Sunteți pe pagina 1din 7

Batir (-uri) = A de ns Tighel (-uri) = Cus tur

ilat. Fr. btir a ns la

vizibil , foarte m runt i regulat , f cut cu ma ina sau cu mna, n care fiecare mpuns tur ncepe de la locul ultimei mpuns turi precedente a Insaila = A coase n mod provizoriu cu mpuns turi dep rtate; a prinde cu un fir de a (alb ) locurile pe unde se va coase apoi definitiv

Feston (-e) = Broderie (n form

de mici semicercuri) cu care se tive te marginea unui obiect de pnz

Bi (-uri) = F ie de material textil t iat oblic, utilizat n croitorie a Surfila = A nt ri marginile unei es turi cu o cus tur rar , pentru
a mpiedica destr marea firelor/ A prinde printr-o cus tur u oar (al c rei fir ncalec marginea pentru a nu se destr ma) a Infira = A broda cu fir (fire toarse). A nf face ghem; a dep na ura pe un mosor sau a

Mosor (-oare) = Pies

cilindric de lemn, de metal sau de material plastic, cu capetele n form de discuri, pe care se nf oar a , fire de m tase, srm etc.; p. ext. piesa mpreuna cu firele nf urate pe ea

Bobina (-e) = Pies

cilindric pe care se poate nf ura un fir, un cablu etc.; ansamblu compus din piesa aceasta i firul, cablul etc nf urat pe ea. nf urare a unui fir ntr-o ma in sau ntr-un aparat electric. nf urare a unui fir de a , de sfoar etc. pe un be i or, un mosor etc. CLIN~Bucata triunghiulara sau trapezoidala de panza sau de stofa, folosita ca piesa componenta a unui obiect de imbracaminte sau ca adaos pentru a largi o imbracaminte. CLOS (FUSTA)~fusta foarte larga, in forma de clopot, realizata fara cusatura, prin decuparea suprafetei dintre doua cercuri concentrice, primul fiind egal cu lungimea taliei si distanta dintre ele fiind lungimea fustei. CHARLESTON~rochie tubulara cu franjuri in zona genunchilor, care se misca sacadat, odata cu aruncarea picioarelor in dreapta si-n stanga.

CAZACA~bluza pe gat, cu o fenta laterala, cu maneci largi, lunga pana la solduri si legata in talie cu un fel de brau, specifica portului popular rus, confectionata din materiale lucioase. BUTONI~bijuterie dintr-un metal (pretios), sidef sau alte materiale, in forma unui nasture cu care se incheie gulerele, mansetele, etc. AJUR ~broderie perforata, obtinuta prin scoaterea firelor de urzeala, sau unirea mai multor fire in vederea crearii unei terminatii ornamentale. Butoniere = trebuie sa fie mai mari cu 2mm decat diametrul nasturilor. Butonierele se cos cu masina. Modul de realizare al lor este descris in manualul masinii de cusut. Directia pufului ("Strich") = la materialele cu puf, cum ar fi catifeaua, catifeaua reiata sau tricotul, perii se aseaza intr-o anumita directie, pe care o recunoasteti trecand cu mana de-a lungul materialului. In directia pufului perii sunt culcati, invers sunt ridicati. Si materialele ca plusul sau velurul pot avea o directie a pufului. La materialele cu puf toate partile tiparului trebie sa fie croite in aceeasi directie. Directia pufului este data de planul de croire. Directia firului = este directia de tesere a materialelor. A increti = a aduna un material mai larg. Pentru aceasta se executa tigheluri cu pas foarte mare si se trag usor firele de dedesubt pana se obtine lungimea dorita. Creturile se repartizeaza uniform. A retine = este necesara pentru a da forma unei anumite parti de imbracaminte, ca de ex la cusatura umerilor. Cusatura se va tigheli intotdeauna dinspre partea ce se retine. A intinde = este necesara pentru a da forma unei anumite parti de imbracaminte. Bordura mai scurta se intinde pana se potriveste cu bordura mai lunga de care se prinde. Pentru a intinde materialul calcati-l sub aburi si trageti de margini pana cand obtineti lungimea

dorita. Dcaa o margine trebuie intinsa, acest lucru este marcat in tipar. A intoarce = operatia de imbinare a doua parti care dupa cusut se intorc pe fata. Prin aceasta, rezervele vor fi practic invelite de partile ce se imbina. Important la intoarcere este ca rezervele cusaturilor sa se taie la 3-4 mm latime. Colturile trebie taiate pana aproape de cusatura. La decolteurile in forma de V (ascutite) trebuie sa se execute o taietura mica in varful acestora , pana aproape de cusatura. La intoarcerea marginilor dre[pte, rezervele cusaturilor se separa initial prin calcare.

BUTONIERE BORDATE-butoniere facute cu masina liniara. butoniere dublate se realizeaza asemanator buzunarelor in taietura REJANSA-banda ce se pune la tivul pantalonilor barbatesti SOLDAR-o forma speciala din plastic sau lemn ce contine toate liniile necesare pentru alcatuirea unui tipar (rascroiala manecii, forma soldului, o linie dreapta etc.) CANAFAS DE LIPIT-tesatura pe care o lipim cu fierul de calcat PICHIR-o cusatura realizata cu mana in forma de Z cu scopul de a prinde materialul de o intaritura fara ca acest lucru sa se observe Canafas de lipit=se cheama insertie sau panza termocolanta Pichirul=cusatura manuala utilizata pt intarirea pieptilor sacourilor barbatesti(insa astazi aceasta cusatura se realizeaza la masina) Rihtuire=crestarea marginilor de material in vederea intoarcerii REFILET stiu ca e legat de buzunar dar nu mai stiu daca se refera la dublura (tighelita) de la exteriorul buzunarului sau partea (ca un adaus? parca asa am vazut ) care se coase de pantalon A AJUR =broderie perforata, obtinuta prin scoaterea firelor de urzeala, sau unirea mai multor fire in vederea crearii unei terminatii ornamentale.

B Batir (-uri) = A de ns ilat. Fr. btir a ns la Bi (-uri) = F ie de material textil t iat oblic, utilizat n croitorie Bobina (-e) = Pies cilindric pe care se poate nf ura un fir, un abluetc.; ansamblu compus din piesa aceasta i firul, cablul etc nf urat pe ea. nf urare a unui fir ntr-o ma in sau ntr-un aparat electric. nf urare a unui fir de a , de sfoar etc. pe un be i or, un mosor etc. Butoni = bijuterie dintr-un metal (pretios), sidef sau alte materiale, in forma unui nasture cu care se incheie gulerele, mansetele, etc. Butoniere = trebuie sa fie mai mari cu 2mm decat diametrul nasturilor. Butonierele se cos cu masina. Modul de realizare al lor este descris in manualul masinii de cusut. Butoniere bordate = butoniere facute cu masina liniara. Butoniere bordate = butoniere dublate se realizeaza asemanator buzunarelor in taietura C Canafas de lipit = se cheama insertie sau panza termocolanta Canafas de lipit = tesatura pe care o lipim cu fierul de calcat Cazaca = bluza pe gat, cu o fenta laterala, cu maneci largi, lunga pana la solduri si legata in talie cu un fel de brau, specifica portului popular rus, confectionata din materiale lucioase. Charleston = rochie tubulara cu franjuri in zona genunchilor, care se misca sacadat, odata cu aruncarea picioarelor in dreapta si-n stanga. Clin = Bucata triunghiulara sau trapezoidala de panza sau de stofa, folosita ca piesa componenta a unui obiect de imbracaminte sau ca adaos pentru a largi o imbracaminte. Clos (fusta) = fusta foarte larga, in forma de clopot, realizata fara cusatura, prin decuparea suprafetei dintre doua cercuri concentrice, primul fiind egal cu lungimea taliei si distanta dintre ele fiind lungimea fustei. D Directia firului = este directia de tesere a materialelor. Directia pufului ("Strich") = la materialele cu puf, cum ar fi catifeaua, catifeaua reiata sau tricotul, perii se aseaza intr-o anumita directie, pe care o recunoasteti trecand cu mana de-a lungul

materialului. In directia pufului perii sunt culcati, invers sunt ridicati. Si materialele ca plusul sau velurul pot avea o directie a pufului. La materialele cu puf toate partile tiparului trebie sa fie croite in aceeasi directie. Directia pufului este data de planul de croire. E F Feston (-oane) = Broderie (n form de mici semicercuri) cu care se tive te marginea unui obiect de pnz sau: FESTON (a), festonez, vb. I. Tranz. A tivi, a mpodobi cu feston. Din fr. festonner. (sinonime cu: SURFIL (a), surfilez, vb. I. Tranz. A nt ri marginile unei es turi cu o cus tur rar , pentru a mpiedica destr marea firelor. Din fr. surfiler.)

G H I Increti (a) = a aduna un material mai larg. Pentru aceasta se executa tigheluri cu pas foarte mare si se trag usor firele de dedesubt pana se obtine lungimea dorita. Creturile se repartizeaza uniform. Sau cum face Camy, incretim direct cu ata elastica! Infira (a) = A broda cu fir (fire toarse). A nf ura pe un mosor sau a face ghem; a dep na Insaila (a) = A coase n mod provizoriu cu mpuns turi dep rtate; a prinde cu un fir de a (alb ) locurile pe unde se va coase apoi definitiv Intinde (a) = este necesara pentru a da forma unei anumite parti de imbracaminte. Bordura mai scurta se intinde pana se potriveste cu bordura mai lunga de care se prinde. Pentru a intinde materialul calcati-l sub aburi si trageti de margini pana cand obtineti lungimea dorita. Dcaa o margine trebuie intinsa, acest lucru este marcat in tipar. Intoarce (a) = operatia de imbinare a doua parti care dupa cusut se

intorc pe fata. Prin aceasta, rezervele vor fi practic invelite de partile ce se imbina. Important la intoarcere este ca rezervele cusaturilor sa se taie la 3-4 mm latime. Colturile trebie taiate pana aproape de cusatura. La decolteurile in forma de V (ascutite) trebuie sa se execute o taietura mica in varful acestora , pana aproape de cusatura. La intoarcerea marginilor dre[pte, rezervele cusaturilor se separa initial prin calcare. J K L M Mosor (-oare) = Pies cilindric de lemn, de metal sau de material plastic, cu capetele n form de discuri, pe care se nf oar a , fire de m tase, srm etc.; p. ext. piesa mpreuna cu firele nf urate pe ea N O P Pichir = o cusatura realizata cu mana in forma de Z cu scopul de a prinde materialul de o intaritura fara ca acest lucru sa se observe. Pichir = cusatura manuala utilizata pt intarirea pieptilor sacourilor barbatesti(insa astaziaceasta cusatura se realizeaza la masina) R Refilet = e legat de buzunar dar nu mai stiu daca se refera la dublura (tighelita) de la exteriorul buzunarului sau partea (ca un adaus? parca asa am vazut ) care se coase de pantalon Rejansa = banda ce se pune la tivul pantalonilor barbatesti Retine (a) = este necesara pentru a da forma unei anumite parti de imbracaminte, ca de ex la cusatura umerilor. Cusatura se va tigheli intotdeauna dinspre partea ce se retine.

Rihtuire = crestarea marginilor de material in vederea intoarcerii S Soldar = o forma speciala din plastic sau lemn ce contine toate liniile necesare pentru alcatuirea unui tipar (rascroiala manecii, forma soldului, o linie dreapta etc.) Surfila (a) = A nt ri marginile unei es turi cu o cus tur rar , pentru a mpiedica destr marea firelor/ A prinde printr-o cus tur u oar (al c rei fir ncalec marginea pentru a nu se destr ma) sau: SURFIL (a), surfilez, vb. I. Tranz. A nt ri marginile unei es turi cu o cus tur rar , pentru a mpiedica destr marea firelor. Din fr. surfiler. (sinonime cu: FESTON (a), festonez, vb. I. Tranz. A tivi, a mpodobi cu feston. Din fr. festonner.) sau: Feston (-oane) = Broderie (n form de mici semicercuri) cu care se tive te marginea unui obiect de pnz T Tighel (-uri) = Cus tur vizibil , foarte m runt i regulat , f cut cu ma ina sau cu mna, n care fiecare mpuns tur ncepe de la locul ultimei mpuns turi precedente U V Z