Alimente: alcaline şi acide

Alimentele se impart in doua categorii: alcaline si acide.

FRUCTE ALCALINE: stafide, curmale, smochine, ananas, mere si cidru caise, piersici,
cirese, avocado, struguri, banane coapte, capsuni, grape-fruit, mango, pepene galben/rosu,
nectarine, masline negre, papaya, pere

FRUCTE ACIDE: toate conservele, gemuri, dulceturi, fructe zaharisite, glazurate, fructe
uscate conservate cu sulfura fructe proaspete consumate zahar banane verzi, masline verzi,
prune.

LEGUME ALCALINE: ciuperci, mazare verde, broccoli, conopida, rosii varza rosie si
alba, ceapa, usturoi, praz, salata verde, sfecla morcovi, cartofi, spanac, anghinare,
castraveti, andive patrunjel, pastarnac, ardei, dovleac, ridichi, soia boabe in, bostan, nap,
vinete, leguminoase incoltite

LEGUME ACIDE: ardei iute, asparagus rubarba toate tipurile de fasole si linte cu exceptia
celor germinate

CEREALE ALCALINE: cereale proaspete, orz verde alimente neutre dar care absorb
aciditatea digestiva: paine prajita, paine mai veche de 2 zile (contin mai putin gluten care
genereaza exces de mucus in corp).

CEREALE ACIDE: produse de patiserie, paine alba, paine integrala sau graham, amidon,
aluaturi, popcorn, malai, paste fainoase, gris, orez (alb, brun, basmati) faina de ovaz, orez,
orz, secara, fulgi de cereale

LACTATE ALCALINE: lapte smantanit, kefir, zer, unt, frisca, lapte proaspat (vaca,
capra) iaurt simplu nepasteurizat sau lapte prins

LACTATE ACIDE: Parmezan, branzeturi fermentate, cascaval, telemea inghetata, iaurt

indulcit sau iaurt cu fructe lapte fiert, lapte praf, smantana fermentata
ALIMENTE GATITE ALCALINE: legume fierte, coapte, mancaruri sau ghiveci de
legume, dar fara rosii sau bulion
supe de zarzavat si de radacinoase fara carne

ALIMENTE GATITE ACIDE: Alimente foarte acide: mancaruri ce contin rosii fierte,
bulion sau pasta de rosii, supele in care a fiert carnea, supele cu adaos de vegeta, spanac
gatit, conserve

DULCIURI ALCALINE: suc de trestie de zahar, zahar din trestie uscat, sirop de orez brun
(mierea in cantitati mari poate forma si acizi)

DULCIURI ACIDE: dulciuri, prajituri, biscuiti, napolitane, ciocolata, indulcitori sintetici

(zaharina,aspartam, sorbitol), miere artificiala sau prelucrata cu zahar, fructoza, lactoza

PRODUSE ANIMALE ALCALINE: oua de prepelita, oua de rata

PRODUSE ANIMALE ACIDE: mezeluri, toate tipurile de carne de mamifere, pasare,

peste, gelatina, grasime, icre, oua de gaina.

BAUTURI ALCALINE: sucuri de legume radacinoase, ceaiuri de plante neindulcite, apa

plata si apa de izvor sunt considerate neutre, desi in realitate au un pH usor acid (intre 6-7)

BAUTURI ACIDE: toate bauturile alcoolice, racoritoare sintetice, cola, cafea, cacao, sifon

DIVERSE ALCALINE: aproape toate condimentele, produse din lucerna, alge ghimbir,
amalaki, sare de mare
drojdie de bere (calup)

DIVERSE ACIDE: muraturi facute cu otet, maioneze, sare rafinata, sosuri, ketchup, pasta
de rosii, mustar (pasta), curry aditivi alimentari sintetici: arome, coloranti, glutamat,
conservanti ca: benzoat, otet, saramura, fum

ALIMENTE ULEIOASE ALCALINE: ulei presat la rece de floarea soarelui sau masline
ulei de peste, ulei de primula, migdale, samburi de dovleac, alune, susan, castane, nuca de
cocos proaspata
ALIMENTE ULEIOASE ACIDE: ulei rafinat de floarea soarelui sau de masline fructe
oleaginoase si seminte coapte sau prajite nuci, fistic

OBICEIURI CARE ALCALINIZEAZA CORPUL: somnul, relaxarea, sauna, exercitiul

fizic, meditatia, exercitiile de respiratie buna dispozitie, bucuria, fericirea, calmul

OBICEIURI CARE PRODUC ACIDOZA: fumatul, aromatizanti si parfumuri sintetice

somn insuficient, medicamentele de sintezasuprasolicit area, supararea, mania, stresul, ura,
revolta.

Dintre alimentele care genereaza aciditate, grupa cerealelor si a leguminoaselor constuie o

parte importanta din piramida alimentatiei. Ele se recomanda a fi consumate impreuna cu
alimente alcaline pentru a realiza un echilibru in digestie.
Doua grupe aparte de alimente sunt:
1. Alimentele alcaline sau neutre care genereaza aciditate: zahar, dulciuri, majoritatea
produselor de cofetarie si patiserie preparate cu faina alba si zahar, alimente bogate in
glucide cum ar fi orezul.
2. Alimentele acide care genereaza alcalinitate: lamaie, grape-fruit, otet de mere diluat in
apa muraturi usor fermentate cum sunt castravetii de vara in saramura sau varza murata
in primele 3 luni. Aceste alimente, prin acizii slabi pe care ii contin, favorizeaza digestia si
scad hipersecretia de acid din stomac.
Majoritatea fructelor au o reactie chimica acida in laborator, dar nu acelasi lucru se
petrece in corpul uman, pentru ca in realitate ele devin alcaline prin metabolizare. In
schimb mierea si zaharul sunt alcaline, dar din cauza continutului mare de glucide
formeaza acizi.

Hiperaciditatea

O stare prelungita de oboseala, uneori pana la epuizare, poate fi semnul unor deficiente sau
maladii de natura foarte diferita. Este stiut ca lipsa de vitamine, de fier sau alte minerale,
schimbarile de vreme sau lipsa luminii datatoare de energie pot avea drept consecinta o
stare de oboseala. Dar si apneea ce insoteste sforaitul din timpul somnului duce la o
epuizare in timpul zilei.
Mai putin cunoscut este faptul ca si o sinuzita cronica este insotita de oboseala sau ca, la
femei, o epuizare de durata poate anunta un infarct miocardic. Dar oboseala mai poate
avea o cauza cat se poate de neasteptata.
"Ploaia acida a facut valva in urma cu cativa ani, omul acid va face in viitor". Afirmatia ii
apartine publicistului Norbert Treutwein, autorul cartii "Hiperaciditate - bolnav fara
motiv", sustinator al teoriei dupa care, datorita unei hiperaciditati cronice, omul nu numai
ca este lipsit de vlaga si morocanos, dar isi distruge cu totul sanatatea.
Autorul crede ca migrenele si reumatismul, cancerul, infarctul miocardic si diabetul,
psihozele si nevrozele sunt intotdeauna insotite de o aciditate crescuta.
La orice adult sanatos sunt in functie mecanisme de reglare, care stabilesc un echilibru
intre continutul acid si cel bazic din organism. La pacientii cu acidoza (cresterea aciditatii
si reducerea rezervei alcaline din sange) este vorba intr-adevar de o stare patologica. Pe
baza valorii pH se poate stabili cat de acid sau cat de bazic este sangele, dar si urina.
Pe o scala de la 1 pana la 14, punctul de neutralitate se afla la 7. Sangele nostru are valori
pH de 7,35 pana la 7,45, este asadar usor bazic. Valorile din urina pot oscila intre 4 la
oamenii foarte bolnavi si 8 la sugari. In general, starea de boala este asociata cu acizii,
starea de sanatate cu bazele si mineralele alcaline. Dat fiind ca rinichii contribuie la
eliminarea acizilor, la oamenii mai in varsta, la care functia renala incepe sa fie ingradita,
hiperaciditatea este o problema serioasa. Imbatranirea - se mai spune - nu este nimic
altceva decat intoxicarea continua cu depunerile acide, pe care organismul nu mai reuseste
sa le neutralizeze.
Exista in corp mai multe sisteme lichidiene interconectate si fiecare are pH-ul sau:

pH-ul digestiv
In functie de alimentele consumate si de secretiile digestive, pH-ul poate varia aici de la 2
(acidul clorhidric din stomac), pana la 9 (sucul pancreatic). Dintre toate sistemele de pH
amintite sistemul digestiv se dezechilibreaza cel mai usor si de aceea el reprezinta o cheie in
mentinerea sanatatii. Intr-un mod similar Ayurveda considera focul digestiv Agni drept
cheia sanatatii si a bolii. De aceea vom acorda un spatiu mai larg alimentatiei.

pH-ul sangelui si limfei

Prin cele aproximativ 5 l de sange si 2 l de limfa, aceste lichide dreneaza si hranesc restul
de aproximativ 60-70 de kg de tesuturi ale unui adult. De aceea au rol de tampon pentru
pastrarea unei aciditati normale in tesuturi.

pH-ul tesuturilor
La cei sanatosi tesuturile au un pH apropiat de cel al sangelui, dar la cei bolnavi, care
semnaleaza dureri reumatice, migrene, la cei obezi, cu diabet, boli cardiovasculare sau
cancer, pH-ul tesuturilor este cu siguranta acid. Spre deosebire de sange care trebuie sa-si
pastreze un pH constant, tesuturile pot fi convertite in adevarate rezervoare ale rezidurilor
acide (grasime in exces, calculi, excerscente osoase sau tumori). Unele tesuturi cum ar fi
oasele si muschii pot fi spoliate de rezerva de minerale alcaline, acest fapt conducand la
osteoporoza, dureri ale coloanei vertebrale si spasmofilie. Acest sistem al tesuturilor
corporale necesita un timp mai indelungat pentru a se echilibra, de aceea primele
saptamani de tratament sunt destinate transformarilor ce au loc in tesuturi, fara sa apara
neaparat rezultate vizibile cum ar fi scaderea in greutate sau dizolvarea calculilor.

pH-ul urinei si al transpiratiei

Are rol de supapa de control asupra pH-ului sanguin si de aceea poate varia intre valorile
de 4.5 si 8. Majoritatea oamenilor in conditiile alimentatiei actuale au un pH cuprins intre
5-6. Cei vegetarieni au un pH urinar usor mai alcalin, cuprins intre 5.8-7.
Cu cat urina e mai acida, sangele si tesuturile sunt mai acide. In anumite faze ale bolilor
pH-ul urinar poate fi alcalin dar tesuturile sa fie acide, acest fapt datorandu-se unor
blocaje in sistemul excretor, fie datorita faptului ca reziduurile acide sunt profund legate in
tesuturi si nu pot fi dizolvate usor, ci doar prin tratament adecvat. (vezi tratamentele de
oleatie Abhyanga din medicina Ayurveda). http://www.medicina naturala.
20m.com/photo6. html

Cauzele hiperaciditatii:

- Dieta acida (explicata pe larg in tabelul anterior).

- Emotii negative
- Alimente incompatibile. Chiar si cele mai alcaline alimente pot genera aciditate daca sunt
consumate impreuna cu alimente incompatibile. De exemplu alimentele care contin glucide
au nevoie de sucuri digestive alcaline in timp ce proteinele se digera la un pH acid.
Reguli pentru a asigura compatibilitatea alimentara si a evita aciditatea:
Fructele se mananca inainte de masa cu cel putin 30 de minute sau constituie o masa
separata
Dulciurile nu se mananca dupa mancare
Laptele este un aliment complex si greu de digerat. Trebuie baut cald si eventual
condimentat. Este bine sa nu fie combinat cu nici un alt aliment
Nu se bea apa rece la masa sau dupa masa, ci doar apa fierbinte
Alimentatia si stilul de viata
Echilibrul intre rezervele de acizi si de baze din corp depinde de modul nostru de viata.
Stresul, lipsa de miscare, o alimentatie gresita, fumatul, consumul de alcool si de cafea,
cresc aciditatea din organism. Consecintele caracteristice ale unei hiperaciditati de durata
sunt tulburari digestive, slabirea sistemului imunitar, afectari ale coloanei vertebrale, guta,
reumatism sau sclerozari ale arterelor. Cu hiperaciditatea sunt puse in legatura si
perturbarile vegetative, cum ar fi migrenele sau aritmiile functionale.
Pentru a nu se ajunge la pragul de la care hiperaciditatea devine un factor extrem de nociv
pentru organism, pot fi luate o serie de masuri preventive. Se intelege ca rolul esential in
asigurarea echilibrului revine unei alimentatii sanatoase. Pentru fiecare aliment luat in
parte exista o proportie diferita de componente cu efect acid si cu efect bazic. Sunt
cunoscute insa grupele de alimente care actioneaza intr-un sens sau altul.
Aproape toate legumele in special cele proaspete sunt alcaline si echilibreaza aciditatea
excesiva.
Alimentele care contin multe minerale bazice sunt salatele, fructele si legumele, mai cu
seama ceapa, cartofii, morcovii.
Efect bazic slab au iaurtul, fructele uscate, ciupercile si leguminoasele in pastaie.
Efect acid slab au branza de vaci, smantana, painea integrala si familia nucilor.
Hiperaciditate provoaca mai cu seama carnea, inclusiv mezelurile si dulciurile, alcoolul si
cafeaua. Dar si ouale, branza si produsele fainoase
Trebuie retinut faptul ca in copilarie organismul reuseste mai usor sa se echilibreze dupa
consumul de dulciuri si carne, desi copii cresc mai sanatosi fara sa le manance, dar odata
cu inaintarea in varsta, consumul lor trebuie tot mai mult redus. Benefica pentru
eliminarea surplusului de aciditate este transpiratia, de exemplu in sauna. Sunt de asemeni
recomandate inotul si mersul pe bicicleta. Mineralele naturale extrase din cochilii, coaja de
ou, alge si saruri marine, in special calciu, vitamina D, zinc, cupru si magneziu sunt
recomandate in curele pentru alcalinizarea corpului.
 Alimentele bogate in sulfuri, cloruri, azotati si fosfati au un efect acidifiant. Proteinele
animale sunt bogate in astfel de substante. Mineralele alcaline ca sodiu, potasiu, calciu,
magneziu neutralizeaza aciditatea. Aceste elemente se gasesc din abundenta in alimentele
vegetale. Corpul stocheaza aceste minerale in oase si le elibereaza atunci cand trebuie sa
echilibreze pH-ul sanguin. Cand datorita consumului repetat de alimente acide sau poluate
chimic dar si a imbatranirii tesuturilor, corpul isi epuizeaza rezervele vitale de minerale si
apare starea de acidoza.

Acidoza este cauza majoritatii bolilor la omul modern. Atunci cand se instaleaza in
tesuturile corporale, acest fenomen are loc in ordinea de hranire a tesuturilor, asa cum este
data ea in medicina Ayurveda:
Rasa dhatu (limfa) - ulcer gastro-duodenal, gastrita, diabet zaharat, colita
Rakta dhatu (sangele) - Hipertensiune arteriala, ateroscleroza, cardiopatie ischemica,
hemoroizi, boli de piele
Mamsa dhatu (muschii) - pietre la rinichi si vezica biliara, afectiuni ale ochilor
Meda dhatu (grasimea) - obezitate, celulita, afectiuni ale parului, unghiilor si dintilor,
degenerescenta grasa a organelor
Asthi dhatu (oasele) - osteoporoza, reumatism, artroze, artrita, guta, cariile dentare,
oboseala generalizata
Majja dhatu (tesutul nervos si maduva) - oboseala, migrene, stres, nevroze, leucemie
Shukra dhatu (fluidele reproducatoare) - infertilitate, impotenta, noduli mamari, chisturi
ovariene, infectii si inflamatii ale organelor genitale, rani ale colului uterin
Ojas (vigoarea si radiatia energetica) - oboseala cronica, scaderea imunitatii care poate
permite instalarea unor infectii cronice ca hepatita, TBC sau a unor boli grave cum este
cancerul.

HIPERACIDITATEA
SI PREVENIREA EI PRIN ALIMENTATIE
Foarte Mult Mijlociu Slab Slab Mijlociu Mult Foarte
Alimente
Alcaline Alcaline Alcaline Alcaline Acide Acide Acide Acide
piersici,
nuca de
cocos coacaze
smochine mere struguri,
stafide, Gemuri
caise curmale banane, merisor
masline Fructe prune
pepene alune pere capsuni
mango dulceturi
verde papaya citrice, banane
pepene verzi
rosu
ananas
broccoli sfecla varza varza de rosii
bulion de
ceapa rosie cartofi Bruxelles Legume spanac
rosii
verde, gulii, castraveti, morcovi gatit
 telina spanac, salata
usturoi
soia mezeluri fasole branza de lapte de
Leguminoase
boabe din soia alba, linte soia soia
paine,
grau incoltit ovaz Cereale orez brun grau, orez malai, orz
patiserie
ulei
presat la ulei
ulei de rece de rafinat de
samburi Oleaginoase arahide
alune peste ulei floarea nuci
dovleac Seminţe prajite
de primula floarea soarelui,
soarelui masline
masline
branzeturi
unt, iaurt lapte de branza
lapte de
Lactate orez cu vaca nefiert topita
mama cazeina,
lapte smantana inghetata
lapte fiert
oua de oua de oua de
Ouă
prepelita rata gaina
carne de
carne de carne de
Carne peste vita,
miel porc
stridii
condi- puding
praf de Plante
mente plante vanilie muscat
copt Condimente
piper jeleuri
sare
sare otet de
sulfit Conservante benzoat aspartam rafinata
marina mere
otet
drojdie,
apa
ceaiuri ceai verde Băuturi alcool cafea
minerala
bere
zahar,
melasa Dulciuri miere zaharina cacao
ciocolata
Coada anti-
Aswaganda sedative
soricelului Lemn inflamatoare antibiotice
Spirulina Medicamente tranchili-
dulce anti- aspirina
Shatavari zante
Cretusca histaminic
 FRUCTE ALCALINE FRUCTE ACIDE

mere si cidru
caise, grape-fruit
mango
piersici
avocado pepeni toate conservele, gemuri, dulceturi
nectarine fructe zaharisite, glazurate
struguri masline fructe uscate, conservate cu sulfura
banane coapte papaya fructe proaspete cu zahar
capsuni pere banane verzi
merisor
cirese ananas masline verzi murate
stafide prune
curmale
lamai
smochine

LEGUME ALCALINE LEGUME ACIDE

supe vegetale ciuperci

asparagus copt
broccoli, conopida leguminoase (in afara
varza rosie si alba de alune si linte)
morcovi, rosii, cartofi patrunjel, pastarnac fasole alba
anghinare ardei varza de Brussel
castraveti dovleac, asparagus
marar ridichi linte
vinete, andive soia boabe rubarbar
usturoi, praz, ceapa extract de soia
bostan
salata verde, spanac nap, sfecla

LACTATE ALCALINE LACTATE ACIDE

lapte smantanit, kefir, zer

unt, smantana, branzeturi
inghetata
lapte proaspat (vaca, capra)
lapte fiert, lapte praf
iaurt cu acidophilus

PRODUSE DIN CARNE ALCALINE PRODUSE DIN CARNE ACIDE

toate tipurile de carne de mamifere, pasari,

nu sunt
peste, gelatina, grasime, icre, oua de gaina albe

CEREALE ALCALINE CEREALE ACIDE

cereale proaspete, paste fainoase

produse de patiserie
galusti
paine, toate tipurile
grau incoltit, faina de ovaz, orez,
prajituri, biscuiti
orz, secara, fulgi de
orz verde amidon, aluaturi
cereale
 DIVERSE - ALCALINE DIVERSE - ACIDE

ceaiuri de plante, neindulcite sifon

toate bauturile alcoolice
produse din lucerna dulciuri, sosuri aditivi alimentari
cacao, ciocolata sintetici : arome,
ghimbir coca-cola, cafea coloranti conservanti
ca: benzoat, otet,
drojdie de bere (calup) ? racoritoare sintetice, saramura, fum
sare rafinata, curry, condimente cu
sare de mare glutamat

OLEAGINOASE ALCALINE OLEAGINOASE ACIDE

migdale toate celelalte fructe oleaginoase si semintele

castane, nuca de cocos coapte sau prajite

OBICEIURI ALCALINE OBICEIURI ACIDE

somnul, relaxarea, fumatul, aromatizanti si parfumuri sintetice

somn insuficient
sauna, exercitiul fizic
suprasolicitarea, medicamentele
buna dispozitie, bucuria, fericirea, calmul supararea, mania, revolta

Tabel de utilizare a condimentelor

Mirodeniile nu numai cã dau gust mâncãrii, dar îmbunãtãţesc mult
calitãţile alimentelor şi le conferã chiar proprietãţi terapeutice

Denumire Mâncarea asezonatã Acţiuni şi indicaţii terapeutice

ANGELICA dulciuri, salate purificator, digesiv, antistres
ANASON supe, mâncãruri usoare, tonic, stimuleazã digestia, favorizeazã
dulciuri respiratia, actiune vermifugã
ARDEI IUTE brânzeturi, legume stimulator si tonic general; în rãceli (împreunã
cu cimbrisor si coajã de lãmâie)
BUSUIOC legume, salate, sosuri, surmenaj intelectual, antidepresiv, stimuleaza
supe, ciorbe circulatia cerebrala, bronsic
CARDAMON dulciuri, bãuturi, lapte teniazã, sinuzitã, reumatism, anemie
CHIMEN supe, branzeturi, stimuleaza digestia, carminativ, expectorant,
patiserie antispastic vascular
CIMBRIŞOR salate de legume si digestie, sistem imunitar
fructe
CIMBRU supe, sosuri, ghiveci digestiv, reduce toxicitatea alimentelor, colitã
CORIANDRU dulciuri, mâncãruri indigestie, balonãri, colici abdominale,
gãtite (orez, cartofi) antidepresiv
CUIŞOARE dulciuri, lapte antiseptic puternic
DAFIN legume, fasole, soia, astm bronsic, pinteni ososi, memorie slabã
dulciuri, lapte
IENIBAHAR dulciuri, lapte antitoxic, colitã,
hipertensiune, colici
FENICUL dulciuri, lapte antibiotic, laxativ, expectorant, diuretic
GHIMBIR salate, lapte, orez, digestiv, circulator, gripã, guta, rau de miscare
legume
HREAN legume, salate antiseptic, imunostimulant
IENUPĂR legume (varza), soia, diabet, acnee, gutã, diuretic
dulciuri
LEUŞTEAN legume, fasole, supe, antireumatic, tonic nervos, antitoxic
salate
MĂGHIRAN legume, supe, sosuri, tonic cardiac, nevrozã, menopauzã
soia.
MĂRAR salate, legume, ouã, stimuleazã activitatea endocrinã, digestia
branzã
MENTĂ salate, cartofi, dulciuri, diaree, balonãri, infectii digestive
lapte
MUŞTAR soia, ghiveci de legume, expectorant, laxativ, stimulator
(seminţe) orez
NUCŞOARÃ dulciuri, legume, ouã, diaree cronicã, infectii intestinale, insomnie,
supe balonãri, litiazã biliarã
OREGANO legume, sosuri, supe, stimuleazã digestia, carminativ,
(sovârf) pizza, soia bronhodilatator
PIPER legume, supe, salate astenie, obezitate, insuficientã circulatorie
perifericã; nu se ia în nervozitate si ulcer
ROZMARIN salate, legume, fasole tonic nervos, purificator
SCORŢIŞOARÃ dulciuri, lapte stimuleazã circulatia sângelui, digestivã,
vermifugã
TARHON sosuri, supe tratamentul digestiei lente, al colitei
ŢELINÃ legume, fasole, supe, mãreste imunitatea, tonica, vermifuga
salate
USTUROI legume, brânzeturi antiseptic, imunostimulant, boli cardio-
vasculare
Asigurã corpului tãu lichidele necesare
Incearcã sã bei 2 litri de apã pe zi (inclusiv
ceaiuri, limonadã sau sucuri naturale). Incepe-
ti ziua cu un pahar mare de apã platã sau apã
alcalinã. Dimineata corpul are cea mai mare
nevoie de hidratare
Eliminã bãuturile rãcoritoare sintetice.
Inlocuieste-le cu sucuri naturale fãrã adaos de
zahãr, conservanti sau arome sintetice.
Nu beti bãuturi reci de la frigider sau cu
gheatã.
Consumã doar grãsimi sãnãtoase
Uleiurile vegetale obtinute prin presare la rece
sunt esentiale pentru o alimentatie echilibratã,
fiind considerate medicamente pentru corp în
medicina ayurveda. Ele hrãnesc sistemul
nervos, asigurã grãsimile necesare
constructiei corpului si contin substante
valoroase, (acizii grasi omega 3 si omega 6),
care protejeazã corpul de îmbolnãvire si
îmbãtrânire prematurã.
Eliminã complet din alimetatie uleiurile rafinate
si margarina. Acestea au structura chimicã a
uleiurilor distrusã si pot fi comparate mai mult
cu o masã plasticã decât cu un aliment*.
Untul si smântâna sunt alimente sãnãtoase,
cu rol de protectie a sistemului nervos si
cardio-vascular. Ele nu mãresc colesterolul
decât dacã sunt si alte tulburãri metabolice.
De ce?
Corpul uman are între 60 si 80 % apã. Este
important ca lichidele bãute sã fie cu un pH
neutru sau usor alcalin.
Bãuturile rãcoritoare sintetice sunt foarte acide
(pH 2,5-3) si au un efect toxic în special
asupra ficatului si pancreasului.
Lichidele reci întârzie digestia si sporesc
congestia si acumularea de mucus în cãile
respiratorii si digestive.
De ce?
Grãsimile animale si prãjelile suprasolicitã
vezica biliarã si ficatul, si duc în timp la
instalarea unor afectiuni organice sau
metabolice.
Uleiurile rafinate si margarina contin toxine
provenite din degradarea uleiului. Grãsimile îsi
modificã molecula (din cis în trans), si nu pot fi
folosite corect în celule, astfel apar modificãri
patologice ale membranelor celulare.
Evitã alimentele care contin grãsimi ascunse si
de calitate proastã: mezelurile, brânza topitã,
chipsurile si unele dulciuri.
Redu cantitatea de lapte si consumã lapte
vegetal
Laptele trebuie sã fie proaspãt si din productii
biologice. Trebuie consumat cald, cu miere si
condimentat cu adaosuri de mirodenii (ghimbir,
cardamom, turmeric, cuisoare, scortisoarã sau
cimbru); altfel este greu digerabil. Evitati laptele
omogenizat pe care producãtorii l-au inventat
pentru cã nu se stricã, nu se coaguleazã si
poate îngloba 40 % apã.
Laptele de vacã si produsele din lapte bogate
în proteine (cazeinã), pot constitui un factor
alergen. Folositi lapte de soia, de orez sau de
migdale.
Redu cantitatea de carne si devino
vegetarian
Mezelurile nu sunt sãnãtoase si datoritã
continutului ridicat în aditivi cum sunt nitritii,
conservantii si întãritorii de gust.
Inlocuieste carnea animalelor crescute fortat,
cu cea care provine din animale crescute
biologic sau cu peste pescuit din mediul
natural. Cel mai sãnãtos este regimul
vegetarian cu proteine vegetale din legume,
cereale, preparate din soia sau ciuperci de
culturã.
Consumã mai multe alimente naturale
Eliminã dulciurile concentrate. Înlocuieste
dulciurile cu fructe si zahãrul cu mierea de
albine sau zahãr brun. Dacã nevoia de a
mânca dulciuri devine coplesitoare, mãnâncã
din când în când un pãtrãtel de ciocolatã
neagrã sau câteva fructe uscate.
Nu consumati alimente modificate genetic.
De ce?
Laptele omogenizat este obtinut prin trecerea
lichidului prin canale extrem de fine la presiuni
foarte mari. Nu mai seamãnã cu laptele
original, are moleculele mari de grãsimi si
proteine dezintegrate si e doar un balast
pentru digestie. Laptele omogenizat este
cancerigen, produce exces de mucus, alergii,
obezitate, colite sau ulcer gastro-duodenal*.
Laptele este destinat puilor de mamifer. La om
proteinele din lapte consumate frecvent, pot
produce diabet zaharat juvenil, diverse alergii
sau adenom de prostatã.
De ce?
Prin produsii rezultati din metabolism, carnea
produce aciditate si diverse boli de
metabolism*.
Carnea animalelor crescute cu mixturi furajere
si îngrãsate cu hormoni de crestere, este mult
mai nesãnãtoasã decât cea a animalelor
hrãnite cu ierburi si cereale. Pestele de
crescãtorie este si el hrãnit cu furaje
procesate.
De ce?
Alimentatia chimizatã este una din cauzele
îmbolnãvirii la omul modern. Consumând
curent aceste alimente, omul poate introduce
în organism aproximativ 4-5 kg. de aditivi
alimentari sintetici pe an.
Aceste alimente au efect cancerigen, produc
mutatii în ADN, cu efecte devastatoare în doar
câteva generatii*.
Renuntã la sticksuri, chipsuri, napolitane,
biscuiti, bomboane. Înlocuieste aceste gustãri
cu fructe.
Renuntã la înghetatã.
Preparã alimentele cu mirodenii: cimbru,
chimion, piper, busuioc, oregano, enibahar,
boabe de mustar, ghimbir, usturoi etc.
Renuntã la ketchup si sosuri preparate
industrial.
Redu cantitatea de sare si alimentele sãrate.
Mãnâncã alimente compatibile
Nu mânca între mese. Stomacul trebuie sã se
goleascã complet si apoi poti servi un fruct
sau o gustare dulce.
Nu mânca proteine cu glucide (carne cu cartofi
ori fasole cu dulciuri) si nici proteine vegetale
împreunã cu proteine animale (fasole cu carne
sau linte cu brânzã). Foloseste garnituri pe
bazã de legume, salate.
Aceste gustãri bogate în zahãr, fãinã si aditivi
sintetici sunt cele care dezechilibreazã aportul
de calorii.
Înghetata produce blocarea digestiei si
formeazã mult mucus, ce se eliminã prin
afectiuni inflamatorii ale aparatului respirator.
Contine mari cantitãti de aditivi printre care si
substante anticongelare (asemãnãtoare cu
antigelul) care intoxicã ficatul.
Evitã amestecurile de condimente care contin
glutamat de sodiu (vegeta) sau îndulcitori
(aspartam, zaharinã, sucramat). Glutamatul
este unul din cei mai nocivi aditivi.
Rosiile preparate termic devin foarte acide.
Sarea este bunã, dar în exces deshidrateazã
celulele si produce retentie de lichide în
tesuturi.
De ce?
Fructele sau dulciurile dupã masã vor
fermenta, producând aciditate si gaze.
Proteinele se digerã la un pH acid, iar gucidele
la un pH alcalin. Consumate împreunã
fermenteazã si întârzie digestia. Alimentatia
incompatibilã este cea mai frecventã
modalitate de a produce toxine de tip
inflamator.
Asigurã-ti un regim alimentar echilibrat De ce?

O zi pe sãptãmânã este bine sã mãnânci Consumând multe cereale, legume si fructe si

numai fructe si sucuri naturale de fructe si
legume. Este o metodã de detoxifiere si
asigurã vitaminizarea organismului. Alimentele
care contin multã apã sunt mai usor de digerat
decât cele concentrate.
mai putine alimente concentrate ca ouãle,
carnea, brânzeturile, grãsimile si dulciurile, îti
compui un regim echilibrat si îti asiguri
necesarul de glucide, lipide, proteine si
aminoacizi esentiali, enzime si vitamine,
oligoelemente si minerale.

* Unele informatii din aceastã paginã pot fi contradictorii cu ceea ce este prezentat în reclamele industriei
alimentare sau cu ceea ce stim din obisnuintã. Acest articol este pentru cei interesati de a se alimenta cu
adevãrat sãnãtos.