limit-pachet - ordinul se execut numai la ntreaga cantitate.
n cazul n care n pia apar ordine mai bune sau egale ca pre cu acesta, dar
fr specificaia pachet, ordinul pachet este scos automat din pia. De
asemenea, dac nu poate fi executat la plasarea sa, este respins. n ambele
cazuri, participantul este anunat de acest lucru.
IV. n funcie de valabilitate
a) day valabil pe timpul sesiunii curente de tranzacionare, se terge dup
nchiderea acesteia;
b) GTK valabil pn la anulare, rmne n pia i dup nchiderea sesiunii, iar
durata sa maxim de valabilitate este pn la data de expirare a contractului;
c) hh-mm valabil hh ore i mm minute din momentul plasrii.

Art. 56
40
Sistemul electronic de tranzacionare nu permite deinerea pentru un client a unor
poziii deschise de sensuri contrare la aceleai instrumente financiare derivate sau aceeai
serie de opiuni.

Art. 57
(1) Ordinele introduse n pia pot fi modificate, retrase sau anulate.
(2) Orice modificare adus unui ordin duce la schimbarea timpului su de acceptare
n pia, care poate avea consecine asupra plasrii sale n ansamblul pieei. Modificrile
ordinelor pot fi urmrite n meniul HISTORY.
(3) n timpul sesiunii i la sfritul acesteia sunt disponibile n fereastra CLEARING
sumarele de tranzacionare i extrasele de cont ale participantului, n care se pot vizualiza
tranzaciile proprii i rezultatul acestora.
(4) Dup ncheierea sesiunii i stabilirea preurilor de cotare acestea se pot salva sau
imprima n forma de pe ecran timp de 30 de minute.


Art. 58
(1) Toate detaliile tranzaciilor efectuate, cu excepia identitii prilor, pot fi
vizualizate de ctre participanii conectai la platforma de tranzacionare.
(2) Identitatea participanilor ce tranzacioneaz va rmne ascuns i nu va fi
dezvluit pe toat durata sesiunii de tranzacionare participanilor, ci exclusiv organizatorilor
i supraveghetorilor pieei (S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu, C.R.C.), precum i C.N.V.M.

Art. 59
La plasarea unui ordin n piaa, brokerul activ al participantului trebuie s completeze n
fereastra de introducere a ordinelor urmtoarele informaii:
a) contul n care se plaseaz ordinul (house, persoane relevante sau contul unui
client);
b) tipul contractului;
c) natura ordinului (vnzare/cumprare);
d) cantitatea;
e) scadena;
f) valabilitatea;
g) preul de exercitare (pentru opiuni);
h) preul limit i preul de activare (pentru ordinele stop), prima limit pentru
opiuni;
i) alte indicaii (pachet).

Art. 60
Tranzaciile de tip cross sunt cele executate ntre clienii unui intermediar, astfel: n
situaia n care un intermediar are ordine de vnzare i cumprare de la clienii si pe acelai
instrument financiar derivat i cu aceeai scaden, pe care nu le poate executa n pia din
cauza lipsei de cotaii sau a diferenei mari dintre cotaiile de vnzare i cumprare, se
permite executarea respectivelor ordine ntre clieni (cross) n pia, cu respectarea strict a
intereselor clienilor.

Art. 61
Intermediarii vor avea obligatoriu create n sistemul electronic de tranzacionare
conturile de clieni necesare i vor plasa ordinele n aceste conturi.

Art. 62
(1) Preurile de exercitare pentru contractele cu opiuni sunt listate n platforma
electronic de tranzacionare numai dup ce s-a executat o tranzacie pe contractul futures
suport.
(2) Preurile de exercitare se ordoneaz automat n funcie de preul ultimei tranzacii
executate, astfel nct s fie disponibile la tranzacionare minim dou preuri de exercitare
sub ultimul pre din piaa contractului futures suport i dou preuri de exercitare peste acesta.
(3) Intervalul dintre dou preuri de exercitare succesive este standardizat i se
stabilete de ctre S.C. BMFM S.A. Sibiu i C.R.C. n funcie de volatilitatea pieei futures
suport.
(4) Lista preurilor de exercitare va fi extins automat n funcie de fluctuaia preului
din piaa futures suport.
41
(5) Intervalele dintre preurile de exercitare sunt menionate n specificaiile
contractelor i vor putea fi modificate de S.C. BMFM S.A. Sibiu i C.R.C. dup caz, pentru a
reflecta condiiile de pia existente la un moment dat.
(6) S.C. BMFM S.A. Sibiu i C.R.C. vor comunica C.N.V.M. i participanilor
modificrile operate conform alin. (5).

Art. 63
Lichidarea la scaden a contractelor futures i respectiv, la data de exercitare, a
contractelor cu opiuni tranzacionate pe piaa reglementat de instrumente financiare
derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu se face n conformitate cu procedurile C.R.C.

Art. 64
(1) n cazul contractelor futures pe aciuni, dac aciunea este suspendat de la
tranzacionare, tranzacionarea instrumentelor financiare derivate avnd ca activ suport acea
aciune este suspendat, n mod corespunztor, concomitent cu suspendarea aciunii la
bursa de valori conform procedurii descrise n ANEXA 1 din prezentul regulament.
(2) Reluarea la tranzacionare a instrumentelor financiare derivate suspendate
conform prevederilor alin. (1) se face concomitent cu reluarea la tranzacionare a aciunii la
bursa de valori.
(3) Dac n ziua scadenei contractului tranzacionarea aciunii este suspendat la
Bursa de Valori Bucureti, nchiderea poziiilor deschise se va efectua la preul nregistrat
pentru aciunea respectiv la Bursa de Valori n ultima zi de tranzacionare dinaintea
suspendrii.
(4) n cazul n care aciunea suport i modific valoarea nominal, tranzacionarea
derivatelor avnd ca activ suport acea aciune este suspendat, n mod corespunztor,
concomitent cu momentul suspendrii aciunii la bursa de valori, iar reluarea la tranzacionare
se face conform procedurii descrise n ANEXA 2 din prezentul regulament.
(5) n cazul n care, un emitent ale crui aciuni constituie activ suport pentru un
instrument financiar derivat tranzacionat pe piaa reglementat administrat de S.C. BMFM
S.A. Sibiu, public decizii referitoare la majorare/diminuare de capital social n valoare de
peste 10% din preul mediu al aciunilor respective comunicat de Bursa de Valori cu trei zile
lucrtoare nainte de data de nregistrare (T-3 zile lucrtoare, unde T este data de
nregistrare) sau acordare de dividende sau alte drepturi n valoare de peste 10% din preul
mediu al aciunilor respective comunicat de Bursa de Valori cu trei zile lucrtoare nainte de
data de nregistrare (T-3 zile lucratoare, unde T este data de nregistrare), iar pe piaa
instrumentului financiar respectiv exista poziii deschise pentru scadene ulterioare datei de
nregistrare, S.C. BMFM S.A. Sibiu va proceda la suspendarea de la tranzacionare a
derivatelor pe aciunea respectiv.
(6) Suspendarea instrumentelor financiare derivate menionate la alin. (5) se va face
ncepnd cu sesiunea de tranzacionare din ziua T-3, ora 12:45 (unde T este data de
nregistrare pentru aciunile n cauz).
(7) Reluarea la tranzacionare se face conform procedurii descrise n ANEXA 3 din
prezentul regulament n termen de maxim 5 zile lucrtoare de la data de nregistrare (T+5 zile
lucratoare, unde T este data de nregistrare pentru aciunile n cauza comunicat de emitentul
aciunilor n cauz).
(8) Procedura descris n Anexa 3 din prezentul regulament se aplic doar pentru
scadenele n derulare la momentul apariiei evenimentelor menionate la alin. (5).
















T-3 zile lucratoare
12:45
suspendare tranzacionare
derivate pe piaa reglementat
administrat de S.C. BMFM S.A.
Sibiu
T

Data de
nregistrare
T + 5 zile lucrtoare
Ajustare i reluare
tranzacionare derivate pe
piaa reglementat
administrat de S.C. BMFM
S.A. Sibiu
42
Art. 65
(1) Compensarea i decontarea tranzaciilor executate pe piaa reglementat
administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu se realizeaz prin intermediul S.C. CASA ROMANA
DE COMPENSATIE S.A. Sibiu.
(2) nchiderea la scaden a poziiilor deschise pe piaa reglementat de instrumente
financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu se face cu respectarea procedurilor
stabilite n regulamentele S.C. CASA ROMANA DE COMPENSATIE S.A. Sibiu.









CAPITOLUL IV
EXECUTAREA ORDINELOR DE TRANZACIONARE

Art. 66
Intermediarii care opereaz pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate
administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu au obligaia de a executa cu promptitudine ordinele
clienilor la cel mai bun pre n condiiile concrete ale pieei.

Art. 67
(1) Executarea ordinelor clienilor se face cu prioritate, astfel nct ordinele clienilor
vor fi executate naintea executrii ordinelor pe conturile House sau ale persoanelor
relevante.
(2) n aplicarea prevederilor alin. (1) se va lua n considerare momentul (data i ora)
prelurii ordinelor de la clieni.
(3) Cnd se primesc ordine de la clieni diferii pe acelai instrument financiar derivat
i aceeai scaden, intermediarul va plasa ordinele n pia n ordinea primirii lor.
(4) n situaia n care se primesc ordine de la clieni diferii n acelai moment,
prioritate la plasarea n pia vor avea ordinele cu preul cel mai bun (cel mai mic pre de
vnzare pentru ordinele de vnzare, respectiv cel mai mare pre pentru ordinele de
cumprare).

Art. 68
(1) Dac n procesul de tranzacionare intermediarul obine un pre mai bun pentru
ordinele clienilor, va executa ordinele la acest pre, fr a profita de diferena de pre dintre
ordinul clientului i preul pieei.
(2) n cazul n care intermediarul, din eroare, cumpr sau vinde pe alt scaden sau
pe alt contract dect cele specificate de client, va efectua operaiunea invers imediat dup
depistarea erorii.
(3) n situaia prevzut la alin. (2), intermediarul poate acoperi pierderea rezultat
din aceast operaiune cu un eventual profit rezultat din executarea ordinului clientului la un
pre mai bun, iar dac din operaiunile de mai sus rezult o pierdere pentru client,
intermediarul o va suporta n ntregime, fr a percepe comisioanele aferente tranzaciilor
respective.
(4) n cazul n care un intermediar cumpr sau vinde instrumente financiare derivate
conform instruciunilor cuprinse n ordinele de tranzacionare, dar din eroare n contul altui
client dect cel de la care a primit ordinele de tranzacionare, el poate solicita
Departamentului Tranzacii i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. s evidenieze tranzaciile
efectuate n contul de client corect.
(5) Solicitarea menionat la alin. (4) se va transmite Departamentului de
Tranzacionare i Supraveghere n scris, pn la nchiderea sesiunii de tranzacionare din
ziua n care s-a efectuat tranzacia eronat i va fi nsoit de copia ordinului de
tranzacionare.
(6) Dup primirea solicitrii i analiza ei, Departamentul de Tranzacionare i
Supraveghere va comunica n scris Departamentului Informatic datele necesare efecturii
operaiilor corespunztore.

Art. 69
43
Fiecare intermediar trebuie s nregistreze i s pstreze fondurile i instrumentele
financiare ale clienilor n conturi separate de conturile n care sunt evideniate propriile
fonduri sau instrumente financiare.

Art. 70
n relaiile cu clienii care tranzacioneaz instrumente financiare derivate pe piaa
reglementat administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu, fiecare intermediar este obligat s
respecte prevederile reglementrilor C.N.V.M. cu privire la executarea ordinelor clienilor.








CAPITOLUL V
SUPRAVEGHEREA PIEEI



Art. 71
(1) n vederea asigurrii unei piee continue, ordonate i transparente, S.C. BMFM
S.A. Sibiu mpreun cu C.R.C. supravegheaz desfuararea activitii de tranzacionare pe
piaa de instrumente financiare derivate.
(2) S.C. BMFM S.A. Sibiu desfoar activitatea de supraveghere prin intermediul
Departamentului Tranzacionare i Supraveghere.

Art. 72
(1) n activitatea de supraveghere a activitii de tranzacionare pe piaa de
instrumente financiare derivate, Departamentul Tranzacionare i Supraveghere va acorda o
atenie deosebit acelor tranzacii care ridic suspiciuni privind manipularea pieei, abuzului
de pia sau alte practici frauduloase.
(2) Sunt interzise:
a) ncheierea de tranzacii sau lansarea de ordine de tranzacionare care dau
indicaii false ori neltoare cu privire la cererea, oferta sau preul instrumentelor
financiare derivate;
b) ncheierea de tranzacii sau lansarea de ordine de tranzacionare care menin
preul unui instrument financiar derivat la un nivel artificial;
c) diseminarea de tiri, informaii sau zvonuri care dau sau sunt n msur s dea
indicaii false ori neltoare cu privire la cererea, oferta sau preul instrumentelor
financiare derivate;
d) efectuarea de tranzacii pe baza de informaii privilegiate;
e) tranzacionarea excesiv n contul clienilor n scopul generrii de comision
pentru intermediar;
f) efectuarea de tranzacii sau introducerea de ordine de tranzacionare n scopul
de a determina modificarea semnificativ a preurilor de cotare a instrumentelor
financiare derivate;
g) ncheierea de ctre unul sau mai muli participani de tranzacii care s creeze
impresia unei lichiditi artificiale;
h) transferul unor poziii perdante din contul propriu al intermediarului n conturile
clienilor administrate pe baz discreionar;
i) tranzacionarea n contul clienilor de contracte cu opiuni cu prime mai mici dect
valoarea intrinsec a opiunilor respective;
j) plasarea de ordine proprii de acelai sens cu ale clienilor cu intenia de a profita
de micarea de pre creat de ordinul clientului;
k) retragerea sau plasarea cu ntrziere a ordinelor clienilor n beneficiul societii
sau al altor persoane;
l) tranzaciile compensate n care mai muli brokeri activi execut tranzacii la
preuri necompetitive pentru a efectua transferuri de bani ntre conturi;
m) executarea de ctre traderi a altor ordine dect cele n cont propriu;
44
n) tranzacionarea direct sau prin persoane interpuse, de instrumente
financiare derivate care au ca activ suport active asupra crora participantul sau
clientul poate exercita o influen semnificativ asupra preului;
o) orice practic frauduloas sau abuz de pia specificat de regulamentele
C.N.V.M.
(3) Departamentul Tranzacionare i Supraveghere va monitoriza desfurarea
activitii de tranzacionare pe piaa reglementat administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu i va
informa imediat conducerea societii n cazul depistrii unor tranzacii suspecte a fi ncadrate
n una din situaiile prevzute la alin. (2).
(4) Participanii pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat
de S.C. BMFM S.A. Sibiu sunt obligai s transmit, la cererea Departamentului
Tranzacionare i Supraveghere, copii ale ordinelor de tranzacionare a instrumentelor
financiare derivate precum i orice date referitoare la identitatea clienilor i la clauzele
contractelor ncheiate de participani cu acetia.

Art. 73
Nerespectarea interdiciilor menionate la art. 72, alin (2) se sancioneaz de ctre
S.C. BMFM S.A. Sibiu cu suspendarea sau excluderea de la tranzacionare a participantului
sau a brokerilor activi ai acestuia, dup caz i se notific C.N.V.M. n termen de 24 de ore.
Art. 74
(1) n utilizarea sistemului electronic de tranzacionare al S.C. BMFM S.A. Sibiu
brokerii activi vor avea o conduit responsabil i vor folosi comenzile acestuia doar pentru
scopurile n care a fost creat. n acest sens, se vor evita conectarea i reconectarea fr
motiv, i ncercrile repetate de plasare a ordinelor fr a avea disponibilul necesar n cont.
(2) Brokerii activi sunt obligai s aduc la cunotina clienilor aspectele de mai sus.
(3) Nici un broker activ al unui intermediar nu trebuie s recomande clienilor
cumprarea sau vnzarea de contracte futures sau opiuni dect n cazul n care are o baz
rezonabil de informaii, conform creia s aprecieze c tranzacia este potrivit pentru client.
(4) Nici un broker activ al unui intermediar nu trebuie s ncurajeze tranzacionarea
excesiv n contul de marj al unui client n scopul majorrii veniturilor provenite din
comisioane.
(5) Nerespectarea prevederilor alin. (1) (4) duce la suspendarea sau anularea
dreptului de tranzacionare al brokerului activ, cu notificarea C.N.V.M.

Art. 75
(1) S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu i C.R.C. vor lua msuri de meninere a lichiditii pieei,
prin evitarea situaiei ca un participant sau mai muli s ating o poziie dominant n pia, de
natur a influena artificial cererea i oferta, n avantajul propriu, cu grave consecine asupra
structurii de compensare i asupra caracterului liber al pieei.
(2) n acest sens, pentru evitarea poziiei dominante a unui participant, prin
acumularea de poziii deschise pe vnzare sau cumprare prin care poate influena piaa,
S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu i C.R.C. pot limita numrul de poziii deschise pe care le poate
cumula participantul.



CAPITOLUL VI
DOCUMENTELE NTOCMITE DE CTRE INTERMEDIARI
IN RELAIA CU CLIENII

Art. 76
(1) Pentru efectuarea tranzaciilor pe piaa reglementat de instrumente financiare
derivate administrat de S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu, intermediarii vor ntocmi cel puin
urmtoarele documente:
a) Cerere de deschidere de cont pentru client;
b) Contract privind servicii de investiii financiare ncheiat ntre intermediar i client;
c) Document de prezentare a intermediarului i a instrumentelor financiare derivate ce pot fi
tranzacionate i serviciile prestate.
d) Formular de ordin;
e) Formular de confirmare a executrii ordinelor;
f) Formular de raportare ctre clieni;
g) Extras de cont.
45
(2) Documentele menionate la alin. (1) trebuie s conin toate informaiile prevzute de
Regulamentul C.N.V.M. nr. 15/2005.



DISPOZIII TRANZITORII I FINALE
Art. 77
(1) Prezentul regulament a fost aprobat de ctre Adunarea Generala Extraordinar a
Acionarilor S.C. BMFM S.A. Sibiu din data de 14 decembrie 2005.
(2) Prezentul regulament, precum i modificrile i completrile ulterioare, vor fi
supuse aprobrii C.N.V.M. urmnd a intra n vigoare n termen de 5 zile de la data
comunicrii deciziei de ctre C.N.V.M.
(3) Regulamentul i modificrile ulterioare vor fi aduse la cunotina tuturor
persoanelor care intr sub incidena prevederilor sale i se public pe site-ul S.C. BMFM S.A.
(4) Anexele nr. 1 i 2 fac parte integrant din prezentul regulament.

Art. 78
La data intrrii n vigoare a prezentului regulament se abrog Regulamentul nr.5 de
Tranzacionare pe pieele reglementate de instrumente financiare derivate la Bursa Monetar
Financiar i de Mrfuri Sibiu, autorizat de C.N.V.M. prin decizia nr. 84 la data de 09.01.2004
cu modificrile i completrile ulterioare, precum i orice alte dispoziii contrare.
46
ANEXA 1
Procedura privind aplicarea prevederilor art. 64 alin. (1)
din Regulamentul nr. 4
privind tranzacionarea pe Piaa Reglementat
de Instrumente Financiare Derivate admnistrat de S.C.
Bursa Monetar-Financiar i de Mrfuri S.A. Sibiu

1. Aplicarea prevederilor art. 64, aliniatul (1) din Regulamentul nr. 4 privind
Tranzacionarea pe Piaa Reglementat de Instrumente Financiare Derivate administrat de
S.C. BMFM S.A. Sibiu revine persoanelor din cadrul departamentului Tranzacionare i
Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu desemnate pentru supravegherea pieei.
Desemnarea persoanelor responsabile cu aplicarea prezentei proceduri se face prin decizie a
Directorului General al SC BMFM SA Sibiu.
2. n vederea monitorizrii pieei reglementate la vedere organizat i administrat de
Bursa de Valori Bucureti, persoana din cadrul departamentului Tranzacionare i
Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu, desemnat pentru supravegherea pieei
reglementate de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu va
avea acces n timp real la platforma de tranzacionare a BVB.
3. De asemenea, persoana din cadrul departamentului Tranzacionare i Supraveghere al
S.C. BMFM S.A. Sibiu, desemnat pentru supravegherea pieei reglementate de instrumente
financiare derivate administrat S.C. BMFM S.A. Sibiu va avea acces n timp real la platforma
de tranzacionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu, precum i drepturile de a bloca i debloca
tranzacionarea instrumentelor financiare derivate.
4. Persoana din cadrul departamentului Tranzacionare i Supraveghere al S.C. BMFM
S.A. Sibiu, desemnat cu supravegherea pieei monitorizeaz piaa reglementat la vedere n
fiecare zi de tranzacionare, ntre orele 9:00 16:00 i piaa reglementat de instrumente
financiare derivate ntre orele 9:45 16:00.
5. n momentul n care, pe platforma de tranzacionare a BVB, este afiat un comunicat al
Bursei de Valori Bucureti privind suspendarea de la tranzacionare a aciunii care constituie
activ suport pentru un contract futures i cu opiuni tranzacionat pe piaa reglementat de
instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu, persoana din cadrul
departamentului Tranzacionare i Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu, desemnat cu
supravegherea pieei va bloca n platforma electronic de tranzacionare a S.C. BMFM S.A.
Sibiu contractele futures i cu opiuni corespunztoare.
6. n momentul n care, pe platforma de tranzacionare a BVB, este afiat un comunicat al
Bursei de Valori Bucureti privind reluarea la tranzacionare a aciunii care constituie activ
suport pentru un contract futures, respectiv cu opiuni tranzacionat la pe piaa reglementat
de instrumente financiare derivate, persoana din cadrul departamentului Tranzacionare i
Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu, desemnat cu supravegherea pieei va debloca n
platforma electronic de tranzacionare a S.C. BMFM S.A. Sibiu contractele futures i cu
opiuni respective, suspendate de la tranzacionare.
7. Fiecare operaiune de suspendare de la tranzacionare i reluare la tranzacionare a
contractelor futures i cu opiuni pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate
administrat S.C. BMFM S.A. Sibiu va fi nsoit de un comunicat S.C. BMFM S.A. Sibiu
ntocmit i semnat de ctre Directorul de Tranzacii al societii.
8. Comunicatul S.C. BMFM S.A. Sibiu va fi transmis participanilor prin afiarea lui pe
canalul public de comunicare al platformei de tranzacionare a S.C: BMFM S.A Sibiu de ctre
persoana din cadrul departamentului Tranzacionare i Supraveghere al S.C. BMFM S.A.
Sibiu, desemnat cu supravegherea pieei i va fi transmis Departamentului Informatic al S.C.
BMFM S.A. Sibiu pentru afiare pe site-ul www.bmfms.ro n cel mai scurt timp posibil dup
efectuarea operaiunii.
9. Persoana din cadrul departamentului Tranzacionare i Supraveghere al S.C. BMFM
S.A. Sibiu, desemnat cu supravegherea pieei va ine un registru de eviden a operaiunilor
de suspendare de la tranzacionare i reluare la tranzacionare a contractelor futures i cu
opiuni, care va cuprinde cel puin urmtoarele date:
- data operaiunii;
- ora i minutul operaiunii;
- activul suport al contractului futures;
- ora i minutul afirii comunicatului BVB;
- tipul operaiunii: suspendare / reluare la tranzacionare;
- contractul/contractele i scadentele care fac obiectul operaiunii;
47
- motivul suspendrii/relurii la tranzacionare a aciunii la BVB (articolul i
regulamentul BVB)
- alte explicaii (motive care au mpiedicat aplicarea ntocmai a procedurii).
10. n situaiile n care persoana din cadrul departamentului Tranzacionare i
Supraveghere al S.C. BMFM S.A. Sibiu, desemnat cu supravegherea pieei nu-si poate
ndeplini atribuiile descrise mai sus din diverse motive (absen, concediu de odihn,
concediu medical, pauz de mas etc.), o alt persoan desemnat de Directorul General
al SC BMFM SA Sibiu va ndeplini atribuiile din prezenta procedura. n situaia n care
ambele persoane desemnate cu aplicarea prezentei proceduri sunt indisponibile, Directorul
General sau Directorul General Adjunct vor desemna o alt persoan competent care va
aplica dispoziiile prezentei proceduri.
11. Persoanele desemnate sunt direct rspunztoare de aplicarea ntocmai a
prezentei proceduri i au obligaia sa aduc n cel mai scurt timp la cunotina conducerii
orice motive care au determinat apariia unor disfuncionaliti n aplicarea ei.
12. Atribuiile de aplicare a prezentei proceduri revin persoanelor desemnate n
situaia asigurrii tuturor condiiilor necesare acces direct la platformele de tranzacionare
ale BVB i S.C. BMFM S.A. Sibiu i luarea la cunotin asupra modului de utilizare a
acestora.
48


S.C. Bursa Monetar Financiara i de Marfuri S.A. Sibiu
Departament Tranzacionare i Supraveghere
Decizie
SUSPENDARE DE LA TRANZACIONARE

n baza prevederilor art. 64 alin (1) din Regulamentul nr. 4 privind Tranzacionarea pe
Piaa Reglementat de Instrumente Financiare Derivate administrat de S.C. Bursa
Monetar-Financiar i de Mrfuri S.A. Sibiu i avnd n vedere suspendarea de la
tranzacionare la Bursa de Valori Bucureti a aciunilor
_______________________________________ simbol ______________ n baza
__________________________________________________________________, se
suspend de la tranzacionare pe piaa de instrumente financiare derivate administrat de
S.C. BMFM S. A. Sibiu ncepnd cu ora __________ contractul futures cu simbolul
_______________ i opiunile pe contractul futures cu simbolul __________________
pentru scadenele ____________________ i ______________________.

Director Tranzacii






S.C. Bursa Monetar Financiar i de Mrfuri S.A. Sibiu
Departament Tranzacionare i Supraveghere

Decizie
RELUARE TRANZACIONARE

Avnd n vedere reluarea la tranzacionare la Bursa de Valori Bucureti a aciunilor
____________________________________________ simbol _______________ se reia
tranzacionarea pe piaa de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.
A. ncepnd cu ora ___________ a contractului futures cu simbolul _________________ i
a opiunilor pe contractul futures cu simbolul __________________ pentru scadenele
____________________ i ______________________.

Director Tranzacii
49
ANEXA 2

Procedura privind reluarea la tranzacionare a
instrumentelor financiare derivate suspendate conform
prevederilor articolului nr. 64, alin (4) din Regulamentul
nr. 4 privind tranzacionarea pe Piaa Reglementat de Instrumente
Financiare Derivate administrat de S.C.
Bursa Monetar-Financiara i de Marfuri S.A. Sibiu

1. La reluarea la tranzacionare a instrumentelor financiare derivate suspendate
conform prevederilor articolului nr. 64, alin (4) din Regulamentul nr. 4 privind tranzacionarea
pe Piaa Reglementat de Instrumente Financiare Derivate administrat de S.C. Bursa
Monetar-Financiar i de Mrfuri S.A. Sibiu, S.C. BMFM S.A. Sibiu i C.R.C. vor aplica
ajustri ale contractelor astfel nct mrimea deinerilor participanilor n piaa dinaintea
suspendrii s fie egal cu cea de dup reluarea la tranzacionare a instrumentelor financiare
derivate respective.

2. Ajustrile se fac n dou situaii: splitarea, respectiv consolidarea valorii nominale a
aciunilor.

A. Modificarea valorii nominale a aciunii ca urmare a operaiunii de splitare










Exemplu:
Aciunile societii A cu valoare nominal 2 lei se tranzacioneaz la BVB la 4,5 lei.
Pe piaa administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu, contractul futures corespunztor are
1.000 aciuni A i preul de cotare 5 lei/aciune, astfel nct valoarea unui contract
futures este

5 x 1.000 = 5.000 lei

Aciunea societii A cu valoare nominal de 2 lei se spliteaz n 2
aciuni cu valoare nominal de 1 leu.

Pe piaa administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu contractul futures
corespunztor va avea n urma ajustrii

2 x 1.000 = 2.000 aciuni A,

iar preul de cotare ajustat este de

5 /2 = 2,5 lei/aciune.

Astfel, 1 contract futures pe aciunea A (1.000 aciuni) cumprat nainte de splitare la
preul futures de 4 lei/aciune (valoare contract 4 x 1.000 = 4.000 lei) i marcat la
piaa la preul de cotare de 5 lei/aciune (profit de 1.000 x (5 4) = 1.000 lei/contract),
se transforma dup ajustare intr-un contract futures pe aciunea A (2.000 aciuni)
cumprat la preul futures de 4 / 2 = 2 lei/aciune i va fi marcat la piaa la preul de
cotare de 5/2 = 2,5 lei/aciune. Valoarea contractului dup ajustare rmne
nemodificat (2 x 2.000 = 4.000 lei) ca i profitul din marcarea la piaa ( 2.000 x (2,5
2) = 1.000 lei)

Valoarea marjei / contract perceputa de C.R.C. va rmne neschimbat.

n acest caz, mrimea contractului futures avnd ca activ suport aciunea respectiv
se va multiplica cu factorul de splitare, iar preurile la care s-au efectuat tranzacii n
piaa administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu se vor diminua prin mprire cu acelai
factor, astfel nct valoarea unui contract futures tranzacionat nainte de splitare s rmn
neschimbat dup ajustare.

50
B. Modificarea valorii nominale a aciunii ca urmare a operaiunii de
consolidare














Exemplu:

Aciunile societii A cu valoare nominal 2 lei se tranzacioneaza la BVB la
4,5 lei. Pe piaa administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu contractul futures
corespunztor are 1.000 aciuni A i se tranzacioneaza la preul de 5 lei/aciune,
astfel nct valoarea unui contract futures este

5 x 1.000 = 5.000 lei

Aciunea societii A cu val nominal de 2 lei se consolideaz cu
factorul 2,5 / 1 (din 2,5 aciuni cu valoare nominal 2 lei rezulta 1 aciune cu
valoare nominal de 5 lei).

Pe piaa administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu contractul futures corespunztor va
avea n urma ajustrii

1.000 / 2,5 = 400 aciuni A,

iar preul de cotare ajustat este de

5 x 2,5 = 12,5 lei/aciune.


Astfel, 1 contract futures pe aciunea A (1.000 aciuni) cumprat nainte de
consolidare la preul futures de 4 lei/aciune (valoare contract 4 x 1.000 = 4.000 lei) i
marcat la piaa la preul de cotare de 5 lei/aciune (profit de 1.000 x (5 4) = 1.000
lei), se transforma dup ajustare intr-un contract futures pe aciunea A (400 aciuni)
cumprat la preul futures de 4 x 2,5 = 10 lei/aciune i va fi marcat la piaa la preul
de cotare de 5 x 2,5 = 12,5 lei/aciune. Valoarea contractului dup ajustare rmne
nemodificat (10 x 400 = 4.000 lei) ca i profitul din marcarea la piaa (400 x (12,5
10) = 1.000 lei)

Valoarea marjei / contract perceputa de C.R.C. va rmne neschimbat.

3. n cazul modificrii valorii nominale a aciunii ca urmare a operaiunilor de splitare
sau consolidare, preurile de exercitare ale opiunilor i primele pe contractele cu opiuni
corespunztoare vor fi ajustate prin aplicarea acelorai proceduri.
n acest caz, mrimea contractului futures avnd ca activ suport aciunea respectiv
se va diminua prin mprire la factorul de consolidare, iar preurile la care s-au
efectuat tranzacii n piaa administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu se vor multiplica
cu acelai factor astfel nct valoarea unui contract futures tranzacionat nainte de
consolidare s rmn neschimbat dup ajustare.

51
ANEXA 3

Procedura privind reluarea la tranzacionare a
instrumentelor financiare derivate suspendate conform
prevederilor articolului nr. 64, alin (5) din Regulamentul
nr. 4 privind tranzacionarea pe piaa reglementat de instrumente
financiare derivate administrat de
S.C. Bursa Monetar-Financiar i de Mrfuri S.A. Sibiu


La reluarea tranzacionrii instrumentelor financiare derivate suspendate conform
prevederilor articolului nr. 64, alin (5) din Regulamentul nr. 4 privind tranzacionarea pe piaa
reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C. Bursa Monetar-
Financiar i de Mrfuri S.A. Sibiu, S.C. BMFM S.A. Sibiu i C.R.C. vor aplica ajustri ale
contractelor n vederea corelrii cu noua situaie a emitentului.

Exemplul 1: Acordare de dividende n numerar
Aciunile societii A cu valoare nominal 2 lei se tranzacioneaz la BVB la 4,5 lei. Pe
piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu,
contractul futures corespunztor are 1.000 aciuni A i se tranzacioneaz la preul de 5
lei/aciune, astfel nct valoarea unui contract futures este

5 x 1.000 = 5.000 lei

Societatea A acord un dividend n numerar de 0,9 lei/aciune (20% din valoarea de
pia a aciunii).

Pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM
S.A. Sibiu, preul ajustat va fi
5 (5 x 0,2) = 4 lei/aciune,
iar mrimea contractului futures pe aciunea A va rmne neschimbat, respectiv 1.000
aciuni.

Astfel, 1 contract futures pe aciunea A (1.000 aciuni) cumprat nainte de
suspendare la preul futures de 5 lei/aciune (valoare contract 5 x 1.000 = 5.000 lei), se
transform dup ajustare ntr-un contract futures pe aciunea A (1.000 aciuni) cumprat la
preul futures de 5 (5 x 0,2) = 4 lei/aciune (valoare contract 4 x 1.000 = 4.000 lei).

Ajustrile prezentate mai sus se vor aplica corespunztor i asupra preurilor de
exercitare ale contractelor cu opiuni pe contracte futures.

Astfel, o opiune tranzacionat nainte de suspendare la preul de exercitare de 5
lei/aciune se va transforma prin ajustarea preului de exercitare ntr-o opiune tranzacionat la
preul de exercitare de 4 lei/aciune.

Exemplul 2: Acordare de aciuni gratuite
Aciunile societii A cu valoare nominal 2 lei se tranzacioneaz la BVB la 18 lei. Pe
piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu,
contractul futures corespunztor are 1.000 aciuni A i se tranzacioneaz la preul de 20
lei/aciune, astfel nct valoarea unui contract futures este

20 x 1.000 = 20.000 lei

Societatea A procedeaz la majorarea capitalului social acordnd o aciune gratuit
la 2 aciuni deinute.

Pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM
S.A. Sibiu, preul ajustat va fi
2
20 x ------ = 13,3333 lei/aciune,
3
iar mrimea contractului futures pe aciunea A tranzacionat nainte de suspendare la
preul de 20 lei/aciune se va ajusta dup formula:
52

1000 x 20 (Valoare contract nainte de suspendare)
Mrime contract = ----------------------------------------------------------------------------,
dup ajustare 13,3333 (Pre ajustat)

20.000
adic ------------------- = 1.500 aciuni.
13,3333

Astfel, 1 contract futures pe aciunea A (1.000 aciuni) cumprat nainte de
suspendare la preul futures de 20 lei/aciune (valoare contract 20 x 1.000 = 20.000 lei), se
transform dup ajustare ntr-un contract futures pe aciunea A (1.500 aciuni) cumprat la
preul futures de 20 (20 x 2/3) = 13,3333 lei/aciune (valoare contract 13,333 x 1.500 =
19.999,95 lei).

Ajustrile prezentate mai sus se vor aplica corespunztor i asupra preurilor de
exercitare ale contractelor cu opiuni pe contracte futures.
Astfel, o opiune tranzacionat nainte de suspendare la preul de exercitare de 20
lei/aciune se va transforma prin ajustarea preului de exercitare ntr-o opiune tranzacionat
la preul de exercitare de 13,333 lei/aciune.


Exemplul 3: Acordare de alte drepturi
Aciunile societii A cu valoare nominal 2 lei se tranzacioneaz la BVB la 18 lei. Pe
piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu,
contractul futures corespunztor are 1.000 aciuni A i se tranzacioneaz la preul de 20
lei/aciune, astfel nct valoarea unui contract futures este:

20 x 1.000 = 20.000 lei

Societatea A procedeaz la majorarea capitalului social prin acordarea dreptului de
achiziie a unei aciuni la valoarea nominal (pre 2 lei/aciune) la 2 aciuni deinute.

Pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM
S.A. Sibiu, preul ajustat va fi

(20 x 2) + 2
--------------------- = 14 lei/aciune,
3

iar mrimea contractului futures pe aciunea A tranzacionat nainte de suspendare la
preul de 20 lei/aciune se va ajusta dup formula:

1.000 x 20 (Valoare contract nainte de suspendare )
Mrime contract = --------------------------------------------------------------------------------,
dup ajustare 14 (Pre ajustat)

20.000
adic ----------------- = 1.428,57 aciuni.
14

Astfel, 1 contract futures pe aciunea A (1.000 aciuni) cumprat nainte de
suspendare la preul futures de 20 lei/aciune (valoare contract 20 x 1.000 = 20.000 lei), se
transform dup ajustare ntr-un contract futures pe aciunea A (1.428,57
(20 x 2) + 2
aciuni) cumprat la preul futures de ---------------- = 14 lei/aciune (valoare
3
contract 14 x 1.428,57 = 19.999,98 lei).

Ajustrile prezentate mai sus se vor aplica corespunztor i asupra preurilor de
exercitare ale contractelor cu opiuni pe contracte futures.
53
Astfel, o opiune tranzacionat nainte de suspendare la preul de exercitare de 20
lei/aciune se va transforma prin ajustarea preului de exercitare ntr-o opiune tranzacionat
la preul de exercitare de 14 lei/aciune.



Exemplul 4: Acordare simultan de aciuni gratuite i alte drepturi
Aciunile societii A cu valoare nominal 1 leu se tranzacioneaz la BVB la 1,4 lei. Pe
piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM S.A. Sibiu,
contractul futures corespunztor are 1.000 aciuni A i se tranzacioneaz la preul de 1,5
lei/aciune, astfel nct valoarea unui contract futures este:
1,5 x 1.000 = 1.500 lei
Societatea A procedeaz la majorarea capitalului social prin acordarea a 60 de
aciuni gratuite la fiecare 100 aciuni detinute i acordarea dreptului de achiziie a 10 aciuni
noi la preul de 0,5 lei/aciune la fiecare 100 aciuni detinute.
Astfel, un acionar care deine 1.000 aciuni ale societii A va primi 60 x (1.000 / 100)
aciuni gratuite respectiv 600 de aciuni i va putea achizitiona nc 10 x (1.000/100) respectiv
100 de aciuni noi la preul de 0,5 lei/aciune. Astfel, n situaia n care acionarul i exercit
toate drepturile de care beneficiaz va dobndi n total 700 de aciuni noi la 1.000 de aciuni
detinute.

Pe piaa reglementat de instrumente financiare derivate administrat de S.C. BMFM
S.A. Sibiu, preul ajustat va fi

1,5 x 1.000 + 0,5 x 100 1.500 + 50
= = 0,9117 lei/aciune,
1.700 1.700

iar mrimea contractului futures pe aciunea A tranzacionat nainte de suspendare la preul
de 1,5 lei/aciune se va ajusta dup formula:

1000 x 1,5 (Valoare contract nainte de suspendare )
Mrime contract = --------------------------------------------------------------------------------,
dup ajustare 0,9117 (Pre ajustat)

1.500
adic ----------------- = 1.645,27 aciuni.
0,9117

Astfel, 1 contract futures pe aciunea A (1.000 aciuni) cumprat nainte de
suspendare la preul futures de 1,5 lei/aciune (valoare contract 1,5 x 1.000 = 1.500 lei), se
transform dup ajustare ntr-un contract futures pe aciunea A (1.645,27

1.550
aciuni) cumprat la preul futures de ---------------- = 0,9117 lei/aciune (valoare
1.700
contract 1.645,27 x 0,9117 = 1.4999,99 lei).
Ajustrile prezentate mai sus se vor aplica corespunztor i asupra preurilor de
exercitare ale contractelor cu opiuni pe contracte futures.
Astfel, o opiune tranzacionat nainte de suspendare la preul de exercitare de 1,5
lei/aciune se va transforma prin ajustarea preului de exercitare ntr-o opiune tranzacionat
la preul de exercitare de 0,9117 lei/aciune.








54
Rezumat
- cadrul legal aplicabil pieei administrate de BMFM SIBIU cuprinde 3 nivele:
1. Legea 297 /2004 privind piaa de capital
2. Regulamentele CNVM
3. Regulamentele BMFMS i CRC
- CNVM este autoritatea de reglementare i supraveghere a BMFM SIBIU
- pe piaa administrat de BMFM SIBIU pot tranzaciona n calitate de
intermediari SSIF, bnci i traderi persoane juridice.
- Consiliul de Administraie al BMFM SIBIU decide admiterea pe piaa de
instrumente derivate a intermediarilor i a brokerilor activi.
- pentru a fi admis ca broker activ, o persoan trebuie s fie autorizat ca ASIF
de ctre CNVM i atestat ca broker de ctre BMFMS
- intermediarii pe piaa BMFMS pot tranzaciona n calitate de membri
(acionari ai BMFM SIBIU) sau membri afiliai (pltind o tax lunar de
tranzacionare)
- pentru clienii care doresc s tranzacioneze prin intermediul modului
client al platformei ELTRANS, SSIF trebuie s solicite Dep. Informatic al
BMFM SIBIU alocare de user i parole de acces la platform ELTRANS.
- fiecare intermediar trebuie s-i desemneze 3 persoane de contact cu BMF
SIBIU: reprezentantul legal, un broker activ i reprezentantul
compartimentului de control intern.
- sesiunea de tranzacionare pe piaa BMFM SIBIU este precedat de o
sesiune de pre-deschidere de 15 minute n timpul crora se pot anula sau
retrage ordine de tranzacionare.
- n situaia n care aciunile unui emitent sunt suspendate de la
tranzacionare pe piaa BVB, derivatele corespunztoare aciunilor
respective sunt suspendate concomitent de la tranzacionare pe piaa
BMFMS.
- n situaia unor evenimente corporative n activitatea unui emitent (splitri,
consolidri, acordare de dividende excepionale, majorri de apital social
prin acordare de aciuni gratuite sau alte drepturi) derivatele
corespunztoare pe piaa BMFMS sunt ajustate conform procedurilor
prevzute n ANEXELE 2 i 3 din Regulamentul 4 al BMFM SIBIU.
- la acelai pre, ordinele primite de la clieni au prioritate la executare
naintea ordinelor pe cnturile house sau persoane relevante.
- Contractele cu optiuni pot fi tranzacionate ncepnd cu ziua n care pe
contractul futures suport s-a executat prima tranzacie pentru scadena
respectiv.

55
ntrebri
In cazul suspendarii la BVB a unei actiuni tranzactionate si pe piata futures a
BMFMS:


a. contractul futures avand ca activ suport actiunea respectiva se suspenda la
BMFMS incepand cu sesiunea de tranzactionare din ziua urmatoare
b. contractul futures avand ca activ suport actiunea respectiva se suspenda la
BMFMS pana la scadenta.
c. contractul futures avand ca activ suport actiunea respectiva se suspenda la
BMFMS concomitent cu suspendarea actiunii la BVB.
d. contractul futures avand ca activ suport actiunea respectiva nu se suspenda
la BMFMS.



n cazul n care intermediarul, cumpara sau vinde pe alta scadenta sau pe alt
contract dect cele specificate de client:

a. este obligat sa preia tranzactiile pe contul house suportand in
acelasi timp si comisioanele aferente.
b. va executa operatiunea inversa si va acoperi doar eventualele pierderi
generate de aceasta operatiune.
c. va executa operatiunea inversa si va suporta atat eventualele pierderi
generate de operatiunea respectiva cat si comisioanele aferente.
d. Va informa clientul asupra acestei operaiuni, urmnd ca acesta s decid
dac este sau nu de acord cu tranzacia efectuat.



n situaia splitrii cu un raport 1/5 a unei aciuni, mrimea iniial de 1.000
aciuni a contractului futures corespunztor va deveni de:

a. 200 aciuni
b. 5.000 aciuni
c. va rmne la nivelul de 1.000 aciuni
d. 2.500 aciuni



O companie ale crei aciuni constituie activ suport pentru contracte futures pe
piaa BMFMS, acord acionarilor o aciune gratuit la 2 aciuni deinute. Un
investitor a cumprat 6 contracte futures pe aciunile companiei la preul de 3
RON/aciune nainte de acordarea acestor drepturi. Dup operaiunea de ajustare,
investitorul va deine:

a. 6 contracte futures cumprate la preul de 2 RON/aciune
b. 9 contracte futures cumprate la preul de 3 Ron /aciune
c. 4 contracte futures cumprate la preul de 4,5 RON/aciune
d. 12 contracte futures cumprate la preul de 1,5 RON/aciune


In timpul sesiunii de pre-deschidere pe piata reglemetnata administrata de S.C.
BMFM S.A. SIBIU participantii au dreptul:

a. de a aduga noi ordine de tranzactionare
b. de a anula si retrage ordine de tranzactionare
c. de a modifica ordine de tranzactionare existente.
d. de a aduga noi ordine de tranzacionare i a efectua tranzacii



56
In cazul in care un intermediar cumpara sau vinde din eroare instrumente
financiare derivate in contul altui client decat cel de la care a primit ordinele de
tranzactionare, el poate solicita remediarea erorii:

a. Departamentului Informatic al S.C. BMFM S.A. SIBIU
b. Departamentului Juridic al S.C. BMFM S.A. SIBIU
c. Pana la inchiderea sesiunii de tranzactionare din ziua in care s-a efectuat
tranzactia eronata.
d. Departamentului de Supraveghere al Casei de Compensaie.



In situatia n care tranzactionarea unei aciuni care constituie activ support
pentru un contract futures pe piaa administrat de S.C. BMFM S.A. SIBIU, este
suspendat de la tranzactionare pe piata BVB in vederea modificarii valorii
nominale:

a. derivatele pe acea actiune sunt suspendate de la tranzactionare, iar pozitiile
deschise se lichideaza la pretul de inchidere inregistrat pe piata BVB in ziua
suspendarii.
b. derivatele pe acea actiune sunt suspendate de la tranzactionare, iar pozitiile
deschise se lichideaza la pretul mediu ponderat nregistrat pe piata BVB n
ziua suspendarii.
c. derivatele pe acea actiune sunt suspendate de la tranzactionare iar pozitiile
deschise sunt ajustate in functie de factorul de splitare/consolidare si sunt
lichidate la pretul de inchidere inregistrat pe piata BVB in ziua reluarii
tranzactionarii lor cu noua valoare nominala.
d. derivatele pe acea actiune sunt suspendate de la tranzactionare, iar
marimea contractelor si valoarea pozitiilor deschise sunt ajustate in functie
de factorul de splitare/consolidare, ele putand fi tranzactionate in continuare
numai dupa reluarea la tranzactionare pe piata BVB.



Persoanele de contact cu BMFMS desemnate de fiecare intermediar sunt:

a. Reprezentantul legal i 2 brokeri activi
b. Reprezentantul legal, directorul de operaiuni i un broker activ
c. Reprezentantul compartimentului de control intern i 2 brokeri activi
d. Reprezentantul legal, reprezentantul compartimentului de control intern i un
broker activ



Agentii delegai ai SSIF:

a. pot tranzaciona pe piaa BMFMS dac sunt admii ca brokeri activi
b. nu pot fi admii ca brokeri activi pe piaa BMFMS
c. nu pot obine atestat de broker pe piaa BMFMS
d. pot fi admii ca brokeri activi pe piaa BMFMS cu aprobare din partea CNVM.



Brokerilor activi pe piaa BMFMS le este interzis:

a. S tranzacioneze instrumente financiare derivate pe cont propriu
b. S semneze documente de deschidere de cont pentru clieni
c. S garanteze performaele instrumentelor financiare derivate
d. S administreze conturi de clienti pe baz discreionar.




57
n situaia intreruperii forate a sesiunii de tranzacionare, reluarea acesteia se
face:

a. cu sesiune de pre-deschidere cu durata de 5 minute
b. cu o sesiune de pre-deschidere cu durata de 2 minute
c. fr sesiune de pre-deschidere
d. nu se mai reia dac ntreruperea dureaz mai mult de 60 de minute



Formularele de ordin de tranzacionare pe piaa futures trebuie ntocmite i
semnate:

a. doar pentru ordinele executate n pia
b. doar pentru tranzaciile efectuate n contul clienilor
c. doar pentru ordinele primite telefonic
d. pentru toate ordinele de tranzacionare primite de broker.



Actul normativ care reglementeaz, n prezent, activitatea pieelor
instrumentelor financiare derivate este:

a. O.U.G. nr. 27/2002, aprobat i modificat prin Legea nr. 512/2002
b. Legea 297/2004
c. O.U.G. nr. 28/2002, aprobat i modificat prin Legea nr. 525/2002
d. Legea 31/1990



Suspendarea dreptului de tranzacionare al unui intermediar pe piaa de
instrumente financiare derivate este hotrt de ctre:

a. Comisia Naional a Valorilor Mobiliare
b. Consiliul bursei
c. Consiliul de administraie al operatorului de pia
d. Casa de compensaie


Administrarea pieelor reglementate se realizeaz de ctre:

a. un operator de pia autorizat de CNVM
b. un intermediar autorizat de CNVM
c. Comisia Naional a Valorilor Mobiliare
d. o cas de compensaie autorizat de CNVM



Brokerul activ are dreptul:

a. s se afle n raporturi prevzute de dreptul muncii exclusiv cu un intermediar pe
piaa IFD (Instrumente Financiare Derivate)
b. s se afle n raporturi prevzute de dreptul muncii cu mai muli intermediari pe
piaa IFD
c. s se afle n raporturi prevzute de dreptul muncii i cu entiti care nu opereaz
pe piaa IFD, pe lng cele ncheiate cu un intermediari pe aceast pia
d. s se afle n raporturi prevzute de dreptul muncii doar cu un intermediar pe piaa
IFD i doar cu o entitate care nu opereaz pe aceast pia.





58
Conform reglementrilor CNVM, ordinele telefonice primite de broker de la clieni:

a. nu pot sta la baza executrii tranzaciilor
b. vor fi executate de broker, fr nici o obligaie procedural din partea acestuia
c. trebuie nregistrate pe suport magnetic.
d. sunt valabile numai n msura n care vor fi transcrise, ulterior, pe suport de hrtie



ncheierea de tranzacii cu IFD de ctre un broker, n nume i pe cont propriu:

a. este permis fr nici o restricie
b. este permis numai cu acordul participantului n cadrul cruia activeaz.
c. este permis numai cu acordul CNVM
d. este interzis



Autoritatea discreionar asupra contului unui client este:

a. posibil pe baza declaraiei de asumare a riscurilor rezultate
b. imposibil pe piaa IFD, aceast posibilitate existnd doar pe piaa valorilor
mobiliare
c. subneleas n toate cazurile
d. subneleas n cazul clienilor iniiai



Formularul de confirmare a executrii ordinelor pe piaa de instrumente financiare
derivate trebuie transmis clientului:

a. la sfritul fiecrei zile de tranzacionare
b. n termen de 24 de ore de la executare
c. numai la solicitarea clientului
d. imediat dup ce ordinul a fost executat



n raporturile cu clienii, brokerul activ:

a. nu poate refuza executarea ordinelor acestora
b. trebuie s execute cu prioritate ordinele acestora, la cel mai bun pre
c. poate divulga oricnd identitatea clientului pe contul cruia negociaz
d. poate garanta obinerea de profituri



















59
4. CONTRACTUL FUTURES

Contractul futures este o nelegere ntre un vanzator si un cumparator de a
vinde / cumpara o cantitate marfuri cu livrarea in viitor la o dat numit scaden i la
un pret negociat n momentul ncheierii tranzaciei, totul n baza unor clauze
standardizate.

Negocierea pretului se face in cadrul unei burse care ofera locatia necesar si
stabileste regulile de negociere si admitere a participantilor la negociere. Pana la sfarsitul
secolului XX, negociarea preturilor diferitelor marfuri pe pietele futures se facea de catre
persoane calificate numite brokeri. Fiecare broker negocia si incheia contracte futures sau cu
optiuni in numele clientilor sai in locuri special amenjate in cadrul bursei. Odata cu
dezvoltarea acestor piete, au aparut societati specializate in intermedierea cererii si ofertei pe
piata futures. Fiecare astfel de societate isi angaja unul sau mai multi brokeri in ringul bursei
(pit-brokers) carora le transmitea ordinele de tranzactionare primite de la clienti. De
asemenea, a aparut si o categorie aparte de jucatori pe aceste piete traderii care
tranzactionau in ringuri cot la cot cu brokerii, insa pe cont propriu.





Odata cu dezvoltare tehnicilor de comunicatie si calcul, bursele clasice au inceput sa
dispara, locul lor fiind luat de servere performate si platforme electronice de tranzactionare,
iar brokerii s-au mutat din ringuri in fata ecranelor de tranzactionare.






60
Analiznd definiia contractului futures vedem n primul rnd c tranzacionarea
(vnzarea / cumprarea) unui astfel de contract reprezint de fapt stabilirea de ctre vnztor
i cumprtor a termenilor unei tranzacii care urmeaz s aib loc lao dat viitoare.

Important !

n momentul perfectrii contractului futures nici o decontare bneasc sau
schimb marf contra bani nu are loc ci doar se stabilesc nite obligaii ntre cele 2
pri.


Garantarea bunei executii a contractului futures este o component esenial n
procesul de tranzactionare. In momentul incheierii unui contract pe piata futures, atat
vanzatorul cat si cumparatorul depun o garantie baneasca la o ter persoan independent.
Pe piata futures, aceast persoan este Casa de Compensatie. Fie c este o societate
independenta de bursa (n cazul pieei BMFM SIBIU) sau un departament in cadrul bursei
(ex. Chicago Mercantile Exchange), aceasta entitate colecteaz garaniile necesare de la toi
participantii si calculeaz zilnic situaia financiar a fiecrui participant n funcie de micrile
preurilor pe piaa futures garantnd n acelai timp acestora c obligatiile asumate de
contrapartea in tranzactii vor fi respectate. Acest proces se numeste compensare. De
asemenea, Casa de Compensatie calculeaza zilnic profiturile si pierderile realizate de catre
participanti realizand transferurile de bani din contul celor care au pierdut in contul celor care
au castigat. Acest proces se numeste decontare. Practic, Casa de Compensatie intervine in
fiecare tranazactie realizata pe piata futures cumparand de la vanzatori si vanzand
cumparatorilor. Astfel, fiecare participant pe aceasta piata incheie tranzactii cu contrapartea
sa prin intermediul Casei de Compensatie. Acest proces se numeste garantare.


Pentru a nelege mai bine conceptul de contract futures precum i mecanismul de
tranzacionare al acestuia, trebuie doar s explicm detaliat clauzele standardizate ale
acestuia.


Simbolul contractului:

- acesta identifica contractul futures pe piata.

Pe piaa BMFM SIBIU, simbolizarea contractelor futures este asemntoare cu cea a
activelor suport corespunztoare.

Simbolurile contractelor futures disponibile pentru tranzacionare pe piaa BMFM SIBIU
sunt urmtoarele:

RON/USD DEBCC
RON/EUR DEAZO
EUR/USD DEAMO
BUBOR3 DECMP
DESIF1 DEIMP
DESIF2 DEOLT
DESIF3 DEATB
DESIF4 DEBRK
DESIF5 DEBIO
DESNP DEBRD
DERRC DETLV
DERBR

Aceste simboluri le vei regsi i pe platforma ELTRANS n coloana Contract pe
pagina specificatiilor futures din cadrul acestui suport de curs, n sumarele de tranzacionare
publicate n pres precum i pe pagina www.bmfms.ro.




61




Spre exemplu, n cazul contractului futures pe cursul valutar leu/dolar SUA la BMFMS,
simbolul este RON/USD. Dac activul suport este reprezentat de aciunile Bncii Transilvania
atunci simbolul contractului futures corespunzator este DETLV (DE provine de la termenul
DERIVAT iar TLV este simbolul sub care actiunile Bancii Transilvania sunt tranzactionate
pe piata de capital la Bursa de Valori Bucuresti). Simbolurile individualizeaza fiecare contract
futures si ajuta participantii in piata sa-l identifice rapid pe platforma de tranzactionare
electronica. RON/EUR, EUR/USD, BUBOR3, DESIF1, DERRC, DEAMO, DEBRD, DEBIO
sunt cateva din cele 22 de simboluri ale contractelor futures disponibile pe piata futures a
BMFMS.



Activul suport:

- este marfa sau produsul care face obiectul contractului si care este tranzacionat pe
piaa spot.

De exemplu, contractul futures RON/EUR are ca activ suport cursul valutar de referint
dintre leul romanesc si moneda unica europeana, iar piata spot este reprezentata de piata
interbancara romaneasca reglementata si supravegheata de catre Banca Nationala a
Romaniei. Contractele futures pe actiuni au ca activ suport actiunile tranzactionate pe piata
de capital organizata si administrata de catre Bursa de Valori Bucuresti (BVB). Pentru
DESNP activul suport il constituie actiunile Societatii PETROM BUCURESTI listate la BVB,
DESIF3 are ca activ suport actiunile SIF3 Transilvania si asa mai departe.


n tabelul de mai jos sunt prezentate simbolurile contractelor futures tranzacionate la
BMFMS activele suport precum i pieele suport.

Simbolurile contractelor
futures pe platforma
ELTRANS

62
Nr.
crt.
Simbol
Futures
Activ suport Piaa spot
1 RON/USD Curs de schimb Leu / Dolar SUA Interbancar - BNR
2 RON/EUR Curs de schimb Leu / Euro Interbancar - BNR
3 EUR/USD Curs de schimb Euro / Dolar SUA Interbancar - BNR
4 BUBOR3 Rata dobnzii pe 3 luni Interbancar - BNR
5 DESIF1 Aciunile SIF1 Banat Criana Val mobiliare - BVB
6 DESIF2 Aciunile SIF2 Moldova Val mobiliare - BVB
7 DESIF3 Aciunile SIF3 Transilvania Val mobiliare - BVB
8 DESIF4 Aciunile SIF4 Muntenia Val mobiliare - BVB
9 DESIF5 Aciunile SIF5 Oltenia Val mobiliare - BVB
10 DESNP Aciunile SNP PETROM BUCURETI Val mobiliare - BVB
11 DERRC Aciunile ROMPETROL RAFINARE C-A Val mobiliare - BVB
12 DETLV Aciunile BANCA TRANSILVANIA Val mobiliare - BVB
13 DEBRD Aciunile BRD SOCIETE GENERALE Val mobiliare - BVB
14 DEBCC Aciunile BANCA COMERCIAL CARPATICA Val mobiliare - BVB
15 DEIMP Aciunile IMPACT BUCURETI Val mobiliare - BVB
16 DEAZO Aciunile AZOMURE TG. MURE Val mobiliare - BVB
17 DEOLT Aciunile OLTCHIM RM. VLCEA Val mobiliare - BVB
18 DEBIO Aciunile BIOFARM BUCURETI Val mobiliare - BVB
19 DEBRK Aciunile SSIF BROKER CLUJ - NAPOCA Val mobiliare - BVB
20 DEATB Aciunile ANTIBIOTICE IAI Val mobiliare - BVB
21 DEAMO Aciunile AMONIL SLOBOZIA Val mobiliare - BVB
22 DERBR Aciunile RULMENTUL BRAOV Val mobiliare - BVB
23 DECMP Aciunile COMPA SIBIU Val mobiliare - BVB


Cotatia:

- pe piaa futures este identic cu cotaia activului suport pe piata spot.

Cursul RON/EUR este exprimat att pe piaa interbancar ct i pe piaa futures
BMFMS n lei/euro (RON/EUR), actiunile listate pe pietele BVB si BMFMS sunt cotate in
lei/actiune, rata dobanzii la 3 luni (BUBOR3) se exprima pe ambele piete (spot si futures) n
puncte procentuale, iar paritatea EUR/USD se exprima n puncte (deoarece este vorba de
doua devize straine si raportul de schimb EUR/USD se afiseaza cu 4 zecimale, de exemplu
1.2255).

Cotaiile pentru contractele futures pe aciuni se exprim in lei/aciune, similar cu
cotaia de pe piaa spot.




n imaginea de mai sus extras din ELTRANS, n coloanele Best Bid, Best Ask i
Settle se observ cotaiile aferente contractelor futures cu simbolurile DESIF5, DETLV i
DERRC, toate exprimate n lei/aciune. De exemplu, contractul futures pe aciunile SIF5
Oltenia, simbolizat DESIF5 se cumpr n tabelul de mai sus la preul de 2,4820 lei/aciune
(BestBid) i se vinde la preul de 2,4999 lei/aciune (BestAsk), iar preul ultimei tranzacii
efectuate n ziua respectiv pe acest contract a fost de 2,4810 lei/aciune. Preurile sunt
exprimate in lei noi (RON).
Pasul:

- reprezinta fluctuaia minim a preului pe piaa futures.
63

Pentru contractele futures valutare si cele pe actiuni la BMFMS, pasul este de
0.0001 RON. Aceasta inseamna ca preturile care se pot negocia pe piata pot varia cu minim
0.0001 lei. In cazul contractului futures BUBOR3, pasul este de 0.01 procente, iar pentru
contractul EUR/USD acesta este de 0.0001 puncte.

Pentru toate contractele futures pe aciuni pasul de tranzacionare este tot de 0,0001
RON (1 leu vechi). Astfel, un contract futures DESIF5 cumprat la preul de 2,4810 lei poate fi
vndut n profit la preul de 2,4811 ....2,4812 .....2,4813..... etc sau n pierdere la preul de
2,4809 .... 2,4808 .....2,4807 ......etc.


Marimea obiectului contractului:

- este standardizat pentru fiecare contract i se mai numete multiplicator.

Cnd se tranzactioneaz un contract futures pe cursul RON/USD practic se
tranzactioneaza echivalentul a 1.000 dolari. Daca un investitor doreste s cumpere pe piata
futures echivalentul a 5.000 dolari, atunci el va trebui sa cumpere 5 contracte. Aceeasi
situatie este si in cazul contractului RON/EUR (se tranzactioneaza echivalentul a 1.000 euro).
Pe piata futures a actiunilor, marimea contractelor este echivalentul a 1.000 actiuni cu
exceptia contractelor DERRC si DEAMO care acopera echivalentul a 10.000 actiuni. Daca
doriti sa vindeti pe piata futures 100.000 de actiuni Rompetrol (RRC), atunci va trebui sa
introduceti in piata un ordin de vanzare de 10 contracte DERRC.

Atentie!

Nu se pot tranzactiona fractiuni de contract. Nu veti putea vinde de exemplu
echivalentul a 500 actiuni Banca Transilvania sau 750 Euro pe piata BMFMS.

Multiplicatorii tuturor contractelor futures pe piaa BMFMS sunt urmtorii:


Nr.crt
Contract Multiplicator Nr. crt Contract Multiplicator
1 RON/USD 1.000 12 DESNP 1.000
2 RON/EUR 1.000 13 DEBIO 1.000
3 EUR/USD 10.000 14 DEBRK 1.000
4 BUBOR3 40.000 15 DECMP 1.000
5 DESIF1 1.000 16 DEATB 1.000
6 DESIF2 1.000 17 DEIMP 1.000
7 DESIF3 1.000 18 DEAZO 1.000
8 DESIF4 1.000 19 DETLV 1.000
9 DESIF5 1.000 20 DEBCC 1.000
10 DERRC 10.000 21 DERBR 1.000
11 DEAMO 10.000 22 DEBRD 100




nmulind preul de tranzacionare cu multiplicatorul se obine valoarea contractului
futures tranzacionat.




64
De exemplu, dac un investitor cumpr 1 contract futures DETLV (multiplicator
1.000 echivalentul a 1.000 aciuni TLV) la preul de 1,1500 lei/aciune, valoarea tranzaciei
este de

1,1500 x 1.000 = 1.150 lei noi (11.500.000 lei vechi)


Ulterior, vnzarea acestui contract la preul de 1,2145 lei /aciune ii va aduce
investitorului un profit de

(1,2145 1,1500) x 1.000 = 64,5 lei noi (645.000 lei vechi).


Dac investitorul ar fi cumprat 25 de contracte DETLV la preul de 1,1500
lei/aciune, atunci valoarea total a cumprarilor lui pe a cest contract ar fi fost:

25 x 1,1500 x 1.000 = 28.750 lei noi (287.500.000 lei vechi)

n concluzie:

- n cazul contractelor cu multiplicator 1.000, o variaie a preului cu 1 leu vechi
(0,0001 lei noi) crete sau scade (dup caz) valoarea contractului cu 1.000 lei vechi (0,1 lei
noi)
- n cazul contractelor cu multiplicator 10.000, o variaie a preului cu 1 leu vechi
(0,0001 lei noi) crete sau scade (dup caz) valoarea contractului cu 10.000 lei vechi (1 leu
nou)
- n cazul contractelor cu multiplicator 100, o variaie a preului cu 1 leu vechi (0,0001
lei noi) crete sau scade (dup caz) valoarea contractului cu 100 lei vechi (0,01 lei noi)


Un caz special este cel al contractului EUR/USD.

Fiind vorba de doua valute strine iar valoarea contractului trebuind s fie exprimat
n lei, mrimea acestui contract este dat de valoarea raportului EUR/USD pe piaa futures
(de ex: 1.2458) nmulit cu un multiplicator de 10.000.


Astfel, un contract EUR/USD tranzactionat la pretul de 1.2458 are valoarea de

1.2458 x 10.000 = 12.458 lei

La o variatie a raportului EUR/USD de 0.0001 puncte (1 pas), valoarea
contractului se modifica cu

0.0001 x 10.000 = 1 leu (10.000 lei vechi)

Atenie !

Mrimea unui contract futures pe aciuni se poate schimba n timpul scadenei
n situaii speciale prevzute de ANEXELE 2 i 3 din Regulamentul nr.4 al BMFM SIBIU,
respectiv n situaia de splitare, consolidare, majorare de capital.


Aplicatie:

a. Determinati profitul n lei noi (RON) pe care il realizeaza un
investitor care cumpara 3 contracte futures EUR/USD la cursul de
1.2275 si le vinde la cursul de 1.2310.



b. Cte contracte futures DERRC trebuie vandute pentru a acoperi
echivalentul a 500.000 actiuni Rompetrol ?
65

c. Un investitor a vndut 15 contracte futures DEBRD la preul de 16,5
lei/aciune. La ce pre trebuie s cumpere cele 15 contracte pentru a
marca un profit de 1.950 lei noi (RON) ?

Data scadentei:

- este ziua in care expira contractele futures.

Practic este ziua in care cumparatorul unui contract RON/USD ar trebui s primeasc
1000 dolari SUA, iar vnzatorul suma echivalent in lei conform cursului de schimb negociat
cu cumprtorul. Pentru vanzatorul unui contract futures DEOLT este ziua in care trebuie s
livreze cumparatorului 1000 actiuni Oltchim si sa primeasca contravaloarea in lei conform
pretului negociat cu cumprtorul.

La BMFMS, scadentele contractelor futures sunt de 3 i 6 luni pentru contractele
RON/USD, DEIMP, DECMP, DEBRD, BUBOR3, DEAMO, DEAZO, DEATB, DERBR, DEBIO,
DEBRK, DESIF1 i DESIF4, respectiv 3, 6 ,9, i 12 luni pentru contractele DESIF2, DESIF3,
DESIF5, DESNP, DERRC DETLV, RON/EUR i EUR/USD.

Zilele de scaden sunt ultimele zile lucratoare ale lunilor martie, iunie, septembrie
si decembrie. Bursa poate stabili si alte zile de scadenta in functie de programul de
tranzactionare pe pietele spot (de regula doar scadena decembrie sufera modificri ca
urmare a activitatii BNR si BVB la final de an).

Pe platforma ELTRANS, scadenele contractelor futures sunt evideniate n coloana
SettleDate si simbolizate n funcie de luna i anul scadenei.






Scadenele
contractelor futures pe
platforma Eltrans
66
Astfel, pe platforma ELTRANS identificarea fiecrui contract se face dup simbol i
scaden (coloanele Contract i SettleDate ). De exemplu, DERRC DEC06 nseamn
contractul futures pe aciunile Rompetrol Rafinare Constana cu scaden n luna Decembrie
2006.

Prima zi de tranzactionare:

- este ziua n care se poate ncepe tranzacionarea contractului pentru scadenta cea
mai lung. Am vazut ca zilele de scaden pe piaa futures BMFMS sunt ultimele zile
lucratoare din lunile martie, iunie, septembrie si decembrie.

Pentru fiecare din aceste scadene se pot tranzactiona contracte futures ncepand cu
maxim 6 luni inainte pentru contractele cu scaden maxim de 6 luni astfel:

Pentru scadena iunie prima zi de tranzactionare este prima zi lucratoare din
luna ianuarie a aceluiasi an.
Pentru scadena septembrie prima zi de tranzactionare este prima zi
lucratoare din luna aprilie a aceluiasi an.
Pentru scadena decembrie prima zi de tranzactionare este prima zi
lucratoare din luna iulie a aceluiasi an.
Pentru scadena martie prima zi de tranzactionare este prima zi lucratoare
din luna octombrie a anului precedent.



i cu maxim 12 luni nainte pentru contractele cu scaden maxim de 12 luni astfel:


Pentru scadena iunie prima zi de tranzactionare este prima zi lucratoare din
luna iulie a anului precedent.
Pentru scadena septembrie prima zi de tranzactionare este prima zi
lucratoare din luna luna octombrie a anului precedent.
Pentru scadena decembrie prima zi de tranzactionare este prima zi
lucratoare din luna ianuarie a aceluiasi an.
Pentru scadena martie prima zi de tranzactionare este prima zi lucratoare
din luna aprilie a anului precedent.


Aplicatie:

utilizand un calendar, determinati in tabelul de mai jos zilele in care va ncepe
tranzactionarea i zilele de scaden contractelor futures DEBRD i DETLV pe piata BMFMS.


Luna de
scadenta


Prima zi de
tranzactionare
DEBRD

Data scadenei

DEBRD

Prima zi de
tranzacionare
DETLV

Data scadentei

DETLV

Martie 2006



Iunie 2006



Septembrie
2006



Decembrie
2006




67
Pretul de executare la scaden:

- este pretul la care se lichideaza contractele futures.


Pentru a putea intelege mecanismul de executare la scadenta este nevoie sa definim un
termen nou: pozitie deschisa pe piata futures.

Pozitia deschisa pe piata futures este un contract futures cumparat sau vandut si
nelichidat printr-o operaiune invers. Cu alte cuvinte, n momentul n care un investitor
cumpar sau vinde un contract futures pe un anumit activ, i se deschide o pozitie pe piata
respectiv. Aceasta nseamn ca investitorul respectiv i-a asumat o obligaie de vnzare sau
cumprare a activului suport la scadena contractului. Orice contract futures tranzactionat
presupune deschiderea a 2 pozitii: una de vanzare (sau short ) in contul vanzatorului si
una de cumparare (sau long ) pentru cumparator. Pozitiile deschise sunt nregistrate la
casa de compensatie. In momentul n care contractul futures este lichidat, pozitiile deschise
corespunzatoare se inchid.

Cumparator - pozitie LONG
Vanzator - pozitie SHORT

Exemplu: un investitor cumpar 10 contracte futures RON/EUR cu scadenta in
decembrie 2006. El detine 10 pozitii long (sau de cumparare) pe piata futures RON/EUR
scadenta in decembrie 2006. Daca ulterior el vinde 4 contracte RON/EUR pe aceeasi
scadenta, atunci numarul pozitiilor deschise pe care le detine investitorul pe piata RON/EUR
DEC06 se reduce de la 10 la 6.

Atentie !

Numrul pozitiilor deschise pe o piaa futures se reduce doar dac se efectueaz
tranzactii pe acelasi activ si aceeasi scadenta. Daca investitorul din exemplul de mai sus ar fi
vandut cele 4 contracte RON/EUR pe scadenta septembrie si nu pe decembrie, atunci el ar fi
detinut 10 pozitii long pe piata futures RON/EUR - DEC si 4 pozitii SHORT pe piata futures
RON/EUR SEP.

Numrul total de poziii deschise pe fiecare contract i scadne n parte (engl. Open
interest) pe platforma Eltrans sunt evideniate n coloana OpenInt.






Poziii deschise
pe piaa BMFMS
evideniate pe
platforma Eltrans
68

Important !

O pozitie pe piaa futures (long sau short) poate fi deschis i nchis (lichidat) n
orice sedin de tranzacionare pe durata de via a contractului (ncepnd cu prima zi de
tranzacionare i sfrind cu ziua de scaden).

Astfel, un contract cumprat la ora 10:00 poate fi vndut peste doar cteva secunde
dac n pia exit oferte de pre pe piaa acelui contract. De asmenea, poate fi meninut de
ctre cumprtor cteva ore, zile luni sau chiar pn l ascaden.


Aplicatie:

un investitor efectueaz urmatoarele tranzactii pe piata futures BMFMS

- cumpara 10 contracte RON/USD SEP
- vinde 20 contracte DETLV SEP
- cumpara 30 contracte DESNP DEC
- cumpara 5 contracte DETLV SEP
- vinde 5 contracte DESNP DEC
- vinde 10 contracte DETLV SEP
- cumpara 5 contracte RON/USD - SEP

Care este numarul de pozitii deschise pe fiecare pia dupa efectuarea tranzactiilor ?



Piata


RON / USD SEP

DETLV SEP

DESNP DEC

Pozitii deschise










Diferenele dintre pretul la care a fost deschisa o pozitie pe piata futures si pretul la
care aceasta este inchisa genereaza investitorului un profit sau o pierdere.

De exemplu, dac acesta cumpara un contract futures DESIF2 (deschide 1 pozitie
long) la pretul de 1.9500 lei / actiune si apoi il vinde (inchide pozitia) la pretul de 1.9800
lei/actiune (dupa cum se poate observa pe graficul de mai sus), in urma acestor operatiuni el
realizeaza un profit de

(1.9800 1.9500) * 1.000 * 1 = 30 lei

Daca el ar inchde pozitia la pretul de 1.9300 lei/actiune, ar marca o pierdere de

(1.9300 1.9500) * 1.000 * 1 = - 20 lei

Dupa cum se observa pretul de inchidere (executare) a unei pozitii deschise in piata
futures este pretul din piata la care investitorul alege sa-si inchida pozitia.
O situatie speciala se inregistreaza in ziua de scadenta a contractului, cand, dupa
inchiderea sedintei de tranzactionare, pe piata futures raman pozitii deschise pe scadenta
respectiva. Acestea sunt inchise utilizandu-se preturile de pe piata spot dupa cum urmeaza:

- preturile de inchidere a pozitiilor deschise la scadenta contractelor
futures valutare la BMFMS (RON/USD, RON/EUR, EUR/USD) sunt
cursurile de referinta RON/USD, RON/EUR si EUR/USD comunicate de
Banca Nationala a Romaniei in ziua scadentei.

- preturile de inchidere a pozitiilor deschise la scadenta contractelor
futures pe actiuni la BMFMS sunt preturile medii ponderate nregistrate
69
pentru actiunile respective pe piata organizata de Bursa de Valori
Bucuresti n ziua scadenei.

Exemplu:

un investitor pe piata futures cumpara in 15 iulie 5 contracte futures RON/EUR cu
scadenta in septembrie 2005 la pretul de 3.5000 lei/eur. Daca el nu-si lichideaza in piata cele
5 pozitii long detinute pe piata RON/EUR, iar la scadenta (30 septembrie) cursul oficial
RON/EUR comunicat de BNR este de 3.6000 lei/eur, atunci la scadenta cele 5 contracte
cumparate (sau 5 pozitii long detinute in piata) vor fi lichidate prin vanzarea a 5 contracte
RON/EUR la cursul de 3.6000. In aceasta situatie profitul investitorului va fi

(3.6000 3.5000) * 1.000 * 5 = 500 lei

Toate pozitiile ramase deschise se lichideaza la sfarsitul sedintei de
tranzactionare din ziua scadentei. Casa de compensatie este cea care efectueaza acesta
operatiune si tot ea regularizeaza conturile participantilor in functie de profitul sau pierderea
inregistrate de fiecare in parte.



Aplicatie:

Calculati profitul / pierderea unui investitor care detine pentru scadenta decembrie
2006 urmatoarele pozitii deschise in piata futures BMFMS



Contract

Pozitie

Pret
Pret inchidere la
scadenta (BNR sau
BVB)

Profit / pierdere
RON/USD Long 2.8500 2.8800
RON/EUR Short 3.6500 3.8000
DESIF3 Long 1.6500 1.5750
DERRC Long 0.0925 0.0985
DESNP Short 0.4800 0.5200
DETLV Short 0.9250 0.9750


Dupa cum se observa, lichidarea pozitiilor in piata futures a BMFMS se face prin
plata diferentelor si nu prin livrare fizic. Extrem de putine pozitii pe pietele futures se
lichideaza prin livrare fizica (aproximativ 1% si in majoritatea cazurilor pe pietele futures pe
produse agricole). Daca si la BMFMS s-a practica livrarea fizic, atunci vanzatorul unui
contract futures DETLV ar trebui ca la scadenta sa livreze cumparatorului 1.000 actiuni Banca
Transilvania, iar cumparatorul sa achite contravaloarea lor la pretul negociat la momentul
ncheierii contractului.

n concluzie, preul de lichidare la scaden a contractelor futures rmase deschise
este cel care determin prfitul sau pierderea unui investitor pe piaa futures. O cumprare de
5 contracte futures pe aciunile SIF2 Moldova cu scadena decembrie 2006 la preul de
2,1000 lei/aciune i un pre mediu ponderat la BVB pentru aceste aciuni la sfritul lunii
decembrie 2006 de 2,2500 lei/aciune aduce n contul cumprtorului un profit de

1.000 x 0,1500 x 5 = 750 RON,

iar vnztorului o pierdere echivalent cu aceeai sum.

ntrebarea care se nate n situaia de mai sus este: cum este asigurat cumpratorul
c la scaden si va primi n cont profitul generat de diferena dintre preul de cumprare al
contractleor i preul de lichidare la scaden ?




70
Garantarea tranzaciilor i a decontrilor pe piaa futures se face de ctre Casa de
Compensaie care, pentru fiecare poziie deschis de investitori pe acest pia, colecteaz
de la acetia garanii bneti, numite marje sau riscuri.
Pentru a putea tranzaciona un contract futures, att cumprtorul ct i vnztorul
trebuie s constituie aceast garanie numit marj sau risc la Casa de Compensaie.

Nivelul acestor marje este stabilit de ctre Casa de Compensatie si poate fi modificat
periodica in funcie de volatilitatea pretului sau valoarea contractului futures.

Regulamentul nr.4 al BMFM SIBIU defineste marja i modalitatea de constituire a
acesteia astfel:


Art. 24
(1) Marja sau riscul reprezint nivelul minim al disponibilitilor pe care un membru
compensator trebuie s le menin la casa de compensaie agreat de S.C. B.M.F.M. S.A.
Sibiu, n nume propriu sau n contul clienilor.
(2) Sumele necesare acoperirii marjelor se depun la iniierea unei poziii n piaa
futures, indiferent dac aceasta este de cumprare sau de vnzare i la iniierea unei poziii
de vnzare de contracte de opiuni indiferent dac acestea sunt CALL sau PUT.
(3) Constituirea marjelor este obligatorie pentru toi participanii si clientii acestora
att pentru contractele futures, ct i pentru vnzarea contractelor cu opiuni.

Art. 25
n funcie de poziia deinut n pia, fiecare participant depune marja astfel:
a) clientii depun marjele la intermediari care le colecteaza pe baz brut;
b) intermediarii care nu dein calitatea de membru compensator depun marjele n
contul membrului compensator general care i reprezint, pe baz net;
c) membrii compensatori depun marjele n contul casei de compensaie agreat de
S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu, care le colecteaz pe baz net.

Art. 26
(1) Modalitile de constituire a marjei sunt prevzute n regulamentele casei de
compensaie agreat de S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu.
(2) Nivelul marjelor se stabileste separat pentru fiecare contract futures de catre Casa
Romana de Compensatie si S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu.

Art. 27
Marja pentru fiecare contract va fi actualizat periodic de ctre CRC n funcie de
valoarea contractului, de evoluia zilnic a preului activului suport i de limitele de fluctuaie
maxim a preului, dup caz.

Art. 28
(1) Marjele vor fi calculate ca risc potenial al unei poziii ntr-un interval de variaie
stabilit n comun de ctre S.C. B.M.F.M. S.A. Sibiu i CRC Mrimea acestor intervale va
stabili, astfel, mrimea marjelor.
(2) Modificrile acestor intervale de evaluare vor fi notificate CVNM i aduse la
cunotina participanilor din pia cu cel puin 24 de ore nainte ca ele s se aplice efectiv.


Exemplu: pentru contractul futures DETLV (care acopera echivalentul a 1.000 actiuni
Banca Transilvania) marja (riscul) stabilit de catre Casa Romana de Compensatie este la
nivelul lunii de 150 lei / contract. Aceasta inseamna ca, pentru a putea vinde sau cumpara un
contract futures DETLV, un investitor trebuie s constituie la casa de compensatie o garantie
de 150 lei. Pentru deschiderea a 10 pozitii pe acest contract trebuie depusa in contul de
marja (deschis la casa de compensatie) suma de 1.500 lei. Garantiile se constituie de catre
toti participantii in piata futures si raman blocate atata timp cat pozitiile pe contractele futures
sunt deschise. In momentul lichidarii pozitiilor, marja se elibereaza putand fi retrasa.

n final banii tuturor investitorilor implicai n tranzacii pe piaa BMFMS ajung n
conturile Casei Romne de Compensaie sub form de garanii pentru contractele
tranzacionate, ns relaia investitor Casa de Compensaie se desfoar prin intermediul
caselor de brokeraj care dein calitatea de membri compensatori pe piaa futures. Calitatea
71
de membru compensator pe piaa administrat de BMFM SIBIU poate fi deinut de
intermediarii autorizai s tranzacioneze pe aceast pia, iar condiia pentru a dobndi
aceast calitate sunt aceea de a fi acionari ai Casei Romne de Compensaie.

Practic traseul banilor de la investitor ctre Casa de Compensaie este urmtorul:

Investitor SSIF (membru compensator) Casa de Compensaie.

Mecanismul de decontare al tranzaciilor i relaia Casa de Compensaie membri
compensatori este descris detaliat n Regulamentul nr.1 al Casei Romne de Compensaie.

Nivelul marjelor pentru toate contractele futures trazacionate pe piaa BMFM SIBIU
este publicat pe pagina www.bmfms.ro la seciunea Specificaii contracte.

n momentul n care se deschide o pozitie pe piata futures la un anumit pret, in contul
de marja al investitorului se blocheaza suma corespunzatoare ca marja pentru contractul
tranzactionat. Din acest moment, n funcie de micrile preului contractului respectiv,
investitorul incepe sa inregistreze profit sau pierdere. Dac cumpr i apoi preul crete, va
avea profit. Daca pretul scade el va pierde. Atata timp cat pozitia ramane deschisa, profitul
sau pierderea inregistrata ca urmare a fluctuatiei pretului sunt virtuale. n momentul inchiderii
pozitiei acestea devin efective.


Marcarea la piata


Procesul prin care se determina profitul sau pierderea virtuale sau efective pentru toti
participanii in piata futures care detin pozitii deschise pe diverse contracte se numeste
marcare la piata. Pentru se ntocmi o situaie general a tuturor conturilor de marj din pia
futures, in procesul de marcare la piata se utilizeaza pretul de inchidere (pretul ultimei
tranzactii) pentru fiecare contract si scadenta inregistrat la sfarsitul fiecarei sedinte de
tranzactionare la BMFMS. In functie de acest pret (numit si pret de cotare) se stabileste
profitul sau pierderea realizata de fiecare investitor in ziua respectiva. Pretul de cotare este
valabil doar pentru ziua respectiva, in ziua urmatoare urmand a se stabili un nou pret de
cotare in functie de pretul de inchidere consemnat la finalul sedintei de tranzactionare.
Pe platforma de tranzacionare ELTRANS, preul de cotare poate fi identificat n coloana
settle.






Preul de cotare pe
platforma Eltrans
72
Exemplu:

23 iulie: un investitor depune 2.000 lei in contul de marj la casa de compensatie i
vinde n ziua de 24 august 2005 10 contracte futures DERRC scadente n luna decembrie la
pretul de 0,0950 lei/actiune. Pretul de cotare DERRC DEC pentru sedinta de tranzactionare
din 23 iulie este 0,0925 lei/actiune, iar marja necesar pentru 1 contract futures DERRC este
de 150 RON/contract (sau 150 lei vechi/aciune). Drept urmare, la sfasitul zilei el va inregistra
un profit in urma marcarii la piata a celor 10 pozitii short deschise pe piata DERRC DEC


(0,0950 0,0925) * 10.000 * 10 = 250 lei


n contul lui de marja se vor reflecta urmatoarele:

Suma depus initial: 2.000 lei
Profit din marcarea la piata: 250 lei

Suma total: 2.250 lei
din care
Marja blocata (10 * 150) 1.500 lei
Disponibil 750 lei


Am exclus din exemplul de mai sus comisioanele de tranzacionare din raiuni de
simplificare a calculului, ele oricum fiind n sum fix pe contract, (0,6 RON/contract
perceput de BMFM SIBIU i Casa Romn de Compensaie).

24 iulie: investitorul i menine cele 10 poziii short deschise pe contractul DERRC
DEC06, dar preul de cotare la finalul sesiunii de tranzacionare se modific, ajungnd la
0,0964 lei/aciune.


n acest caz, i situaia contului investitorul sufer modificri ca urmare a marcrii la
pia a poziiilor sale n funcie de noul pre de cotare astfel:

(0,0950 0,0964) x 10.000 x 10 = - 140 lei

Iar contul de marj va reflecta urmtoarea situaie:


Suma depus initial: 2.000 lei
Pierdere din marcarea la piata: - 140 lei

Suma total: 1.860 lei
din care
Marja blocata (10 * 150) 1.500 lei
Disponibil 360 lei


Dup cum se observ din exemplul se mai sus, suma din contul unui investitor care
are poziii deschise n piaa futures fluctueaz de la o zi la alta n funcie de modificrile
preului de cotare pe piaa respectiv. Singura constant rmne marja care trebuie s fie
acoperit permanent de suma din cont.

Suma disponibil n cont poate fi retras oricnd de ctre investitor sau poate fi
folosit pentru deschiderea de noi poziii n pia. In 24 iulie, chiar dac a pierdut n urma
marcrii la pia 140 lei, investitorul mai are la dispoziie 360 lei disponibili, bani pe care
poate s ii retrag sau s-i foloseasc pentru alte tranzacii, de exemplu deschiderea a nc 2
poziii short pe DERRC (marja necesar pentru aceste 2 noi poziii fiind 2 x 150 = 300 lei).

73
25 iulie: investitorul cumpara 3 contracte futures DERRC-DEC (isi lichideaza 3 din
cele 10 pozitii short) la pretul de 0.0910 lei/actiune. La finalul sedintei pretul de inchidere
DERRC DEC este de 0.0915 lei/actiune.

Situatia contului sau va fi urmatoarea:

Pentru cele 3 pozitii short lichidate el realizat un profit efectiv de

(0.0950 0.0910) * 10.000 * 3 = 120 lei

Restul de 7 pozitii short ramase deschise vor fi marcate la piata la pretul de cotare
valabil pentru 25 iulie, respectiv 0.0915 lei/actiune (noul pret de cotare) si vor genera un profit
de

(0.0950 - 0.0915) * 10.000 * 7 = 245 lei

In contul lui de marja se vor reflecta urmatoarele:

Marja depus initial: 2.000 lei
Profit efectiv 120 lei
Profit din marcarea la pia: 245 lei

Suma totala: 2.365 lei
din care
Marja blocata (7 * 150) 1.050 lei
Disponibil 1.315 lei

Se observa ca, odata cu lichidarea a 3 din cele 10 pozitii deschise, se reduce in mod
corespunzator si nivelul marjei blocate (3 x 150 lei/contract).


31 decembrie: investitorul isi mentine cele 7 pozitii short pana la scadenta, iar casa
de compensatie i le lichideaza la pretul mediu ponderat al aciunilor RRC de la BVB care este
de 0.0960 lei/actiune.

In urma acestei operatiuni, pozitiile short genereaza la scadenta o pierdere de

(0.0950 0.0960) * 10.000 * 7 = - 70 lei


Dup care contul investitorului va inregistra urmatoarea situatie

Marja depusa initial: 2.000 lei
Profit efectiv 120 lei
Pierdere din inchiderea pozitiilor: - 70 lei

Suma total: 2.050 lei
din care
Marja blocat 0 lei
Disponibil 2.050 lei

In acest moment intreaga suma de 2.050 lei este disponibila, iar investitorul poate sa
o retraga sau sa deschida noi pozitii in piata. De fapt, in orice moment investitorii pot sa
retraga din conturi sumele disponibile, inclusiv profitul rezultat in urma marcarii la piata a
pozitiilor deschise.

Am prezentat in exemplul anterior modul de functionare al marcrii la pia. Acest
proces se efectueaz zilnic pentru fiecare contract i scaden n parte, iar la sfaritul
sedintelor de tranzactionare se genereaza rapoarte de tranzactionare in care sunt evidentiate
tranzactiile efectuate de fiecare participant, numarul pozitiilor deschise pe fiecare piata,
profitul sau pierderea rezultat ein urma marcarii la piata, suma imobilizata in marje precum si
suma disponibila (care poate fi retrasa sau invesita in noi contracte futures).

74
Aplicatie:

- determinati profitul sau pierderea efectiva precum si cele rezultate in urma marcarii la
piata a pozitiilor deschise de catre un investitor care efectueaza urmatoarele tranzactii pe
piata BMFMS.




Data

Piata

Operatiune

Pret

Cantitate

Pret
cotare

Profit/
pierdere
efectiva
Profit /
pierdere
din
marcare
la piata
DERRC
Dec
Vanzare 0.1060 10 0.1082
DESNP
sep
Vanzare 0.4700 20
23
august
DESNP
Sep
Cumparare 0.4670 10

0.4705

DERRC
Dec
Vanzare 0.1040 5 0.1047 24
august
DESNP
Sep
Cumparare 0.4605 5 0.4613
DERRC
Dec
Cumparare 0.1030 15 0.1020 30 sept
DESNP
Sep
Scadenta - inchidere la
pret BVB 0.4650




n mod obinuit,marcarea la pia a poziiilor deschise pe piaa futures se realizeaz
la sfritul sesiunii de tranzacionare, moment n care se stabilesc situaiile finale aferente
zilei respective pentru toi investitorii pe piaa futures, iar preul n funcie de care se
realizeaz aceast marcare la pia este preul ultimei tranzacii efectuate pe fiecare pia i
scaden n parte n sesiunea respectiv.

Exist ns zile n care pe unul sau mai multe contracte sau scadene exist poziii
deschise, dar nu se efectuaz tranzacii. n astfel de situaii, preul de cotare pe contractele
respective se determin conform prevederilor art. 44 din Regulamentul nr.4 al BMFM SIBIU
astfel:


Art. 44
(1) Preul de cotare la nchiderea sesiunii de tranzacionare va fi preul de
tranzacionare al ultimei tranzacii.
(2) n cazul n care pentru contractul respectiv nu au fost executate tranzacii n
sesiunea respectiv, preul de cotare se stabilete astfel:
d) ca medie aritmetic a celor mai bune cotaii de vnzare i cumprare existente n
pia, la nchiderea sesiunii de tranzacionare;
e) dac exist cotaii doar de vnzare sau doar de cumprare, preul de cotare va fi
egal cu cotaia afiat, dac cotaia de cumprare este mai ridicat dect preul
de cotare al zilei precedente sau dac cotaia de vnzare este mai joas dect
preul de cotare al zilei precedente;
f) dac aceste condiii nu sunt ndeplinite sau nu exist cotaii n pia, preul de
cotare la nchiderea sesiunii va fi egal cu cel al edinei precedente.
75
(3) n situaia n care, pe un anumit contract exist poziii deschise i timp de 20 de
sesiuni consecutive nu se execut tranzacii i nu se afieaz nici un fel de cotaii pentru
contractul respecitv, CRC poate ajusta preul de cotare pentru contractul respectiv.

Pe platforma Eltrans cea mai bun ofert de cumprare este simbolizat BestBid iar
cea mai bun ofert de vnzare este simbolizat BestAsk acestea fiind identificate n coloane
separate.



Fluctuaia zilnic maxim admis

n cadrul unsei sesiuni de tranzacionare pe piaa BMFM SIBIU, tranzaciile se pot
efectua ntre anumite limite de pre stabilite prin regulamentele BMFMS i CRC. Aceste limite
se stabilesc n funcie de preul de cotare pentru fiecare contract n parte.

Exemplu: pentru contractul futures DESIF3, fluctuaia zilnic maxim admis este de
0,2000 RON/aciune. Aceasta nseamn c, n cursul sesiunii de tranzacionare de azi se pot
efectua tranzacii cu contracte DESIF3 la preuri situate cu maxim 0,2000 RON/aciune peste
i 0,2000 RON/aciune sub preul de cotare DESIF3 stabilit la finalul sesiunii de
tranzacionare de ieri.

Dac ieri, DESIF3-MAR a nregistrat un pre de cotare de 2,5 RON/aciune, atunci, in
sesiunea de azi tunelul de pre n cadrul cruia se pot efectua tranzacii este:

+ 0,2000 = 2,7000 lei/actiune

2,5000

- 0,2000 = 2,3000 lei/actiune

Dac la finalul sesiunii de azi preul de cotare pentru DESIF3 MAR va fi 2,5875,
atunci, mine, tranzaciilep e acest contract se pot efectua n intervalul 2,3875 2,7875.



BestBid i BestAsk
n platforma Eltrans
76
Pe platforma Eltrans, n timpul sesiunii de tranzacionare, ordinele de tranzacionare
nu sunt acceptate dect dac preul se ncadreaz n limita zilnic maxim admis pentru
sesiunea respectiv, n caz contrar ele sunt respinse.

Variaia preului curent fa de preul de cotare din ziua anterioar poate fi urmrit
pe platforma Eltrans n coloana Change.





Reglementrile BMFMS referitoare la fluctuaia zilnic maxim admis se regasesc n
Regulamentul nr.4 la urmtoarele articole:

Art. 29
(1) Fluctuaia maxim a preului reprezint variaia maxim de pre admis pentru
preurile la care se ncheie tranzacii n timpul unei sesiuni de tranzacionare; nici un
participant nu va plasa un ordin de cumprare la un pre mai mare dect preul de cotare al
zilei precedente, la care se adaug fluctuaia maxim sau un ordin de vnzare la un pre mai
mic dect acelai pre de cotare din care se scade fluctuaia maxim.
(2) Pentru protejarea participanilor din pia, datele privind contractul admis la
tranzacionare includ i variaia maxim admis, pozitiv sau negativ, fa de preul de
cotare al sesiunii precedente de tranzacionare sau, n cazul unui contract nou listat, fa de
preul de deschidere al acestuia.

Art. 30
(1) Fluctuaia minim a preului este pasul de pre predefinit cu care pot fi introduse
ordine n pia.
(2) Fluctuaia minim a preului este stabilit pentru fiecare contract n parte, prin
specificaiile contractului.












Variaia de pre pe
platforma Eltrans
77
Apelul in marj

In urma marcarii la piata a pozitiilor deschise pe piata futures, contul unui investitor
poate sa indice un profit sau o pierdere. In acelasi timp, in momentul deschiderii une pozitii in
piata, acesta trebuie sa aiba in contul de la casa de compensatie suma necesara garantarii
pozitiilor deschise (marja). Pentru fiecare contract casa de compensatie stabileste nivelul
marjei.

Daca cumpar un contract RON/USD (deschide o pozitie long), investitorul trebuie sa
aiba in cont minim 120 lei. Odata deschisa, pozitia incepe sa fie marcata la piata, adica pretul
la care a fost deschisa se compara zilnic cu pretul de cotare. In urma acestei comparatii va
rezulta un profit sau o pierdere. Daca profitul poate fi retras, in schimb pierderea trebuie
acoperita permanent astfel incat, la inceputul fiecarei sedinte de tranzactionare, suma din
contul investitorului sa fie cel putin 120 lei. In momentul in care, in urma marcarii la piata,
suma din contul de marja scade sub nivelul marjei, investitorul se afla in situatia de apel in
marja. In acest caz, casa de compensatie ii va solicita completarea sumei din cont pana la
nivelul marjei (in cazul contractului RON/USD pana la nivelul de 120 lei). Apelul in marja se
emite la sfarsitul sedintei de tranzactionare, iar suma trebuie completata pana a doua zi.


Din acest moment, investitorul are la dispozitie trei variante:

- alimenteaza contul a doua zi cu suma solicitata si isi mentine in
continuare pozitiile deschise pe piata respective.

- inchide un numar de pozitii deschise astfel incat suma eliberata in urma
acestei operatiuni sa-i acopere marja necesara pentru restul de pozitii
ramase deschise

- nu face nimic si in acest caz, brokerul ii va lichida automat un numar de
pozitii deschise astfel incat suma eliberata in urma acestei operatiuni sa-i
acopere marja necesara pentru restul de pozitii ramase deschise.

Important !

n cazul unui apel n marj neacoperit la timp, nu vor fi nchise forat toate
poziiile din contul respectiv, ci doar attea cte sunt necesare pentru eliminarea
apelului.


Exemplu: un investitor are in contul de marja 1200 lei si cumpara 10 contracte
futures DETLV-SEP la pretul de 0.9000 lei/contract. La sfarsitul sedintei de tranzactionare,
pretul de cotare pentru contractul DETLV-SEP este 0.8900.

In urma marcarii la piata a celor 10 pozitii long, pierderea inregistrata de investitor
este de

(0.8900 0.9000) * 1.000 * 10 = - 100 lei

iar situatia contului va arata astfel

Marja depusa initial: 1.200 lei
Pierdere din marcarea la piata - 100 lei

Suma totala: 1.100 lei
Marja necesara: 1.200 lei
Apel in marja - 100 lei


A doua zi, el poate alege intre a alimenta contul de marja cu 100 lei si a-si mentine
cele 10 pozitii short sau a inchide o pozitie in piata (cumpararea unui contract futures DETLV-
SEP) astfel incat, pentru restul de 9 pozitii, suma ramasa in cont sa acopere marja necesara (
9 * 120 = 1.080 lei).
78

Daca pretul de cotare DETLV-SEP va scadea in continuare, investitorul va intra din
nou in apel in marja. Daca nu doreste sa alimenteze suma din cont cu pierderea rezultata in
urma marcarii la piata el va inchide in continuare din pozitiile short deschise.

Aplicatie: un investitor cu 1.200 lei in cont vinde 20 de contracte DESNP-SEP la
pretul de 0.4500 lei/actiune. Marja necesara pentru 1 contract DESNP este de 50 lei.
Utilizand datele din tabelul de mai jos, determinati valoarea apelului in marja si numarul de
pozitii pe care investitorul ar trebui sa le inchida in fiecare sedinta de tranzactionare pentru a
reintra in marja.

Ziua Pozitii
deschise
Marja
necesara
Pret
cotare
Pierdere Suma
in cont
Apel in
marja
Pozitii
de
inchis
1 20 1.000 0.4650 - 300 900 - 100 2
2 18 0.4700
3 0.4850
4 0.5000













































79

5. STRATEGII DE TRANZACTIONARE PE PIATA FUTURES

Acoperirea riscurilor din piaa suport


Aparitia pietelor futures a fost determinata de nevoia producatorilor si comerciantilor
de a-si acoperi riscul de pret. Operatiunile de acoperire a riscului de pret poarta denumirea de
hedging, iar cei care desfasoara astfeld e operatiuni se numesc hedgeri. Singurul lor scop
in tranzactionarea derivatelor este acela de a-si asigura din timp un pret ferm pentru marfurile
ce urmeaza sa le vanda sau sa le cumpere in viitor.


Sa luam situatia unui importator roman care cumpara de la un partener din Germania
produse in valoare de 200.000 Euro, urmand sa le primeasca si sa le achite peste 2 luni.
Produsele importate le vinde pe piata interna la pretul de 800.000 lei. In momentul semnarii
contractului, importatorul nu-si poate estima cu exactitate profitul din cauza cursului valutar
RON/EURO (marfa se achizitioneaza in euro si se incaseaza in lei). La momentul semnarii
contractului de import cursul RON/EURO este 3.5000. Daca ar plati produsele imediat,
importatorul ar trebui sa cumpere cei 200.000 Euro la cursul de mai sus si pretul in lei al
marfurilor va fi de

200.000 x 3.5000 = 700.000 lei

iar profitul obtinut din vanzarea lor partenerilor locali va fi de

800.000 700.000 = 100.000 lei

Intrucat valuta va fi cumparata abia peste 2 luni, importatorul roman nu stie cat va fi la
momentul respectiv cursul RON/EURO si deci nu-si poate estima in lei costul de achizitie al
produselor.

Daca peste 2 luni Euro se va aprecia in fata leului atunci el va fi avantajat intrucat va plati
mai putini lei pentru cei 200.000 EURO. La un curs de 3.4000 RON/EURO costul in lei al
produselor importate va fi de

200.000 x 3.4000 = 680.000 lei

iar profitul dupa vanzarea lor

800.000 680.000 = 120.000 lei

In situatia in care Euro se va deprecia fata de leu, importatorul va plati mai mult la
achizitionarea valutei. La un curs de 3.6000 RON/EURO la scadenta contractului, costul
produselor importate va fi de

200.000 x 3.6000 = 720.000 lei

iar profitul obtinut

800.000 720.00 = 80.000 lei

Iata deci intr-o prezentare simplista modul cum fluctuatia cursului valutar poate
influenta profitul unei companii.

Pentru eliminarea acestui risc, importatorul poate alege una din urmatoarele solutii:

- sa cumpere cei 200.000 Euro in momentul semnarii contractului si sa
plateasca produsele imediat. In acest caz el va trebui sa se lipseasca de
acesta suma pentru cel putin 2 luni timp in care nu va avea ce vinde
(marfa soseste abia peste 2 luni).

80
- sa vanda mai departe produsele pe piata interna cu pretul exprimat in
Euro. In aceasta situatie, daca euro se depreciaza comparativ cu leul
dupa ce plateste importul si incepe sa incaseze de la partenerii locali
marfa livrata, incasarile lui in lei se vor diminua afactandu-I profitul. Deci
nici in acest caz riscul valutar nu dispare in totaliate.

- Sa mareasca pretul in lei al produselor cu o marja care sa-i asigure
profitul estimat in cazul unei deprecieri a leului in urmatoarele 2 luni. Aici
va avea de pierdut in fata concurentei prin pretul mai mare practicat
pentru produse.

- Sa incheie un contract forward cu o banca prin care sa cumpere cei
200.000 Euro in momentul contractarii importului.

- Sa cumpere cei 200.000 euro pe piata futures pe o scadenta cat mai
apropiata de scadenta contractului sau comercial.

Ultimele doua variante ii asigura importatorului eliminarea totala a riscului valutar. Vom
prezenta in continuare varianta contractului forward urmand ca ultima varianta sa fie prezentata la
momentul abordarii teoriei contractului futures.

Importatorul poate incheia un contract forward valutar in suma de 200.000 euro
avand ca partener in tranzactie orice banca comerciala care ofera acest produs. Contractul ii
va oferi acestuia posibilitatea de a cumpara 200.000 euro peste 2 luni la un curs negociat cu
banca respectiva. Sa presupunem ca acest curs negociat cu banca partenera in tranzactie
este de 3.5500 RON/EUR. Aceasta inseamna ca la scadenta, indiferent de cat va fi cotatia
RON/EUR pe piata valutara spot, importatorul va plati pentru cei 200.000 euro

200.000 x 3.5500 = 710.000 lei

Astfel, el isi va putea vinde produsele pe piata interna cu pret exprimat in lei si va realiza
un profit de

800.000 710.000 = 90.000 lei in conditii de deplina siguranta.

Pentru acest contract, el va trebui sa depuna la banca o garantie de buna executie a
contractului, sa spunem de 10% din valoarea lui (71.000 lei).

La scadenta contractului importatorul va plati bancii restul de 639.000 lei (710.00 lei
minus avansul de 71.000 lei depus la semnarea contractului forward) si va primi in schimb
200.000 Euro cu care va achita contravaloarea importului. Daca la scadenta el refuza sa
cumpere cei 200.000 Euro conform contractului, va pierde cei 71.000 lei. (Garantia de 10 %
utilizata in acest exemplu este orientativa, bancile putand sa perceapa valori mai mari sau
mai mici in functie de nivelul de risc pe care il tolereaza).


Pentru exportatori, situatia este si mai presanta intrucat ei nu au posibilitatea sa vanda
din timp valuta pe care o vor incasa in viitor. Daca un importator poate cumpara valuta
necesara platii in momentul contractarii importului, un exportator care incaseaza suma in
devize la termenul stabilit prin contractul de export nu poate decat sa astepte scadenta
contractului pentru a face schimbul valutar.

Si in cazul exportatorilor operatiunea forward functioneaza intr-un mod similar cu cel al
importatorilor. Singura diferenta consta in pozitia de vanzator la termen pe care trebuie sa o
ia acesta in tranzactia cu banca. La scadenta contractului exportatorul incaseaza valuta pe
care o vinde bancii la cursul de schimb stabilit in momentul incheierii contractului forward.

Aparitia contractelor forward a adus un plus de siguranta tuturor comerciantilor care
derulau operatiuni la termen. In cadrul unor piete specializate, producatorii agricoli isi puteau
vinde produsele cu mult timp inainte de recoltarea lor prin simpla semnare a unui contract
forward.

81
Aparitia pietelor futures a fost determinata de nevoia producatorilor si comerciantilor
de a-si acoperi riscul de pret. Operatiunile de acoperire a riscului de pret poarta denumirea de
hedging, iar cei care desfasoara astfeld e operatiuni se numesc hedgeri. Singurul lor scop
in tranzactionarea derivatelor este acela de a-si asigura din timp un pret ferm pentru marfurile
ce urmeaza sa le vanda sau sa le cumpere in viitor.

Am prezentat la inceputul acestui capitol situatia importatorilor si exportatorilor care
pot apela la contractele forward pentru a-si asigura un curs de schimb valutar ferm pentur o
anumita perioada de timp. Instrumente mult mai eficiente in acest sens sunt contractele
futures si optiunile tranzactionate pe o piata derivata.

Alternativa pentru forward in cazul importatorului care are de platit 200.000 Euro
peste 2 luni este cumpararea a 200 de contracte futures pe piata BMFMS cu o scadenta cat
mai apropiata de cea a contractului sau comercial. De exemplu, daca importul se
contracteaza in septembrie si urmeaza a fi platit in noiembrie, atunci el ar trebui sa cumpere
200 contracte futures RON/EUR cu scadenta in luna decembrie.

Exemplu:

S presupunem c, daca pe piaa spot cursul RON/EUR este 3,5000, pentru scadenta
decembrie pe piata BMFMS cele 200 contracte futures RON/EUR pot fi cumparate la cursul
de 3,5500. Pentru deschiderea celor 200 pozitii long pe piata RON/EUR importatorul va
imobiliza o marja de 120 RON/contract

200 x 120 = 24.000 RON

Cele 200 de contracte RON/EUR vor fi lichidate tot in piata futures in ziua platii
importului. Daca pe parcursul celor doua luni cursul RON/EUR creste la 3,6200 atunci
importatorul va lichida contractele cumparate pe scadenta decembrie la un curs apropiat de
aceasta valoare (de obicei superior datorita timpului ramas pana la scadenta), de exemplu
3,6400. In aceasta situatie, pe piata spot, el va cumpara cei 200.000 Euro de la banca la
cursul de 3,5800 lei si va plati

200.000 x 3,6200 = 724.000 lei,

iar pe piata futures va realiza un profit de:

200 x 1.000 x (3,6400 3,5500) = 18.000 lei

astfel ca, in final, cursul la care importatorul a cumparat valuta este de

(724.000 18.000) / 200.000 = 3,5300


In situatia opusa, daca cursul RON/EUR scade la 34.500, atunci
importatorul va cumpara pe piata spot cei 200.000 Euro la acest curs si va plati

200.000 x 3,4500 = 690.000 lei,

iar pe piata futures va lichida cele 200 de contracte RON/EUR la un curs apropiat de
3,4500, de exemplu la 3,4400 si va inregistra o pierdere de

200 x 1.000 x (3,4400 3,5500) = - 22.000 lei,

astfel ca, in final, cursul la care importatorul a cumparat valuta este de

(690.000 + 22.000) / 200.000 = 3,5600 lei

Se observa din exemplul de mai sus ca prin contractele futures cumparate,
importatorul si-a blocat cursul de achizitie al valutei undeva in jurul valorii de 3,5500 lei / euro
adica cursul pietei futures in momentul semnarii contractului de import. Diferentele pozitive
sau negative fata de acest curs apar datorita preturilor la care el isi lichideaza pozitiile in
piata.
82

Aceasta operatiune de hedging se aplica si in cazul exportatorilor cu
mentiunea ca, ei vor vinde pe piata futures echivalentul sumei in valuta care urmeaz a fi
inacasata in urma exportului.

Aplicatie:

22 septembrie 2005 - un exportator urmeaza sa incaseze 300.000 euro reprezentand
contravaloarea produselor exportate. Incasarea se va face in data de 20 octombrie. In 22
septembrie cursul valutar RON/EUR pe piata spot (BNR) este de 3,4900 iar pe piata futures a
BMFMS contractele futures RON/EUR cu scadenta in luna decembrie 2005 sunt
tranzactionate la 3,5000. Stabiliti cursul real de schimb al exportatorului la scadenta
contractului in 20 octombrie (cand isi lichideaza pozitia short in piata BMFMS) in
urmatoarele situatii:

a. 20 octombrie curs spot RON/EUR 3,6000
curs futures RON/EUR-DEC 3,6200

b. 20 octombrie curs spot RON/EUR 3,4200
curs futures RON/EUR-DEC 3,4100

In mod similar, deintorii de portofolii de aciuni pe piaa de capital i pot conserva
valoarea portofoliilor deinute n perioadele de corecii ale preurilor pe piaa spot, fr a
renuna la beneficiile generate de deinerea aciunilor propriu-zise (drepturi de vot, dividende)
i cu costuri rezonabile.

Exemplu: Un investitor cumpr la mijlocul lunii decembrie 2005 su 100.000 aciuni
SIF 2 Moldova cumprate la preul de 2,1500 lei/aciune. Intenia investitorului este de a
menine aceste aciuni n portofoliu cel puin 1 an.

n continuare prezentm etapele unei operaiuni de acoperire a riscului prin
intermediul contractelor futures:

Evolutie pret SIF2 Moldova la BVB perioada decembrie 2005 - iunie 2006
1.4000
1.6000
1.8000
2.0000
2.2000
2.4000
2.6000
2.8000
05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006




15 decembrie 2005.

Piaa spot: cumprare 10.000 aciuni SIF2
pre: 2,1500 lei/aciune.

Aciunile SIF2 Moldova sunt pe trend
ascendent, ele crescnd de la nceputul
lunii noiembrie de la 1,8500 la un maxim
de 2,2400 i cobornd momentan la
2,1500 lei/aciune manifestnd ns n
continuare potenial de cretere susinut.

Suma total investit n SIF2 este

100.000 x 2,1500 = 215.000 RON
SIF2
2,1500
83




Evolutie pret SIF2 Moldova la BVB perioada decembrie 2005 - iunie 2006
1.4000
1.6000
1.8000
2.0000
2.2000
2.4000
2.6000
2.8000
05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006




Evolutie pret SIF2 Moldova la BVB perioada decembrie 2005 - iunie 2006
1.4000
1.6000
1.8000
2.0000
2.2000
2.4000
2.6000
2.8000
05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006



16 ianuarie 2006.

Aciunile SIF2 ating nivelul de 2,6000
lei/aciune, efectul ianuarie fcndu-se
simit din plin.

Profitul pe cele 10.000 aciuni cumprate n
urm cu 1 lun este de

(2,6000 2,1500) x 100.000 = 45.000 RON

adic un randament de 21%

nc nu au aprut semnale serioase care s
indice sfritul trendului ascendent.
SIF2
2,6200
23 ianuarie 2006

Preul SIF2 a sczut pentru a doua oar sub
nivelul de 24.500 adic cu aproape 6% fa
de maximul atins anterior.

Profitul investiroului este acum de

(2,4500 2,1500) x 100.000 = 30.000 RON

Este primul semn de slbiciune din partea
cumprtorilor care nu mai susin cotaiile
att de ferm ca la nceputul lunii.

Investitorul decide s i conserve profitul
acumulat pe aciunile SIF2 prin vnzarea
echivalentului a 100.000 aciuni n contracte
futures la BMFM SIBIU.
SIF2
2,4500
84



Ca urmare, n 23 ianuarie 2006, situaia investitorului este urmtoarea:


BVB - SIF2 MOLDOVA


BMFMS DESIF2 IUN06

Numr aciuni


100.000

Numr contracte
vndute

100 (echivalent a
100.000 aciuni)

Pre
cumprare

2,1500

Pre vnzare

2,6500

Valoare
cumprare

215.000
Sum depus n
contul de marj
(280 RON/contract)

28.000
Comision
(1% din val.
tranzaciei)

2.150

Comision
(1,5 RON/contract)

150

Total investiie


217.150

Total investiie

28.150
Total sum investit:

245.300 RON


Prin vnzarea celor 100 de contracte DESIF2 IUN06, investitorul i conserv
valoarea celor 100.000 aciuni SIF2 MOLDOVA la preul de 26,500 lei / aciune pe o perioad
de maxim 6 luni (pn la sfritul lunii iunie 2006), indiferent de valoarea aciunilor SIF2 pe
piaa BVB pe acest interval de timp.


SIF2 versus DESIF2 - IUN06
1.4000
1.6000
1.8000
2.0000
2.2000
2.4000
2.6000
2.8000
3.0000
12/5/2005 1/5/2006 2/5/2006 3/5/2006 4/5/2006 5/5/2006 6/5/2006
Pret SIF2 BVB Pret DESIF2 BMFMS
23 ianuarie 2006 - continuare

Investitorul deschide un cont de tranzacionare
pe piaa BMFMS pe care l alimentez cu suma
necesar vnzrii a 100 contracte futures
DESIF2.
Scadena maxim pentru contractele DESIF2
este Iunie 2006, iar marja necesar pentru 1
contract este de 280 RON/contract astfel nct
suma minim necesar pentru vnzarea celor
100 de contracte DESIF2-IUN06 este de 28.000
RON. Investitorul alimenetez aceast sum n
contul de tranzacionare.

Investitorul vinde 100 contracte DESIF2 cu
scadena iunie 2006 la preul mediu de 2,6500
RON/aciune.

DESIF2 IUN06
2,6500
SIF2
2,4500
85
Practic, prin aceast operaiune de hedging, profitul brut din tranzaciile cu aciuni
SIF2 MOLDOVA este fixat la

(2,6500 2,1500) x 100.000 = 50.000 lei

din care urmeaz a se scdea comisioanele totale de tranzacionare.




SIF2 versus DESIF2 - IUN06
1.4000
1.6000
1.8000
2.0000
2.2000
2.4000
2.6000
2.8000
3.0000
05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006
Pret SIF2 BVB Pret DESIF2 BMFMS
6 februarie 2006

Preul SIF2 la BVB atinge nivelul de 2,7100, iar contractele
futures DESIF2 cu scadena n luna iunie 2006 sunt
tranzacionate la un maxim de 2,8500 lei/aciune, iar preul de
cotare la finalul sesiunii este de 2,7700.
Pierderea investitorului pe piaa futures ca urmare a marcrii
la pia a celor 100 poziii short deschise la 2,6500 lei/aciune
este:

(2,6500 2,7700) x 100 x 1000 = - 12.000 RON, sum pe
care investitorul o depune n contul de marj.

Pe piaa BVB, portofoliul investitorului valoareaz la
nchiderea sesiunii 271.000 RON cu un profit de:

(2,7200 2,1500) x 100.000 = 57.000 RON

Avnd n vedere c n ciuda revenirii de pre, diferena dintre
cotaia spot i futures a sczut n doar o lun de la 3000 lei
vechi/aciune la doar 600 lei vechi/aciune, investiroul
consider ca trendul ascendent pierde din for i decide s
pstreze n continuare poziiile short la BMFMS.
DESIF2 IUN06
2,7700
SIF2
2,7200
SIF2 versus DESIF2 - IUN06
1.4000
1.6000
1.8000
2.0000
2.2000
2.4000
2.6000
2.8000
3.0000
05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006
Pret SIF2 BVB Pret DESIF2 BMFMS
15 februarie 2006

Aciunile SIF2 ncheie edina la nivelul de
2,5100 la BVB i 2,6600 la BMFMS.

Pe piaa futures investitorul a recuperat
aproape n totalitate pierderea suferit
anterior.

ntruct este a doua tentativ de corecie a
preului pe aciunile SIF2, investitorul i
menine deschise cele 100 poziii short n
scop protectiv pe piaa BMFMS.

O eventual lichidare a acestor poziii va fi
luat n calcul la o a 3-a tentativ a de
reluare a trendului ascendent.
DESIF2 IUN
2,6600
SIF2
2,5100
86







SIF2 versus DESIF2 - IUN06
1.4000
1.6000
1.8000
2.0000
2.2000
2.4000
2.6000
2.8000
3.0000
05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006
Pret SIF2 BVB Pret DESIF2 BMFMS
27 februarie 2006

SIF2 este n plin corecie, atingnd pe
nchidere la BVB nivelul de 2,3800 respectiv
2,4800 lei/aciune la BMFMS.

Pe piaa spot, profitul investitorului s-a redus la:

(2,3800 2,1500)x 100.000 = 23.000 RON,

ns compensarea acestei diminuri vine de pe
piaa futures unde cele 100 contracte vndute
la 2,6500 genereaz n urma marcrii la pia
un profit de:

(2,6500 2,4800)x1.000x 100 = 17.000 RON

Profitul total al portofoliului este:

23.000 + 17.000 = 40.000 RON

nvestitorul i retrage din cont suma de 12.000
RON alimentat n luna februarie ca urmare a
apelurilor n marj.
SIF2 versus DESIF2 - IUN06
1.4000
1.6000
1.8000
2.0000
2.2000
2.4000
2.6000
2.8000
3.0000
05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006
Pret SIF2 BVB Pret DESIF2 BMFMS
14 martie 2006

Corectia de pre pe SIF2 pare a se fi
transformat n trend descendent,
investitorul pierznd aproape tot ce
ctigase n ultimele 3 luni.

La BVB, SIF2 nchide ziua la 2,1700
valoare nemaiatins din 15 decembrie
2005, n timp de la BMFMS DESIF2
IUN06 nchide la 2,2790 lei/aciune.

Profit pe piaa futures:
(2,6500 2,2790)x100x1.000 = 37.100
RON

Investitorul i retrage o parte din
profitul de pe piaa futures (20.000
RON) restul fiind pstrai ca disponibil
n eventualitatea unor viitoare creteri
de pre.
DESIF2 IUN06
2,2790
SIF2
2,1700
87






SIF2 versus DESIF2 - IUN06
1.4000
1.6000
1.8000
2.0000
2.2000
2.4000
2.6000
2.8000
3.0000
05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006
Pret SIF2 BVB Pret DESIF2 BMFMS

24 martie 2006

Aciunile SIF2 nregistreaz o revenire a
cotaiilor n jurul valorii de 2,4000 lei n
timp ce contractele DESIF2 IUN06 cresc
pn la 2,5000.

Situaia investitorului este:

Spot:
(2,4 2,15) x 100.000 = 25.000 RON
Futures:
(2,65 2,5) x 100 x 1.000 = 15.000 RON

Fiind prima ncercare mai serioas de
revenire a preului, investitorul menine
poziiile short ns ia in considerare o
posibil lichidare a acestora la o a doua
tentativ de spargere a pragului de
2,4000 lei /aciune.

SIF2 versus DESIF2 - IUN06
1.4000
1.6000
1.8000
2.0000
2.2000
2.4000
2.6000
2.8000
3.0000
05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006
Pret SIF2 BVB Pret DESIF2 BMFMS
5 mai 2006

Dup euarea ncercrii de trecere peste nivelul de 2,4000 preul SIF2 se
consolideaz n zona 2,2500. La BMFMS DESFI2 IUN06 nchide ziua la
2,2700, la doar 200 lei vechi peste cursul spot.

Investitorul menine cele 100 poziii short la 2,6500 pe piaa BMFMS n
ateptarea unor semnale mai clare de inversare a trendului.

Profit spot: 10.000 RON Profit futures: 38.000 RON
88
Ce s-a ntmplat cu aciunile SIF2 dup 5 mai se poate observa pe graficul complet
de mai jos.

30 iunie 2006

Scadena contractelor futures DESIF2 IUN06.

Cele 100 poziii short deinute de investitor sunt lichidate de Casa Romn de
Compensaie la preul mediu ponderat SIF2 la BVB, respectiv 1,5752 lei/aciune. Preul de
nchidere pentru SIF2 la BVB a fost n 30 iunie 1,6200.

Drept urmare, rezultatul strategiei de protecie a celor 100.000 aciuni SIF2 este
urmtorul:


BVB - SIF2 MOLDOVA


BMFMS DESIF2 IUN06

Numr aciuni


100.000

Numr contracte
vndute

100 (echivalent a
100.000 aciuni)

Pre
cumprare

2,1500

Pre vnzare

2,6500

Valoare
cumprare

215.000
Sum depus n
contul de marj
(280 RON/contract)

28.000
Pre 30 iunie
2006
1,6200
Pre lichidare
contracte 30 iun 2006

1,5752

Rezultat


- 53.000 RON

Rezultat

107.480 RON
Rezultat cumulat spot/futures:

- 53.000 + 107.480 = 54.480 RON


SIF2 versus DESIF2 - IUN06
1.4000
1.6000
1.8000
2.0000
2.2000
2.4000
2.6000
2.8000
3.0000
05/12/2005 05/01/2006 05/02/2006 05/03/2006 05/04/2006 05/05/2006 05/06/2006
Pret SIF2 BVB Pret DESIF2 BMFMS
Trendul descendent a continuat nc 2 luni, aciunile SIF2
Moldova cobornd pn la un minim de 1,4900 la BVB i
1,5400 lei/aciune la BMFMS.

Neexistnd nici un semn de revenire al preurilor,
investitorul i menine pn la scaden poziiile short pe
piaa BMFMS.
89
Se observ deci c vnzarea pe piaa futures a cantitii echivalente de aciuni
deinute pe piaa spot a conservat profitul investitorului.
Mai mult dect att, profitul obinut pe piaa futures poate fi reinvestit n cumprarea
de noi aciuni la preuri multm ai favorabile dect n decembrie 2005. Un bonus la
randamentul acestei strategii provine i de la dividendele pe care investitorul le ncaseaz n
urma celor 100.000 aciuni SIF2 deinute.
Costul total al celor 2 tranzacii (vnzare/cumprare) pe piaa BMFM SIBIU sunt de
300 RON (comisioanele de tranzacionare), o sum neglijabil raportat la valoare tranzaciei.
Acesta a fost un exemplu pentru o strategie de hedging care a funcionat ca la carte
de la un capt la altul. n realitate, succesul unei astfel de strategii depinde i de capacitatea
investitorului de a anticipa trendurile pe piaa spot.
Strategii similare puteau fi aplicate n aceeai perioad de timp i pentru aciunile
SIF5, SIF3, SNP, RRC, acestea beneficiind i de o lichiditate foarte bun pe piaa futures.
Graficele de mai jos reflect evoluia n paralel a cotaiilor acestor aciuni pe pieele BVB i
BMFMS.

SIF3 BVB i DESIF3 IUN06 BMFMS
1.5000
1.7000
1.9000
2.1000
2.3000
2.5000
2.7000
2.9000
03/01/2006 03/02/2006 03/03/2006 03/04/2006 03/05/2006 03/06/2006
Pre Cotare BMFMS Pret inchidere BVB


SIF5 BVB i DESIF5 IUN06 BMFMS
1.7000
1.9000
2.1000
2.3000
2.5000
2.7000
2.9000
3.1000
3.3000
03/01/2006 03/02/2006 03/03/2006 03/04/2006 03/05/2006 03/06/2006
Pre Cotare BMFMS Pret inchidere BVB

90

RRC BVB i DERRC IUN06 BMFMS
0.0600
0.0700
0.0800
0.0900
0.1000
0.1100
0.1200
0.1300
0.1400
0.1500
03/01/2006 03/02/2006 03/03/2006 03/04/2006 03/05/2006 03/06/2006
Pre Cotare BMFMS Pret inchidere BVB


SNP BVB i DESNP IUN06 BMFMS
0.4000
0.4500
0.5000
0.5500
0.6000
0.6500
0.7000
03/01/2006 03/02/2006 03/03/2006 03/04/2006 03/05/2006 03/06/2006
Pre Cotare BMFMS Pret inchidere BVB


n loc de concluzii:

Hedging de portofoliu: dup o cretere accelerat a preului unei aciuni, investitorul
pe piaa spot poate anticipa o corecie sau chiar o ntorcere a trendului. Pentru a marca
profitul realizat pe piaa spot el nu este obligat s-i lichideze portofoliul ci poate s vnd
cantitatea echivalent de aciuni pe piaa futures pentru o scaden mai apropiat sau mai
ndeprtat. Prin aceast operaiune, el i pstreaz att aciunile ct i profitul, toate
acestea cu costuri mai mult dect rezonabile.






91
Arbitraj


Operaiunile de arbitraj se bazeaza pe exploatarea anomaliilor de pre pentru un
produs tranzacionat simultan pe 2 piee de acelai tip (fie spot, fie futures) sau a diferenelor
dintre cotaia spot i cea futures pentru produsul respectiv.

n general, operaiunile de arbitraj presupun asumarea unor riscuri extrem de reduse,
n unele cazuri apropiate de nivelul 0 datorit poziiilor de sens opus care se deschid simultan
pe 2 piee: cumprare pe piaa mai iefitn i vnzare pe piaa mai scump. Astfel de
blocheaz pentru o perioad limitat de timp o diferen favorabil marcndu-se un profit fix,
indiferent in ce direcie vor evolua preurile produsului respectiv pe cele 2 piee.

Un exemplu de arbitraj spot/spot l constituie tranzacionarea simulan a aurului pe
pieele de la New York i Londra: dac se ntampl ca la un anumit moment aurul sa fie cotat
la 550 dolari/uncie la Londra si la 552 dolari/uncie la New York, atunci se poate iniia o
operaiune de arbitraj prin cumprarea a 1.000 uncii pe piaa de la Londra i vnzarea lor la
New York la preul de 552 dolari/uncie, realizndu-se un profit cert de 2 dolari/uncie respectiv
2.000 dolari pentru ntreaga tranzacie.

n general aceste anomalii de cotare a mrfurilor pe diferite piee apar destul de rar
i se corecteaz foarte rapid ntruct foarte muli traderi ncearc s profite de acestea la
diferene (spreaduri) din ce n ce mai mici, pn n momentul n care preurile de pe cele 2
piee se egalizeaz.

Un arbitraj mult mai uor de realizat este cel spot/futures. Cea mai mare parte a
timpului, o marf care este tranzacionat att pe piaa spot ct i pe cea futures va beneficia
de cotaii diferite datorit decalajului de livrare dintre cele 2 piee (imediat pe spot i la o
anumit scaden care se poate ntinde pan la 1 an sau chiar peste pe piaa futures).

Pretul futures al unei aciuni pentru o anumit scaden se determin teoretic dup
formula:

Pret futures = Pretul spot x (1 + rata anualizat a dobnzii fr risc dividendul)

Deci, pretul de tranzactionare al unei aciuni pe piaa futures va conine n plus fa
de valoarea ei curant pe piaa spot i un bonus (premium) care reprezint un ctig sumei
care, n loc sa fie investit 100% n cumprarea aciunii pe piaa spot este plasat cu
dobnd n instrumente fr risc).

Principiul arbitrajului spot/futures este acelai ca i n cazul arbitrajului spot/spot: se
cumpr marfa pe piaa cu cotaia mai mic i simultan se vinde aceeai marf pe piaa cu
cotaia mai mare.

Pe piaa de capital din Romnia pot fi efectuate operaiuni de arbitraj ntre pieele
spot i futures n cazul aciunilor cotate att pe piaa BVB ct i pe piaa BMFMS sub form
de contracte futures.

Ceea ce trebuie s fac un investitor n acest caz este s urmreasc n paralel
cotaiile unei aciuni pe piaa spot (BVB) i pe piaa futures (BMFMS) pe diferite scadene, iar
n momentul n care diferena de pre dintre cele 2 piee este suficient de mare pentru a-i
asigura randamentul dorit, investitorul va cumpra de pe piaa BVB o cantitate de aciuni i va
vinde simultan sau foarte rapid aceeai cantitate de aciuni n echivalent contracte futures
pentru scadena dorit. La scaden, cnd cele dou piee vor furniza cotaii indentice sau
foarte apropiate, investitorul va lichida ambele poziii i va incasa profitul rezultat din diferena
blocat. Operaiunea de lichidare a poziiilor se poate face i nainte de scadena contractelor
futures dac diferena de pre spot/futures pe aciunea respectiv se micoreaz
seminificativ.

O alt condiie important pentru investitor n vederea efecturii de tranzacii de
arbitraj spot/futures este deschiderea de conturi de client att pentru piaa spot ct i pentru
piaa futures i deinerea sumelor de bani n cash necesare n ambele conturi. De asemenea,
la fel de important este accesul ct mai direct sau comunicarea ct mai rapid dintre investitor
92
i brokerul su. De preferat pentru astfel de operaiuni este deinerea de conturi de
tranzacionare on-line prin care investitorul poate urmri permanent cotaiile pe cele 2 piee n
timp real i poate introduce singur ordinele de tranzacionare, eliminndu astfel timpul
necesar contactrii brokerului i comunicrii detaliilor privind ordinele de tranzacionare.

Prezentm n continuare un scenariu de arbitraj care putea fi efecitv pus n practic n
cursul lunii august 2006, detaliind n acelai timp i costurile pe care le implic o astfel de
operaiune pe piaa de capital din Romnia:

In data de 16 august 2006, ora 13:35, aciunile SIF5 OLTENIA se puteau cumpra de
pe piaa spot 15.000 aciuni la pretul de 2,5700 lei i se puteau vinde pe piaa BMFMS 15
contracte futures (echivalentul a 15.000 aciuni) pentru scadena septembrie la preul de
2,7350 lei dup cum se poate observa din imaginile de mai jos.










Cotatii piaa spot
SIF5

16 august 2006
ora: 13:35

sursa:
www.onlinebroker.ro

tranzacie:

cumprare 15.000 aciuni
SIF5 la preul de
2,5700 lei/aciune

Cotatii piaa futures
DESIF5-SEP
16 august 2006
ora: 13:35
sursa: ELTRANS

Tranzacie:
vnzare 15 contracte futures DESIF5-SEP
La preul de 2,7350 lei/aciune
93
Efectund tranzaciile de mai sus, investitorul i bloca practic o diferen de
2,7350 2,5700 = 0,1650 lei/aciune pentru un interval de timp de maximum 45 de zile,
respectiv pan la 30 septembrie, ziua de scadn a contractelor futures DESIF5 pe piaa
BMFMS.
Profitul brut pe aciune aferent acestei operaiuni este de 0,1650 lei, ns
randamentul final al operaiunii este variabil, depinznd de preurile de lichidare la scaden a
poziiilor pe cele 2 piee. Niveluri diferite ale acestor preuri de nchidere va genera
comisioane diferite pltite pe piaa spot precum si impozite pe profit diferite pe cele 2 piee.
Costurile i fazele pe care le implic aceste operaiuni innd cont de
variabilele menionate mai sus, sunt evideniate n tabelul de mai jos:

Scenariul A
nchidere poziii la pre situat ntre preurile spot i futures blocate iniial

Piata BVB

Piata BMFMS

16 august 2006 ora 13:35

Cumprare 15.000 aciuni SIF5 la preul de
2,5700 lei/aciune.


Cost total aciuni:
15.000 x 2,5700 = 38.550 RON

Comision (1% din valoarea tranzaciei)
38.550 x 1% = 385,5 RON


16 august 2006 ora 13:35

Vnzare 15 contracte futures DESIF5 (
15.000 aciuni SIF5) cu scadena n 30
septembrie 2006 la preul de 2,7350.

Marj imobilizat (300 RON/contract)
300 x 15 = 4.500 RON

Comision (1,5 RON/contract)
15 x 1,5 = 22,5 RON

30 septembrie ora 12:44

Vnzare 15.000 aciuni SIF5 la preul de
2,6500 lei/aciune.

Total ncasat:
15.000 x 2,6500 = 39.750 RON

Comision (1% din valoarea tranzaciei)
39.750 x 1% = 397,5 RON

Profit:

39.750 38.550 = 1.200 RON

Impozit (16% din profit):

1.200 x 16% = 192 RON

Profit net (profit brut comisioane
impozit):

1.200 385,5 397,5 192 = 225 RON


30 septembrie ora 12: 44

Cumprare 15 contracte DESFI5-SEP la
preul de 2,6500 lei/aciune (n ziua de
scaden preurile pe pieele spot si
futures sunt foarte apropiate, de multe ori
chiar coincid)

Comision (1,5 RON/contract)
15 x 1,5 = 22,5 RON

Profit:

(2,7350 2,6500) x 15 x 1.000 = 1.275 RON

Impozit (16% din profit):

1.275 x 16% = 204 RON

Profit net (profit brut comisioane
impozit):

1.275 22,5 22,5 204 = 1.026 RON

Total profit net arbitraj: 225 + 1.026 = 1.251 RON
Total sume investite iniial: 38.550 + 385,5 + 4.500 + 22,5 = 43.458 RON
Randament arbitraj pe termen de 45 zile (profit/total invetiie): 1.251 / 43.458 = 2,87%
Randament arbitraj anualizat: (2,8 x 365) / 45 = 22,7%


94
Scenariul B
nchidere poziii la pre situat sub preul spot blocat iniial

Piata BVB

Piata BMFMS

16 august 2006 ora 13:35

Cumprare 15.000 aciuni SIF5 la preul de
2,5700 lei/aciune.


Cost total aciuni:
15.000 x 2,5700 = 38.550 RON

Comision (1% din valoarea tranzaciei)
38.550 x 1% = 385,5 RON


16 august 2006 ora 13:35

Vnzare 15 contracte futures DESIF5
(15.000 aciuni SIF5) cu scadena n 30
septembrie 2006 la preul de 2,7350.

Marj imobilizat (300 RON/contract)
300 x 15 = 4.500 RON

Comision (1,5 RON/contract)
15 x 1,5 = 22,5 RON

30 septembrie ora 12:44

Vnzare 15.000 aciuni SIF5 la preul de
2,5000 lei/aciune.

Total ncasat:
15.000 x 2,5000 = 37.500 RON

Comision (1% din valoarea tranzaciei)
37.500 x 1% = 375 RON

Pierdere:

37.500 38.550 = - 1.050 RON

Impozit (16% din profit):

0

Pierdere total (pierdere + comisioane)
- 1.050 385,5 375 = - 1.810,5 RON


30 septembrie ora 12: 44

Cumprare 15 contracte DESFI5-SEP la
preul de 2,5000 lei/aciune (n ziua de
scaden preurile pe pieele spot si
futures sunt foarte apropiate, de multe ori
chiar coincid)

Comision (1,5 RON/contract)
15 x 1,5 = 22,5 RON

Profit:

(2,7350 2,5000) x 15 x 1.000 =3.525 RON

Impozit (16% din profit):

3.525 x 16% = 564 RON

Profit net (profit brut comisioane
impozit):

3.525 22,5 22,5 564 = 2.916 RON

Total profit net arbitraj: - 1.810,5 + 2.916 = 1.105,5 RON
Total sume investite iniial: 38.550 + 385,5 + 4.500 + 22,5 = 43.458 RON
Randament arbitraj pe termen de 45 zile (profit/total invetiie): 1.105,5 / 43.458 = 2,54%
Randament arbitraj anualizat: (2,54 x 365) / 45 = 20,6%
Se remarc faptul c n acest caz randamentul este inferior celui din scenariul A datorit
faptului c impozitul pe profit este mai mare (0 pe spot i 564 RON pe futures).











95
Scenariul C
nchidere poziii la pre situat peste preul futures blocat iniial

Piata BVB

Piata BMFMS

16 august 2006 ora 13:35

Cumprare 15.000 aciuni SIF5 la preul de
2,5700 lei/aciune.


Cost total aciuni:
15.000 x 2,5700 = 38.550 RON

Comision (1% din valoarea tranzaciei)
38.550 x 1% = 385,5 RON


16 august 2006 ora 13:35

Vnzare 15 contracte futures DESIF5
(15.000 aciuni SIF5) cu scadena n 30
septembrie 2006 la preul de 2,7350.

Marj imobilizat (300 RON/contract)
300 x 15 = 4.500 RON

Comision (1,5 RON/contract)
15 x 1,5 = 22,5 RON

30 septembrie ora 12:44

Vnzare 15.000 aciuni SIF5 la preul de
2,8000 lei/aciune.

Total ncasat:
15.000 x 2,8000 = 42.000 RON

Comision (1% din valoarea tranzaciei)
42.000 x 1% = 420 RON

Profit brut:

42.000 38.550 = 3.450 RON

Impozit (16% din profit):

3.540 x 16% = 552 RON

Profit net (profit brut comisioane - impozit)
3.450 385,5 420 - 552 = 2.092,5 RON


30 septembrie ora 12: 44

Cumprare 15 contracte DESFI5-SEP la
preul de 2,8000 lei/aciune (n ziua de
scaden preurile pe pieele spot si
futures sunt foarte apropiate, de multe ori
chiar coincid)

Comision (1,5 RON/contract)
15 x 1,5 = 22,5 RON

Pierdere:

(2,7350 2,8000) x 15 x 1.000 = - 975 RON
si alimentare cont marj cu sume
suplimentare aferente (ca urmare a
apelului n marj):

(2,7350 2,8000) x 15 x1.000 = 975 RON

Impozit (16% din profit):

0

Pierdere total (pierdere + comisioane):

- 975 22,5 22,5 = 1.020 RON

Total profit net arbitraj: 2.092,5 - 1.020 = 1.072,5 RON
Total sume investite iniial: 38.550 + 385,5 + 4.500 + 22,5 + 975 = 44.433 RON
Randament arbitraj pe termen de 45 zile (profit/total invetiie): 1.072,5 / 44.433 = 2,41%
Randament arbitraj anualizat: (2,41 x 365) / 45 = 19,54%
Se remarc faptul c n acest caz randamentul este inferior celui din scenariile A i B datorit
faptului c impozitul pe profit este mai mare (552 pe spot i 0 pe futures i datorit necesitii de
suplimentare a sumei investite iniial in marj pe piaa futures).
Cu ct preul de lichidare la scaden va fi mai mare, cu att randamentul final al operaiunii de
arbitraj va fi mai mic datorit creterii urmtoarelor varibile: impozitul aferent profitului marcat pe
piaa spot, comisionul pltit pe piaa spot i a suma necesare n marj pe piaa futures.

Concluzie: in situaii similare celor de mai sus, prin asumarea unor riscuri extrem de
reduse n cadrul operaiunilor de arbitraj se pot investi bani cu randamente anualizate situate
mult peste cele generate de instrumente considerate sigure (titluri de stat, depozite bancare).
96
6. AVANTAJELE TRANZACIONRII INSTRUMENTELOR DERIVATE


Desi derivatele au fost lansate relativ recent pe piata romaneasca de capital,
avantajele evidente oferite de acestea au fost repede identificate si puse in practica de catre
investitori, cele mai importante fiind sintetizate de termenii tranzactii in marja si vnzare
n lips.

Tranzactii in marj

Acest termen inseamna c pentru a tranzactiona un anumit numar de actiuni , pe
piata futures se plateste doar o fractiune din valoarea acestora (de regula un procent de 10
20%). In fapt nu se tranzactioneaza actiunile in sine ci doar pretul lor. Spre exemplu, daca pe
piata spot pentru a cumpara 1.000 de actiuni ale Bancii Transilvania (simbol TLV) la pretul de
1 leu/actiune un investitor trebuie sa achite in total 1.000 de lei, la BMFMS pentru
cumpararea aceluiasi numar de actiuni (echivalentul unui contract futures DETLV) el va
angaja doar o garantie de 120 de lei. Aceeasi suma o imobilizeaza drept garantie si
contrapartea sa, adica vanzatorul. Daca pretul actiunilor crete, cumparatorul va castiga, iar
vanzatorul va pierde din garantia depusa. Daca pretul scade, cumparatorul va pierde din cei
150 lei depusi drept garantie, bani pe care ii va castiga vanzatorul. Aceste garantii sunt
colectate de catre Casa Romana de Compensatie, o institutie independenta de bursa si care
are drept scop decontarea si garantarea tranzactiilor futures. Acesta este pe scurt principiul
tranzactiilor in marja.

Poti vinde ceea ce nu ai

Tranzactii short inseamna c pe piata futures un activ se poate vinde far a fi
cumparat in prealabil. Intrucat derivatele sunt dematerializate si reprezinta in fapt niste
angajamente de plata la un anumit prt si o anume scadenta, o operatiune in aceasta piata
poate incepe direct printr-o vanzare. In acest fel un speculator poate realiza profit atat pe
cresteri cat si pe scaderi de prt spre deosebire de piata actiunilor unde deocamdata
profiturile se marcheaza doar de catre cumparatori. Acest fapt este deosebit de util celor care
detin portofolii de actiuni si doresc sa le conserve valoarea in perioadele de declin. Tot ce
trebuie sa faca este sa vanda cantitatea echivalenta de actiuni pe piata futures si astfel, orice
scadere pe piata BVB va fi compensata de profitul generat in urma vanzarii de pe piata
BMFMS. Aceste operatiuni poarta denumirea de hedging. Perioadele februarie iulie 2005
i februarie iulie 2006 poate fi un studiu de caz edificator pentru investitorii care au patimit
pe piata de actiuni.


Speculaie cu costuri mult reduse

Cele doua caracteristici descrise mai sus, impreuna cu gradul mare de standardizare
(care le face transmisibile la fel de usor precum actiunile) si miscarea foarte corelata dintre
preturile de pe piata actiunilor si cea a derivatelor pe actiuni au atras in piata BMFMS
numerosi speculatori de pe piata de capital. In esenta, un speculator este un investitor
infometat dupa profit si mai ales dupa randament. Daca din punct de vedere al volatilitatii
cele doua piete genereaza aproximativ aceleasi rezultate, in schimb la capitolul investitie
necesara piata futures este in avantaj net. Daca se adauga avantajul speculatiei pe scadere
de prt si comisioanele de tranzactionare foarte reduse se poate spune ca piata futures este
raiul speculatorilor. Investitorii interesati direct intr-o companie sau cei dornici sa profite de
dividendele acordate de aceasta vor alege insa piata de actiuni intrucat detinerea unei pozitii
de cumparare pe un emitent in piata futures nu da dreptul la astfel de beneficii.
Pe lng sistemul de tranzacionare n marj care permite unui investitor s mite
cu aceeai sum de bani o cantitate de 5-6 ori mai mare de aciuni sau devize dect pe piaa
spot, comisioanele extrem de reduse sunt un avantaj deloc de neglijat.
Se tie c n activitatea de tranzacionare, costurile aferente joac un rol important n
determinarea randamentului. Pe piaa futures de la BMFM SIBIU, comisionul de
tranzacionare perceput de BMFMS i CRC este la nivelul anului 2006 de 0,6 RON/contract
indiferent de valoarea sau scadena acestuia.
97
Pentru un investitor obinuit, comisionul de tranzacionare este mai mare ntruct
brokerul va aduga la cei 0,6 RON o anumit sum astfel nct comisionul final ajunge la o
valoare medie situat undeva ntre 1,5 i 3 RON/contract.

La un contract futures pe aciunile SIF2 Moldova/echivalent a 1.000 aciuni SIF2), de
exemplu cumprat la preul de 2 lei/aciune, un comision de 1,5 RON reprezint un procent
de 0,075%, valoare neglijabil comparativ cu costul tranzacionrii aceleiai cantiti de
aciuni pe piaa spot (unde comisioanele variaz ntre 0,5% i 2% din valoarea
tranzacionat).

Potential de profit pe intervale nguste de pre

Avantajul comisioanelor extrem de mici dublat de pasul de tranzacionare de 1 leu
vechi (0,0001 RON) practicat pe piaa BMFM SIBIU face ca pn i o variaie de 50 100 lei
vechi s fie potenial rentabil pentru un speculator.

Exemplu: dac cumpr un contract futures DETLV la preul de 1,0800 lei/aciune i
se vinde la preul de 1,0880 lei/aciune, un investitor realizeaz un profit brut de 0,0080
lei/aciune adica 8 RON pe contract. Scznd comisioanele de tranzacionare (2 x 1,5 = 3
RON) acesta rmne n cont cu 5 RON profit net n condiiile unei variaii a preului de doar
0,75%.
n aceste condiii, un randament al sumei investite de 50% realizabil n cteva luni
sau chiar 1 an pe piaa spot, poate fi obinut pe piaa futures n doar cteva zile sau chiar ore
(dac preul evolueaz accelerat n direcia anticipat). De asemenea, pentru speculatorii
nrii, operaiunile intra-day (deschidere i nchidere de poziii n aceeai sesiune de
tranzacionare) pot genera randamente cumulate de peste 100% pe lun.

Dac acestor argumente l adugm pe cel a lichiditii sporite (n unele zile mult
peste cea a activului suport cel puin pentru contractele DESIF2, DESIF3, DESIF5, dup cum
se poate observa pe graficele de mai jos) i cel al posibilitii de arbitraj ntre pieele spot i
futures, avem tabolul complet al unui teren de manevr perfect pentru un investitor orientat
spre operaiuni speculative.

Situatie comparativ volume SIF2 spot/futures - iulie 2006
0
2,000,000
4,000,000
6,000,000
8,000,000
10,000,000
12,000,000
03/07/2006 10/07/2006 17/07/2006 24/07/2006 31/07/2006
VOLUM SIF2 BMFMS ECHIVALENT IN ACTIUNI VOLUM SIF2 BVB


98
Situaie comparativ volume SIF3 spot/futures iulie 2006
0
500,000
1,000,000
1,500,000
2,000,000
2,500,000
3,000,000
3,500,000
03/07/2006 10/07/2006 17/07/2006 24/07/2006 31/07/2006
VOLUM SIF3 BMFMS ECHIVALNET IN ACTIUNI VOLUM SIF3 BVB

Situatie comparativa volume SIF5 spot/futures iulie 2006
0
2,000,000
4,000,000
6,000,000
8,000,000
10,000,000
12,000,000
14,000,000
03/07/2006 10/07/2006 17/07/2006 24/07/2006 31/07/2006
VOLUM SIF5 BMFMS ECHIVALNET IN ACTIUNI VOLUM SIF5 BVB



Atenie !

Fr a contrazice nici una din afirmaiile de mai sus, avantajele contractului
futures ascund o serie de riscuri deloc de neglijat.












99
7. RISCURI ALE TRANZACIILOR CU INSTRUMENTE DERIVATE


n atenia investitorilor pe pieele derivate !!!

Tranzacionarea instrumentelor derivate difer substanial de tranzacionarea
instrumentelor clasice pe piaa spot (aciuni, obligaiuni sau alte valori mobiliare). Prin nsi
construcia lor, derivatele beneficiaz de un efect de amplificare a ctigurilor i a pierderilor
(leverage). Spre exemplu, cu aceeai sum de bani cu care pe piaa spot putei cumpra
1.000 de aciuni, pe piaa futures putei cumpra echivalentul a 5.000 de aciuni sau chiar mai
mult. De asemenea, pe piaa futures putei ncepe tranzacionarea direct de pe poziie de
vnzare astfel c ansele dvs de a realiza profit sunt aceleai indiferent de direcia de evoluie
a preului. De asemenea, comisioanele de tranzacionare pe piaa futures sunt mult mai mici
dect pe piaa spot, fapt care v confer o mai mare lejeritate n deschiderea i nchiderea
poziiilor pe aceast pia, n special n cazul tranzaciilor intra-day. Toate acestea constituie
avantaje nete pentru dvs ca investitor, ns tranzacionarea instrumentelor derivate
presupune totdat i asumarea unor riscuri pe care este bine s le cunoatei nainte de a
ncepe operaiunile propriu-zise pe aceast pia.

Tranzactionarea instrumentelor derivate poate sa nu fie potrivita pentru toti
investitorii. Se pot pierde sume substantiale de bani n perioade foarte scurte de timp. Sumele
pierdute sunt potential nelimitate si pot depasi depozitul initial plasat n contul de
tranzacionare deschis la SSIF. Acest fapt se datoreaz n principal efectului de levier care
permite, prin intermediul unei sume mici de bani, accesul la active suport cu valoare de
cteva ori mai mare. Daca nu sunteti compatibili cu acest profil ridicat de risc, este de
preferat sa nu tranzactionati instrumente derivate.

Riscuri

1. Tranzactionarea instrumentelor derivate implica un grad ridicat de risc si se poate
solda cu pierderi potential nelimitate care pot fi mai mari decat suma depusa initial la
SSIF (sau institutia de credit). Drept urmare nu trebuie sa investiti bani pe care nu v
permiteti sa-i pierdeti.

2. Fiti precauti la afirmatiile potrivit carora puteti sa realizati profituri foarte mari
tranzactionanad instrumente derivate. Desi datorita efectului de levier tranzactionarea
poate avea ca rezultat profituri substantiale in perioade foarte scurte, se poate solda de
asemenea cu pierderi importante si imediate. Ca i n cazul investiiilor n alte
instrumente financiare, nimeni nu poate garanta ctiguri sigure n urma tranzaciilor
cu instrumente derivate.

3. Potrivit caracteristicilor instrumentelor derivate, puteti simti efectul pierderilor
imediat. Castigurile, respectiv pierderile sunt creditate sau debitate din cont in timp real.
Daca miscarile survernite in piata cauzeaza reducerea valorii pozitiior deschise pe
instrumente derivate este posibil sa vi se ceara suplimentarea fondurilor disponibile in
contul de marja. Daca in contul dumneavoastra de marja nu sunt suficiente lichiditati
pentru a acoperi minimul necesar de marja sau nu completati suma din cont, pozitiile pot
fi lichidate fortat de catre brokerul dvs si o eventuala revenire a pretului nu va mai folosi
la nimic.

4. In anumite conditii de piata, poate fi dificil sau imposibil de lichidat o pozitie. In mod
normal, pentru a se lichida o pozitie trebuie sa se realizeze o tranzactie de sens opus.
Daca nu se poate lichida pozitia, nu se poate marca castigul sau preveni pierderea.
Aceasta imposibiliate de a lichida o pozitie, poate sa apara daca tranzactionarea
activului suport respectiv este suspendata, din diverse cauze cum ar fi: publicarea unor
anunturi care implica o societate emintenta de actiuni care constituie activ suport pentru
instrumentele financiare derivate, sau din pricina unor diverse probleme tehnice
inregistrate de sistemul de tranzactionare fie la bursa, fie la SSIF (sau institutia de
credit), din cauza identificarii unor tranzactii suspecte fie pe instrumentele financiare
derivate fie pe actiunile ce constite activ suport al instrumentelor derivate respective,sau
de asemenea daca pozitia este deschis pe o piata fara lichiditate. Chiar daca se
100
realizeaza inchiderea pozitiei acest lucru se poate face la preturi mai putin avantajoase
pentru detinatori.

5. In anumite conditii de piata, pretul instrumentelor financiare derivate poate sa nu-si
mentina relatia normala sau anticipata fata de pretul spot al activului suport. Aceste
discrepane pot sa apara, de exemplu, cand piata instrumentelor financiare derivate este
mai putin lichida, cand piata primara a activelor suport este inchisa sau cand raportarea
tranzactiilor realizate pe activul suport este intarziata. Pentru instrumentele derivate
avand drept activ suport indici, pot surveni in momentul in care tranzactionarea pe
anumite active din componenta indicelui este intarziata sau suspendata .

6. Toate tranzactiile pe instrumente financiare derivate implica risc si nu exista nici o
strategie de tranzactionare care sa il elimine complet. Tranzactionarea instrumentelor
financiare derivate presupune cunoasterea atat a pietei derivatelor cate si a pietei spot.

7. Tranzactiile intra-day cu instrumente financiare derivate presupun riscuri speciale.
La fel ca si in cazul oricarui produs financiar, persoanele care cauta sa cumpere si sa
vanda acelasi instrument derivat in cursul unei zile, pentru a profita de miscarile de pret
intra-day, se supun unor riscuri speciale incluzand comisioane substantiale, expunerea
la efectul de levier si concurenta cu traderi experimentati. Trebuie sa intelegeti foarte
bine aceste riscuri si sa aveti experienta necesara inainte de a va lansa in
tranzactionare intra-day.

8. Plasarea ordinelor de genul stop-loss sau stop-limit nu vor limita neaparat
pierderile la suma propusa. Este posibil ca anumite conditii ale pietei sa faca imposibila
executarea ordinului sau atingerea pretului stop.

In loc de concluzii:

Trebuie sa cititi cu atentie si s intelegeti clauzele contractului prezentat de
brokerul dvs inaintea efectuarii de tranzactii pe piata reglementata de instrumente
financiare derivate.
Cunoaterea i contientizarea riscurilor prezentate mai sus v pot ajuta la
definirea strategiilor de tranzacionare potrivite profilului dvs investiional.



Rezumat:

- contractul futures este o ntelegere de a vinde/cumpra o cantitate de mrfuri
cu livrarea la o dat viitoare (scaden) conform specificaiilor standardizate ale
acestuia.
- n momentul tranzacionrii unui contract futures nu are loc nici o decontare
ntre pri.
- cumprtorul i vnztorul depun o garanie bneasc la Casa de Compensaie
care garanteaz acestora buna execuie a contractului la scaden.
- contractul futures acoper o cantitate standard de active (1.000 USD, 1.000
EUR, 100, 1.000 sau 10.000 aciuni, dup caz).
- nu se pot tranzaciona fraciuni de contract.
- scadenele contractelor futures pe piaa BMFMS sunt de 3, 6, 9, si 12 luni.
- sesiunile de tranzacionare se desfoar ntre orele 9:45 16:00
- sesiunea de tranzacionare este precedat de o sesiune de pre-deschidere cu
durata de 15 minute n timpul creia se pot anula ordine de tranzacionare.
- tranzacionarea unui contract futures genereaz deschiderea a 2 poziii: long pt
cumprtor i short pentru vnztor.
101
- toate poziiile deschise sunt marcate la pia n timp real n funcie de preul
ultimei tranzacii pe piaa respectiv.
- dup nchiderea sesiunii de tranzacionare, Casa de Compensaie efectueaz
marcarea la pia final pentru ziua respectiv.
- toi investitorii trebuie s menin n contul de marj suma necesar acoperirii
riscului aferent poziiilor deschise n pia.
- dac la finalul sesiunii de tranzacionare suma din contul de marj este mai
mic dect marja necesar pentru poziiile deschise pe contul respectiv
(disponibilul este negativ), investitorul respectiv primete apel n marj.
- n situaia de apel n marj, investiroul trebuie s alimenteze contul de marj cu
suma necesar acoperirii acestuia pn a doua zi sau poate anula ordine sau
lichida un numr de poziii deschise astfel nct contul lui s reintre n marj.
- marja necesar pentru o poziie deschis se blocheaz n contul de marj n
momentul introducerii ordinului de tranzacionare i rmne blocat pn la
anularea ordinului sau pn la lichidarea poziiei.
- marcarea la pia se face separat pentru fiecare contract i scaden pe baz
net, iar apelul n marj se emite n urma comparrii sumei totale n cont cu
suma total aferent marjelor necesare.
- marcarea la pia a poziiilor deschise se face raportat la preul de cotare
(preul de nchidere pentru fiecare contract i scadn n parte).
- dac pe un contract nu se efectueaz tranzacii ntr-o sesiune de
tranzacionare, preul de cotare se stabilete ca medie aritmetic ntre valorile
best bid i best ask, valoarea best bid dac nu exist cotaii ask i best
bid este peste preul de cotare din ziua anterioar sau valoarea best ask
dac nu exist cotaii bid i best ask este sub preul de cotare din ziua
anterioar.
- contractele futures pot fi utilizate pentru acoperirea riscurilor din piaa spot,
pentru speculaie sau pentru operaiuni de arbitraj spot/futures.
- avantajele contractelor futures: levierul (cu aceeai bani se poate tranzaciona
o cantitate de 5-6 ori mai mare dect pe piaa suport), libertatea de selling short
(se poate intra direct n poziie de vnzare fr a fi nevoie de cumprare
prealabil), comisioane de tranzacionare extrem de mici, posibilitatea de
speculaie intra-day pe fluctuaii mici de pre, posibilitate de arbitraj
spot/futures, lichiditate sporit a pieei.
- riscurile asociate tranzaciilor cu contracte futures: pierderi poteniale mai mari
dect suma investit iniial, imposibilitatea lichidrii poziiilor n anumite
condiii ale pieei, acumularea de comisioane mari n cazul operaiunilor intra-
day.




102
Specificaii contracte futures BMFM SIBIU august 2006

Contract
Multiplicator
(mrime contract)
Limita Zilnica Maxim
de Variaie
Risc scadere
BUBOR3 100 1.3 2
DEAMO 10000 0.012 0.015
DEATB 1000 0.12 0.15
DEAZO 1000 0.025 0.03
DEBCC 1000 0.06 0.08
DEBIO 1000 0.045 0.06
DEBRD 100 1.6 2
DEBRK 1000 0.25 0.32
DECMP 1000 0.1 0.13
DEIMP 1000 0.045 0.055
DEOLT 1000 0.045 0.055
DERBR 1000 0.09 0.015
DERRC 10000 0.012 0.015
DESIF1 1000 0.2 0.25
DESIF2 1000 0.2 0.25
DESIF3 1000 0.2 0.25
DESIF4 1000 0.15 0.18
DESIF5 1000 0.2 0.26
DESNP 1000 0.05 0.06
DETLV 1000 0.1 0.12
EUR/USD 10000 0.023 0.03
RON/EUR 1000 0.09 0.12
RON/USD 1000 0.09 0.12


Intrebri:

Pentru rezolvarea problemelor, utilizai datele din tabelul cu specificaii
prezentat mai sus.

Scadena unui contract futures este:

a) ziua n care se execut un contract futures;
b) ultima zi lucrtoare a lunii n care expir contractul;
c) ziua nceperii tranzacionrii contractului;
d) termenul pn la care este interzis tranzacionarea contractului futures.


La ce oscilaie maxim a preului la contractul futures Euro/USD se atinge variaia
maxim zilnic?

a) 0,180 puncte;
b) 230 pasi;
c) 200 puncte;
d) 2 ceni pe euro.


Un investitor poate realiza profit dac:

a) cumpr contracte futures DESIF1 cnd anticipeaz o scdere a cursului futures al
aciunilor;
b) vinde contracte futures DESIF1 cnd anticipeaz o cretere a cursului futures al aciunilor;
c) vinde contracte futures DEOLT cnd anticipeaz o scdere futures al actiunilor;
d) cumpr contracte futures EURO/USD pe un trend descendent al cursului futures al
paritii EURO/USD.
103

n cazul creterii preului de cotare al paritii Euro/USD cu 110 pai, deintorul a 10
poziii deschise pe cumprare:

a) pierde 110lei;
b) ctig 1.100 lei;
c) ctig 110 lei;
d) pierde 101 lei.

Cte contracte futures pe dolarul american cu scadena la 3 luni se pot vinde ntr-o
edin de tranzacionare deinnd o sum de 3.600 lei n contul de marj:

a) 30
b) oricte, cu condiia ca n orice moment al edinei de tranzacionare s existe maxim 30
poziii deschise;
c) 10;
d) maxim 30.

Comisionul perceput de BMFM SIBIU i CRC este:

a) procent din valoarea contractului;
b) procent din valoarea tranzaciei;
c) fix pe tranzacie;
d) fix pe contract.



Un investitor detine 15 contracte futures pe piata DESIF5, la pretul de 2.64 lei/actiune.
Daca pretul de cotare al acestei actiuni se modifica cu 5 bani, cu ce valoare se
ajusteaza in cest moment suma din cont?

a. 75 bani;
b. datele problemei sunt insuficiente pentru a putea determina suma;
c. 75 lei;
d. 7.5 lei.


In cazul scaderii pretului de cotare a derivatului RRC cu 100 pasi, detinatorul a 10
pozitii de cumparare pierde:

a. 100 lei;
b. 1.000 lei;
c. 10.000 lei;
d. 100.000 lei.


Scadena este:

a. ziua n care derivatele pe actiuni sunt inchise la pretulde cotare de la BVB.
b. ultima zi de tranzactionare a contractelor pentru scadenta respectiva.
c. ziua n care derivatele pe valute sunt inchise la oficialul BNR din ziua respectiva.
d. ziua in care doar CRC mai poate inchide pozitiile ramase deschise.
Un singur raspuns este incorect, care este acesta?







104
Un SSIF a depus n contul deschis la CRC 4000 lei i deine 25 de poziii deschise pe
vnzare la contractul ROL/EURO cu scaden la trei luni, la preul de 3,47. La preul de
cotare de 3.51 cte contracte trebuie s nchid pentru a reintra n marj?

a. nici unul;
b. 1;
c. 9;
d. 10.

Ce suma ii este necesara unui client, la bursa sibiana, pentru a cumpara contracte
futures reprezentnd echivalentul a 10.000 euro, daca cotatia BNR este 3,50, cotatia
interbancara este 3,49, iar derivatul ron/eur 3,4781?
a. 35.000 lei;
b. 34.900 lei;
c. 34.781 lei;
d. 1.200 lei.

Care este pasul de tranzacionare (variatia minima a pretului/aciune) la derivatele pe
actiuni listate la BMFM SIBIU?
a. 1 RON;
b. 0.01RON;
c. 0.001RON;
d. 0.0001RON.
Care este prima zi de tranzactionare a contractelor DETLV cu scadenta in decembrie?
a. ultima zi de tranzactionare a contractelor cu scadenta iunie.
b. intotdeauna pe data de 1 iulie;
c. prima zi lucratoare a lunii ianuarie;
d. prima zi lucratoare din septembrie;
Care este marja necesara deschiderii unui portofoliu de 10.000 actiuni DERRC si 10.000
actiuni DESNP stiind ca cotatia de la BVB este 0.0970 lei, respectiv 0.535 lei?
a. 12.640 lei;
b. 6.320 lei;
c. 820 lei;
d. 632 lei.
In cazul in care pe contractul DEBRD DEC06, investitorul A cumpara un contract,
investitorul B vinde un contract, investitorul C cumpara un contract si operatorul D
vinde un contract. Presupunand ca acestea sunt singurele trazactii din timpul unei
sedinte, la sfarsitul zilei se vor inregistra:
a. patru tranzactii fiecare cu un contract;
b. doua tranzactii fiecare cu un contract;
c. doua tranzactii fiecare cu doua contracte;
d. trei tranzactii.




105
Un investitor efectuzeaz n cadrul unei sesiuni de tranctionare urmatoarele tranzacii
pe piaa futures BMFMS:

- cumpr 5 contracte DERRC DEC06 la pretul de 0,0910 lei/aciune
- cumpr 12 contracte EUR/USD SEP06 la pretul de 1,2122
- vinde 20 de contracte DESNP DEC06 la preul de 0,5650 lei/aciune
- cumpr 3 contracte DERRC SEP06 la preul de 0,0880 lei/aciune
- vinde 10 contracte DESNP SEP06 lapreul de 0,5500 lei/aciune
- cumpr 7 contracte DETLV MAR07 la preul de 1,2540 lei/aciune
- cumpr 9 contracte DESNP DEC06 la preul de 0,5625 lei/aciune
- vinde 10 contracte DERRC DEC06 la preul de 0,0902 lei/aciune
- vinde 5 contracte DERRC MAR07 la preul de 0,0995 lei/aciune
- cumpr 3 contract DESNP SEP06 la preul de 0,5580 lei/aciune
- cumpr 1 contract DERRC DEC06 la preul de 0,0940 lei/aciune.


Avnd n vedere faptul c la nceputul sesiunii de tranzacionare, investitorul mai deinea 35
de poziii deschise pe vnzare pe contractul DETLV-MAR07, cte poziii deschise are
investitorul la finalul sesiunii de tranzacionare curente ?

a. 64
b. 70
c. 69
d. 77

Utiliznd tabelul, stabilii marja necesar pentru poziiile rmase deschise la sfritul
sesiunii de tranzacionare.

Marj total __________________________ RON


Daca in cursul sesiunii de tranzactionare pe piata de instrumente derivate pe
contractul futures DESIF1-IUN nu s-au inregistrat tranzactii, dar la inchiderea sesiunii
erau afisate cotatii de cumparare la pretul de 2,2 RON/actiune si cotatii de vanzare la
pretul de 2,5 RON/actiune, atunci pretul de cotare DESIF1-IUN pentru sesiunea
respectiva va fi:

a. 2,2 RON/actiune;
b. 2,5 RON/actiune;
c. 2,35 RON/actiune.
d. intrucat nu s-au efectuat tranzactii pretul de cotare este cel stabilit in sesiunea
anterioara.


Un investitor cu 1500 RON in contul de marja a cumparat 10 contracte futures DEAMO-
IUN la pretul de 0,1 RON/actiune. Marja necesara pentru initierea unui contract futures
DEAMO este de 150 RON. Daca la sfarsitul sesiunii, pretul de cotare al contractului
futures DEAMO este de 0,1035 RON/actiune, cate contracte futures trebuie sa cumpere
investitorul pentru a reintra in marja ?

a. nici unul;
b. 2;
c. 3.
d. 1.


Daca pretul de cotare al contractului futures DESIF2-MAR este de 2,6 RON/actiune,
atunci cumparatorul a 6 contracte futures DESIF2-MAR la pretul de 2,53 RON/actiune

a. inregistreaza o pierdere de 70 RON/contract;
b. inregistreaza un profit de 420 RON;
c. este in apel in marja.
d. inregistreaza un profit de 70 RON.
106
Calculai randamentul efectiv i randamentul anualizat pentru operaiunea de arbitraj
spot/futures realizat n urmtoarele condiii:


Durata operaiune: 4 luni
Piaa spot: cumprare 10.000 aciuni SIF2 la preul de 2,0200 lei
Piaa futures: vnzare 10 contracte DESIF2 la preul de 2,3800 lei
Lichidare poziii pe ambele piee la preul de 2,3500 lei.
Marja necesar pe piaa futures: 260 RON/contract
Comision piaa spot: 1% din valoarea tranzaciei
Comision piaa futures: 1,5 RON/contract
Impozit pe profit: 16%


Randament efectiv aferent celor 4 luni: ___________ %

Randament anualizat: _________ %








































107



8. CONTRACTE CU OPIUNI

Scurta istorie a tranzactiilor cu optiuni

Opiunea definete un contract standardizat care d cumprtorului dreptul dar nu i
obligaia de a cumpra sau vinde activul suport (de la baza contractului) la un pre prestabilit,
numit pre de exercitare, contra unei sume pltite vnztorului la ncheierea contractului,
numit prim, n cadrul unei perioade de timp predeterminate. Activul suport poate fi
reprezentat de aciuni, obligaiuni, titluri de stat, devize, mrfuri, contracte futures, etc.

Tranzactiile cu optiuni au aparut inca de la inceputul sec al-XII-lea si au fost legate de
comertul cu lalele care se practica in Olanda. De exemplu, un exportator de bulbi de lalele se
putea proteja impotriva pierderii marfii pe timpul transportului prin cumpararea de la un
producator a unei canttati de bulbi echivalenta cu cea expediata, la un anumit pret, la
optiunea sa. Astfel exportatorul cumparator putea inlocui marfa daca aceasta se deprecia sau
distrugea pe timpul transportului sau putea sa renunte la acest drept daca marfa ajungea in
buna stare la destinatie. Deci cei care tind s asocieze opiunile cu speculaia gresesc in o
oarecare masura deoarece opiunile au aprut ca modalitate de acoperire a riscului la care te
expune specificul afacerii propri i nu ca un instrument speculativ.

Optiunile in SUA

Opiunile in forma in care le intalnim si astazi se tranzacioneaz din anul 1973, cand
au aparut n peisajul economiei americane la cea mai mare burs de opiuni din lume chiar si
la ora actuala, Chicago Board of Options Exchange. nainte de acest moment, asemanator
cu situatia din Romania de acum 7-8 ani, investitorii aveau puine posibiliti de a-i investi
banii: puteau s aleag ntre a cumpra sau vinde aciuni, sau s cumpere obligaiuni
guvernamentale.
Fiind si cea mai veche bursa specializata in optiuni, are si produsele cele mai
elaborate: optiuni pe actiuni, optiuni pe indici, optiuni pe rate ale dobanzii, optiuni pe futures si
chiar si optiuni pe portofolii de tip Holding.


Optiunile in Europa

Si bursele europene s-au aliniat noilor cerinte ale investitorilor care interactioneaza pe
plan economic mondial, ei venind din tari diferite deci functionand in cadre legislative diferite.
Aparand riscuri tot mai complexe, s-a actionat astfel si asupra dezvoltarii mecanismului de
protejare, situatie care a dus la introducerea la tranzactionare a optiunilor si in economia euro
sau sa spunem mai ales in economia euro. Astfel se tranzactioneaza optiuni astazi in europa
la:

Athens Stock Exchange
European Energy Exchange
Berlin Stock Exchange
Bremen Stock Exchange
Frankfurt Stock Exchange
Hamburg Stock Exchange
Hanover Stock Exchange
Munich Stock Exchange
Hanover Commodity Exchange (WTB) NEWEX
Stuggart Stock Exchange
Budapest Stock Exchange
Irish Stock Exchange (ISE Xetra)
Tel Aviv Stock Exchange *
Italian Stock Exchange - Level 1 & 2
Luxembourg Stock Exchange
108
Amsterdam Power Exchange
Euronext LIFFE
Oslo Stock Exchange
Warsaw Stock Exchange
Euronext Lisbon (Formerly BVLP)
Barcelona Stock Exchange
Bilbao Stock Exchange
Madrid Stock Exchange - Level 1 & 2
MEFF Valencia Stock Exchange
Bern Stock Exchange
EUREX - Formerly SOFFEX
Swiss Stock Exchange
Istanbul Stock Exchange
Baltic Stock Exchange
Euronext LIFFE
FTSE International
International Petroleum Exchange
London Commodity Exchange (Euronext LIFFE)
London Stock Exchange
International Market
London Traded Options Market (Euronext LIFFE)

n Romnia singura bursa care tranzacioneaz opiuni este Bursa Monetar Financiar
i de Mrfuri Sibiu, aceste produse fiind lansate n noiembrie 1998. Opiunile pe contracte
futures tranzacionate la BMFM Sibiu ofera investitorilor noi posibiliti de tranzacioanare prin
care fiecare dintre ei s-i exprime i s-i gestioneze mai sigur si mai amplu interesele sale
financiare.

Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu pune la dispozitia investitorilor optiuni
avand ca suport activ contracte futures pe 19 actiuni tranzactionate la BVB precum si pe
valute (RON/EUR, RON/USD, EUR/USD) si pe rata dobanzii (BUBOR3).


Vocabularul optiunilor

Opiunile sunt instrumente financiare derivate tranzacionate n cadrul unor piee
bursiere reglementate sau pe piee de tip OTC (over the counter) i care genereaz drepturi
sau obligaii diferite pentru prile implicate n tranzacie.

Ca i contractele future, opiunile au la baza un activ suport care poate fi o marf, un
indice bursier, o aciune, rata dobnzii sau chiar un contract futures. La BMFM SIBIU se
tranzacioneaz opiuni pe contracte futures.

Investitiile in optiuni au un vocabular specific notiuni ce trebuie insusite pentru o
buna intelegere a procesului de tranzactionare.

Tranzactiile cu optiuni necesita familiarizarea cu o serie de termeni dintre care
amintim:

Optiunea - este un contract de vanzare-cumparare ntre dou prti, care d
cumparatorului dreptul, dar nu i obligaia, de a cumpra sau a vinde o anumita cantitate de
marfuri, valute, valori mobiliare sau instrumente financiare la un pret prestabilit numit pre de
exercitare, la sau inaintea unei anumite date numita scadenta. Pentru a intra in posesia
acestui drept, cumparatorul plateste vanzatorului contractului un pret denumit prima.

Exista doua tipuri de optiuni:

Optiunea Call - d cumprtorului dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara, activul
suport la pretul de exercitare, la o anumita data sau pe o anumita perioada pana la acea data.

109
Optiunea Put - d cumpratorului dreptul, dar nu si obligaia, de a vinde contractul
futures de la baza optiunii la pretul de exercitare prestabilit.

Pret de exercitare - pretul la care cumparatorul unei optiuni call are dreptul s
cumpere un anumit contract futures sau la care cumprtorul unei opiuni put are dreptul s
vnd un anumit contract futures.

Activ suport - contractul futures care sta la baza optiunii.

Cumprtorul optiunii - este persoan care dobndete dreptul conferit de
optiune:de a cumpara activul suport daca este vorba de o optiune call sau dreptul de a vinde
activul suport daca este o optiune put.

Vanzatorul optiunii - persoana care vinde optiunea si care isi asuma toate obligatiile
aferente tranzactiei, se obliga sa vanda activul suport daca este vorba de o optiune call sau
sa cumpere activul suport daca este vorba de o optiune put.

Prima - preul pe care cumparatorul unei optiuni il plateste vanzatorului optiunii este
cunoscut sub numele de prima. Primele sunt stabilite liber pe piata de catre cumparatori si
vanzatori potrivit regulilor bursei unde sunt tranzactionate. Cunoasterea principalilor factori
care influenteaza primele este importanta pentru orice persoana care considera
tranzactionarea optiunilor. Prima poate influenta substantial profitul sau pierderea
investitorului.

Scadenta - ultima zi lucratoare a lunii cand expir contractul si la sfarsitul careia casa
de compensatie, conform specificatiilor din contracte, lichideaza toate pozitiile ramase
deschise. Odata ce optiunea a expirat nu mai confera nici un drept detinatorului.

Cotatiile - Primele optiunilor sunt afisate zilnic pe site-ul BMFMS le seciunea Piaa
in timp real. Cu termenii definiti anterior este usor de observat modul de stabilire a primelor in
urmatorul exemplu:

Compensarea - lichidarea pozitiei de catre cumparatorul si/sau vanzatorul optiunii
prin initierea unei tranzactii opuse, eliminand sau transferand unei alte personae toate
drepturile sau obligatiile viitoare.Tranzactia opusa se refera la initierea unei operatiuni de
bursa inverse celei initiale (cumparatorul initiaza o vanzare iar vanzatorul initiaza o
cumparare) pentru acelasi tip de optiune, cu aceeasi scadenta si cu acelasi pret de
exercitare.

In bani: o optiune call este in bani atunci cand pretul de exercitare este mai mic
decat pretul curent de tranzactionare al activului suport.Ea este considerata in bani deoarece
cumparatorul optiunii are dreptul de a cumpara activul suport la un pret care este mai mic
decat pretul la care-l poate achizitiona diract de pe piata.
o optiune put este in bani atunci cand pretul de exercitare este mai mare
decat pretul curent de tranzactionare al activului suport.Ea este considerata in bani deoarece
cumparatorul optiunii are dreptul de a vinde activul suport la un pret care este mai mare decat
pretul la care-l poate vinde direct in piata. Suma cu care optiunea este in bani reprezinta
valoarea intrinseca a optiunii.

Exemplu: Pretul curent de piata al contractului DESIF5 septembrie este 2.6900. O
optiune call este in bani daca pretul sau de exercitare este mai mic de 2.69. O optiune put
este in bani daca pretul sau de exercitare este mai mare decat 2.69.

La bani : o optiune este la bani daca pretul contractului futures este egal cu pretul de
exercitare al optiunii.

In afara banilor: o optiune call al carei pret de exercitare este mai mare dacat pretul
contractului futures este in afara banilor. In mod similar, o optiune put este in afara banilor
daca pretul sau de exercitare este mai mic decat pretul futures.
Nici o astfel de optiune nu se poate exercita si de asemenea nu are valoare
intrinseca.


110



Exemplu de optiune Call

Sa presupunem ca DEBRK (contractul futures de la baza optiunii) este cotat la 1.4500
lei pentru scadenta septembrie 2006. O optiune Call pe DEBRK este disponibila pe piata la
pretul de 1.4750 lei. Cumparatorul unei astfel de optiuni are dreptul, dar nu si obligatia, de a
cumpara 1000 de actiuni SSIF BROKER la pretul futures de 1.4750 lei oricand pana la data
de 30 septembrie 2006, conform specificatiilor contractului. Scadentele contractelor cu optiuni
coincid cu cele ale contractelor futures suport, respectiv ultimele zile lucratoare ale lunilor
martie, iunie, septembrie si decembrie din cursul unui an. Pentru a beneficia de acest drept,
cumparatorul trebuie ca pe durata scadentei sa exercite optiunea. Daca nu exercita optiunea
Call pana la scadenta, atunci, dupa inchiderea sedintei de tranzactionare din ziua scadentei,
in cazul in care optiunea este "in bani", ea va fi exercitata automat de catre Casa Romana de
Compensatie. La scadenta, optiunile "la bani" si "in afara banilor" expira pur si simplu, fara a fi
exercitate si in acest caz, vanzatorul pastreaza prima incasata de la cumparator.

Exemplu de optiune Put

Pentru acelasi contract futures DEBRK cu scadenta la sfarsitul lunii septembrie, al
carui pret futures este in acest moment 1.4500 lei, o optiune Put este disponibila la pretul de
exercitare de 1.4000 lei/actiune. Acest contract ii da cumparatorului dreptul, dar nu si
obligatia, de a vinde, oricand pana la 30 septembrie, un contract DEBRK (echivalentul a 1000
actiuni) la pretul de 1.4000 lei. Pentru acest drept, el plateste vanzatorului o prima.
In cazul exercitarii optiunii Put, vanzatorul optiunii este obligat sa cumpere contractul futures
la pretul de 1.4000 lei/actiune (chiar daca intre timp aceasta a ajuns la 1.3000 si el ar putea
sa o cumpere mai ieftin din piata). Ca si in cazul optiunilor Call, vanzatorul incaseaza si
pastreaza prima indiferent daca optiunea este sau nu exercitata.


Specificatiile contractului cu optiuni

Tranzactionarea unui contract pe optiuni pe cursul RON/USD la BMFM SIBIU
presupune cumpararea/vanzarea unui contract futures echivalent unei cantitati standard de
dolari SUA (in cazul nostru 1000 USD), conform specificatiilor standardizate ale acestuia.

Specificatiile unui contract options standardizeaza urmatoarele clauze:

Simbolul contractului: acesta identifica contractul options pe piata.

Exemplu:

In cazul contractului options pe cursul valutar leu/dolar SUA la BMFMS, simbolul este
RON/USD. Daca activul suport este reprezentat de actiunile Bancii Transilvania atunci
simbolul contractului futures corespunzator este DETLV (DE provine de la termenul
DERIVAT iar TLV este simbolul sub care actiunile Bancii Transilvania sunt tranzactionate
pe piata de capital la Bursa de Valori Bucuresti). Simbolurile individualizeaza fiecare contract
si ajuta participantii in piata sa-l identifice rapid pe platforma de tranzactionare electronica.
RON/EUR, EUR/USD, BUBOR3, DESIF1, DERRC, DEAMO, DEBRD sunt cateva din cele 21
de simboluri ale contractelor futures disponibile pe piata futures a BMFMS. Lista tuturor
simbolurilor poate fi accesata pe pagina specificatiilor futures din cadrul acestui suport de
curs.

Pe platforma Eltrans, simbolurile optiunilor sunt listate in coloana Contracts din
fereastra Options




111








Pretul de exercitare: Este pretul stabilit drept referinta in momentul
cumpararii/vanzarii optiunii. Poate fi considerat o borna in functie de care, pe parcursul
scadentei, se calculeaza profitabilitatea optiunii. Pentru fiecare din cele doua parti implicate in
tranzactie acest pret este un nivel important, deoarece reprezinta valoarea de la care
pierderea sau castigul lor (in functie de tipul de optiune si de pozita short sau long) incepe sa
ia proportii.

Practic, preul de exercitare este preul activului suport rezervat pentru vnzare sau
cumprare (n funcie de tipul opiunii) de ctre cumprtorul opiunii.

Aceste preuri de exercitare se listeaz automat la intervale standard n platforma
Eltrans ncepnd cu momentul tranzacionrii primului contract futures suport pe scadena
respectiv, dup urmtoarea procedur prevzut n Regulamentul nr.4 de tranzacionare al
BMFM SIBIU:


Art. 18
(1) Preurile de exercitare a opiunilor se stabilesc n funcie de preul de cotare al
contractului futures suport.
(2) Listarea preurilor de exercitare a opiunilor i tranzacionarea acestora pentru o
anumit scaden se poate face numai dup ce pe piaa contractului futures suport s-a
executat o tranzacie pentru scadena respectiv i se poate calcula un pre de cotare.
(3) n ziua n care se formeaz acest pre care va fi considerat pre de exercitare la
bani, pe piaa cu opiuni se vor lista un numr de preuri de exercitare, la intervale conforme
cu specificaiile contractelor cu opiuni, astfel nct sa existe cel puin dou preuri de
exercitare peste preul de exercitare la bani i cel puin dou preuri de exercitare sub acest
pre.

Exemplu: la un pre de cotare de 2,9818 lei al contractului suport, opiunile pe acesta vor
avea urmtoarele preuri de exercitare:
2,9700; 2,9750; 2,9800; 2,9850; 2,9900
Preul de 2,9800 lei este luat ca referin pentru opiunea la bani.
(4) n continuare, modificarea preului de cotare a contractului futures suport va duce
la schimbarea preului de exercitare la bani.
(5) Pentru a se asigura n permanen cel puin dou preuri peste i cel puin dou
sub preul la bani, se vor aduga automat n platforma de tranzacionare noi preuri de
exercitare, attea ct este nevoie pentru a fi ndeplinit aceast condiie.
Exemplu: n cazul prezentat la alin. (3), la un pre de cotare de 2,9721, preurile de
exercitare vor fi:
2,9600; 2,9650; 2,9700; 2,9750; 2980 ;2,9850; 2,9900
Simbolurile contractelor
cu opiuni pe platforma
ELTRANS

112
2,9700 este noul pre la bani.
(6) Toate preurile de exercitare listate pe ntreaga durat a contractului cu opiuni vor
fi meninute pn la expirarea acestuia.
(7) Listarea de noi preuri de exercitare la opiunile aflate n tranzacionare se face
automat i va fi efectuat imediat ce preul de cotare va impune acest lucru.

Pe platforma Eltrans, simbolurile optiunilor sunt listate in coloana Strike din
fereastra Options










Pe platforma Eltrans, linia aferent contractului selectat este colorat cu albastru.

Elementele de identificare n imaginea de mai sus sunt:

Fereastra selectat este: Options
Subfereastra selectat este: Call
Contractul cu optiuni selectat este: DESNP
Scadenta selectata este: SEP06

Drept urmare, n imaginea de mai sus sunt listate preurile de exercitare pentru opiunile
CALL pe contractul futures DESNP-SEP06.


Activul suport: este contractul futures pe marfa sau produsul care face obiectul si care
este tranzactionat pe piata futures.

Exemplu:

Contractul options RON/EUR are ca activ suport contractul futures RON/EUR, iar
piata futures pe cursul RON/EUR este reprezentata de piata la termen pusa la dispozitie de
BMFMS. Opiunile pe contractele futures pe actiuni au ca activ suport contractele futures pe
actiuni tranzactionate pe piata BMFMS. Pentru opiunile DESNP activul suport il constituie
contractul futures DESNP, care la randul sau are la baza actiunile Societatii PETROM
BUCURESTI listate la BVB, DESIF3 are ca activ suport actiunile SIF3 Transilvania si asa mai
departe.



Preurile de exercitare
ale opiunilor pe
platforma Eltrans
Fereastra:
Options
Tip opiune:
Call
Contract:
DESNP-SEP06
113
Cotatia: pe piata optiunilor este identic cu cotatia activului suport pe piata spot.

Exemplu:

Cursul RON/EUR este exprimat atat pe piata interbancara cat si pe piata futures
BMFMS in lei/euro (RON/EUR), actiunile listate pe pietele BVB si BMFMS sunt cotate in
lei/actiune, rata dobanzii la 3 luni (BUBOR3) se exprima pe ambele piete (spot si futures) in
puncte procentuale, iar paritatea EUR/USD se exprima in puncte (deoarece este vorba de
doua devize straine si raportul de schimb EUR/USD se afiseaza cu 4 zecimale, ex 1.2255).

Pasul: reprezinta fluctuatia minima a primei pe piata optiunilor.

Exemplu:

Pentru contractele optiuni valutare si cele pe actiuni la BMFMS, pasul este de 0.0001
RON. Aceasta inseamna ca preturile care se pot negocia pe piata, pentru primele
platite/incasate, pot varia cu minim 0.0001 lei. In cazul contractului futures BUBOR3, pasul
este de 0.01 procente, iar pentru contractul EUR/USD acesta este de 0.0001 puncte.

Data scadentei: este ziua in care expira contractele options ramase deschise.

Exemplu:

Pentru vanzatorul unui contract options DEOLT este ziua in care, daca cumparatorul
isi exercita dreptul de a cumpara, vnztorul opiunii trebuie sa livreze cumparatorului 1000
actiuni Oltchim la pretul de exercitare stabilit la debutul contractului.

La BMFMS, scadentele contractelor options coincid cu zilele de scaden ale
contractelor futures suport. Bursa poate stabili si alte zile de scadenta in functie de programul
de tranzactionare pe pietele spot (de regula doar scadenta decembrie sufera modificari ca
urmare a activitatii BNR si BVB la final de an).


Marimea obiectului contractului: este standardizata pentru fiecare contract. Cand
se tranzactioneaza un contract optiune pe cursul RON/USD practic se tranzactioneaza
dreptul de a cumpara sau a vinde contractul futures corespunzator. Deci fiecare opiune
acoper 1 contract futures suport.

Exemplu:

Daca un investitor doreste sa cumpere pe piata options dreptul de cumpara/vinde
5.000 dolari, atunci el va trebui sa cumpere 5 contracte options. Aceeasi situatie este si in
cazul contractului RON/EUR (se tranzactioneaza echivalentul a 1.000 euro). Pe piata options
a actiunilor, marimea contractelor este echivalentul a 1.000 actiuni cu exceptia contractelor
DERRC si DEAMO care acopera echivalentul a 10.000 actiuni. Daca doriti sa vindeti pe piata
options 100.000 de actiuni Rompetrol, atunci va trebui sa introduceti in piata un ordin de
vanzare de 10 contracte DERRC.

Prima i ultima zi de tranzactionare: Conform Regulamentului nr.4 al BMFMS,

Art. 16
(1) Prima zi de tranzacionare a opiunilor este ziua n care a fost stabilit primul pre
de cotare al contractului futures suport.
(2) Ultima zi de tranzacionare i data expirrii opiunii coincid cu ultima zi de
tranzacionare, respectiv ziua de scadena a contractului futures suport.


Pretul de executare la scadenta: este pretul la care se lichideaza contractele options
in bani. Pentru a putea intelege mecanismul de executare la scadenta este nevoie sa
definim un termen nou: pozitie deschisa pe piata options.



114
Pozitia deschisa pe piata options este un contract options cumparat sau vandut si
nelichidat printr-o operatiune inversa. Cu alte cuvinte, in momentul in care un investitor
cumpara sau vinde un contract options pe un anumit activ, i se deschide o pozitie pe piata
respectiva. Orice contract options tranzactionat presupune deschiderea a 2 pozitii: una de
vanzare (sau short) si una de cumparare (sau long). Pozitiile deschise sunt inregistrate la
casa de compensatie. In momentul in care contractul options este lichidat pozitiile deschise
corespunzatoare se inchid.

Pe platforma Eltrans, pozitiile deschise pe piaa options sunt evidentiate in coloana
OpenInt.











Cumparator opiune - pozitie LONG
Vanzator opiune - pozitie SHORT


Exemplu:

Un investitor cumpara 10 contracte options CALL DESNP cu scadenta in decembrie
2006 si pret de exercitare de 5000 lei/actiune. El detine 10 pozitii long (sau de cumparare) pe
piata optiunilor CALL DESNP scadenta in decembrie 2005. Daca ulterior el vinde 4 contracte
DESNP pe aceeasi scadenta, atunci numarul pozitiilor deschise pe care le detine investitorul
pe piata options DESNP DEC se reduce la 6.

Atentie! Numarul pozitiilor deschise pe o piata options se reduce doar daca se
efectueaza tranzactii pe acelasi activ, aceeasi scadenta si acelasi pre de exercitare. Daca
investitorul din exemplul de mai sus ar fi vandut cele 4 contracte DESNP pe scadenta
septembrie si nu pe decembrie, atunci el ar fi detinut 10 pozitii long pe piata options pe
DESNP - DEC si 4 pozitii SHORT pe piata optons DESNP SEP.

De asemenea este important de retinut ca o pozitie long pe o optiune CALL nu este
lichidata printr-o pozitie long pe o optiune PUT. Chiar daca cele doua dau drepturi de sens
opus, ele nu se compenseaza si se comporta ca doua produse de sine statatoare.

O cumparare de 10 optiuni PUT DETLV pe decembrie nu poate fi lichidata prin
cumparea a 10 optiuni CALL DETLV pe decembrie. In acel caz investitorul ar avea 10 pozitii
long pe optiuni CALL si inca 10 pozitii long pe optiuni PUT.




Pozitii deschise pe
opiuni in platforma
Eltrans
115
Aplicatie:

Un investitor efectueaza urmatoarele tranzactii pe piata futures BMFMS

cumpara 10 contracte CALL DESNP SEP
vinde 20 contracte CALL DETLV SEP
cumpara 40 contracte PUT DESNP DEC
cumpara 5 contracte CALL DETLV SEP
vinde 5 contracte PUT DESNP DEC
vinde 15 contracte CALL DETLV SEP
cumpara 5 contracte PUT EUR/USD - SEP

Care este numarul de pozitii deschise pe fiecare piata dupa efectuarea acestor
tranzactii ?

PIATA SCADENTA POZITII
CALL DESNP SEP
CALL TLV SEP
PUT DESNP DEC
PUT EUR/USD SEP


O pozitie pe piata futures (long sau short) poate fi deschisa si inchisa (lichidata) in
orice sedinta de tranzactionare pe durata de viata a contractului (incepand cu prima zi de
tranzactionare si sfarsind cu ziua de scadenta).

Diferentele dintre prima cu care a fost cumprat o opiune si cea cu care ea este
vndut genereaz investitorului un profit sau o pierdere. Daca acesta cumpara un CALL pe
DESIF2 (deschide o pozitie long) la pretul de exercitare de 1.4500 lei / actiune pentru care
plateste o prima de 0.0300 lei/actiune, iar dup 2 sptmni contractul futures suport DESIF2
este cotat la 1.5500 lei

Prin exercitare cumprtorul ctig :

(1.5500 1.4500 - 0.0300) * 1.000 = 70 lei

De asemenea, n locul exercitrii, el poate opta pentru vnzarea acestei opiuni cu o
prim de 0.1100 lei/aciune (ntruct, pe lng valoarea intrinsec opiunea mai inglobeaz i
o valoare timp) i n acest caz va ctiga

(0.1100 0,0300)* 1.000 = 80 lei


O alta specificatie foarte importanta a unui contract este marja sau riscul sub forma
unei garantii banesti pe care NUMAI VNZTORUL optiunii trebuie sa o constituie si sa o
depuna la casa de compensatie. Nivelul acestor marje este stabilit de catre Casa de
Compensatie si poate fi modificata periodic in functie de volatilitatea pretului sau valoarea
contractului futures.


Tipuri de contracte cu optiuni

Exista doua tipuri de optiuni in functie de posibilitatea exercitarii lor:


Tipul american, care da cumparatorului dreptul de a exercita optiunea oricand de-a
lungul scadentei si tipul european, care da cumparatorului dreptul de a exercita optiunea
numai la data scadentei. BMFMS pune la dispozitia investitorilor optiuni de tip american.





116
Partile contractului cu optiuni


Cumparatorul optiunii (engl "taker")

Cumparatorul optiunii este un investitor care anticipeaza o miscare importanta a
pretului activului suport. Achizitionarea unui astfel de produs ofera posibilitatea unui profit
multiplicat cu ajutorul efectului de levier, obtinut in schimbul unui risc cunoscut si limitat la
nivelul primei platite vanzatorului optiunii. Cumparand o optiune CALL, investitorul obtine
dreptul de a cumpara activul suport (contractul futures si apoi actiunea sau valuta de la baza
acestuia) la pretul de exercitare in orice moment pana la expirarea optiunii. In general, prima
optiunii CALL creste pe masura ce pretul activului suport creste. Cumparand o optiune PUT,
investitorul are dreptul sa vanda activul suport la pretul de exercitare. Pe masura ce preturile
activelor suport cresc, primele optiunilor PUT scad.
Pretul futures Prima optiunii CALL Prima optiunii PUT
Creste Creste Scade
Scade Scade Creste


In schimbul dreptului de a vinde (in cazul optiunilor PUT) sau de a cumpara (in cazul
optiunilor CALL) cumparatorul plateste prima. Aceasta suma de bani reprezinta
riscul/pierderea maxima pe care acest investitor si-l asuma in piata. Este important de retinut
ca un cumparator de PUT nu este obligat sa detina actiunile pe care are de gand sa le vanda
in cazul exercitarii optiunii (in cazul optiunilor pe actiuni). Lichidarea contractelor se va face in
cazul exercitarii prin plata diferentelor cash. O alta modalitate de a iesi din pozitie este aceea
de a vinde mai departe optiunea respectiva. Daca prima incasata la vanzare (iesirea din
pozitie) va fi mai mica decat prima platita initial, investitorul va suferi o pierdere egala cu
diferenta dintre cele doua prime. Daca dimpotriva, prima incasata este mai mare decat cea
pltita in prima instanta, jucatorul va marca un profit.

Important!

In momentul in care optiunea este exercitat, valoarea timp este pierduta.

In general, mai putin de 15% din optiunile tranzactionate sunt exercitate, restul
expirand in afara banilor. Acest nivel este statistic obtinut in ultima vreme insa poate varia in
functie de volatilitate si alte conditii din piata.


Vanzatorul optiunii (engl. "writer")


Vanzatorul isi asuma un risc teoretic nelimitat in schimbul unui castig limitat la prima
incasata. Daca viziunea lui asupra mersului pietei se dovedeste gresita, el va marca o
pierdere serioasa. Din punctul sau de vedere o piata cu volatilitatea slaba este ideala, in
acest context, posibilitatea ca preturile sa se miste si sa ajunga in jurul pretului de exercitare
fiind minime. Daca a vandut optiuni PUT, pe langa o piata cu trend neutru, pe el il mai
avantajeaza si crestre a preturilor, in timp ca vanzatorul de CALL este la adapost in cazul in
care piata este in scadere.

Exercitarea optiunii poate fi fcut numai de catre cumparator, in orice moment
pana la data expirarii. In momentul exercitarii unei optiuni call, cumparatorul va dobandi o
pozitie long pe contractul futures ce constituie activul suport la pretul de exercitare al optiunii.
Vanzatorul optiunii call care este exercitat va dobandi o pozitie short pe contractul futures
suport la pretul de exercitare al optiunii.

Daca se exercita o optiune put, cumparatorul va dobandi o pozitie short pe
contractul futures ce constituie activul suport la pretul de exercitare al optiunii iar vanzatorul o
pozitie long la acelasi pret de exercitare al optiunii.

117
Pe platforma Eltrans operaiunile de exercitare a opiunilor sunt evideniate cu culoare
distinct n coloana de tranzacii efectuate pe piaa futures.

























Calculul primelor optiunilor


In momentul in care o optiune este cumparata, prima ei poate fi de 0.1 RON de
exemplu. Peste o luna sau mai mult, aceeasi optiune poate sa valoreze 0.08 RON sau 0.06
RON.Sau de asemenea, poate valora 0.12 RON sau mai mult. Din moment ce optiunea este
un instrument financiar pe care majoritatea persoanelor il achizitioneaza cu intentia de a fi
lichidat ulterior, este foarte importanta cunoasterea principalilor factori care influenteaza prima
pentru o anumita optiune, la un moment dat.

Prima unei optiuni are doua componente de baza: valoarea timp si valoarea
intrinseca.


Prima opiunii = valoarea intrinsec + valoarea timp


Opiuni
CALL
exercitate
pe platforma
ELTRANS
118

Valoarea intrinsec a opiunii

Valoarea intrinsec, dac exist, este suma de bani care poate fi realizat din
exercitarea opiunii la preul de exercitare i lichidarea poziiei futures dobndite la preul
curent al contractului futures.
Daca pretul curent de piata al contractului DESIF5 septembrie este 2.6900, o optiune
call cu un pret de exercitare de 2.6300 va avea o valoare intrinseca de

(2.6900 2.6300) = 0.0600 lei/aciune.

Cum am precizat anterior, o optiune care are valoare intrinseca este in bani.O
optiune care nu are valoare intrinseca este in afara banilor.

Daca DESIF5 septembrie se tranzactioneaza pe piata la pretul de 2.69, iar optiunea
call are un pret de exercitare de 2.75 ea va fi in afara banilor cu 0.06 .


Valoarea timp

O optiune poate avea de asemanea valoare timp. Astfel, daca o optiune nu are
valoare intrinseca fiind momentan in afara banilor - prima sa consista in intregime din
valoare timp.

Ce este valoarea timp?

Este suma de bani pe care cumparatorul optiunii este dispus sa o plateasca (si
vanzatorul este dispus sa o accepte) - peste valoarea intrinseca pe care o optiune o poate
avea. Cu alte cuvinte valoarea timp este suma de bani pe care cumprtorul este dispus s o
plteasc pentru achiziionarea unei opiuni n sperana c aceasta va intra la un moment dat
n bani.


Principalii factori care afecteaza valoarea timp a unei optiuni

1.Timpul ramas pana la expirare .

Valoarea timp scade pe masura ce optiunea se apropie de scadenta.La scadenta nu va mai
exista deloc valoare timp.

Valoare timp

Timp pana la expirare



2.Relatia existenta intre pretul de exercitare al optiunii si pretul curent al contractului
futures.

Cu ct o opiune este mai n bani cu att prima ei va fi mai mare.



119

3.Volatilitatea

Cu cat o piata este mai volatila, cu atat este mai probabil ca fluctuatiile de pret sa
faca optiunea mai valoroasa la exercitare. Astfel, valoarea timp a optiunii cat si prima acesteia
este mai mare pe piete mai volatile.



Calcularea pragului de rentabilitate al opiunilor

Inaintea cumpararii unei optiuni este esential sa sa stabileasca precis care va fi pretul
contractului futures pentru ca optiunea sa fie profitabila la exercitare.Calculul nu este dificil.
Tot ce trebuie sa stiti pentru a calcula pragul de rentabilitate al unei optiuni sunt urmatoarele
lucruri:

-pretul de exercitare al optiunii
-prima

Determinarea pragului de rentabilitate al unei optiuni call

Pretul de exercitare + Prima = Pragul de rentabilitate

Exemplu:

Sa presupunem ca suntem n luna august si pretul futures al DETLV cu scadena n
decembrie este de 1.2 RON. Asteptand o crestere semnificativa a pretului futures in
urmatoarele luni va decideti sa cumparati o optiune call cu pret de exercitare 1.22 RON. Sa
presupunem ca prima acestei optiuni este de 0.08 RON .Pentru ca optiunea sa atinga pragul
de rentabilitate, pretul contractului futures trebuie sa creasca cu 0.1 RON astfel.

Pretul de exercitare + Prima = Pragul de rentabilitate
1.22 0.08 1.3

Optiunea va atinge pragul de rentabilitate la valoarea de 1.3 RON (unde profitul=
pierderea = 0).Peste aceasta valoare, optiunea va genera un profit de 1000*(X-1.3), unde X
este pretul de cotare al contractului futures.

Determinarea pragului de rentabilitate al unei optiuni put

Mecanismul este similar cu cel al optiunii call doar ca prima se scade din pretul de
exercitare.

Pretul de exercitare - Prima = Pragul de rentabilitate

Exemplu:

Sa presupunem ca este august si pretul futures al DETLV decembrie este de 1.2
RON . Anticipand o scadere semnificativa a pretului futures in urmatoarele luni, va decideti sa
cumparati o optiune put cu pret de exercitare 1.17 RON. Sa presupunem ca prima acestei
optiuni este de 0.09 RON.

Pentru ca optiunea sa atinga pragul de rentabilitate, pretul futures va trebuie sa
inregistreze o scadere de 0.12 RON.

Pretul de exercitare - Prima = Pragul de rentabilitate
1.17 0.09 1.08

Astfel pragul de rentabilitate al optiunii put DETLV decembrie cu pretul de exercitare
de 1.17 RON va fi 1.08 RON. Sub aceasta valoare optiunea va genera un profit de 1000*(X-
1.08), unde X este pretul de cotare al contractului futures.


120

Factori care afecteaza alegerea unei optiuni

Daca anticipati o crestere a pretului atunci veti dori sa luati in considerare
cumpararea unei optiuni call. Daca va asteptati ca pretul sa inregistreze un declin, veti dori sa
cumparati o optiune put. Pe langa asteptarile legate de pret mai sunt inca alti doi factori care
va pot influenta alegerea unei optiuni

-Durata optiunii
-Pretul de exercitare

Durata optiunii

Una din trasaturile atractive ale optiunilor este ca permit, pe masura ce trece timpul
ca previziunile de pret sa se realizeze. Cu cat scadenta este mai indepartata, cu atat este mai
mare probabilitatea ca acestea sa devina profitabile. Acest lucru va poate influenta decizia de
a cumpara, de exemplu, o optiune cu scadenta mai apropiata sau una cu o scadenta mai
indepartata.

Tineti cont de faptul ca durata unei optiuni (daca mai are 3 luni pana la scadenta
respectiv 6, 9 sau 12 luni) este o variabila importanta ce afecteaza costul unei optiuni. O
optiune cu o scadenta mai indepartata presupune o prima mai mare.

Pretul de exercitare al optiunii

Relatia dintre pretul de exercitare al unei optiuni si pretul curent al contractului futures
este, alaturi de durata optiunii, un factor important ce afecteaza prima optiunii. In orice
moment sunt tranzactionate optiuni cu o multitudine de preturi de exercitare unele sub
pretul curent al contractului futures, altele peste acesta.
O optiune call cu un pret de exercitare mai scazut va avea o prima mai mare decat o
optiune call cu un pret de exercitare ridicat pentru ca va fi mult mai probabil sa devina
profitabila la exercitare. De exemplu dreptul de a cumpara un contract futures DETLV
decembrie la un pret de 1.1 RON va fi mai valoros decat dreptul de a cumpara acelasi
contract la pretul de 1.2 RON.
Prin analogie, o optiune put cu un pret de exercitare ridicat, va avea o prima mai
mare decat o optiune put cu un pret de exercitare mai scazut. Astfel, dreptul de a vinde un
contract futures la pretul de 1.2 RON este mai valoros decat dreptul de a vinde acelasi
contract la pretul de 1.1 RON.
In timp ce alegerea unei optiuni call sau put va fi dictata de previziunile referitoare la
pret, iar alegerea lunii de scadenta va fi motivata de momentul in care anticipati ca acea
modificare de pret sa se produca, optarea pentru un anumit pret de exercitare este putin mai
complexa. Acest lucru este cauzat de faptul ca pretul de exercitare va influenta nu numai
prima optiunii dar si modalitatea in care valoarea optiunii, odata cumparata, va raspunde la
modificarile pretului contractului futures. Optiunile care sunt in afara banilor nu raspund la
modificarile de pret ale activului suport la fel cum raspund optiunile la bani sau in bani. In
general, primele optiunilor in afara banilor nu reflecta punctual fluctuatiile de pret ale activului
suport. Modificarea valorii optiunii este de regula mai redusa. Intr-adevar, o modificare a
pretului contractului futures ce constituie activul suport poate sa nu aiba nici un efect, sau un
efect foarte redus asupra valorii optiunii.
Acesta poate fi cazul cand, de exemplu, optiunea ramane adanc in afara banilor dupa
modificarea de pret sau cand scadenta se apropie.
Daca cumparati o optiune in afara banilor tineti cont de faptul ca oricat de mult s-ar
modifica preturile in favoarea dumneavoastra, optiunea va expira fara valoare si veti pierde
intreaga prima daca optiunea nu ajunge in bani pana la scadenta. Pentru a realiza profit,
trebuie sa fie in bani, cu o suma mai mare decat costurile initiale de achizitie. De aceea este
foarte important de calculat pragul de rentabilitate inaintea cumpararii optiunii.

Exemplu:

Anticipand o crestere a pretului DETLV decembrie peste 1.2 RON, un investitor
decide sa cumpere o optiune call cu un pret de exercitare de 1.25 RON.Pana in momentul
scadentei a avut loc o crestere a pretului pana la 1.25 RON dar nedepasind acest prag, va
expira fara valoare iar investitorul va pierde intreaga prima.
121

Ce se intampla dupa achizitionarea unei optiuni ?

-Compensarea optiunii
-Asteptarea datei scadente
-Exercitarea optiunii

Compensarea optiunii

Lichidarea pozitiei prin initierea unei tranzactii opuse este o metoda frecvent intalnita
de a realiza profit.De asemenea, reprezinta o modalitate eficienta de limitare a pierderilor(prin
recuperarea unei parti din prima) in cazul in care pretul futures nu a evoluat in directia
asteptata.
Suma pe care o puteti primi poate fi mai mare sau mai mica decat prima pe care ati
platit-o initial, acest lucru depinzand de relatia dintre pretul curent al optiunii si pretul de
exercitare, de timpul ramas pana la scadenta si de volatilitatea pietei.

Exemplu:

Previzionand o crestere a pretului DERRC decembrie va decideti sa cumparati o
optiune call pe acest activ, la pretul de exercitare de 0.09RON.Prima platita a fost de
0.015*10000= 150 RON..Pretul a crescut semnificativ iar prima pentru acelasi pret de
exercitare este acum de 0.03 RON.
Vanzand optiunea veti ramane cu un profit net de (0.03-0.015)*10000= 150 RON.
Trebuie sa tineti cont insa, de faptul ca nu exista nici o garantie ca piata va fi destul lichida
pentru a putea vinde optiunea.Primele se stabilesc liber, prin relatia dintre cerere si oferta pe
piata, conform regulilor bursei.

Asteptarea datei scadente

A doua varianta dupa cumpararea optiunii, ar fi mentinerea pozitiei pana la
scadenta.Acest lucru presupune detinerea in continuare a optiunii, chiar daca modificarea de
pret anticipata nu se produce la momentul previzionat-sau pretul se modifica in sens opus- in
ideea ca pana la scadenta pretul poate reveni pe directia anticipata.In cazul in care v-ati
inselat insa, ati pierdut oportunitatea de a va limita pierderea prin compensarea optiunii.Pe de
alta parte, suma maxima pe care o puteti pierde se limiteaza la valoarea primei pe care ati
platit-o.Trebuie sa luati in considerare faptul ca valoarea optiunilor scade pe masura ce
scadenta se apropie.

Exercitarea optiunii

Puteti de asemenea sa exercitati optiunea in orice moment inainte de data
scadenta.Aceasta nu trebuie neaparat tinuta pana in momentul expirarii.Este esential de
inteles ca exercitarea unei optiuni pe un contract futures inseamna ca veti dobandi fie o
pozitie long, fie o pozitie short pe contractul futures aflat la baza optiunii- o pozitie long futures
daca exercitati o optiune call sau o pozitie short futures daca exercitati o optiune put.

Exemplu:

Daca ati cumparat o optiune call pe un contract futures DETLV decembrie, la un pret
de exercitare de 1.1RON, iar pretul futures a ajuns la 1.25 RON, in momentul in care
exercitati optiunea veti dobandi o pozitie long pe contractul futures DETLV decembrie la un
pret de 1.1 RON cu un castig potential de 0.14 *1000=140 RON(din care veti scadea prima
platita)Daca pretul futures continua sa creasca la fel vor creste si castigurile dumneavoastra.


Cine vinde optiuni si de ce?

Pana in momentul de fata nu am discutat decat despre cumpararea optiunilor.Dar
este de la sine inteles ca in momentul in care cineva cumpara o optiune exista o alta
persoana care o vinde.
Pentru vanzatorii de optiuni incasarea primei constituie ratiunea acestei tranzactii.
Cumparatorul optiunii anticipeaza ca o modificare a pretului contractului futures inainte de
122
scadenta in sensul previzionat ii va aduce profit.Vanzatorul optiunii, pe de alta parte,
anticipeaza ca o asemenea modificare nu va avea loc-caz in care optiunea va expira in afara
banilor iar el va ramane cu prima incasata in momentul vanzarii.

Exemplu:

Un investitor, anticipand o stagnare sau o scadere moderata a preturilor, vinde
optiuni la EUR/USD septembrie, pret de exercitare 1.27 RON cu o prima de 0.035 RON.
(incasand in total 350 RON pe contract) Daca pretul futures este sub 1.27 RON, optiunea call
va expira in afara banilor iar vanzatorul va retine intreaga prima . Desi vanzarea optiunilor
poate fi o activitate profitabila, este de asemenea foarte riscanta.Vanzatorul optiunii isi asuma
un risc nelimitat .In afara primei obtinute din vanzarea optiunii, vanzatorul va pierde intreaga
suma cu care optiunea este in bani in momentul expirarii (in cazul in care nu a fost lichidata
prin compensare sau exercitare anterior).
In exemplul precedent, un investitor a castigat o prima de 350 RON din vanzarea
unei optiuni EUR/USD septembrie, pret de exercitare 1.27 RON.Daca in momentul expirarii,
pretul futures ar fi crescut peste pretul de exercitare cu mai mult de 0.035 RON, atunci
vanzatorul ar fi inregistrat o pierdere.De exemplu, daca la expirare pretul futures a ajuns la
1.32 RON pierderea va fi de 1.32-1.27-0.035=0.15 RON*10000=150 RON - valoarea cu care
optiunea e in bani, mai putin prima.
Dupa cum puteti vedea din acest exemplu atat vanzatorii de optiuni cat si
cumparatorii trebuie sa-si calculeze un prag de rentabilitate.
Pentru vanzatorul unei optiuni call pragul de rentabilitate este egal cu pretul de
exercitare plus prima iar pentru vanzatorul de put pretul de exercitare din care se
scade prima.
Castigul vanzatorului de optiuni e limitat la prima incasata iar pierderea e
nelimitata.


Strategii de tranzactionare cu optiuni

Strategii simple

1. LONG CALL














Premisele strategiei: investitorul previzioneaza o crestere semnificativa a pietei in viitorul
apropiat.

Implementarea strategiei: Este cumparata o optiune call la un pret de exercitare a.

Castig potential: Profitul potential este nelimitat si creste pe masura ce piata creste peste
nivelul pragului de rentabilitate.

Pragul de rentabilitate: Pretul de exercitare plus prima.

Pierdere potentiala: Limitata la prima platita, in cazul in care piata a evoluat in sens contrar
asteptarilor si pretul futures se afla la sau sub pretul de exercitare la scadenta.

Marja: nu e necesara depunerea marjei.

123
Mentiuni : daca piata nu realizeaza miscari ample valoarea pozitiei va scadea pe masura ce
valoarea timp a optiunii se reduce.


Exemplu: se cumpara o optiune call DEBRK decembrie la un pret de exercitare de 1,53
lei/actiune, cu o prima de 0.07 lei/actiune.
Pragul de rentabilitate:Pret exercitare + Prima: 1,53 + 0,07= 1,6 lei/actiune
Castig potential: nelimitat, profitul creste pe masura ce pretul futures creste peste pragul de
rentabiliate de1,6 lei/actiune.
Pierdere potentiala: Limitata la prima platita, pierderea incepe sub pragul de rentabilitate si
este maxima cand pretul futures este mai mic sau egal cu pretul de exercitare de 1.53
lei/actiune.


2. SHORT CALL















Premisele strategiei: Investitorul anticipeaza o scadere moderata a pietei pe fondul unei
volatilitati reduse.

Implementarea strategiei: Este vanduta o optiune call cu un pret de exercitare a

Profit potential: limitat la prima incasata- daca pretul futures la scadenta este mai mic sau
egal cu pretul de exercitare

Pragul de rentabilitate: Pretul de exercitare plus prima

Risc de pierdere: nelimitat, iar pierderile se accentueaza pe masura ce piata creste peste
nivelul pragului de rentabilitate.

Marja: e necesara depunerea marjei

Mentiuni: Daca piata nu este foarte volatila, trecerea timpului are un efect pozitiv asupra
valorii optiunii, aceasta crescand pe masura ce valoarea timp scade.


Exemplu: Se vinde o optiune call DESNP septembrie, la un pret de exercitare de 0.6
lei/actiune pentru care se incaseaza o prima de 0.02 lei/actiune.
Pragul de rentabilitate: 0.6+0.02=0.62
Profit potential: limitat la prima incasata, 0.02lei/actiune daca pretul futures scade sub
nivelul pretului de exercitare, 0.6lei/actiune.
Risc de pierdere: nelimitat, daca pretul futures este mai mare sau egal cu 0.62 lei/actiune.
124

3. LONG PUT


Premisele strategiei: Investitorul previzioneaza o scadere semnificativa a pietei pe termen
scurt.

Implementarea strategiei: Este cumparata o optiune put cu pretul de exercitare a.

Profit potential: profitul potential este nelimitat (exprimare putin improprie deoarece piata nu
poate sa scada sub 0).

Pragul de rentabilitate: Pretul de exercitare minus prima platita.

Risc de pierdere: limitat la prima platita daca la scadenta pretul futures este mai mare sau
egal cupretul de exercitare a
Marja: nu e necesara depunerea marjei

Mentiuni: Daca piata nu inregistreaza miscari ample, valoarea pozitiei va descreste pe
masura ce valoarea timp a optiunii scade.


Exemplu: Se cumpara o optiune put DETLV martie la un pret de exercitare de 1.26
lei/actiune pentru care se plateste o prima de 0.04 lei/actiune.
Pragul de rentabilitate: 1.26 - 0.04=1.22 lei/actiune
Profit potential: nelimitat, daca pretul coboara sub nivelul pragului de rentabilitate de 1.22
lei/actiune.
Risc de pierdere: limitat la prima platita daca pretul futures creste peste pretul de exercitare
Pe =1.26 lei/actiune.


4.SHORT PUT
















Premisele strategiei: Investitorul anticipeaza o crestere moderata a pietei.

Implementarea strategiei: Este vanduta o optiune put la un pret de exercitare a.

125
Castig potential: Profitul potential e limitat la prima incasata si se obtine cand suportul
futures se tranzactioneaza peste pretul de exercitare la scadenta.

Pragul de rentabilitate: Pretul de exercitare minus prima.

Pierdere potentiala: Pierderea e aproape nelimitata (aproape deoarece pretul nu poate
sa scada mai mult decat 0). Este o strategie cu risc ridicat. Se pot inregistra pierderi
substantiale daca piata scade foarte mult.

Marja: e necesara depunerea marjei.

Mentiuni : daca piata nu realizeaza miscari ample valoarea pozitiei va creste pe masura ce
valoarea timp a optiunii se reduce


Exemplu: se vinde o optiune put EUR/USD septembrie la un pret de exercitare de 1.27 lei cu
o prima de 0.01.
Pragul de rentabilitate: Pret exercitare - Prima: 1.27 0.01 = 1.26
Pierdere potentiala: nelimitata, daca pretul futures scade sub nivelul pragului de
rentabilitate.
Castig potential: limitat, la prima incasata si atinge valoarea maxima daca pretul futures la
scadenta este mai mare sau egal cu 1.27 lei.




Strategii complexe cu optiuni

1. BULL SPREAD



Premisele strategiei: Investitorul are convingerea ca piata nu va scadea dar vrea sa previna
riscul. Poate fi considerata o strategie conservatoare pentru cei ce anticipeaza ca piata va
inregistra o crestere moderata.

Implementarea strategiei: Se cumpara o optiune call cu un pret de exercitare a si se vinde
simultan o alta optiune call cu pret de exercitare b, mai mare, inregistrandu-se un deficit initial
(debit) egal cu diferenta dintre prime. In mod similar, este cumparata o optiune put la un pret
de exercitare a si o alta este vanduta la un pret de exercitare b avand un surplus initial
(credit) din diferenta de prime.

Profit potential:
Limitat in ambele cazuri:
-in cazul cumpararii si vanzarii de call profitul net este dat de diferenta dintre preturile de
exercitare din care se scade debitul initial net.

-in cazul cumpararii si vanzarii de put profitul este egal cu creditul initial net.

Castigul maxim se realizeaza pentru ambele variante in momentul in care pretul futures, la
scadenta este mai mare sau egal cu pretul de exercitare al optiunii vandute.
126

Pragul de rentabilitate:
-pentru call : pretul de exercitare al optiunii cumparate la care se adauga debitul initial
-pentru put : pretul de exercitare al optiunii vandute din care se scade creditul initial.

Pierdere potentiala:
Limitata in ambele cazuri:
-pentru call e egala cu debitul initial platit
-pentru put pierderea e egala cu diferenta dintre preturile de exercitare si creditul initial.

Pierderea maxima, in ambele cazuri se produce daca pretul futures, la scadenta, se situeaza
la, sau sub pretul de exercitare al optiunii cumparate.

Marja: Exista posibilitatea ca necesarul de marja sa fie compensat.

Mentiuni: Diminuarea valorii timp nu are o importanta prea mare deoarce pozitia e
echilibrata.

Exemplu: Se vinde o optiune call DESIF 5 septembrie la un pret de exercitare, 2.96
lei/actiune pentru care se primeste o prima de 0,1 lei/ actiune si in acelasi timp se cumpara o
optiune call avand acelasi activ suport la un pret de exercitare mai mic, 2.8 lei/actiune pentru
care se plateste o prima de 0.18 lei/actiune.
Pragul de rentabilitate: 2.8 + (0.18-0.1) = 2.88
Pierdere potentiala: 0.18-0.1=0.08, pierderea maxima se realizeaza daca pretul futures la
scadenta este mai mic sau egal cu pretul de exercitare al optiunii cumparate.
Profit potential: 2.96-2.8-(0.18- 0.1) = 0.08

Sau, la fel se poate vinde o optiune put DESIF 5 septembrie la un pret de exercitare, 2.86
lei/actiune pentru care se primeste o prima de 0.14 lei/ actiune si in acelasi timp se cumpara o
optiune put avand acelasi activ suport la un pret de exercitare mai mic, 2.74 lei/actiune pentru
care se plateste o prima de 0.09 lei/actiune.
Pragul de rentabilitate: 2.86-(0.14-0.09) = 2.81
Pierdere potentiala: 2.86-2.74-(0.14-0.09) = 0.07
Profit potential: 0.14-0.09 = 0.05



2. BEAR SPREAD
















Premisele strategiei:Investitorul considera ca piata nu va creste dar doreste sa se protejeze
impotriva riscului.Este o strategie conservatoare pentru cei ce previzioneaza ca piata va
inregistra o scadere moderata.

Implementarea strategiei: Este vanduta o optiune call cu un pret de exercitare a si
cumparata o optiune call cu un pret de exercitare b, obtinandu-se un credit initial, sau, in mod
similar, este vanduta o optiune put cu un pret de exercitare a si alta cumparata cu pret de
exercitare b.

127
Profit potential:
Limitat in ambele cazuri:
-in cazul cumpararii si vanzarii de call profitul net este dat de creditul initial
-in cazul put: castigul este dat de diferenta dintre preturile de exercitare din care se scade
debitul initial
Profitul maxim se obtine daca la scadenta pretul futures este sub pretul de exercitare al
optiunii vandute.

Pragul de rentabilitate:
-pentru call : pretul de exercitare al optiunii vandute la care se adauga creditul net primit
-pentru put : pretul de exercitare al optiunii cumparate din care se scade debitul initial
Risc de pierdere:
Limitat in ambele cazuri:
-in cazul call: pierderea neta e egala cu diferenta dintre preturile de exercitare din care
scadem creditul initial
-in cazul put: pierderea e data de debitul initial
Pierdera maxima se marcheaza daca la scadenta pretul futures este mai mare sau egal cu
pretul de exercitare al optiunii cumparate.

Marja: Exista posibilitatea ca necesarul de marja sa fie compensat.

Mentiuni: Diminuarea valorii timp nu are o influenta prea mare datorita faptului ca pozitia este
echilibrata.


Exemplu: Se vinde o optiune call DETLV decembrie la un pret de exercitare de 1.18
lei/actiune incasandu-se o prima de 0.06 lei/actiune si se cumpara o alta optiune call pe
acelasi activ suport la un pret de exercitare mai ridicat, 1.22 lei/actiune platindu-se pentru
aceasta o prima de 0.04 lei/actiune.
Pragul de rentabilitate: 1.18+(0.06-0.04)= 1.2 lei/actiune
Profit potential: limitat, profitul net este dat de creditul initial: 0.06-0.04=0.02 lei/actiune
Risc de pierdere: 1.22-1.18-0.02=0.02

Sau se vinde o optiune put DETLV decembrie la un pret de exercitare de 0.86 lei/actiune
incasandu-se o prima de 0.015 lei/actiune si se cumpara o alta optiune put pe acelasi activ
suport la un pret de exercitare mai ridicat, 1.06 lei/actiune platindu-se pentru aceasta o prima
de 0.025 lei/actiune.
Pragul de rentabilitate: 1.06-0.01=0.96
Profit potential: 1.06-0.86-(0.025-0.015)=0.01
Risc de pierdere: 0.025-0.015=0.01


3. PUT HEDGE (LONG SYNTHETIC CALL)















Premisele strategiei: Investitorul detine actiuni (sau pozitii deschise de cumparare pe piata
futures) si este ingrijorat ca piata ar putea inregistra un declin. Astfel, pot fi cumparate optiuni
put pentru a proteja valoarea portofoliului de actiuni, pozitia beneficiind si de o eventuala
crestere a pietei.
128
Pragul de rentabilitate: Pretul de achizitie futures (sau pretul de achizitie al actiunilor) la
care se adauga prima platita pentru optiunea put.

Implementarea strategiei: optiunile put sunt cumparate cu un pret de exercitare a,
investitorul detinand actiuni sau contracte futures de cumparare.Numarul optiunilor put
cumparate va fi dependent de anticiparile negative ale investitorului si de numarul de actiuni
(contracte futures) detinute.

Profit potential: este nelimitat, fiind dat de diferenta dintre profitul realizat pe actiuni
(contracte futures) si prima platita pentru optiuni.
Pragul de rentabilitate: este dat de pretul de achizitie al actiunilor (respectiv pretul de
achizitie al contractelor futures) la care se adauga prima platita.

Risc de scadere: potential limitat, castigul realizat de optiuni, pe masura ce piata scade va fi
compensat de pierderea marcata pe actiuni, astfel pierderea maxima egaleaza prima platita
la care se adauga diferenta dintre pretul de achizitie al actiunilor (respectiv al contractelor
futures) si pretul de exercitare al optiunii si se realizeaza daca activul suport futures se
tranzactioneaza la sau sub pretul de exercitare al optiunii put.

Marja: nu e necesara depunerea marjei decat daca sunt detinute contracte futures.

Mentiuni: caracteristicile strategiei sunt similare celei long call.

Exemplu: Investitorul detine 1 contract futures long DESIF 5 decembrie la un pret de
exercitare 3.1 lei/actiune si cumpara o optiune put cu aceeasi scadenta la un pret de
exercitare de 2.9 lei/actiune pentru care se plateste o prima de 0.08 lei/actiune.
Pragul de rentabilitate: 3.1+0.08= 3.18 lei/actiune
Profit potential: nelimitat daca pretul futures creste peste nivelul pragului de rentabilitate.
Risc de scadere: 0.08 + 3.1-2.9= 0.28 lei/actiune



4. COVERED CALL (SHORT SYNTHETIC PUT)















Premisele strategiei: investitorul detine actiuni (sau pozitii deschise de cumparare pe piata
futures) dar nu considera ca valoarea lor va creste substantial pe termen scurt, ci va fi mai
degraba neutra astfel ca se poate realiza profit din vanzarea optiunilor call.

Implementarea strategiei: se vand optiuni call, numarul acestora fiind determinat de
previziunile in privinta pietei si de numarul de actiuni, respectiv contracte futures detinute.

Profit potential: limitat - prin vanzarea de call investitorul isi compenseaza pierderea, in
cazul cresterii pietei cu profitul potential din pozitiile pe actiuni (futures). Profitul maxim este
dat de diferenta dintre pretul de exercitare al optiunii si pretul la care au fost achizitionate
actiunile (sau contractele futures) la care se adauga prima incasata. Se obtine daca pretul
futures este mai mare sau egal cu pretul de exercitare al optiunii call.

Pragul de rentabilitate: pretul de achizitie al actiunilor (sau al contractului futures) din care
se scade prima optiunii call.
129

Risc de pierdere: ridicat, similar celui dat de detinerea de actiuni (pozitii de cumparare pe
piata futures), partial compensat de prima incasata. Pierderea maxima apare cand piata
realizeaza o scadere importanta. Putem tine cont in acest caz si de costul de oportunitate
aparut in cazul unei cresteri substantiale a pietei (castigurile ce s-ar fi putut obtine daca nu s-
ar fi vandut optiunile call)

Marja: e necesara depunerea marjei

Exemplu: investitorul detine un contract futures long DERRC septembrie la un pret de
exercitare de 0.088 lei si mai vinde o optiune call DERRC septembrie la un pret de exercitare
de 0.93 lei pentru care primeste o prima de 0.008 lei.
Pragul de rentabilitate: 0.088 - 0.008= 0.08 lei
Profit potential: limitat, 0.008+0.093-0.088=0.013 lei
Risc de pierdere: potential nelimitat daca pretul coboara sub nivelul pragului de rentabilitate.


5. SHORT STRADDLE
















Premisele strategiei: Investitorul este sigur ca piata va avea o volatilitate redusa.

Implementarea strategiei: Se vinde o optiune call si una put, cu acelasi pret de exercitare a.

Profit potential: limitat la valoarea celor doua prime incasate si va fi maxim daca, la
scadenta, pretul futures este identic cu pretul de exercitare.

Pragul de rentabilitate: este realizat in cele doua puncte b si c, unde b este dat de diferenta
dintre pretul de exercitare si valoarea celor doua prime iar c este suma acestora.

Risc de pierdere: nelimitat daca piata inregistreaza fluctuatii mari, peste cele doua nivele
marcate de pragurile de rentabilitate.

Marja: e necesara depunerea marjei

Mentiuni: daca piata nu realizeaza miscari ample atunci valoarea pozitiei va creste pe
masura ce valoarea timp a optiunii va scadea.

Exemplu: Se vinde o optiune call si una put DESIF 5 septembrie la acelasi pret de exercitare
2.8 pentru optiunea call incasand o prima de 0.15 lei/actiune iar pentru put o prima de 0.1
lei/actiune.
Profit potential:0.1+0.15=0.25 daca la scadenta pretul futures este identic cu pretul de
exercitare 2.8 lei/actiune.

Pragul de rentabilitate: 2.8-(0.1+0.15)=2.55 lei/actiune
2.8+(0.1+0.15)=3.05 lei/actiune

Risc de pierdere: nelimitat daca pretul futures creste peste 3.05 lei/actiune sau scade sub
2.55 lei/actiune.
130
6. SHORT STRANGLE















Premisele strategiei: investitorul anticipeaza ca piata va fluctua intr-o banda putin mai larga
decat in cazul strategiei straddle.

Implementarea strategiei: Se vinde o optiune put cu un pret de exercitare a si o optiune call
cu un pret de exercitare mai mare, b.

Profit potential: limitat la valoarea celor doua prime incasate si este maxim daca pretul
futures, la scadenta se situeaza intre cele doua preturi de exercitare.

Pragul de rentabilitate: este realizat in cele doua puncte c si d, unde c este dat de diferenta
dintre pretul de exercitare mai mic (a) si valoarea celor doua prime, iar d este dat de suma
pretului de exercitare mai mare (b) si valoarea celor doua firme.

Risc de pierdere: nelimitat daca piata inregistreaza fluctuatii mari, peste cele doua nivele
marcate de pragurile de rentabilitate.

Marja: e necesara depunerea marjei.

Mentiuni: daca piata nu realizeaza miscari ample, atunci valoarea pozitiei va creste pe
masura ce valoarea timp a optiunii va scadea.

Exemplu: se vinde o optiune put DESNP decembrie la un pret de exercitare 0.52 lei/actiune
cu o prima de 0.025 lei si o optiune call avand acelasi activ support si aceeasi scadenta la un
pret de exercitare de 0.63 lei/actiune cu o prima de 0.02 lei.
Pragul de rentabilitate: 0.52-(0.025+0.02)=0.475lei
0.63+(0.025+0.02)=0.675 lei
Profit potential: limitat la valoarea celor doua prime incasate: 0.02+0.025=0.045 lei
Risc de pierdere: nelimitat daca pretul futures este mai mare sau egal cu 0.675 lei sau mai
mic sau egal cu 0.475 lei.


7. LONG BUTTERFLY















131

Premisele strategiei: investitorul considera ca piata nu va avea o volatilitate foarte ridicata
dar doreste totusi sa se protejeze impotriva unor fluctuatii ample.

Implementarea strategiei: se cumpara o optiune call, cu un pret de exercitare b, o optiune
call cu un pret de exercitare c, mai ridicat si se vand in acelasi timp doua optiuni call cu un
pret de exercitare a (media celor 2) (o pozitie similora se poate crea folosind optiuni put).

Profit potential: limitat la diferenta dintre pretul de exercitare mediu si cel scazut din care se
mai scade si debitul net initial.

Pragul de rentabilitate:
Pragul minim d, este dat de pretul de exercitare minim la care se adauga debitul initial net iar
pragul superior, e este dat de pretul de exercitare superior din care se scade debitul initial
net.

Risc de pierdere: limitat la debitul initial si se inregistreaza daca pretul futures la scadenta
este fie mai mare sau egal cu pretul de exercitare maxim, fie mai mic sau egal cu pretul de
exercitare minim.

Marja: Poate fi ceruta marja

Mentiuni: strategia poate fi destul de dificil de realizat intr-un interval scurt de timp

Exemplu:se cumpara doua optiuni call, DETLV decembrie cu preturi de exercitare diferite, la
1,16 lei cu o prima de 0.07 lei respectiv la 1.26 lei cu o prima de 0.03 lei si in acelasi timp se
vand doua optiuni call la un pret de exercitare mediu de 1.21 lei cu o prima de 0.055 lei.
Pragul de rentabilitate: 1.16+(2x 0.55-0.07-0.03)= 1.17 lei
1.26-(2x 0.55-0.07-0.03)= 1.25 lei
Profit potential: 1.21-1.16-0.01=0.04

Risc de pierdere: limitat la debitul initial 2x 0.55-0.07-0.03= 0.01 si se realizeaza daca pretul
futures este mai mic sau egal cu 1.16 lei sau mai mare sau egal cu 1.26 lei.




8. LONG STRADDLE

















Premisele strategiei: investitorul considera ca piata va fi foarte volatila pe termen scurt

Implementarea strategiei: se cumpara o optiune call si una put cu acelasi pret de exercitare
a, de obicei la bani.

Profit potential: nelimitat in conditiile in care pretul fluctueaza in afara limitelor stabilite de
cele doua praguri de rentabilitate.

132
Pragul de rentabilitate: este dat de doua nivele ale pretului, nivelul inferior se obtine
scazand din pretul de exercitare valoarea celor doua prime, iar nivelul superior este obtinut
prin adaugarea la pretul de exercitare a celor doua prime.

Risc de pierdere: pierdera maxima este limitata la valoarea celor doua prime platite.

Marja: nu e necesara depunerea marjei

Mentiuni: pozitia pierde din valoare odata cu trecerea timpului prin reducerea valorii timp a
optiunilor.

Exemplu: se cumpara o optiune call si una put DESIF5 septembrie cu acelasi pret de
exercitare 2.8 lei pentru care se plateste o prima de 0.09 lei, in cazul call si una de 0.07 lei in
cazul put.
Pragul de rentabilitate: 2.8+0.09+0.07=2.96
2.8-(0.09+0.07)=2.64
Risc de pierdere: 0.09+0.07=0.16
Profit potential: nelimitat daca pretul futures este mai mare sau egal cu 2.96 lei sau mai mic
sau egal cu 2.64 lei.



9. LONG STRANGLE
















Premisele strategiei: investitorul considera ca piata va fi foarte volatila pe termen scurt

Implementarea strategiei: se cumpara o optiune put cu pret de exercitare a si una call cu un
pret de exercitare b, mai ridicat.

Profit potential: nelimitat in conditiile in care pretul fluctueaza in afara limitelor stabilite de
cele doua praguri de rentabilitate.

Pragul de rentabilitate: este dat de doua nivele ale pretului, nivelul inferior se obtine
scazand din pretul de exercitare al optiunii put valoarea celor doua prime, iar nivelul superior
este dat de suma primelor si a pretului de exercitare al optiunii call.

Risc de pierdere: pierderea maxima este limitata la valoarea celor doua prime platite.

Marja: nu e necesara depunerea marjei.

Mentiuni: pozitia pierde din valoare odata cu trecerea timpului prin reducerea valorii timp a
optiunilor.

Exemplu: se cumpara o optiune put DESIF 2 decembrie cu un pret de exercitare de 2.4
pentru care se plateste o prima de 0.09 lei si o optiune call DESIF 2 decembrie cu un pret de
exercitare de 2.58 pentru care se plateste o prima de 0.12 lei.
Pragul de rentabilitate: 2.4-(0.09+0.12)=2.19
2.58+(0.09+0.12)=2.79
133

Profit potential: nelimitat in conditiile in care pretul futures va fi mai mic sau egal cu 2.19 lei
ori mai mare sau egal cu 2.79 lei.
Risc de pierdere: limitata la valoarea celor doua prime platite, adica 0.21 lei si se realizeaza
daca suportul futures se tranzactioneaza intre cele doua preturi de exercitare la scadenta.


10. SHORT BUTTERFLY















Premisele strategiei: investitorul are asteptari moderate in privinta volatilitatii ridicate a
pietei.

Implementarea strategiei: sunt vandute doua optiuni call cu preturi de exercitare, b
respectiv c si cumparate, in acelasi timp doua optiuni call cu acelasi pret de exercitare a, egal
cu media celor doua (o pozitie similara se poate crea folosind optiuni put).

Profit potential: limitat la creditul initial primit si se realizeaza daca pretul futures la scadenta
este fie mai mic sau egal cu pretul de exercitare minim fie mai mare sau egal cu pretul de
exercitare maxim.

Pragul de rentabilitate: pragul inferior egaleaza pretul de exercitare mai redus la care se
adauga creditul net iar cel de-al doilea egaleaza pretul de exercitare cel mai ridicat din care
se scade creditul net.

Risc de pierdere: limitat la diferenta dintre pretul de exercitare mediu si cel minim din care se
scade creditul initial

Marja: exista posibilitatea ca necesarul de marja sa fie compensat.

Mentiuni: strategia poate fi dificil de realizat intr-un interval scurt de timp.

Exemplu: sunt vandute doua optiuni call la preturi de exercitare diferite 1.16 lei respectiv 1.24
lei, pentru care se incaseaza primele corespunzatoare in valoare de 0.11 si 0.06 lei/actiune.
In acelasi timp se cumpara doua optiuni call cu pret de exercitare identic, situat la media celor
doua preturi ale optiunilor vandute adica 1.2 lei/actiune pentru care se plateste o prima de
0.07 lei/actiune.
Profit potential: limitat la creditul initial primit 0.11+0.06-(2*0.07) = 0.03 lei
Pragul de rentabilitate: 1.16+0.03 =1.19
1.24-0.03 =1.21

Risc de pierdere: 1.2-1.16-0.03=0.01 si este maxim daca suportul futures la scadenta se
tranzactioneaza la pretul de exercitare mediu.







134
Rezumat:


- opiunea definete un contract standardizat care d cumprtorului dreptul
dar nu i obligaia de a cumpra sau vinde activul suport (de la baza
contractului) la un pre prestabilit, numit pre de exercitare, contra unei sume
pltite vnztorului la ncheierea contractului, numit prim, n cadrul unei
perioade de timp predeterminate.
- exista doua tipuri de optiuni: Call (drept de cumparare) si Put (drept de
vanzare)
- optiunile Call si Put sunt doua contracte complet separate si distincte, si nu
parti opuse ale aceluias contract.
- activul suport poate fi reprezentat de aciuni, indici, valute, rate de dobnd,
contracte futures sau alte mrfuri fungibile.
- n cadrul unui contract cu opiuni, cumprtorul are drepturi, iar vnztorul
doar obligaii.
- dup cumprare, opiunea poate fi exercitat dac genereaz profit, poate fi
revndut contra unei prime sau poate fi pstrat pn la scaden.
- activul suport al unei optiuni tranzactionate la BMFMS este un contract
futures.
- vanzatorul unei optiuni trebuie sa depuna marja, in timp ce cumparatorul unei
optiuni trebuie doar sa aiba prima in cont.
- scadentele optiunilor corespund scadentelor contractelor futures echivalente.
- optiunile pot fi de tip european (pot fi exercitate doar la scadenta) sau de tip
american (pot fi exercitate oricand pe durata de viata a optiunii).
- prima reprezinta pretul unei optiuni si e alcatuita din valoare intrinseca si
valoare timp.
- prima unei optiuni e determinata in principal de volatilitatea activului suport,
de timpul pana la maturitate si de relatia dintre nivelul pretului de exercitare si
pretul activului suport.
- prin exercitare, pozitia deschisa pe piata optiunilor dispare, si se deschide
pozitia echivalenta pe piata futures.


Intrebari:
1. Care este strategia prin care se asigura profituri nelimitate cu riscuri limitate:
a) Cumparare Put
b) Vanzare Call
c) Cumparare Call
d) Vanzare Put

2. In conditiile in care se asteapta ca piata sa prezinte o volatilitate redus cu o uoar
tendinta de crestere, se va:
135
a) Cumpara Put
b) Vinde Put
c) Cumpara Call
d) Vinde Call

3. Toti factorii de mai jos influenteaza n mod direct pretul unei optiuni mai putin:
a) Pretul de exercitare
b) Timpul pana la scaden
c) Rata inflaiei
d) Volatilitatea activului suport

4. Elementul care face obiectul negocierii intre participantii de pe piata optiunilor este:
a) pretul de exercitare
b) prima
c) luna scadenta
d) pretul activului suport

5. Se poate iesi dintr-o pozitie Put de cumparare in urmatoarele moduri, mai putin:
a) Vanzarea unei optiuni Put
b) Exercitarea optiunii
c) Vanzarea unei optiuni Call
d) Asteptarea datei scadente

6. Ati cumparat o optiune Call Desif2 scadenta in Decembrie, cu pretul de exercitare de
2.3400 si prima de 0.0507. Ne aflam in septembrie, iar pretul futures Desif2 este de
2.3557. Care este valoarea timp a optiunii?
a) 0
b) 0.0157
c) 0.035
d) 0.0050

7. Ati vandut o optiune Put DeTLV scadenta in Decembrie, cu pretul de exercitare de
1.1350 si prima de 0.0250. La inceputul lunii decembrie pretul futures TLV este de
1.1099, iar optiune este exercitata. Veti inregistra urmatorul rezultat:
a) profit de 0.0250 lei/aciune
b) pierdere de -0.0001 lei/aciune
c) profit de 0.0249 lei/aciune
d) pierdere de -0.0250 lei/aciune

136
9. ANALIZA FUNDAMENTAL
Se bazeaz pe informaii despre cerere i ofert

Analiza fundamental
Se bazeaz pe informaii despre cerere i ofert

Analiza tehnic
Studiul pieei prin examinarea altor factori de influen dect cei externi care afecteaz
cererea i oferta

Analiza fundamental
Principalele surse de informare folosite n pieele financiare internaionale:
- situaia economic general a celor dou ri
- situaia monetar
- politica monetar i valutar a bncii centrale
- politica fiscal guvernamental
- situaia datoriilor externe
- conjunctura politic
- conjunctura internaional

Surse interne de informare: principalii indicatori economici publicai de diferite comisii
guvernamentale i organizaii private, Banca Naional, Ministerul Finanelor


Analiza tehnic
Principiul de baz: evoluia preurilor n trecut poate s indice posibilele micri ale acestora
n viitor
Preul este dat de rezultatul final al combinaiei tuturor factorilor ce acioneaz asupra pieei
Elemente necesare pentru a realiza o analiz tehnic:
preul (deschidere, maxim, minim, nchidere)
volumul (numr de contracte)
numr de poziii deschise

Graficele - baza analizei tehnice
1. Graficele liniare
Cel mai popular grafic
Orice interval de timp poate fi reprezentat de un singur pret, notat printr-un punct
Se realizeaz dintr-o succesiune de puncte unite printr-o linie;


137
Graficele - baza analizei tehnice
1. Graficele liniare
Grafic liniar-DESIF5
1.8
2
2.2
2.4
2.6
2.8
3
3.2
1
/3
/2
0
0
6
1
/1
0
/2
0
0
6
1
/1
7
/2
0
0
6
1
/2
4
/2
0
0
6
1
/3
1
/2
0
0
6
2
/7
/2
0
0
6
2
/1
4
/2
0
0
6
2
/2
1
/2
0
0
6
2
/2
8
/2
0
0
6
3
/7
/2
0
0
6
3
/1
4
/2
0
0
6
3
/2
1
/2
0
0
6
3
/2
8
/2
0
0
6
4
/4
/2
0
0
6
4
/1
1
/2
0
0
6
4
/1
8
/2
0
0
6
4
/2
5
/2
0
0
6
5
/2
/2
0
0
6
5
/9
/2
0
0
6
5
/1
6
/2
0
0
6
5
/2
3
/2
0
0
6
5
/3
0
/2
0
0
6
6
/6
/2
0
0
6
6
/1
3
/2
0
0
6
6
/2
0
/2
0
0
6
6
/2
7
/2
0
0
6

2. Graficele bar

Evolutia derivatului Sif5 - scadenta iunie 2006
1.77
1.97
2.17
2.37
2.57
2.77
2.97
3.17
1
/
3
/2
0
0
6
1
/ 1
0
/2
0
0
6
1
/1
7
/2
0
0
6
1
/2
4
/2
0
0
6
1
/ 3
1
/2
0
0
6
2
/
7
/2
0
0
6
2
/1
4
/2
0
0
6
2
/ 2
1
/2
0
0
6
2
/2
8
/2
0
0
6
3
/
7
/2
0
0
6
3
/ 1
4
/2
0
0
6
3
/2
1
/2
0
0
6
3
/2
8
/2
0
0
6
4
/
4
/2
0
0
6
4
/1
1
/2
0
0
6
4
/1
8
/2
0
0
6
4
/ 2
5
/2
0
0
6
5
/
2
/ 2
0
0
6
5
/
9
/2
0
0
6
5
/ 1
6
/2
0
0
6
5
/2
3
/2
0
0
6
5
/ 3
0
/2
0
0
6
6
/
6
/2
0
0
6
6
/1
3
/2
0
0
6
6
/ 2
0
/2
0
0
6
6
/2
7
/2
0
0
6



138
3. Graficele japoneze (lumnri japoneze)

Evolutia derivatului sif5- scadenta iunie 2006
1.77
1.97
2.17
2.37
2.57
2.77
2.97
3.17
1
/3
/
2
0
0
6
1
/1
0
/
2
0
0
6
1
/1
7
/
2
0
0
6
1
/2
4
/
2
0
0
6
1
/3
1
/
2
0
0
6
2
/7
/
2
0
0
6
2
/1
4
/
2
0
0
6
2
/2
1
/
2
0
0
6
2
/2
8
/
2
0
0
6
3
/7
/
2
0
0
6
3
/1
4
/
2
0
0
6
3
/2
1
/
2
0
0
6
3
/2
8
/
2
0
0
6
4
/4
/
2
0
0
6
4
/1
1
/
2
0
0
6
4
/1
8
/
2
0
0
6
4
/2
5
/
2
0
0
6
5
/2
/
2
0
0
6
5
/9
/
2
0
0
6
5
/1
6
/
2
0
0
6
5
/2
3
/
2
0
0
6
5
/3
0
/
2
0
0
6
6
/6
/
2
0
0
6
6
/1
3
/
2
0
0
6
6
/2
0
/
2
0
0
6
6
/2
7
/
2
0
0
6


4. Graficele punctuale
-urmresc doar micarea preului;
-se alege o mrime de oscilaie a preului;
-fluctuaia minim a preului determin marcarea X sau O n grafic;
-se utilizeaz n analiza intra-day;


139

Graficele- baza analizei tehnice. ntrebari
1.Care este instrumentul de baz n studiul analizei tehnice:
a.desenul tehnic;
b.timpul;
c.preul;
d.numrul de poziii deschise;

2.Graficul punctual urmrete:
a.indicatorii economici;
b.timpul;
c.trendul si inversarea de trend;
d.oscilatorii preului.

3. Formaiunea(lumnare) de tip dojine furnizeaz urmtoarele semnale:
a.evoluie a preului puternic ascendent;
b. evoluie a preului ascendent sau descendent;
c.pia n echilibru;
d.simetrii ale graficului X i O.

4.Pe parcursul unei zile, la BMFMS, perechea euro/usd are o evoluie relativ constant,
tranzaciile nscriindu-se in intervalul 1,2700 si 1.271. Fiind pe un grafic punctual care
urmareste o evolutie a pretului de 3 pips, care este profitul maxim ce se poate realiza
pe o singura directie si cu o singura pozitie deschisa?
a.1 ron;
b.6 ron;
c.7 ron;
d.10 ron.

5.Pe parcursul unei zile tranzactiile pe piaa Ron/Eur atinge urmtoarele nivele:
deschidere 3,55 ; maxim 3,56 ; minim 3,54; nchidere 3,55. Urmrind un grafic japonez,
care este mrimea corpului lumnrii?
a.0
b.0.01
c.0.02
d.3.56.

140
Trenduri. Linii de trend

Trendul ascendent este prin definiie o succesiune de preuri minime i maxime n cretere.
Trendul poate fi considerat ascendent i dac numai minimele sunt n cretere.

Trendul descendent este prin definiie o succesiune de preuri minime i maxime n scdere.
Trendul poate fi considerat descendent i dac numai valorile maxime sunt n scdere.

Trendul neutru - oscilaia preului ntre un prag superior (rezisten) i unul inferior (suport)

Trendurile ascendente i descendente se mai definesc i ca linii de trend. n cazul trendului
ascendent linia de trend se traseaz unind minimele barelor de pre. Pentru un trend
descendent se unesc maximele barelor.

Trenduri (exemple)


Linii de trend (exemple)-trend channel crescator-descrescator

141
Linii de trend (exemple)-trend channel crescator


Linii de trend ntrebri

1.Primele semnale de sfrit al unui trend ascendent apar atunci cnd:
a) preul maxim al zilei curente este mai mic dect preul maxim al zilei precedente;
b) preul maxim al zilei curente este mai mic decat preul de inchidere al zilei precedente;
c) preul minim al zilei curente este mai mic decat preul minim al zilei precedente;
d) preul de nchidere al zilei curente este mai mic decat preul maxim al zilei precedente.

2.n cazul unui trend descendent linia de trend se traseaz pe:
a) punctele de minim al intervalului studiat;
b) punctele de maxim al intervalului studiat;
c) preul mediu ponderat corespunztor fiecrui interval;
d) cel puin dou puncte de minim.

3. Trendul neutru:
a) tranzacii consecutive la acelai pre;
b) speculaii intra-day;
c) numr constant de poziii deschise;
d) oscilaii ale preului ntre praguri suport i rezisten.
142
Prag suport. Prag rezisten
Cnd pe un trend ascendent, presiunea exercitat de cumprtori este contrabalansat de
ordinele de vnzare, stopnd creterea preului, se formeaz un prag rezisten.

Cnd pe un trend descendent, presiunea exercitat de vnztori este contrabalansat de
ordinele de cumprare, stopnd scderea preului, se formeaz un prag suport.

n general preurile evolueaz n cadrul acestui culoar delimitat de nivelurile de rezisten i
suport. Dup ce un prag este spart, el tinde s se transforme n opusul su (suportul odat
spart devine rezisten, iar rezisten odat depit devine prag suport).

Prag suport. Prag rezisten




Teoria retragerilor

Dup o evoluie pronunat ntr-o anumit direcie a preului, apare o micare n sens opus,
cunoscut sub denumirea de retragere.
1) Teoria retragerilor normale, cuprinde trei niveluri de retragere din mrimea intervalului de
evoluie: 33%, 50%, 66%

2) Numerele lui Fibonacci - foarte populare printre analitii tehnici: 23,6%, 38,2%, 61,8%.
Pragurile lui Fibonacci se obin mprind micarea iniial (considerat 100) la 1,618
P1 = 100 / 1,618 = 61,8%
P2 = 61,8 / 1,618 = 38,2%
P3 = 38,2 / 1,618 = 23,6%
Prag Rezistenta
Prag Suport
143
Teoria retragerilor




Problem:
Dup o evoluie pe un trend ascendent a aciunii SIF5 ntre nivelurile de 0,98 i 3.07 este
admis o retragere maxim a preului, conform teoriei lui Fibonacci, pn la valoarea de:

a) 1.78
b) 2.58
c) 2.02
d) 2.27
144
Pai n rezolvarea problemei:
- calculm amplitudinea micrii iniiale:
3.07 0,98 = 2,09 sau 20.900 de pai
- retragerea maxim conform teoriei lui Fibonacci este de 61,8%
20.900 pai X 61,8% = 12916,2 = 12916 pai
- deci dup atingerea pragului rezisten la 3.07 este admis o retragere maxim de
12916 pai
3,0700 1,2916 = 1,7784

Teoria retragerilor- ntrebri

1. La un trend descendent al parittii euro/dolar ntre nivelurile 1.2927 si 1.1758 a doua
retragere admis a preului, conform teoriei lui Fibonacci, pn la valoarea de :
a) 1.1036;
b) 1.2204;
c) 1.1483;
d) 1.2480.

2 La un trend descendent al aciunii SIF5 ntre preurile de 3.07 i 1.75 este admis o
retragere maxim, conform teoriei lui Fibonacci, pn la valoarea de :
2.06;
2.25;
2.57;
2.39.
145
Formaiuni grafice

Formaiuni care confirm evoluia preului pe trendul curent - formaiuni de continuare
Exemple: triunghiul (ascendent, descendent, simetric), steagul, fanionul

Formaiuni care semnaleaz sfritul trendului - formaiuni de inversare
Exemple: formaiunile M i W (double top i double bottom), formaiunile cap i
umeri superior i inferior, rombul

Formaiuni de continuare



Formaiuni de inversare de trend



146
Formaiuni de inversare


Formaiuni grafice- ntrebri
1.Formaiunea double top se realizeaz ntre linia suport aflat la nivelul de 1.1632 i
linia de rezisten situat la 1.1932. La ndeplinirea formaiunii, preul targeteste:
a)1.1385; b)1.1332; c)1.1269; d)1.1110.



147
Oscilatori
Un oscilator este un instrument de msur a vitezei de evoluie a pieei

1. Media Mobil
- exprim preul mediu al unui produs (activ) la un moment dat
- este nevoie de stabilirea unui interval de timp etalon: 5, 10, 15, 20 zile sau
sptmni, luni, ani
- lungimea ideal a mediei pe o anumit pia =
[Lungimea ciclului pieei/2]+1
- mediile mobile pe intervale scurte sunt medii mobile rapide, iar cele pe intervale
lungi sunt medii mobile lente

Media Mobil Simpl
n
inchidere eturi
n

1
_ Pr


Media mobil d sensul de baz al trendului pieei. Ct timp preurile se menin sub valoarea
mediei mobile trendul poate fi considerat descendent. Ct timp preurile se menin peste
valoarea mediei mobile, trendul poate fi considerat ascendent. Schimbarea de trend este
anunat de apariia unui punct de spargere al mediei mobile.

Media Mobil Simpl pe 5 zile a contractului futures ROL/USD
Ziua Pret cotare MMS
1 33530 -
2 33512 -
3 33490 -
4 33450 -
5 33501 33497
6 33525 33496
7 33486 33490
8 33490 33490

Media Mobil Ponderat
MMP = [(P1 x 1)+(P2 x 2)+...+(P(n-1) x (n-1))+(Pn x n)]/[1+2+3+...+(n-1)+n]

Ziua Pondere Pret cotare Ponderare MMP
1 1 33530 33530 -
2 2 33512 67024 -
3 3 33490 100470 -
4 4 33450 133800 -
5 5 33501 167505 33488
148

Oscilatori DMA

OSCILATORI NTREBRI
1.Media mobil simpl:
a.exprim preul funcie de exponentul calculat;
b.exprim preul ponderat;
c.exprim preul mediu al unui produs la un moment dat;
d. este o medie ce reflect lichiditatea pieei.

2.Oscilatorul DMA (Dual Moving Average):
a.Utilizeaz preurile de nchidere pentru dou intervale de timp;
b.urmrete spread-ul ntre cumprare i vnzare;
c.vizeaz dou medii mobile cu dou intervale de timp diferite;
d.este un ansamblu de oscilatori care semnaleaz indicatoruldivergent.


Evolutia paritatii EURO/USD in perioada MAI-August 1999
1
1.01
1.02
1.03
1.04
1.05
1.06
1.07
1.08
1.09
5
/
1
/
1
9
9
9
5
/
8
/
1
9
9
9
5
/
1
5
/
1
9
9
9
5
/
2
2
/
1
9
9
9
5
/
2
9
/
1
9
9
9
6
/
5
/
1
9
9
9
6
/
1
2
/
1
9
9
9
6
/
1
9
/
1
9
9
9
6
/
2
6
/
1
9
9
9
7
/
3
/
1
9
9
9
7
/
1
0
/
1
9
9
9
7
/
1
7
/
1
9
9
9
7
/
2
4
/
1
9
9
9
7
/
3
1
/
1
9
9
9
8
/
7
/
1
9
9
9
8
/
1
4
/
1
9
9
9
8
/
2
1
/
1
9
9
9

Vanzare
Cumparare