Sunteți pe pagina 1din 12

Productia de constructii montaj si caract.

ei
Constructiile sunt niste imobile care rezulta in urma executarii unor procese tehnologice intr-o anumita succesiune logica. Rezultatele muncii din activitatea de constructii poarta denumirea de obiecte de constructii. Obiectul de constructii se imparte pe ansambluri sau categorii de lucrari, subansambluri si articole. Ansamblul este o parte a obiectului care are functiuni omogene sau continut similar al lucrarilor de constructii montaj. Subansamblul este partea ansamblului care se poate executa simultan si cu continuitate. Are mai multe elemente de constructie. Elementul de constructie este cea mai mica parte a obiectului de constructie si are o functie precisa. Articolul de deviz reprezinta un process de munca distinct ce utilizeaza tehnologii, materiale si utilaje similare, precum si o forta de munca cu o calificare asemanatoare. Clasificarea obiectului de constructii montaj: a) dupa stadiul de executie: - obiect in continuare a carui executie a inceput intr-o perioada a anului curent - obiect inceput in cursul anului - obiect terminat b) dupa destinatia functionala: - hale => sunt constructii avand un singur nivel - constructii speciale => sunt constructii moderne care indeplinesc toate caracteristicile constructive si functionale (silozuri, piste, retele de apa) c) dupa omogenitatea solutiilor constructive: - lucrari de imbunatatiri funciare - constructii industriale - tuneluri, viaducte

Lucrarile de constructii montaj- pot fi definite ca ansamblul de operatii tehnologice prin care se asigura repararea si intretinerea obiectelor de constructii, montajul utilajelor si al instalatiilor, precum si prestarea unor servicii de profil.
Clasificarea lucrarilor de constructii montaj: a) dupa categoria de lucrari la care se refera: - lucrari de constructii - lucrari de montaj al utilajelor - lucrari de reparatii capitale - lucrari de intretinere si prestari servicii b) dupa modul de executie: - lucrari de constructii montaj realizate in antepriza - lucrari de constructii montaj realizate in regie

Productia de constructii montaj- este rezultatul lucrarilor de constructii, instalatii, reparatii,


precum si prestari de servicii. Productia de materializeaza in obiecte de constructii. Clasificarea productiei de constructii montaj: a) dupa specificul si natura productiei: - productie de baza - productie auxiliara b) dupa modul de realizare si profilul de baza al activitatilor executate: - productie de constructii montaj in antrepriza - productie de constructii montaj in regie c) in raport cu stadiul de realizare:

- productie terminate - productie neterminata Caracteristicile productiei de constructii montaj: 1. procesul de productie este mobil, in timp ce lucrarea este fixa 2. procesul de productie este mai complex decat in alte domenii ( nr mare de materiale, de meserii si de utilaje) 3. caracterul de unicat al constructiilor montaj 4. procesele de productie se desfasoara in aer liber 5. durata mare a ciclului de productie 6. greutatea mare comparativ cu produse rezultate din alte ramuri

Elaborarea documentatiei tehnico-economice pt realizarea lucrarilor de investitiiconstructii


Proiectul de investitii este un ansamblu de actiuni bazate pe o anumita planificare sectoriala si coerenta care consuma resurse umane, materiale si financiare in vederea realizarii unui obiectiv cu caracter economic, social, etc. Unitatile care participa la realizarea investitiilor: - beneficiarul investitiei - proiectantul - constructorul - autoritatile publice - furnizorii (de materiale, de echipamente si utilaje) Schema logica de realizare a unui obiectiv de investitii: 1. aparitia necesitatii unei investitii 2. studierea necesitatii si oportunitatii investitiei 3. luarea deciziei de a investi 4. elaborarea documentatiei tehnico-economice 5. aprobarea documentatiei tehnico-economice 6. scoaterea la licitatie a obiectivului de investitii (se intocmeste proiectul tehnic, liste cu documentatiile, materialele) 7. adjudecarea licitatiei 8. contractarea lucrarilor 9. executia propriu-zisa (deschiderea finantarii si decontarea lucrarilor) 10. receptia lucrarilor 11. functionarea la parametrii normali 12. scoaterea din functiune a obiectivului Studiul de prefezabilitate - este documentatia tehnico-economica prin care se fundamenteaza necesitatea si oportunitatea investitiei pe baza de date tehnice si economice. - se intocmesc pt obiective de investitii noi cat si pt lucrari de extindere care intra in competenta de aprobare a Guvernului -contine 2 parti: a) partea scrisa date generale despre obiectivul investitiei, cine a elaborate proiectul, necesitatea si oportunitatea investitiei; actele legislative care reglementeaza scenariile tehnico-economice, situatia juridica a terenului; suprafata estimate; caracteristicile geofizice si seismicitatea zonei b) partea desenata planul general, planul de amplasare in zona

Studiul de fezabilitate - este documentatia tehnico-economica prin care se fundamenteaza si se stabilesc principalii indicatori tehnico-economici - cuprinde solutiile functionale, tehnice, constructive si economice ce urmeaza a fi supuse aprobarii - contine 2 parti: a) partea scrisa date generale privind obiectivul de investitii; costurile investitiei; esalonarea costurilor tinand seama de graficul de esalonare a costurilor; analiza cost-beneficiu; identificarea investitiei si obiectivelor; analiza financiara;etc. b) partea desenata plan de amplasare; plan general; plan de sectiune si arhitectura; plan longitudinal; alte planuri generale daca este cazul.

Organizarea si derularea licitatiilor publice Tipuri si forme de licitatii:


1. 2. licitatia publica deschisa la care pot sa participe toti operatorii care doresc sa depune oferta licitatie restransa este procedura prin care orice operator economic are dreptul sa-si depuna candidatura urmand ca numai candidatii selectati sa-si depuna oferta dialogul competitiv procedura la care orice operator economic are dreptul de a-si depune candidatura si prin care unitatea contractoare conduce un dialog cu candidatii admisi in scopul identificarii unei solutii, urmand ca pe baza candidaturii, candidatii sa-si depuna oferta negocierea este acea forma prin care entitatea contractoare deruleaza consultari cu candidatii selectati si negociaza clauzele contractuale, inclusive pretul cu fiecare operator economic in parte cererea de oferte este o procedura prin care autoritatea contractanta solicita de la contractanti oferte. Ele se publica in M.O. concursul de solutii este procedura prin care autoritatea contractanta actioneaza in domeniul urbanistic un plan prin selectarea acestuia pe baze concurentiale de catre un juriu cu sau fara acordarea de stimulente

3.

4. 5. 6.

Etapele privind desfasurarea licitatiei:


1. 2. 3. 4. etapa de pregatire a documentatiei tehnico-economice intocmirea studiului de prefezabilitate intocmirea studiului de fezabilitate avizarea si documentarea intocmirea C.U. autorizatia de construire etapa de pregatire a licitatiei publice pregatirea licitatiei estimarea valorii investitiei in plan redactarea documentatiilor pt elaborarea ofertei cerintele minime de calificare dotarea cu aparatura si personal redactarea documentatiei pt elaborarea ofertei formalitati ce trebuie indeplinite date limita caietul de sarcini

5.

6. -

instructiuni pt elaborarea propunerii financiare avizarea documentatiei etapa desfasurarii licitatiei organizatorul licitatiei asigura cadrul legal de desfasurare a deschiderii comisia de evaluare raspunde la activitati presedintele comisiei de evaluare deschide plicurile si anunta: denumirea ofertantilor, propuneri de oferte alternative, alte detalii, procesul verbal de deschidere contractarea achizitiei publice de lucrari incheierea contractului de achizitie publica constituirea garantiei de buna executie

Contractul de achizitie publica sau documentatia de atribuire pt achizitia publica:


Documentatia de atribuire trebuie sa cuprinda: - caietul de sarcini sau documentatia descriptive - clauzele contractuale obligatorii - fisa de date a achizitiei - formulare si modele Documentatia descriptiva: tine loc de caiet de sarcini, contine o descriere a necesitatilor, posibilitatea de a realiza dialogul in runde succesive Criterii de clasificare si selectie: - situatia personala a ofertantului - situatia economica si financiara - standardele de asigurare a calitatii Completarea fisei de date a achizitiei: - autoritatea contractanta - persoane de contact, mijloace de comunicare - activitatea autoritatii contractante - modul in care se va finaliza procedura - fisa de date a achizitiei standard

Lucrarile de organizare a santierului 1. Proiectul de organizare a santierului


- este documentatia tehnico-economica, elaborate de catre proiectant sub forma unei scheme generale de organizare si detaliata de antreprenorul general, formata dintr-o serie de piese scrise si desenate, ce cuprind solutiile organizatorice, in scopul crearii conditiilor necesare realizarii lucrarilor si a obiectelor de constructii pt care s-au alocat prin devizul general fondurile necesare. Proiectul de organizare de santier se realizeaza in doua faze: - faza I: care se concretizeaza intr-o schema generala de organizare, elaborate de catre proiectant pe baza solutiilor prevazute in nota de comanda

faza a II-a: elaborate de catre antreprenorul general pe baza schemei generale de organizare si a proiectului de executie, care detaliaza solutiile prevazute in faza I Proiectul de organizare faza a II-a se concretizeaza intr-o serie de piese desenate, grafice, diagrame, piese scrise si tabele privind urmatoarele aspecte de baza ale organizarii santierului, indifferent de valoarea investitiei: - executarea constructiilor de baza intr-o succesiune rationala a lucrarilor, acordandu-se prioritate celor care reduc costurile de organizare (linii de garaj, drumuri de acces la sosele si obiecte de construit, lucrari subterane,etc) - folosirea la maximum a constructiilor de baza pt cazarea constructorilor, cantine, magazii, depozite,etc, fara ca prin acestea sa se prelungeasca termenul de dare in folosinta stabilit pt obiectivul respective - dimensionarea bazei de productie astfel incat sa ocupe suprafete minime de teren, improprii productiei agricole, sa fie unica pt constructorii din zona sau platforma si sa utilizeze temporar unele obiecte de baza - asigurarea conditiilor pt cazarea constructorilor, prin inceperea din timp a executiei constructiilor de locuinte anterior anului de plan in care este prevazuta inceperea lucrarilor de baza - utilizarea de catre constructor a unor mijloace de organizare demontabile, mobile, etc. - dimensionarea constructiilor si a obiectelor de organizare de santier pe baza numarului de personal aprobat - adoptarea celor mai economice solutii pt transportul muncitorilor

2. Fondul pentru organizarea de santier


Fondul pt organizarea de santier este prevazut de proiectant, procentual fata de valoarea lucrarilor de constructii montaj, si cuprinde: - cheltuielile necesare contractantului in vederea crearii conditiilor de desfasurare a activitatii de constructii montaj - taxe pt obtinerea autorizatiei de constructie provizorie a lucrarilor de organizare de santier, taxe de amplasament, intreruperea circulatiei, contracte cu RENEL, unitati de salubrizare, etc. Fondul de organizare de santier se pune la dispozitia antreprenorului general sau a celui de specialitate, respectiv a subantreprenorilor, pe masura necesitatii reale de executare a lucrarilor si de efectuare a cheltuielilor, pe baza programului de esalonare a sumelor destinate brigazii pt intreaga lucrare si annual, care constituie anexa la contractul de antrepriza. Din fondul de organizare de santier se pot executa: - constructii social-culturale si administrative, locuinte, dormitoare, vagoane sau bancuridormitor, cantine si depozite de alimente, cluburi, bai, spalatorii, puncte sanitare si farmaceutice, chioscuri de paine, magazine, etc. - unitati auxiliare productive, ateliere de dulgherie, fierarie, lacatuserie, mecanice, ateliere si poligoane de prefabricate, instalatii pt sortarea agregatelor, statii centrale de betoane si mortare, etc. - constructii pt servirea productiei: soproane, magazii, depozite, castele sau bazine de apa, rampe de descarcare si depozitare - constructii si instalatii de folosinta generala, linii provizorii de garaj, cai de rulare pt macarale, retele electrice, retele de apa si canalizare, centrale termice si electrice provizorii, statii compresoare - instalatii si lucrari de organizare necesare pt executarea lucrarilor pe timp friguros si la lumina artificiala

Din fondurile pt organizarea de santier, organizatiile de constructii montaj, au libertatea de a executa exceptand achizitionarea de utilaje intreaga gama de lucrari de constructii si instalatii menite sa asigure desfasurarea in bune conditii a lucrarilor de baza. Tinand seama de functia, durata de folosire pe santier si amplasamentul lor, se deosebesc urmatoarele categorii de obiecte de organizare de santier: 1. definitive obiecte care se utilizeaza pe intreaga durata normata pe acelasi amplasament 2. provizorii care pot fi demontabile, mobile sau fixe; se executa imediat dupa deschiderea santierului, pe baza unei autorizatii prealabile, iar in momentul in care nu mai folosesc scopului, desfiintarea lor este obligatorie.

3. Organizarea si dimensionarea spatiilor de servire a personalului unitatii


In cazul spatiilor de servire a personalului brigazilor se includ urmatoarele grupe de constructii: constructii de cazare si constructii anexe acestora, constructii social-culturale, constructii administrative, spatii comerciale si de prestari servicii. Realizarea spatiilor de cazare necesare personalului unitatii, ca si a celor pt alte necesitati sociale, culturale si tehnico-administrative, in principal trebuie asigurate prin constructii definitive (locuinte, camine, grupuri sociale). Se vor utiliza, cat mai intens, posibilitatile locale de folosire temporara, prin preluare sau inchiriere a unor constructii definitive existente, care corespund necesitatilor socialadministrative ale executantului. In ceea ce privestedimensionarea spatiilor de servire a personalului brigazilor, trebuie sa se tina seama de urmatoarele elemente de calcul: personalul total al brigazii (inclusive membrii de familie, pt anumite categorii de spatii) din perioada de varf, personalul care nu beneficiaza de anumite spatii, fiind din localitate sau imprejurimi, indicii de suprafata sau de volum, stability pe fiecare categorie de constructie (dormitoare, bai, spalatorii, Sali de mese, dispensare, birouri, cantine, etc). S = ( Nt N3 ) * i , in care: S=reprezinta spatiile de servire a personalului unitatii, exprimate in mp sau mc Nt=personalul total al brigazii, inclusive membrii de familie N3=personalul care nu beneficiaza de anumite spatii i=indicele de suprafata sau de volum, pt fiecare categorie de constructie. Calculele se fac pt fiecare spatiu de servire a personalului.

4. Determinarea consumului de utilitati


4.1. Determinarea consumului de apa In unitatile de contructii montaj se consuma apa pt scopuri tehnologice, menajere, sanitare si pt combaterea incendiilor. Deoarece nu se cunosc cu certitudine toate necesitatile de apa ale unitatii, iar consumul este supus unor neuniformitati mari, stabilirea acestuia este destul de dificila, neputanduse face cu exactitate. La santierele cu un consum de apa obisnuit, adica acolo unde nu se executa volume mari de lucrari de terasamente prin hidromecanizare, spalari de aggregate, etc., cantitatile de apa pt procesul de productie se determina pe baza unor consumuri medii stabilite pt principalele lucrari de pe santier. La santierele cu consumuri foarte mari, necesarul de apa trebuie calculate in diferite faze ale executarii lucrarilor, intocmind grafice calendaristice, pt a stabili varfurile de consum, in vederea dimensionarii instalatiilor. In cazul lucrarilor obisnuite, debitul maxim de apa pt desfasurarea procesului de productie, se calculeaza astfel: Ap = 1,2*Kn*Aci / 8*3600 , in care: Ap=debitul de apa pt nevoile productiei, exprimat in litri pe secunda

Kn=coeficientul de neuniformitate al consumului de apa pe schimb Aci=consumul de apa pt fiecare consumator, in litri pe un schimb cu durata de 8 ore 1,2=coeficient care tine seama de consumuri neprevazute Consumul maxim de apa necesara desfasurarii procesului de productie pt un schimb (App) se det astfel: App=1,2*Kn*Aci Debitul de apa pt scopuri gospodaresti si sanitare se det conform relatiei: Ag=Ag1 + Ag2 , in care: Ag=debitul de apa potabila pt scopuri gospodaresti si sanitare Ag1=debitul de apa potabila pe santier (l/s) Ag2=debitul de apa potabila in colonia de muncitori (l/s) Debitul de apa potabila pe santierul de constructii (Ag1) se det astfel: Ag1=Kn * N1*An+Ad / 8*3600 (l/s) , in care: Kn=coeficientul de neuniformitate al consumului de apa potabila in timpul unui schimb N1=numarul de muncitori de pe santier An=consumul in litri pt un muncitor de pe santier, intr-un schimb Ad=consumul de apa potabila, in litri, pt diversi consumatori (dusuri, bai, cantina), in timp de 8 ore Debitul de apa potabila in colonia de muncitori (Ag2) se stabileste dupa formula: Ag2=Kn * N2*An+Ad / 24*3600 (l/s) , in care: Kn=coeficientul de neuniformitate al consumului de apa in timpul unei zile N2=numarul locuitorilor coloniei An=consumul de apa, calculat in litri pt un locuitor din colonia de muncitori, pe zi Ad=consumul de apa in litri pt diversi consumatori, in timp de 24 ore Consumul de apa potabila pt scopuri gospodaresti si sanitare (Agp) se det conform relatiei: Agp=Agp1+Agp2 (l) , unde: Agp1=consumul de apa potabila pe santier Agp2=consumul de apa potabila in colonia de muncitori Consumul de apa potabila pe santierul de constructii (Agp1) se det astfel: Agp1=Kn*(N1*An+Ad) (l) Consumul de apa potabila in colonia de muncitori (Agp2) se det astfel: Agp2=Kn*(N2*An+Ad) (l) Debitul total de apa necesara santierului (At) se calculeaza cu relatia: At=Ap+Ag+Ai (l/s)

4.2. Determinarea consumului de energie electrica Utilitatile de constructii montaj au devenit mari consumatoare de energie electrica, datorita mecanizarii lucrarilor. Costul energiei electrice reprezinta, la lucrarile mari, circa 1,5-2,5 % din costul total. Puterea electrica totala (Pt) necesara se obtine prin insumarea puterii necesare pe fiecare constructor, astfel: Pt=1,10 *(Ks1*Pn+Ks2*Pii+Ks3*Pie) / cos , in care: 1,10=coeficient prin care se tine seama de pierderile de putere ale retelei cos =factorul de putere al retelei, care depinde de numarul si de felul sarcinilor Pn=puterea nominala a masinilor si instalatiilor, in kW Pii=idem, pt iluminatul interior Pie=idem, pt iluminatul exterior Ks1,Ks2,Ks3=coeficientii de simultaneitate corespunzatori Pentru reducerea consumurilor de energie electrica se pot lua urmatoarele masuri: stabilirea unor puncte de iluminare strict necesare, amplasate astfel incat sa lumineze o suprafata maxima; eliminarea remedierilor si a refacerilor ce solicita consumuri energetice, prin imbunatatirea calitatii

lucrarilor; folosirea de masini si utilaje ale caror motoare electrice sa aiba un randament ridicat, sa nu fie uzate si sa fie bine protejate; folosirea de motoare electrice de puteri corespunzatoare celor solicitate de capacitatea utilajelor; programarea lucrarilor exterioare in afara perioadei de timp friguros, etc. 4.3. Determinarea consumului de caldura Unitatile de constructii montaj sunt mari consumatoare de energie termica. La lucrarile de constructii montaj se consuma caldura atat pt incalzirea cladirilor si a baracilor, cat si pt nevoi tehnologice (cu restrictii, pt aburirea prefabricatelor de beton armat, incalzirea cu abur a betonului in timpul iernii, dezghetarea cu abur a pamantului, uscarea materialului lemnos,etc). Cantitatea de caldura necesara pt incalzirea cladirilor depinde de proprietatile tehnologice ale elementelor de incalzit, de suprafetele cladirilor si diferenta de temperature dintre interiorul si exteriorul cladirii. Consumul de caldura pe ora pt incalzirea cladirilor (Q1) poate fi det cu urmatoarea formula: Q1=1,1*Si*Ki*(ti-te) (Kcal/h) , in care: 1,1=coeficientul de siguranta Si=suprafata peretilor si a tavanelor de structure diferite, in mp Ki=coeficientul de cedare de caldura a peretilor si tavanelor, in Kcal/mp ti=temperatura interioara luata in calcul, in grade C te=temperatura exterioara luata in calcul, in grade C Cantitatea totala de caldura (Qc) se stabileste prin insumarea consumurilor de caldura ale tuturor consumatorilor, luand in considerare pierderile inevitabile de caldura in retea, astfel: Qc=(Q1+Q2)*Kr1*Kr2 (Kcal/h) , in care: Q1=cantitatea de caldura necesara pt incalzirea cladirilor si baracilor, in Kcal/h Q2=cantitatea de caldura necesara pt nevoi tehnologice, in Kcal/h Kr1=coeficientul ce asigura acoperirea pierderilor de caldura in retea (~K=1,15) Kr2=coeficient ce asigura acoperirea consumurilor neprevazute de caldura Reducerea consumurilor de caldura in constructii montaj se poate asigura prin urmtoarele masuri: alegerea celei mai economice surse de alimentare de caldura; stabilirea traseelor minime pt retelele de alimentare; imbunatatirea termoizolatiei retelelor de alimentare; imbunatatirea termoizolatiei incaperilor incalzite; folosirea unor radiatoare cu randament mare;folosirea energiei solare pt uscarea materialelor;etc.

5. Organizarea executarii lucrarilor de constructii montaj petimp friguros


Extinderea executiei lucrarilor de constructii montaj in tot cursul anului a solicitat organizarea distincta a executiei lucrarilor pe timp friguros. Sunt considerate zile friguroase, zilele in care temperatura aerului la ora 7 dimineata, in aer liber, la umbra, la inaltimea de 2 metri de la sol si la dist anta de 5 metri de orice obiect de constructii, este mai mica de 5 grade C. Pentru a-si desfasura activitatea in aceste conditii, constructorul trebuie sa ia anumite masuri de protectie care presupun efectuarea unor cheltuieli suplimentare, ce sunt minimizate prin solutiile alese in proiectul de organizare a lucrarilor pe timp friguros. Pregatirea lucrarilor pt activitatea pe timp friguros Continuitatea desfasurarii lucrarilor pe timp friguros poate fi asigurata prin solutii organizatorice si solutii tehnice. Solutiile organizatorice, mai putin costisitoare, permit esalonarea

lucrarilor in asa fel incat lucrarile de structure, cu multe procese umede, sa se desfasoare in perioadele favorabile, pt asigurarea inchiderilor, in care sa se realizeze lucrarile pe timp friguros. Tot prin solutii organizatorice pot fi protejate de inghet produsele de balastiera si cariera, pamantul care trebuie sapat, etc. Solutiile tehnice, precum: adaptarea tehnologiilor de executie la conditiile de lucru pe timp friguros, prin folosirea unor adaosuri care sa coboare punctul de inghet al materialelor; prefabricarea elementelor si a detaliilor de constructii care solicita procese umede; incalzirea materialelor inainte de a fi puse in opera,etc. Asigurarea executarii lucrarilor pe timp friguros presupune adoptarea, in general, a unor masuri speciale, ca: - amenajarea generala a santierului - amenajarea constructiilor speciale pe santier - revizuirea retelelor de santier si revizuirea termica a conductelor de apa si termoficare, revizuirea canalizarilor, a retelelor, etc. - amenajarea spatiilor de depozitare prin izolarea termica a depozitelor ce pastreaza materiale sensibile la umiditate si temperature - amenajarea punctelor de intretinere a utilajelor si mijloacelor de transport pt asigurarea pornirii usoare a acestora, a curatirii lor la terminarea schimbului, a spalarii lor cu apa calda - amplasarea sursei si a retelei de incalzire tehnologica pt incalzirea spatiilor de lucru, atelierelor, statiilor de betoane, magaziilor de materiale, etc. - organizarea activitatii meteorologice pe santier, in vederea obtinerii si valorificarii datelor meteo - organizarea productiei si igienei muncii - organizarea pazei si stingerii incendiilor - aplicarea unor masuri speciale pt perioadele de dezghet - protejarea obiectelor la care s-au sistat lucrarile pe timp friguros - aprovizionarea materialelor pt organizarea lucrarilor pe timp friguros Toate aceste masuri privind asigurarea continuitatii lucrarilor de constructii montaj pe timp friguros influenteaza in mod favorabil costurile fixe pe unitatea de produs.

5.Planificarea si organizarea executiei lucrarilor


Principii de baza 1).Principiul continuitatii Executia proceselor de munca trebuie sa se desfasoare continuu in timp si spatiu,fara asteptari fara intreruperi.Continuitatea presupune asigurarea conditiilor tehnologice si organizatorice fara intreruperea lucrarilor pe perioada timpului de minca zilnic reglementat prin codul muncii.Punerea in aplicare a acestiu principiu duce la marirea productivitatii ,creste randamentul de utilizare a resurselor si a prod realizate,precum reducerea duratei si cheltuielilor . 2).Principiul uniformitatii. Consta in utilizarea cat mai constanta a fortei de productie,are rolul de a asigura premizele folosirii corespunzatoare a resurselor cu scopul cresterii eficientei economice. In sect. const de imbun func este greu de respectat acest principiu din cauza factorilor atmosferici ce influenteaza procesul de realizare a obiectelor de constructii . 3).Principiul ritmicitatii. Presupune desfasurarea in timp a fiecarui process de lucru din cadrul fiecarui sector care sa asigure predarea lucrarilor la intervale de timp egale si in cantitati de lucru constante.acest principiu presupune impartirea obiectelor de constructii in sectoare cu cantitati si volume de munca egale.

4).Principiul sincronizarii Presupune ocuparea tuturor sectoarelor de lucru care au un front de lucru liber, vu respectarea succesiunii tehnologice a proceselor de lucru .(lucrarile sa se desfasoare simultan pe mai multe scetoare ), punerea in aplicare a acestui principiu are ca scop reducerea duratei de executie a lucrarilor . Parametri folositi in planificarea si org executiei proceselor de productie 1). Parametrii organizatorici cantitativi Ajuta la det volumelor de lucrari si volumelor de munca fiind inf de tehnologia folosita. - volumul de lucrari pe obiect pentru procesul i (notat cu Qi) reprezinta cantitatea de lucrari pe obiectul de const pentru procesul i stabilita prin antemasuratoarea proiectului de executie ,pe art de deviz fiind exprimate in unitati de masura (mp, mc,) - volumul de lucrari pe sector pentru procesul i , reprezinta cantitatea de lucrari pentru procesul i executata pe un sector oarecare .Volumul pe sector pentru procesul icalc astfel: *In situatia in care ob.de const permmite o impartire in sectooare asemanatoare *In situatia in care obiectul de const nu permite impartirea in sectoare asemanatoatre - volumul de munca pe proiect pentru procesul i ,reprezinta cantitatea de manopera necesara pentru executarea volumului de lucrari pe obiect ,se exprima in om-ore sau om-zile. - volumul de munca pe sector pentru procesul i,reprezinta cantitatea de manopera ce se consuma pentru executarea volumului de lucrari.Formatia de munca reprezinta un parametru organizatoric auxiliar ,in fc der marimea ei formatia de munca poate fi:formatie minima de munca ,echipa de munca ,brigade complexa - numarul de muncitori din formatia de lucru ce executa procesul i 2)Parametrii de desfasurare (organizare )in spatiu Au rolul de a imparti teritoriul unui santier dupa criterii tehnologice ,organizatorice sau constructive in urmatoarele unitati spatiale - Zona de lucru a santierului (spatiul imprejmuit si semnalizat aflat la dispozitia santierului) - Frontul de lucru pentru procesul de productie (este spatiul din cadrul santierului pe care sunt create toarte conditiile tehnologice organizatorice constructive si de protectie a muncii pt desfasurarea normala a procesului. Aici mai int Frontul total de lucru si Frontul partial de lucru . - Sectorul de lucru (spatiul dinre-un obiect de const stabilitpe considerente constructive si organizatorice - Nivelul de lucru (partea din obiectul de constructii delimitate in inaltime,pt executia caruia nu este necesara schimbarea cond initiale de lucru,un nivel de lucru = un etaj) - Locul de lucru (spatiul limitat dintr-un sector in care isi desfassoara activitatea o formatie de lucru pentru a executa un proces ,locul de lucru cuprinde amplasarea muncitorilor in lungul frontului de lucru .) 3)Parametrii de org in timp Sunt det de tehnologi de executie si de gradul de inzestrare si servesc la stabilirea duratelor de executie a proceselor de lucru si a succesiunii acestora in timp - Ritmul de lucru (durata de executie a procesului pe un sector oarecare) - Pasul lantului (intervalul de timp intre inceperea a doua procese de lucru successive din pct de vedere tehnologic pe acelasi sector , este det de cond tehnice tehnologice si organizatorice de executie a proceselor de constructii care imprima inceperea unui process pe sector fata de procesuyl anterior)

Metode de planificare si organizare a proceselor simple


1).Metoda succesiva pentru executia proceselor simple

Consta in faptul ca executia procesului simplu se realizeaza prin trecerea formatie de lucru ,in mod succesiv si continuu,pe toate sectoarele Aceasta metoda se aplica pt procesele simple neritmice cat si pt cele simple ritmice Cazul A: Metoda succesiva pentru realizarea unui proces simplu neritmic Este procesul cu ritmuri diferite pe succesiunea sectoarelor ,ciclograma executiei unui astfel de proces este o reprezentare grafica acare are aspectul unei linii frante ,ce poarta denumirea de lant elementar neritmic . Cazul B: Metoda succesiva pt executia unui process simplu ritmic Este un proces cu ritmuri de lucru egale pe toate sectoarele .ciclograma pune in evidenta o linie continula ce se defineste ca lant elementar ritmic AVANTAJE: - asigura continuitatea productiei(formatia de lucru trece fara intreruperi de la un sector la altul) - uniformitatea productiei(mentinerea componentei formatiei de lucru ,care se deplaseaza de pe un sector pe altul cu o viteza constanta) - utilizarea unui nr redus de muncitori DEZAVANTAJE - durata de executie a procesului simplu este relative mare - cheltuielile indirecte sunt crescute - efectele marite privind imobilizarea fondurilor 2).Metoda in paralel Consta in faptul ca executia procesului simplu are loc concomitant pe toate sectoarele Metoda se recomansa in cazul in care se pune problema reducerii la minim a duratei de executie a procesului simplu. Cazul A:Metoda in parallel pt executia unui process simplu neritmic Reprezinta o durata de executie diferita de la un sector la altul,ciclograma acestui process neritmic se prezinta sub forma unui lant elementar divizat neritmic Cazul B: Metoda in paralael pt realizarea unui process simplu ritmic ,ciclograma acestiui process este un lant elementar divizat ritmic AVANTAJE - scurtarea duratei de executie a procesului simplu analizat - reducerea unor cheltuieli indirecte - micsorarea efectului imobilizarii fondurilor DEZAVANTAJE - necesita inca de la deschiderea fondurilor lucrarilor toate fondurile libere - aglomereaza santierul cu foirte de munca si utilaje - amplifica cheltuielile de org de santier - impiedica desfasurarea normala a fluxurilor de materiale si o forta de munca - cresterea cheltuielilor cu org de santier 3). Metoda de org in lant Specifica proceselor de productie complece si asigura o org in flux continuu si o buna folosire in timp a tuturor resureslor.pt proiectarea unui lant ritmic trebuie sa se respecte simultan urmatoarele principii - Continuitatea se poate asigura prin crearea in permanenta a fronturilor libere pentru formatii de munca ce termina un process simplu pe un sector - Uniformitatea presupune realizarea unui vol constant de lucrari in unitatea de timp - Sincronizarea presupune ocuparea imediata a tuturor fronturilor de lucru create Ciclograma organizarii in lant se traseaza respactand principiul sincronizarii doar pe un singur sector.Durata de executie se poate determina fie graphic fie analitic Acest mod de organizae creaza mari desincronizari ceea ce duce la prelungirea duratei de executie si scaderea eficientei metodei de organizare in lant.

Eficienta org in lant a proceselor complexe poate fi apreciata cu ajutorul indicelui de stabilitate a lantului ;randamentul lantului si a indecelui de uniformitate a folosirii resurselor Indicele de stabilitate: este cu atat mai mare cu cat perioada de stabilitate a lantului este mai mare(trebuie sa se urmeze obtinerea unui indice de stabilitate cat mai aproape de 1) Randamentul lantului :se det raportand numaul de obiecte stadii fizice sau cap de lucrari la durata de executie exprimata in zile Indicele de uniformitate: se calculeaza ca raport intre nivelul mediu zilnic al unei resurse si nivelul maxim al acesteia in una din zile acesta fiind intotdeauna subunitar si arata o imbunatatire a folosirii resurselor cand tinde catre 1.

6.Programarea lucrarilor de c_tii


1) Programare lucrarilor de c_tii prin metoda graficului grant este o metoda clasica se poate aplica cu success la lucr de constr montaj.Lungimea segmentului care reprz procesul simplu de lucru va fi data de durata programata pt executarea acestuia iar inceperea procesului simplu de lucru va fi stabilita in functie de succesiunea tehnologica proiectata,de restrictiile de durata si de nivelul resurselor disponibile.Elaborarea graficului calendaristic se face tinand seama de precizarile din fisele tehnologice Folosirea graficului GRANTT prezinta urm avantaje =este simplu si se elaboreaza usor; =poate fi interpretat si de catre personal fara pregatire speciala; =asigura cunoasterea termenelor minime de incepere si de terminare a lucrarilor; Principalele dezavantaje ale prpogramarii lucr cu ajutorul graficului GRANTT sunt: =se apica greu la lucrarile complexe,deoarece nu reda legaturile tehnologice si organizatorice dintre procesele simple de lucru; =este rigid si poate fi reactualizat in cazul nerespectarii duratei unei activitatii,necesitand refacerea sa complete; =nu evidentiaza toate posibilitatile de suprapunere in timp a unor procese simple de lucru nu permite cunoasterea posibilitatilor de decalare a inceperi unor procese de lucru ce nu influenteaza durata toatala de executie; 2)Metode moderne de programare Dezavantejele metodelor clasice de programare a lucrarilor corelate cu sporirea permanenta a complexitatii produselor de lucru din c_tii-montaj au stimulat dezvoltarea rapida a modelelor de cercetare operationala. Intre aceste metode s-a inscris din 1957 METODA DRUMULUI CRITIC elaborata si folosit in SUA pt imbunatatirea planurilor calendaristice ale lucrarilor de c_tii-montaj din industria chimica. Programarea unui proces complex de c_tii-montaj prin intermediului graficului retea presupune in prima etapa devizarea acestuia in procese de lucru simple ,denumite activitati si prezentarea lor sub forma de grafic retea in f_ctie de conditionarile tehnologice si organizatorice stabilite . Aceasta etapa denumita si etapa calitativa trebuie sa fie rezolvata de o echipa de spacialisti care sa aiba o bagata experienta in organizarea executiei lucrarilor si care proiecteaza topologia garficului retea. A doua etapa,denumita canitativa cuprinde determinarea duratelor activitatilor,a termenelor minime si maxime de incepere si terminare a acestora,rezervelor de timp totale si libere si a drumului critic.