Sunteți pe pagina 1din 4
‘TEMATICA $I BIBLIOGRAFIA : LA CONCURSUL DE ADMITERE iN SCOLILE POSTLICEALE DE ORDINE PUBLICA ALE M.A. 1, Limba romani - 40% Tematica: Vocabular ~ Cuvaintul, unitate de baz a voeabularului: forma si sens (sensul de bazii si sensu! secundar; sensul propriu, sensul figurat); rolul contextului in crearea sensului; categorii semantice: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; campul lexical; = Mijloace interne de imbogatire a vocabularului: derivarea, compunerea, conver de baza si cuvant derivat; familia lexicala; ~imbinari libere de cuvinte, locufiuni, cuvinte compuse; = Coniuzii paronimice; pleonasmutl, Gramatica —Enunjul: enunfuri aseitive (propozifia enunfiativa), interogative, exelamative, imperatives propozifia simpla, propozijia dezvoltata; propozitia afirmativa, propozitia negativi fraza: coordonarea prin juxtapunere gi prin joncliune; conjunetii coordonatoare: subordonarea prin conjunefii subordonatoare, prin pronume si adverbe relative, norme de punetuatie; constructi activeeonstrucfii pasive cu verbul a fi; construefii_ impersonate; construcfii cu pronume reflexive; construcfii incidente; realizari propozitionale ale wnor fun actice: atributiva, completiva direetd, completiva indirects si completiva prepozitionala, none de punctuate, =Predicatu) verbal, predieatul nominal; numele predicativ; subjectul exprimat (simplu si multiplu); subjectu! neexprimat (inclus, subinjeles); acordul predicatului cu subiectul; atributul (realizari prin adjectiv, substantiv, pronume, adverb); complementul: complementul di complementul indirect si complementulpreporitional; circumstantialul de circumstanjialul de timp, cireumstantialul de loc, circumstanfialul de cauza, circumstanfialul de cop; topica in propozitie; norme de punctuate (virgula); = Verbul (flexiunea verbului in raport eu numarul, persoana, modul gi timpul): moduri verbale (indicativ, imperativ, conjunetiv, conditional-optativ) si timpurile lor; timpuri simple gi compuse; verbe auxiliare (a fi, a avea, a vrea); verbe copulative (a fi, a deveni, a ajunge, a iesi, se face, @ paren, a riméine, a insemna); verbe predicative; forme verbale nepersonale: infinitivul, gerunziul, participiul, supinul; uilizaci sintactice ale formelor verbale nepersonale; posibilitayi combinatorii ale verbuluis = Prepozitia; =Substantivul: genul, numarul, cazul; tipuri de substantive: comun, colective, substantive defective; articolul hotarat, articolul nehot punetua(ia vocativuluis posibilitaji combinatori ale substantivuluis =Pronumele; tipuri de pronume: pronumele personal, personal de politefe (Mlexiunea pronumelui personal in raport cu persoana, numérul, genul: fexiunea eazuald); pronumele teflexiv (diferen{a dintre pronumele reflexiv si pronumefe personal); anticiparea si reluarea prin clitice pronominale (forme neaccentuate ale pronumelor) in cazul_unor complemente; posibilitaji combinatorii ale pronumelor: pronumele posesiv si adjectivul pronominal pos pronumele demonstrat si adjectivul pronominal demonstratiy; folosirea coreeté a pronumelor si a adjectivelor pronominale: interogativ, relativ, nchotirat, negativ; negajia in propozitie: posibilita{i combinatorii ale pronumelor si ale adjectivelor pronominale; aspecte ortogratice; =Adjectivul; gradele de compatafie; articolu! demonstrativ; acordul adjectivului cu substantival; topica adjectivuluis adjectival participial; posibilitaji_ combinatorii ale adjectivului ~ Adverbul tipuri de adverbe (de mod, de timp, de loc); ~ Numeralul; aspecte normative; = Interjectia. Onomatopeele. Interjectia predicativa, nea; cuvdint propriu; substantive .articolul genitival; Ontocpie si ortografie: alfabetul limbii romdne; ordonarea cuvintelor dupa eriteriu] alfabetics tipuri de sunete: vocal, consoand, semivocald, corespondenja sunet-literds, diftong, tifionp, hiat; silaba, despirfirea in silabe (prineipiul fonetie); accentul, uilizarea corecta a accentului, variante accentuale admise/neadmise de norma. IL. Limba straina 15% LIMBA ENGLEZA ‘Tematic’: MORFOLOGIE ARTICOLUL: Hotarat, nehotarat, zero; SUBSTANTIVUL: Pluralul substantivelor; Substantive defective de numiir; ADJECTIVUL: Tiputi; Gradele de comparatie; PRONUMELE: Tipu NUMERALUL: Tipuri; VERBUL: indicativul; subjonctivul; infinitivul; participiul; gerunziul; diateza activa; diateza pasivas Verbele auxiliare, modale, regulate, neregulate; Modurile personale, nepersonales, ADVERBUL: Tipuri; Grade de comparafie; CUVINTE DE LEGATURA; Prepozifii, conjunejii, locutiuni; SINTAXA: Tipuri de propozitii (enunjiative, interogative, negative); Corespondenfa timpurilor; Vorbirea direct’ si indirect’; Intrebari disjunctive; LEXIC: Cuvinte si expresii, sinonime, antonime, paronime, LIMBA FRANCEZA ‘Tematies: MORFOLOGIE ARTICOLUL: Anticolul hotiat, articolul nehotdrat, articolul pantitiv. Omisiunee articolului; SUBSTANTIVUL: Genul substantivelor. Numarul substantivelor; ADJECTIVUL: Acordul adjectivului calificativ. Gradele de comparajie. Adjectivele posesive, demonstrative, nchotarate; NUMERALUL: Tipuri; PRONUMELE: Tipuri; VERBUL: Modurile verbelor. Timpurile verbelor. Diatezele verbelor. onditionnel, Si dubitatif. Verbele auxiliare avoir si étre ~ folosite la timpurile compuse, Acordul participiului trecut (cu étte, cu avoir, cu verbele reflexive). Verbele impersonale; ADVERBUL: Tipuri. Grade de comp: CUVINTE DE LEGATURA: Prepozitia, locutiuni prepozitionale. Conjunetia, locutiuni conjuncfionale; SINTAXA: Concordanja tinpurilor 1a modul indicativ, Sintaxa propozitiei: exprimarea afirmatici, negatici, interogatici. Sintaxa frazel: propozitii subordonate completive, cireumstantiale, relative. Propozijia/fraza interogativa directivindirectd. Propozitia/fruza afirmativa/negativa. Propozitia/ imperativi/emfatica; LBXIC: Cuvinte si expresi polisemantice, sinonime, antonime, paronime, omonime, familii de cuvinte, cuvinte Bibliografie: = Diclionarul ortografie, ortoepic si morfologic al limbii romane, Academia Romana ~ Institutul Najional de Lingvistica. Evaluarea rispunsurilor se va face {innd cont de cele douti edifii ale ac luerati normative (DOOM2 si DOOM3) fart a fi vizate elemente tratate distinct. ‘Sunt recomandate toate manualele scolare alternative, elaborate gi aprobate prin ordinele Ministerului Educatiei, din materia carora se stabilese subiectele de concurs, Subiectele nu vizewsd confinutul unui manual anume, IIL. Legislatia specified Ministerului Afac statului - 20% ilor Interne, precum gi a institufiilor politice ale ‘A. Legislatie specifies MAT ‘© Ministerul Afacerilor Interne - organizae, functi © Politi Roména - organizare, funcfionare, aribu © Polifia de Frontiera Romana - organizare, funcfionare, atributii; © Jandarmeria Romana - organizare, functionare, atribuit; ‘© Drepluri si obligafii ale personalului MAI; ‘* Btica gi deontologia personalului Ministerului Afucerilor Inteme. onare, atribuiis B. Institu(ii politice ale statului: Parlamentul Romaniei; Presedintele Roméniei; Guvernul Romianiei; administratia publica; autoritatea jucdecttoreascé Bibliografie: + Constitufia Roméniei (Titlul 11D; + Legea 80/ 1995 privind statutul cadrelor mili (Capitolul 1); + Legea 360/ 2002 privind Statutul polifistului, cu modificarile si completatile ulterioare (Capitolul Il); = Legea nr, 218/2002 privind organizarea si functionarea Poliiei Romane, cu. modificarile si completatile ulterioare (capitolele | - V); + Ordonanfa de urgenja a Guvernului nr, 104/ 2001 privind organizarea si functionarea Poligiei de Frontiera Romine, cu modificarile gi completarile ulterioare (capitolele 1 - VI); = Legea nr. 550/2004 privind organizarea i functionarea Jandarmeriei Romane, cu modificarile i completarile ulterioare (capitolele 1 - V. = Ordonanta de urgentii a Guvernului nt. 30/2007 privind organizarea si funetionarea Ministerului Afacerilor Interne, cu modificarile si completarile ulterioare; + Hotirérea de Guvern ne, 991/205 pentru aprobarea Codului de etic’ si deontologie al polifistului, ile ulterioare , cu modificarite si complet IV. Educafie civicd si cetateneasea, exere de evaluare a capacitafii de analiza gi sinteza, precum si exereifii privind deprindores rafionamentului logic - 15% Tematicd;: ‘Apsirarea drepturilor omului gia libertajilor fundamentaley Drepturi ale cetijenilor si respectarea principiului egalitaqi intre acestia; Forme de discriminare si sanetionarea acestora; ‘Argumentarea si structura argumentitii; ‘Termeni: caracterizare general (definire, tipuri de termeni), raporturi intre termeni Propozifii categorice:tipuri de propozifii categorice, raporturi logice intte propozitii categorice; Rafionamente: caracterizare general (definir tipuri de rationament: rafionamente deductive ediale cu propozifii categorice (obversiunea, conversiunea), rafionamente: deductive mediate (silogismul - caraeterizare generala, figuri si moduri silogistice, verificarea validiti(i silogismelor) si rajionamente nededuetive (induetia completa si inductia incompleta); © Utilizarea unor rafionamente adecvate fn Juarea deciziilor; + Stabilirea unor corelatii intre intemeierea deciziilor, actiune gi consecinfele acestora Bibliograti Declarajia Universal a Drepturilor Omului din 10 decembrie 1948 (emitent Organizatia Nafiunilor Unite); Convenjia din 4 noiembrie 1950 pentru apirarea drepturilor omului sia libe fundamentale, actualizats (Vitlul | Drepturi gi libertaqi); Constitulia Romaniei (Titlul I Drepturile,libert@jile gi Indatoririle fundamentale}; OG 137/2000 privind prevenirea si sanc{ionarea tuturor formelor de discriminare, republicati, cu modifieatile si completirile ulterioare (Capitolul I gi capitolul Il ~ art, 6-15) ‘Sunt recomandate toate manualele scolare alternative, elaborate gi aprobate prin ordinele Ministerului vigoare in anu scolar 202) - 2022, din materia cArora se stabilese subiectele de ‘concurs, Subiectele nu vizeazd conjinuil unui manual anune,

S-ar putea să vă placă și