eo mee 44.09.9000 Republicii Moldova Deputat in Parlamentul Republicii Moldova Biroului permanent al Parlamentului Republicii Moldova fn conformitate cu prevederile art. 73 din Constitufia Republicii Moldova si art. 47 din Regulamentul Parlamentului adoptat prin Legea nr. 797/1996, se inainteazi cu titlu de inifiativa legislativa, proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuratura. Anexa: Proiectul de lege — 6 file; Nota informativa —7 file. Deputat in Parlamentul Republicii Moldova bees Gtauwh, Chauod Republica Moldova, MD-2004, Chisinau info@parlament.md Ba. Stefan cel Mare si Siint 105, ‘wrw.parlament.and,Proiect PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA LEGE pentru modificarea Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuraturé Parlamentul adopt prezenta lege organic&. Art, I. — Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratura (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr. 69-77, art, 113) cu modificarile ulterioare, se modificd dup& cum urmeaza: 1. Articolul 17: Ja alineatul (16), ultima propozitie se exclude; se completeaza cu alineatul (17) cu urmatorul cuprins: (17) Interimatul functiei de Procuror General nu poate dura mai mult de 12 luni si inceteaza de drept la numirea in functie a unui nou Procuror General sau la incetarea suspendarii din functie a Procurorului General in privinfa céruia a fost pomit& anterior urmérirea penal&. fn cazul in care circumstanfele care au generat necesitatea desemn&rii unui Procuror General interimar nu au incetat pe parcursul exercit&rii interimatului, la expirarea termenului de 12 luni, se asigura © noua desemnare a unui Procuror General interimar in condifiile alin. (15) si (16) pe un termen ce nu poate dura mai mult de 12 luni,” 2. Articolul 18: alineatul (4) va avea urmatorul cuprins: »(4) Mandatul adjunofilor Procurorului General se incheie odata cu mandatul Procurorului General, ins’ acestia continua si-si exercite atributiile pina la numirea adjuncfilor noului Procuror General. ”;se completeazé cu alineatul (4") cu urmatorul cuprins: (41) in cazul suspendarii din functie a Procurorului General in leg’turé cu pornirea urmiririi penale in privinfa acestuia, Consiliul Superior al Procurorilor decide, prin hotatire, in privinfa suspendarii mandatului adjunctilor Procurorului General. Suspendarea din funcfie a adjunctului Procurorului General este valabilA pind la incetarea suspendirii din functie a Procurorului General. in cazul nesuspendarii mandatului adjunctului, acesta nu poate interveni in cauza penal care ar viza Procurorul General suspendat sau in orice caz care este cercetat de procurorul desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor s& efectueze urmirirea penal’ in privinfa Procurorului General suspendat.”. 3. Se completeaza cu articolul 25 cu urmatorul cuprins: ~Articolul 25%, Numirea in functie a adjuncfilor procurorului-sef al procuraturii specializate (1) Candidatul 1a funcfia de adjunct al procurorului-sef al procuraturii specializate este propus de c&tre procurorul-sef al procuraturii specializate respective. (2) in functia de adjunct al procurorului-sef al procuraturii specializate poate fi numit& persoana care are o experienfi de cel pufin 5 ani in functia de procuror in ultimii 15 ani si care dispune de capacit&i organizatorice. (3) Adjunctii procurorului-sef al procuraturii specializate sunt numifi in functie fri concurs, prin ordinul Procurorului General, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor exprimat fati de propunerea inaintats de procurorul-sef al procuraturii specializate respective. (4) Mandatul adjunctilor procurorului-gef al procuraturii specializate se incheie odat& cu mandatul procurorului-gef al procuraturii specializate respective, ins& acestia continua si-gi exercite atributiile pana la numirea adjuncfilor noului procuror-sef al procuraturii specializate.(5) Adjuncfii fostului procuror-sef al procuraturii specializate pot fi numifi in calitate de adjuncti ai noului procuror-sef al procuraturii specializate respective.”. 4, Articolul 311: la alineatul (2), dupa cuvintele ,,odatd pe an” se completeazi cu textul »$i doar pentru perioada efectiv lucrati premergitoare datei evaluarii. In privinta aceleiasi perioade de activitate, nu pot fi initiate proceduri repetate de evaluare.”; alineatul (3) va avea urmatorul cuprins: »3) Comisia de evaluare a performantelor Procurorului General se constituie in termen de 10 zile din momentul initierii procedurii de evaluare. Comisia este constituita din 5 membri, dintre care cel putin 2 membrii dispun de experienf profesionalé in calitate de procuror de cel putin 7 ani. Membrii sunt propusi dupa cum urmeaz4: unul este propus de Presedintele Republicii, unul de Ministerul Justitici, unul de Consiliul Superior al Magistraturii, unul de Consiliul Superior al Procurorilor, unul de Procurorul General evaluat. Membrii propusi de Consiliul Superior al Procurorilor si de Procurorul General evaluat trebuie si dispuna de experienta profesional in calitate de procuror de cel putin 7 ani. Faptul c& nu au fost inaintate propuneri pentru componenta comisiei nu impiedic& constituirea acesteia dac& au fost propusi membri din partea a cel putin 3 subiecti, iar cel putin unul are experienti profesionala de procuror. Lucrarile comisiei sunt deliberative daca Ja ele particip’ majoritatea membrilor indicafi in actul de constituire.”; la alineatul (4) cuvintele ,,procurori in funcfie, nici de alte” se exclud; alineatul (5) va avea urmatorul cuprins: »(5) Activitatea Procurorului General se evalueazi pe baza urmatoarelor criterii de evaluare: a) calitatea planific&rii activitatii Procuraturii, prin stabilirea obiectivelor strategice si operationale;b) eficienta conducerii Procuraturii, prin abilitatea de leadership, motivarea personalului pentru’ realizarea_—sarcinilor, _stimularea profesionalismului, legalit&ii, integritafii si meritocrafiei personalului, luarea deciziilor intemeiate, asigurarea documentirii proceselor operationale; ©) eficienta organizarii Procuraturii prin organizarea managementului operational si a riscurilor, repartizarea clara a atributiilor si competentelor intre subdiviziunile Procuraturii, asigurarea functionalitatii mecanismului de specializare a personalului; d) eficienfa controlului institutional prin stabilirea standardelor de control asupra gradului de implementare a sarcinilor, evaluarea prestafiei angajafilor Procuraturii, controlul _executarii_—sarcinilor, _controlul managementului operational, identificarea si inlaturare cazurilor de aplicare neuniforma a legii; ) eficienta managementului riscurilor, prin combaterea gi eliminarea riscurilor de corupfie, elaborarea politicilor de management a riscurilor, managementul riscurilor de utilizare de catre procurori a atributiilor de serviciu in alte interese decat cele stabilite de lege; £) comunicarea interna si externa; se completeaz cu alineatele (5) i (5) avénd urmatorul cuprins: »(5') Gradul de corespundere a prestatiei Procurorului General potrivit criteriilor de evaluare se stabileste prin prisma indicatorilor de performanti stabilite in raport cu fiecare criteriu. (5?) Modalitatea de evaluare gi indicatorii de performanfa se stabilesc in baza unui regulament aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor. Regulamentul se public’ pe pagina web oficiala a Consiliului Superior al Procurorilor si confine elementele prevazute la art. 30 alin. (2) si (3).” laalineatul (7), dup& cuvintele ,,cu calificativul propus”, se completeaz& cu cuvintele ,, , care are caracter consultativ,”.5. Articolul 52!, la alineatul (4), ultima propozitie se completeazA cu textul ,, , iar membrii propusi de Consiliul Superior al Procurorilor si de Procurorul General trebuie s& dispund de experienta profesionala in calitate de procuror de cel pufin 7 ani.”. 6. Articolul 55! va avea urmatorul cuprins: »(1) Mandatul Procurorului General in privinfa céruia a fost pornité urmatirea penala in condifiile art. 270 alin. (7) din Codul de procedura penala se suspenda de drept pentru o perioada de 3 zile. Pind la expirarea termenului dat, Consiliul Superior al Procurorilor se convoc& intr-o sedint& extraordinara si decide cu votul majoritaii membrilor prezenti in privinfa necesitafii suspendarii din funcfie a Procurorului General. Prevederile art. 55 alin. (4) se aplicd in mod corespunzitor. (2) in cazul imposibilitaii convoc&rii Consiliului Superior al Procurorilor in sedinfé extraordinara, decizia de menfinere a suspendarii mandatului Procurorului General sau de revocare a suspendatii poate fi decist de presedintele Consiliului Superior al Procurorilor. Decizia presedintelui Consiliului Superior al Procurorilor urmeaz& a fi validat de Consiliul Superior al Procurorilor. (3) in cazul in care suspendarea din functie a Procurorului General nu mai este necesari, Consiliul Superior al Procurorilor poate decide revocarea acesteia.” 7. Articolul 69: la alineatul (1), cifra ,,12” se substituie cu cifta ,,13”; la aliniatul (2), cuvintele si Avocatul Poporului” se substituie cu cuvintele ,,Avocatul Poporului gi Procurorul General”. 8. Articolul 77 se completeazd cu alineatul (6'), cu urmatorul cuprins: (6) Procurorul General nu participa cu drept de vot la adoptarea hotirérilor, cu exceptia celor ce privese adoptarea si elaborarea actelor cu caracter normativ gi a strategiilor de dezvoltare a Procuraturii.”Art. I. — (1) Prezenta lege intra in vigoare la data publicdrii in Monitoru] Oficial al Republicii Moldova; (2) Consiliul Superior al Procurorilor, in termen de 3 luni de la data public&rii prezentei legi, va aduce actele sale normative in concordanfi cu prevederile acesteia. PRESEDINTELE PARLAMENTULUIProiectul de lege de lege pentru modificarea Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuraturé (ajustarea legit procuraturii la recomandarile Comisiei de la Venetia din Opinia nr. 1058/2021) a fost elaborat de doamna Olesea Stamate, deputat in Parlament, in colaborare cu Ministerul Justitiei. Proiectul de lege ce vizeaz4 modificarea Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuraturd (in continuare - Legea nr. 3/2016) este elaborat in vederea executrii recomandarilor expuse de Comisia de la Venetia in Avizul sau. 58/2021 Emiterea de catre Comisia de la Venetia a avizului nominalizat a avut drept premisi adoptarea de c&tre Parlament a Legii nr. 102/2021 pentru modificarea Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuraturd, Cu titlu preliminar, trebuie s& mentionam c&, prevederile introduse prin Legea nr. 1102/2021 se refer’, in special, la componenfa Consiliului Superior al Procurorilor gi la plafonul de varst& pentru membrii Consiliului Superior al Procurorilor, la introducerea unui mecanism de evaluare a performanfelor Procurorului General si la posibilitatea eliberatii din functie a acestuia in cazul obtinerii unui calificativ nesatisfcdtor. Prevederile legii nominalizate au modificat si unele aspecte referitoare la réspunderea disciplinara a Procurorului General gi la incetarea mandatelor adjunctilor Procurorului General. In acest context, Comisia de la Venetia in avizul séu recomanda urmatoarele: 108. [...] - agteptarea legitim a membrilor de a-gi termina mandatul nu ar trebui si fie perturbata fara motive foarte serioase; - procedura de ,evaluare a performanfei” Procurorului General ar trebui revizuiti in mod semnificativ. in special, legea ar trebui si descrie in mod clar natura si indicatorii principali ai evaluarii performantei si s& clarifice prin ce este diferité de rispunderea disciplinar&. CSP i se poate incredinfa sarcina de a stabili reglement&ri mai specifice, dar fntotdeauna in cadrul prevazut de lege. Comisia de evaluare (CE) nu ar trebui si poat& funcfiona f%ri membrii procuroti, iar legea ar trebui s& stipuleze tn mod clar c& recomandatile CE nu sunt obligatorii pentru CSP; ~ CSP trebuie s& aiba competenta de a decide dacd suspendarea Procurorului General in legdturé cu o cauzi penala intentati tmpotriva sa este justificat’; suspendarea Procurorului General nu trebuie s& inceteze automat mandatele adjunctilor sai; ~ in cazul suspendarii Procurorului General sau in cazul in care funcfia acestuia devine vacant, unul dintre adjuncti ar trebui si fie numit de CSP ca Procuror General interimar pentru petioada necesara incheierii procedurilor penale si/sau alegerii unui nou Procuror General. Ar putea fi instituite_garanfii suplimentare pentru a exclude orice influenti a‘Procurorului General suspendat sau demis asupra procedurilor penale sau a altor procedari Smpotriva acestuia/acesteia.”. Suplimentar, in legatur& cu prevederile existente la moment in cuprinsul Legii nr. 3/2016 referitoare la exercitarea interimatului functiei de Procuror General (art. 17 alin. (15) si (16) din lege), se constaté necesitatea unei dezvoltari suplimentare a acestora, prin prisma clarific&rii situafiei cénd perioada maximalé a interimatului dispus in conformitate cu prevederile alineatelor respective a expirat, iar circumstantele care au generat necesitatea instituirii interimatului functiei de Procuror General (intervenirea vacantei funcfiei de Procuror General sau suspendarea din functie a Procurorului General in leg&tura cu pornirea urmiririi penale in privinta acestuia) nu au incetat intre timp. Actualmente, prevederile legale stabilesc doar faptul c& interimatul functiei de Procuror General nu poate dura mai mult de 12 Juni, Prin interventiile propuse de proiect se vine cu o Solutie expresa care ar evidentia pasii necesari de parcurs in asemenea situatii. Totodat’, in contextul rolului specific pe care il au procuraturile specializate (Procuratura Anticorupfie si Procuratura pentru Combaterea Criminalitatii Organizate si Cauze Speciale) si a unui grad mai sporit de independent si autonomie al acestora in raport cu procuraturile teritoriale, se vine cu propunerea de completare a Legii nr. 3/2016 cu o norma particulars care ar reglementa expres numirea in functie a adjunctilor procurorului-sef al procuraturii specializate si care ar consacra rolul important pe care ar trebui s& il aib& procurorul-sef al procuraturii specializate respective in procesul de numire a unui profesionist in aceasta functie (reiesind din specificul activitatii acestor procuraturi, care activeazi, aga cum prevede gi art. 9 din Legea nr. 3/2016, in domenii speciale, de o complexitate sporit’ (Procuratura Anticoruptie - specializata in combaterea infractiunilor de coruptie, a actelor conexe actelor de coruptie,. Procuratura pentru Combaterea Criminalititii Organizate si Cauze Speciale - specializaté in combaterea criminalit&tii organizate, a terorismului gia torturii) gi care necesit& o colaborare maximal eficient& si o sinergie totala intre persoanele care ocupa functii de conducere in cadrul Fiind o institutie publics autonoma in cadrul autoritapii judecdtoresti, Procuratura contribuie 1a infptuirea justitiei, la aprarea drepturilor, libertailor si intereselor legitime ale persoanei, ale societatii gi ale statului prin intermediul procedurilor penale si al altor proceduri prevazute de lege. De asemenea, Constitufia Republicii Moldova (in continuare - Constitufia) stabileste c& competentele si modul de organizare si funcfionare a Procuraturii se stabilesc prin lege. Prin urmare problemele referitoare la cariera Procurorului General trebuie abordate prin prisma articolelor 125 si 125! din Constitufie. Potrivit articolului 125 din Constitufie, formula/procedura de desemnare si de demitere a Procurorului General presupune participarea Consiliului Superior al Procurorilor si a Presedintelui Republicii Moldova. Totodat, potrivit articolului 1251 alin. (1) din Constitufie, Consiliul Superior al Procurorilor este garantul independenfei si al imparfialitatii procurotilor (2 se vedea, mutatis mutandis, HCC nr. 13 din 21 mai 2020, | §§ 46, 47).Drept urmare proiectul de lege elaborat se axeaz4, in principal, pe ajustarea unor elemente cheie in consolidarea independenfei Consiliului Superior al Procuraturii, avand in vedere ca prevederile constitutionale de la articolul 125! reglementeazi statutul Consiliului Superior al Procurorilor in calitate de garant al independenfei si imparfialitafii procurorilor. A, Cu referire la evaluarea performantelor Procurorului General Proiectul de lege in discufie, concretizeaz’ modul de constituire a Comisie de evaluare a performantelor Procurorului General, care urmeazi a fi constituit din 5 membri, dintre care cel putin 2 membrii urmeazi s& dispuni de experienfa profesional’, in calitate de procuror. Cei 5 membri ( procurori si non-procurori) sunt numifi: unul fiind propus de Presedintele Republicii, unul de Ministerul Justifiei, unul de Consiliul Superior al Magistraturii, unul de Consiliul Superior al Procurorilor si unul de Procurorul General evaluat. in avizul siu, Comisia de la Venetia mentiona urmatoarele: +74. intr-o opinie in privinfa Muntenegrului, Comisia de la Venefia a recomandat ca comisia de evatuare a performantelor trebuie sii fic destul de independent de Consiliu i poate include céfiva membri non-procurori. Contributia persoanelor din exterior poate fi utili, intrucdt ar ajuta Ia garantarea imparfialitafii gi independenfei acestui organ. Astfel, participarea membrilor non-procurori in activitatea CE este perfect acceptabila. in mod similar, faptul c& procedura de evaluare a performantelor poate fi inifiaté de un actor extern, care nu aparfine sistemului procuraturii nu este, ca atare, criticabil. Ceea ce este ingrijorstor, ‘ns’, ¢ e€, teoretic, CE poate incepe sa activeze gi lua decizii fird ca vreun membru s& aparfind sistemului procuraturii. ” Prin urmare, in lumina celor recomandate de Comisia de la Venetia, se propune ca cel putin 2 membri din componenta Comisie de Evaluare si dispuna de experient& in cadrul sistemului procuraturii, acest lucru asigurand o evaluare echilibrata, independent si complex4, odat& ce gradul de intelegere a proceselor care au loc in interiorul procuraturii este esenfial unei evaluari obiective. De asemenea, proiectul mai propune consfinfirea 1a nivel legislativ a criteriilor in baza carora urmeazi a fi evaluat Procurorul General, ludnd in considerare c& procedura de evaluare a performantelor trebuie s4 poarte un caracter previzibil. Pe cale de consecinf4, activitatea procurorului General va fi evaluaté pe baza ctiteriilor de management (calitatea planifi activi procuraturii, eficienta conducerii, organizarii, controlului si managementului procuraturii) si profesionalism (comportamentul gi increderea, comunicarea interna gi externa, impactul de incredere si eficienfa institutional). Un alt aspect important, reiterat si de Comisia de 1a Venetia in avizul sau, priveste caracterul consultativ pe care il poartd raportului de evaluare. Drept urmare, comisia de evaluare a performanfelor Procurorului General propune, cu titlul consultativ, Consiliului Superior al Procurorului raportul de evaluare efectuat cu acordarea unuia din calificativele ,,excelent” ,,bine”, ,nesatisfaic&tor”. Astfel, CSP-ul trebuie s& pastreze competenta finala de a lua o decizie in privintarezultatelor evaluarii PG. Instituirea unor comisii subordonate CSP-ului, iar competentele atribuite acestora nu trebuie s& uzurpeze din rolul constitutional al CSP- ului. Prin urmare, caracterul consultativ al raportului de evaluare a PG, determina ca CSP-ul s& poarte dreptul de veto in privinfa rezultatelor evaludrii, eventual ajungand chiar la 0 solutie diferit& fat de cea a Comisiei de evaluare. Reducerea din rolul CSP- ului de garant al independenfei si imparfialitafii procuraturii, poate contraveni Constitufiei. B. Cu referire la mandatul adjunctilor Procurorului General La moment prevederea de la art. 18 din Legea nr. 3/2016 prevede c& mandatul adjunctilor Procurorului General, inceteaz& odata cu incetarea mandatului PG in cazul eliberarii acestuia din urmé din functie ca urmare a evaluarii performantelor sau aplicarii sanctiunii disciplinare ori a cazului in care PG este suspendat din funcfie in legatura cu pornirea urméririi penale in privinta sa. Prevederea nou propusé la art. 18 din Legea nr. 3/2016 instituie dreptul discrefionar al CSP-ului de a decide eventual in fiecare caz particular consecinfele suspendarii PG asupra mandatului adjuncfilor sai. Aga cum menfiona si Comisia de la Venetia ,,O asifel de mdsurd drasticd poate afecta functionarea eficienta a sistemului procuraturii care in aceasta situatie ar rdmdne practic ,,decapitat”. Revocarea colectivit a adjuncfilor, care nu este legatii de prestafia acestora sau de vreo culpd pe care acestia ar fi putut sd o fi comis, transmite un mesaj gresit procuraturii, si anume cd functia de adjunct depinde in totalitate de loialitatea personalai fafét de Procurorul General. O asifel de concediere in masa poate avea, de asemenea, un efect inhibitor asupra procurorilor.” fn acelagi timp este necesar de a prevedea anumite garantii pentru asigurarea independentei si imparfialitafii procedurii de evaluare sau suspendare a PG, in situatia in care CSP-ul decide ca adjunctii PG s&-si continue mandatul. Prin urmare, legea urmeazé si prevada c& adjuncfii PG nu vor putea interveni in cauzele penale care ar viza. PG suspendat sau in orice caz care este cercetat de procurorul desemnat de Consiliul Superior al Procurorilor s& efectueze urmarirea penala in privinta PG suspendat, Prin urmare, operarea acestor modificari deriva din necesitatea consolidarii sistemului procuraturii, astfel consideram just, doar suspendarea adjunctilor PG si nu eliberarea definitiva a acestora. C. Cu referire la componenga Consiliului Superior al Procurorilor in ceea ce priveste componenfa CSP-ului, proiectul de lege, propune includerea PG in calitate de membru ex officio, astfel, dup& modificarea propusd, CSP-ul va fi constituit din 13 membri. comisia de la Venefia menfiona c&: Este important s& se evite transformarea CSP intr-un fief personal al Procurorului General. Pe de alti parte, excluderea Procurorului General de Ja luarea deciziilor manageriale importante are dezavantaje clare. Este firesc ca Procurorul General, intro procuratura organizat8 ierathic, s& participe la decizii privind numirile, cariera gi disciplina procurorilor, sd influenteze politicile bugetare si organizatorice si s participe la dezvoltarea, standardelor si procedutilor profesionale.”Sl. Revenind la situafia din Republica Moldova, Comisia de la Venefia constati c& participarea Procurorului General in cadrul CSP nu poate fi obiectat& dac Procurorul General nu are drept de vot sau dac& membrii procurori in CSP-ul reformat réman in minoritate, chiar gi impreund cu Procurorul General. Daci Procurorul General revine in componenfa CSP ca membru ex officio cu drept de vot, aceasta ar putea cere o revizuire a componenfei CSP pentru a pastra echilibrul intre diferite grupuri de membri. Pe scurt, este important sa se evite o situafie in care Procurorul General, folosindu-se de pozifia sa fafa de membrii procurori (si chiar unii membri non-procurori) s& poatd dicta voinfa sa CSP-ului.”” Elementul cheie al independentei si functionalitatii CSP-ului in calitate de organ de administrare a procuraturii, il constituie asigurarea echilibrului dintre membrii procurori gi cei non-procurori din cadrul CSP. Prin urmare, procurorii in lumina modificdrilor propuse vor constitui, totusi, o parte importanté din CSP, acesta, ramandnd totodata destul de pluralist pentru a asigura c& nicjunul dintre cele trei grupuri (procurori, membri non-procurori sau membri ex officio) nu poate guverna singur. tn acelagi timp, propunem ca dreptul de vot al PG in cadrul CSP si priveasc’ doar adoptarea si elaborarea actelor cu caracter normativ gi strategiilor de dezvoltare a Procuraturii, ira a viza cariera procurorilor. D. Cu referire la unele aspecte particulare legate de asigurarea interimatului funefiei de Procuror General Dup& cum s-a enunfat si anterior in cuprinsul notei, prevederile actuale din Legea nr. 3/2016 (art. 17 alin, (15) si (16) din lege) stabilesc doar faptul c& interimatul functiei de Procuror General nu poate dura mai mult de 12 Juni, neelucidand situatia cand aceasta perioada expira, iar circumstantele care au dus la asigurarea interimatului nu au incetat intre timp (cu alte cuvinte, nu a fost numit un nou Procuror General sau nu a incetat urmérirea penal cu privire la Procurorul General suspendat). Astfel, prin intermediul proiectului se propune o completare a art. 17 cu un alineat nou, care va aborda aceastii situatie si care va stabili ca ,,(17) Interimatul functiei de Procuror General nu poate dura mai mult de 12 luni gi inceteazit de drept la numirea in functie a unui nou Procuror General sau la incetarea suspendérii din funcfie a Procurorului General in privinfa céruia a fost pornita anterior urmarirea penald. In cazul in care circumstanfele care au generat necesitatea desemndarii unui Procuror General interimar nu au incetat pe parcursul exercitérii interimatului, la expirarea termenului de 12 luni, se asiguré o noua desemnare a unui Procuror General interimar in condifiile alin. (15) si (16) pe un termen ce nu poate dura mai mult de 12 luni.”. Beneficiul solutiei date consti in aceea c& asigura o salvgardare a ideii expuse de catre Comisia de la Venefia tn cuprinsul par. 99 din Avizul su cu nr. 1058/2021, potrivit careia ,, 99. The mandate of an interim PG is limited to 12 months and can be extended. In an opinion on Montenegro, the Venice Commission warned against ad interim Prosecutor General who could hold this position ad infinitum. Since in Moldova the Procedure of appointment of an interim PG is not significantly different from the procedure of appointment of a permanent one (for example, there is no requirement to obtain a qualified majority in Parliament), the duration of such interim appointmentshould be limited to the time needed to elect the new PG (when the position of the previous PG became vacant). The mandate of an interim PG appointed to replace a suspended PG may be longer but should be terminated if the case against the PG is dropped or he/she is acquitted.” (,,99. Mandatul unui Procuror General interimar este limitat la 12 luni si poate fi prelungit. Intr-o opinie in privinta Muntenegrului, Comisia de la Venetia a avertizat in privinfa unui Procuror General interimar care ar putea ocupa aceasta functie ad infinitum. De vreme ce in Moldova procedura de numire a unui Procuror General interimar nu este semnificativ diferita de procedura de numire @ unuia permanent (de exemplu, nu existd nicio cerinfé pentru obfinerea majoritdfii calificate in Parlament), durata unei astfel de numiri interimare ar trebui sdi fie limitaté la timpul necesar pentru alegerea noului Procuror General (atunci cand functia precedentului Procuror General a devenit vacanta). Mandatul unui Procuror General interimar numit pentru a inlocui un Procuror General suspendat poate fi mai lung, dar ar trebui incetat daca se renunfé la cauza pornita impotriva Procurorului General sau dacé acesta este achitat.”), astfel, incAt se asigura in continuare ca interimatul functiei de Procuror General nu va dura o perioada nedeterminata (fixandu-se toate cazurile care pot duce la incetarea inainte de termen al interimatului), dar asigurandu-se, totodata, si © acoperire normativa pentru situatia cénd termenul maximal de 12 luni a interimatului exercitat de persoana selectata a expirat, dar circumstanfele care au dus la instituirea interimatului mu au disparut intre timp, astfel incat logica normal a lucrurilor ar impune solutia unei noi dispuneri a interimatului functiei de Procuror General realizate in aceleasi conditii ca si primul interimat. E. Cu referire la implicarea procurorului-sef al procuraturilor specializate in procesul de numire in funcfie a adjuncfilor si Prin intermediul proiectului dat se propune completarea Legii nr. 3/2016 cu un articol nou (Articolul 25!. Numirea in funcfie a adjuncfilor procurorului-sef al procuraturii specializate), care va reglementa expres aspectele legate de acest proces gi modalitatea de implicare a procurorului-sef al procuraturilor specializate. Astfel, se va prevedea faptul cd persoana—candidat la functia de adjunct va fi propusa de procurorul- sef al procuraturii specializate, iar in cazul tn care va fi obtinut acordul Consiliului Superior al Procurorilor, acesta va fi desemnat prin ordin al Procurorului General. Totodat, in cuprinsu! normei respective, cu referire la adjunctii procurorului-sef al procuraturii specializate vor fi incluse prevederi similare celor referitoare la adjunctii Procurorului General (legate de cerintele privind experienta, durata mandatului etc.). In partea ce tine de momentul intrérii in vigoare a actului normativ Conform dispozifiilor art. 56 alin. (1) si (3) din Legea nr, 100/2017 cu privire la actele normative, actele normative intr’ in vigoare peste o lund de a data publicdirii in Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Intrarea in vigoare a actelor normative poate fi stabilité pentru o alté dati doar in cazul in care se urméreste protectia drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, realizarea_angajamentelor_ internationale ale Republicii Moldova, conformarea cadrului normativ hot&rarilor Curfii Constitutionale,eliminarea unor lacune din legislafie sau contradicfii intre actele normative ori daca exist& alte circumstante obiective. Prin urmare, tinem s& punctim faptul cai racordarea prevederilor Legii nr. 3/2016 la recomandarile formulate de Comisia de la Venefia in avizul sau tematic este gi scopul pe care prezentul proiect de lege il urmareste, de aceea consideraim necesar a specifica faptul c& prezenta lege de modificare intré in vigoare din a itul publicarii in Monitorul see Prezentul proiect necesita modificarea de cate Consiliul Superior al al Prssiroalar a | regulamentelor sale interne. Sona i j in scopul respectirii prevederilor Legii nr. 7239/2008 ‘privind transparenfa in procesul decizional, proiectul de lege este plasat pe pagina web oficial a Ministerului Justitiei_ www.justice.gov.md, compartimentul Transparenja decizionalé, directoriul Proiecte de acte normative remise spre coordonare si pe platforma www. particip.gov.md. De asemenea, conform prevederilor art. 20 al Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative elaborarea prezentului proiect de lege a fost demarat& odat’&. cu publicarea pe pagina web-oficialé a Ministerului Justitiei la compartimentul Transparenja decizionald, directoriul Anunturi privind initierea elabordrii actelor normative a anungului de inifiere prin care se solicit’ implicarea tuturor subiectilor interesati prin prezentarea propunerilor de rigoare. Deputat in Parlamentul Republicii Moldova i Ge | Atacwor