T2

Turb cu actiune Turb cu actiune cu o sg treapt (turb Laval) e reprezentat schematic n fig1.

rotorului, cruia i imprim o miscare de rotatie prin transformarea energ sale cin n energ mec, datorit micsorrii vit de la

de reducere a vit ntre paletele mobile , astfel c

aceast energ cin rezidual s fie min e nec ca ponenta

w2 = w1 .
fct de curbur ungiul

c 2u
tg

(coma vit

lt =

c1t [ J / Kg ] 2
i0
e

n de se

Cderea term teoretic a turb, dc e entalpia aburului la intrarea n ajutajele statorului, iar

c1

la

c2 )
axial, si

s fie nul,

c2 .
Cunoscndu-se ,

c1

obt coef , iar n fct cu de vit

( 1 + 2 )

adic iesirea aburului s se fac n planul

2 = 90 o

i1

si vit tg de

w1
km ,
care,

c 2u = 0 .

miscare a paletelor:

rezult coef

u=
Fig.1 Schema turb cu actiune cu o sg treapt: 1conduct de abur; 2ventil de reglare; 3canal n treapta cu actiune a turb Laval ptr distributia aburului; 4ajutaj; 5palete mobile; 6discul rotorului; 7canal ptr colectarea aburului; 8racord de evac; 9 carcasa turbinei

dn
60

Cunoscnd din diagrama de vit unghiurile

entalpia la iesirea din acesta:

= m . k
Astfel, cu abso-lut

si

ht = lt = i0 i1 =
Randam turb, la periferia rotorului:

n care: d diam rotorului, considerat la jumt paletei; n nr de rotatii pe min, efectuate de palete. Din triunghiul de vit la intr aburului ntre palete (fig3), se det vit relativ

w2 c2

det se

si u cunoscut, vit obt, fie din triunghiul de vit la iesire (fig3), fie analitic:
2 2

se poate det forma pa-letei, dictat de faptul c teoretic

c1t 2

w2 = w1 ,

ceea

w1 .

Fig.2 Variatia pres si a vit aburului n fig2 e reprez, la scar mrit, sect AB desfsurat, a turb Laval, mpreun cu variatia vit si a pres aburului, care au loc datorit destinderii lui n ajutajul 4 si transformrii energ sale cin, n energ mec pe paletele active, mobile 5. La iesirea din turb, aburul e condus prin racordul de evac 8. Jetul de abur, de pres

Fig.3 Triunghiul de vit ptr turb cu actiune cu o sg treapt Ptr a nu se produce pierderi la intr aburului ntre palete, e nec ca jetul de abur s intre tg la supraf paletei, a..

Ptr simplificare grafic, cele 2 triunghiu-ri de vit se constr n aceeasi fig (fig4) si alctuiesc diagrama de vit, trasat ntr-un sist rectangular, avnd ca axe directia tg si cea axial, vf triunghiurilor fiind constr n originea sist de coordonate. Valo-rile unghiurilor se noteaz pe prelungirea vectorilor vit.

c 2 = w2 + u 2u w2 cos 2 . const ( 1 2 )

ce conduce la constanta sect canalului dintre palete, realizat prin: ltimea canalului b si ngrosarea profilului paletei n mijlocul ei (fig3), n asa fel nct partea convex a unei palete s fie concentric cu cea concav a paletei vecine. Deoarece aburul iese din ajutaje cu vit mari, e nec ca muchia de intr a paletelor s fie ascutit cu o gros de 0,2 0,3 mm. L.m. util efectuat de ctre o cantit unitar de abur, sau cderea term util

u =
=

2u ( c1u c 2u ) c1t
2

hu l u = = ht l t

Ptr a se obt randam la periferia rotorului n fct de param caracteristici, din triunghiurile de vit (fig4) se determin:

c1u = c1 cos 1 = = w1 cos 1 + u

-ptr

c 2u = c 2 cos 2 = = w2 cos 2 u;
-ptr

2 < 90 o :

c 2u =

2 > 90 o :

s a) 2

fie egal cu unghiul fcut de tg la supraf paletei n pct de intr, si planul rotii. Dup ce curge prin canalul dintre palete, n care sufer o abatere datorit profilului curbat al paletelor, aburul prseste canalul cu vit relativ

hu

= c 2 cos (180 o 2 ) = = w2 cos 2 + u

> 90

turb, e:

l u = hu = u ( c1u c 2u )

c1u c 2u = = w1 cos 1 + + w2 cos 2

Considernd

n care semnul plus sau minus se consider dup cum b)

2 < 90

w2 , tg

la

p0
pres vit

si vit

c 0 , se

destinde n ajutajele statorului pn la

ul-timul elem de supraf al paletei. Teoretic, aceast vit se con-sider egal cu

Fig.4 Diagramele de vit ptr turb cu actiune cu o sg treapt Valoarea vit

2 < 90 o , 2 > 90 o .

sau

c2

p1 , atingnd c1 ; cu aceast
paletele

w1 ,

dar

vit, sub un unghi

, atac 1

mobile (active) ale

datorit pierde-rilor prin frec, e mai mic dect aceasta, micsorare de care se tine seama prin coef

reprez o pierdere, prin micsorarea energ transformat n l.m., datorit energ cin

L.m. specific, teoretic, de destindere a aburului n ajutaje, n cazul inexistentei pierderilor, respectiv prin considerarea vit teoretice rel:

w2 = w1 , si 2 = 1 w1 cos 1 = = c1 cos 1 u

rel devine:

c1t ,

ptr

c1u c 2u =

c2 / 2 ,

c 2 = 0 , se det cu

= (1 + )( c1 cos 1 u )

cu

care aburul iese dintre palete. Ptr ca

Prin luarea n considerare a coef de reducere a vit n

28

aju-taj, vit real a aburului este: Se va obt:

c1 = c1t [ m / s ]

u . max =1 ;
u 1 = ; c1 2

u = 2 2 (1 + )
u u cos 1 c1 c1

palete, avnd n totdeauna o valoare subunitar. Dc avem n vedere si pierderile reziduale

=
unde:

ht2 ht

=
ht1

ht2 ht1 + ht2

-

c u= 1 2
la o astfel de turb teoretic, ntreaga cdere term se transform n l.m.

ap h

pct real de

iesire al ag term din treapt este pct D.

din care se obs dependenta randam la periferia rotorului de rap dintre vit periferic a rotorului si vit de intr a aburului n paletele active,

u u = f , c 1
celelalte mrimi considerndu-se const ptr un anumit tip de turb. Valoarea max a randam se obt din anularea derivatei acestuia:

Fig.1 Schema turb cu reactiune: 1ajutaj; 2 palete mobile; 3 pa-lete fixe; 4rotor; 5arbore Fig.5 Diagrama i-s a turb cu actiune n fig 5 avem:

cderea term teoretic dato-rat destinderii abu-rului n paletele fixe, care, conducnd la cresterea vit absolute cu care aburul loveste paletele mobile, produce forta prin actiune (efect de actiune); ht -cde2

io *
politrop; pierderi

- entalpia

de frnare;

A t B a h

h = 2 2 (1 + ) cos 1 palete; ap

du = u d c 1

destindere adiabat; AB - destindere n ajutaj;

p h

-pierde-ri n -

T3
Turb cu reactiune Turb cu reactiune, la care destinderea aburului din ajutaje e continuat si n palete, prezint caracteristici constr speciale, care o deosebesc de turb cu actiune. Aburul livrat de cldare, cu pres

4 2 (1 + )
din rap care care,

u =0 c1

alte pierderi. Destinderea n ajutaje are loc dup izentropa

valoarea ptr e max,

A t B

u / c1 ,

rezult:

u cos 1 = c1 2

cu care, se det expresia randam max la periferia rotorului:

care reprez cderea teo-retic a treptei sau cdere adiabat. n realitate transforma-rea are loc dup AB ntruct n aju-taje au loc pierderi n special prin frec

p 0 si vit absolut c 0 , ptrunznd n

turb cu reactiune, a crei schem e prezentat n fig1, se repartiz pe ntreaga circumferin-t a acesteia, admisia fiind total, ptr ca prin destinderea treptat n paletele fixe 3, prinse n carcas si n paletele mobile 2, fixate pe supraf rotorului 4 (construit dintr-un tambur), s prseasc turb, avnd pres p si vit absolut

a. h

u . max = 2
La o turb lipsit de frec, ptr care =1 si

1 2 (1 + ) cos 2 1

Datorit pierderilor n palete transformarea are loc dup izobara BC ntruct intervin pierderile

ap h

. Deoarece

Fig.2 Variatia pres si a vit aburului, n treapta turb cu reactiune Treapta de pres cu reactiune se compune dintr-un rnd de palete fixe, urmat de unul de palete mobile (fig2). n timp ce n paletele fixe pres scade, iar vit absolut creste datorit destinderii (fig2), n paletele mobile scade, att pres ct si vit absolut a aburului, producndu-se n schimb l.m. prin mrirea vit relative a aburului. Turb cu reactiune reprez deci o turb cu trepte de pres cu randam mbunttit si la care variatia pres paletelor de-a lungul turb e uniform, prin consumarea, n paletele mobile, a unei fractiuni din cderea total a treptei

rea termic teoretic datorat destinderii ntre paletele mobile, care, prin cresterea vit relative a aburului, conduce la producerea fortei prin reactiune ( efect de reactiune) n general, toate turb cu abur axiale se constr cu un anumit grad de reactiune, prin conventie considerndu-se turb cu trepte de actiune, acelea la care 0,15 si cu trepte de reactiune, cele la care > 0,15 . Ptr a se produce destinderea, sp dintre paletele mobile formeaz ajutaje convergente, realizate prin scderea unghiului spre iesire,

2 << 1 (fig4),

iar muchia de intr a paletei se face rotunjit, deorece destinderea aburului n ajutaje fiind redus, vit la intr ntre palete este si ea mic.

=1
unghi rezult:

si ptr un

1 = 0 ,

nu avem destindere n palete ar trb ca vit teoretic s rmn const

ht 2
term

( w2 = w1 ) ,

ht

. Fig.3 Producerea vrtejelor ntre paletele turb cu actiune

n realitate datorit pierderlor n palete - coef de reducere a vit n

w2 = w1 ;

c2 .

Gradul de reactiune se exprim prin rap:

29

h1t = l1t = i0 i1 =
2

c c2 = 1t 2

c1 c2 Expresia l.m. speci= fic util, resp a cderii 2 term utile stabilit

c 2 ht = lt = 1 2 w1 2

const si al unghiului 1 in-variabil, u

pierderi (depen-dent de rap ptr (adic numai

realitate des-tinderea are loc dup BC conducnd la pierderi n palete

p h

Fig.4 Schema de principiu si diagrama de vit ptr o treapt a turb cu reactiune Consecintele scderii pres n paletele mobile ale turb cu reactiune sunt: 1) nece-sitatea admisiei tota-le, datorit faptului c sub actiunea di-ferentei de pres, abu-rul curge prin toate sp disponibile; 2) pierderi mici n paletele mobile, deoarece sp dintre palete e ocupat n ntregime de abur, neproducndu-se zone de vrtejuri marginale, existente la turb cu actiune (fig3); 3) prezenta fortei axiale executat asupra rotorului n sensul scderii pres, adic n sensul curgerii aburului si care trb compensat. n paletele fixe ale unei trepte de turb cu reactiune, prezentat schematic, mpreun cu diagrama vit, n figu4, aburul ptrunde cu vit absolut

Cderea term teoretic, sau l.m. specific, teoretic, rezultat din destinderea aburului ntre paletele mobile, prin care vit lui relativ creste de

ptr treapta turb cu actiune, are valabilitate si ptr treapta cu reactiune: sau, tinnd seama de diagrama vit (fig4),

u / c1 ) e u / c1 = 0
u=0), resp si creste

l u = hu = u ( c1u + c 2u )
c1u + c 2u = w2u =

u = 0

pn la valoarea max cores-punztoare rap

fiind coef de redu-cere a vit datorit pierderilor prin frec) e

2 2

w1 w2 =w2 t
la

la (

u / c1 = cos 1

Iesirea ag term n treapt se face n realitate n pct D, aceasta ptr c ag resp sufer o nclzire izobar datorit altor pierderi printre care principal e pierderea rezidual

c1 cos 1 u + c1 cos 1
rezult:

l u = u ( 2c1 cos 1 u )
dl u =0, du
obt ptr

u . max =

( cos 1 ) ( cos 1 ) 2 +
2

ap h

ht 2 = lt 2 = i1 i2 = w w1 = 2t = 2 w2 w12 = 2
2

Valoarea max a l.m. specific util, det prin cond se

Deci randam la periferia rotorului are va-loarea max teoretic

c1 cos 1 = u u cos 1 adic c1

:

u = 1 ,ptr 1 = 0 i =1 , resp = 0 , caz n care

vit periferic u e valoric egal cu vit
2

Cderea term teoretic, sau l.m. specific teoretic, total, corespunztoare destinderii aburului n ntreaga treapt a turb:

lu . max = ( c1 cos 1 ) l u hu = = lt ht

absolut

c1 .

Randam la periferia rotorului, ptr turb cu reactiune:

ht = l t = ht1 + ht 2 =

u =

2 2 w 1 c1 u 2 2 c 2 2 + 22 = 1 2( c1 cos 1 u ) = w 2 2 c1 2 w1 Ptr cazul obisnuit = 0,25 , de

Fig.5 Diagrama i-s ptr turb cu reactiune Destinderea n ajutaje de la

p0

la

c2

de iesire din

pa-letele mobile ale treptei precedente ptr a le prsi cu vit absolut majorat

repartizare egal a cderii term totale a treptei pe paletele fixe si mobile,

Considernd un coef de pierderi

p1
A t B

se

face

ht1 = ht 2 =

= i0 i1 = i1 i 2
din triunghiurile de vit, devenite egale (fig4), rezult:

si tinnd seama, din diagrama de vit (fig4), de rel

= (1 / 2 1)
2 2

teoretic dup dreapta cu cderea de entalpie

ha

. n

c1 , dependent de
vit teoretic

w1 = c1 2c1u cos 1 + u 2
, rel devine:

c1t .

rea-litate destinderea e politrop dup oblica AB conducnd la pierderi n ajutaje

Cu aceste precizri, cderea term teoretic, resp l.m. specific, teoretic, de des-tindere a aburului n paletele fixe ale treptei, are expresia:

c1 = w2 ; 1 = 2 ; c 2 = w1 ; 2 = 1 ;

u =

a. h

= rezult:

u u 2 cos 1 c1 c1

n palete are loc o destindere de la

p1

la

p2 .
T4
Pierderi de energ term n turb cu abur n timp ce proc teoretic care are loc n

u u 2 cos 1 + B t C c1 c1
Ptr cazul coef de

Teoretic aceast destindere are loc dup izen-tropa cu c-derea de entalpie

h p . n

30

turb cu abur e o destindere adiabat reversibil, de la pres

p0 , pc ,

cu

care

aburul ajunge la turb, pn la pres de evac proc real, n care se tine seama de exis-tenta diferitelor pier-deri, poate fi consi-derat, datorit curg aburului prin turb, ca fiind reprez printr-o destindere adiabat ireversibil, cu crestere de entropie. Pierrderile turb cu abur, datorit crora l.m. real e mai mic dect cel teoretic, sunt clasif astfel: pierderi int: h pierderi n ventilele de reglare;

(fig1), care provoac pierderea de energ term cu care h se micsoreaz cderea term disponibil

Ht

. a)

totale; admisia partial a aburului n paletele mobile (fig 3) creaz, prin vrtejurile formate datorit faptului c nu tot sp dintre palete e ocupat de abur; schimbarea directiei jetului de abur la trecerea printre palete, datorit devierii acestuia cu unghiul (fig4), conduce la formarea unor cur de abur spre supraf convex a paletei.

= 180o ( 1 + 2 )

din diagramele i-s ale fig2) e mai mare dect cea din cazul teoretic. Deoarece pierderile din palete sunt cu att mai mari cu ct raza de curbur r a profilului paletei e mai mic, ptr diminuarea lor trb ca ntre elem constructive (fig4) ale paletei s existe rel:

ha -

pierderi n ajutajele statorului (ntre paletele directoare);

hp paletele

pierderi ntre mobile; pierderi prin

he h fv
frec

energ cin rezi-dual; - pierderi prin si ventilatie; - pierderi - pierderi prin

hmu
umid;

Fig.1 Reprezentarea n diagrama i-s a pierderii de energ term prin laminarea aburului n ventilele de reglare Pierderea de pres prin ventilele de reglare se exprim n fct de pres aburului si de ventil. Afectnd cderea term a ntregii turb, pierderile prin ventilele de reglare nu intervin n proc term a unei trepte considerate individual, ele neinfluientnd randam periferic sau int al unei trepte, ci numai bilantul energetic global al turb. Pierderile n ajutajele statorului,

t=

r sin 1 + sin 2
he .

b) Fig.2 Reprezentarea n diagrama i-s a pierderilor de enrg term ntr-o treapt de turb cu abur: a)cu actiune; b) cu reactiune Pierderea de l.m. specific si de enrg n ajutajele treptei unei turb cu actiune (fig2a) resp cu reactiune (fig2b):
2 2

Pierderi prin energ cin rezidual, Energ cin cu care aburul prseste o treapt a turb, datorit vit pe care o are, constituie ptr treapta resp pierderea rezidual:

Fig3Admisia partial a aburului n turbin

c he = 2 [ J / Kg ] 2
Fig4 Unghiul de abatere a jetului de abur ntre paletele mobile Totusi acesti factori sunt luati n considerare prin coef de reducere a vit , care indic scderea vit relative reale de iesire a aburului dintre paletele mobile, fat de vit teoretic. Pierderile de enrg term ntre paletele mobile: care contribuie de asemenea la cresterea entalpiei aburului, resp la micsorarea l.m. produs pe treapt (fig 4). La turb cu mai multe trepte, energ cin rezidual a unei trepte poate fi refolosit partial, sau total, n treptele urmt, ea fiind ns total pierdut n cazul rotilor de reglaj, a treptelor care lucreaz cu admisie partial, sau dup care exist un salt de diam, precum si la ultima treapt a turb. Deoarece vol specific mare al aburului necesit valori ridicate ale vit de trecere, pierderea ultimei trepte atinge valori mari, raportate la cderea term teoretic total a turb. Pierderi prin frec si ventilatii,

l a = ha = i1 i1 = c c1 = 1t = 2 2 c1t = 1 2 2 l a = ha = i i1 =

hj

ha

. Provocate att

( (

) )

prin scpri de abur int (ntre trepte); pierderi externe:

het

-pierderi

prin

scpri de abur n ext (prin etansrile terminale); deri

hm - piermec; hrc -

pier-deri prin radiatie si conductivitate. 1.Pierderi interne Pierderi n ventilele de reglare, . h Schimbarea de directie si variatia brusc de sect, pe care le sufer aburul la trecerea prin ventilele de reglare, nainte de intr n turb, reprez un proc de laminare, datorit cruia are loc cderea de pres

de miscrile turbionare ale particulelor de abur, ct si de frec particulelor de abur ntre ele si de pereti, pierderile de energ cin a aburului n ajutaje sunt traduse prin micsorarea vit absolute de iesire a aburului din ajutaje, det prin coef de reducere a vitezei . Datorit pierderii de enrg cin, transformat n energ term a aburului, entalpia acestuia la iesire din

c = 1t 1 2 (1 ) 2
Pierderi ntre paletele mobile,

hp .

ajutaj retic

i1 ,

e mai

mare dect cea teo-

i1

(fig2).

p = p 0 p 0

Principalii factori care provoac pierderi ntre paletele mobile sunt: la intr ntre palete, ciocnirea cu muchia paletei provoac micsorarea vit aburului, att prin aparitia unei zone de curgere laminar, ct si datorit ramificrii jetului pe cele dou fete ale paletei; frec jetului de abur de supraf paletelor, consumnd o parte de energ, conduce la pierderi care reprez 2 % din pierderile

hp = =

w2 t w2 = 2
2

w2 t (1 2 ) = 2 2 w2 t [ J / Kg ] = 2
Ca si la ajutaje, pierderile de energ cin dintre paletele mobile, transformndu-se n energ term acumulat n abur, entalpia real a acestuia la iesire din paletele mobile (punctul

h fv

Prin miscarea rotorului n mediul de abur, frec care apar dau nastere la cur secundari, conducnd la pierderi de

31

l.m. necesar nvingerii frecrii. n cazul admisiei partiale (fig3), paletele mobile ajungnd n dreptul zonelor lipsite de ajutaje, aspir abur din aceste zone, trecndu-l dintr-o parte a coroanei de palete n cealalt parte a ei, pe seama unui consum inutil de l.m., corespunztor pierderilor prin ventilatie. Put nec ptr nvingerea pierderilor prin frec si ventilatii,

ciocnit de ctre picturi, e erodat, prin aceast ciocnire producndu-se si o component de frnare a paletelor.

hj =
unde:

Dsc ( i1 i2 ) D
-

Dsc [ Kg / s ]

debitul de abur scpat prin interstitii; D Kg / s debitul total de abur;

i1 , i 2 [ J / Kg ]

cele dintre paletele fixe si rotor. Ptr diminuarea acestor pierderi se utiliz 3 sist de etansare: labirinti, inele de grafit si etansare hidraulic. 2.Pierderi externe Pierderi datorit scprilor de abur prin etansrile terminale,

Pierderi mec,

hm

Pfv

- entalpia aburului scpat, nainte si dup interstitiu. Debitul de abur scpat prin interstitii se obt prin aplicarea entalpiei continuittii, jetului de abur:

het

care, obisnuit se det m-preun, se obt cu rel:

Dsc = A j
unde:

c [ Kg / s ] v
supraf

[1,07 d
u
3

P fv = P f + Pv =
2

Aj -

Datorit diferentei de pres dintre sp dintre int carcasei turb si cel din ext ei, ntre carcas si arbore, la capetele de iesire ale acestuia din turb, apar scpri de abur. Att aburul scpat spre ext, ct si pierderile de energ term

. O parte din put obt la arborele turb se con-sum prin frec n lagre, sau prin antrenarea mecanismelor aux (pompade ulei, regulator etc.), conducnd la pierderile mec de energ term, a cror valoare, exprimat n procente din put turb si det exp, este cuprins ntre 10 si 12% la turb de 100..200 Kw, la cele de peste 20 Mw fiind sub 1,8 %. Pierderi prin radiatie si conductivitate,

hrc

Datorate

+ 0,61d l 1, 5 K (1 )

unde: - un coef dependent de starea aburului, care ptr aburul mult supranclzit are valoarea unitar; d diam me-diu al rotorului; l lung medie a paletei; u vit periferic a rotorului; vvol spe-cific al aburului; K nr de rnduri de palete al rotii; - gradul de admisie a aburului n ajutaje. Pierderi prin umid,

v 10

Fig.5 Actiunea umid aburului asupra paletelor mobile ale turbi: a) u actiune; b) cu reactiune Pierderea prin umid se det n fct de cderea term a turb h, n care se iau n considerare toate pierderile, mai putin cele prin umid, si de media titlurilor aburului, nainte si dup treapta turb: Pierderi prin scpri de abur int,

in-terstitiului; c vit aburului n interstitiu; v vol specific al aburului din interstitiu. La turb cu actiune, aceste pierderi, care apar ntre cele 2 fete ale diafragmei aflate la pres diferite, se da-toresc scprilor de abur prin jocul dintre diafragm si arbore (fig6) si se det indi-vidual ptr fiecare treapt.

het

corespunztoar

hum = h(1 x )[ J / Kg ] Fig.

hj
. Datorit dife-

hum

. n zona din

6 Pierderi prin scpri, la turb cu abur cu actiune

turb care lucreaz cu abur umed, picturile de ap continute de abur, nefiind supuse destinderii, nu particip la realiz de l.m. Picturile de ap antrenate de abur, avnd din cauza densittii mai mari, vit

e, se calc similar celor int si se diminueaz prin realizarea unor etansri adecvate. La captul de evac al turb cu condensatie, prezenta vidului n turb, conduce la tendinta de ptrundere a aerului ext n turb, foarte duntoare prin nruttirea vidului din condensator, deci scderea randam ntregii inst. Din aceast cauz, n mijlocul etansrii de joas pres (fig8) se introd o saltea de abur sub presi 1,3 2 bar, prin preluarea unei prti din aburul scpat n etansarea de nalt presiune.

fluxu-lui term propagat spre ext prin radiatie si conductivitate, aceste pierderi pot fi neglijate, valoarea lor fiind mult diminuat prin izolarea corespunztoare a carcasei turbinei.

c1a

(fig5),

nclinarea vit lor relative e diferit de n-clinarea vit aburului unghiul ), muchia de atac a paletelor fiind

w1

(cu

rentelor de pres existente ntre diferite sp ale turb, ntre acestea se produc curgeri de abur nedirijate, aburul astfel scpat amestecndu-se cu aburul destins n ajutaje sau palete directoare, i mreste entalpia provocnd pierderile de energ term prin scpri, avnd valoarea ptr 1 kilogram abur:

Fig. 7 Pierderi prin scpri, ntr-o treapt a turb cu abur cu reactiune:1palet fix; 2palet mpbil n cazul turb cu reactiune, pierderile prin scpri sunt provocate de aburul care trece, att prin interstitiile dintre paletele mobile si stator (fig7), ct si prin

Fig.8 Legtura dintre etansrile terminale ale turb cu abur, cu condensaie: 1, 2 etansare terminal de nalt, respectiv joas pres; 3 conduct de legtur ntre etansrile terminale

32

nchis compus

din

fiind l.m.

l1 , l 2 ,..., l i .
n primul caz, considernd vit absolut de iesire a aburului dintre paletele mobi-

T5
Turb cu trepte de pres n scopul majorrii randam, care, att la turb Laval ct si la roata Curtis, are valori sczute din cauza pierderilor importan-te n ajutaje si palete (datorate vit f. mari pe care o obt aburul prin destinderea lui total ntr-un sg rnd de ajutaje), n turb cu actiune cu trepte de pres destinderea aburului se realiz fractionat, prin mprtirea cderii de pres ntr-un nr de trepte. Prin repartitia cderii term totale pe treptele turb, se realiz vit periferice corespunztoare si pierderile prin frec fiind mai mici, se obt randam mbunttite. O treapt de pres e constituit dintr-un rnd de ajutaje, urmat de unul de palete mobile.

Fig.2 Destinderea aburului n turb cu i trepte de pres Turbina cu actiune cu trepte de pres (fig 1) e format dintr-o alternant de ajutaje 1, practicate din diafragmele 5, fixate n carcasa 6, si de paletele mobile 2, sustinute de mai multe discuri 3, fixate pe arborele turb 4. Turb fiind axial, aburul circul n lungul turb, paralel cu axul ei, destinzndu-se din treapt n treapt. Pres aburului scade n ajutaje si rmne const n palete, iar vit absolut creste n ajutaje, prin destinderea aburului si scade n palete, producndu-se l.m. Din reprezentarea variatiei pres si vit (fig1) se constat c turb cu actiune cu trepte de pres reprrez combinarea mai multor turb cu actiune cu o sg treapt, trensformrile de energ avnd loc similar, dar repetat la fiecare treapt. Destinderea aburului avnd loc de-a lungul ntregii turb, datorit cresterii vol su specific, dimens pa-letelor se mresc la fiecare treapt. n diagrama dinamic din fig2 e reprezentat destinderea aburului de la pres

c 2 = 0 , vit absolut c1 de intr a

le

aburului ntre paletele mobile, produs pe seama l.m. de destindere, are expresia: Dc ntre valorile l.m., produse prin destin-derea aburului n cele i trepte ale turb cu actiune cu trepte de pres, exist rel:

c1 = 2l [ m / s ]

l1 = l 2 = l3 = = l i =
valoarea vit absolute de intrare n fiecare treapt este:

ci = 2li =

c 2l = 1 i i

Ultima rel arat c vit absolute ale aburului la intr ntre paletele mobile ale turb cu actiune cu trepte de pres sunt mai mici cu i dect vit

c1
corespunztoare turb cu actiune cu o sg treapt, functionnd ntre aceleasi pres extreme. Concomitent cu micsorarea vit absolute, se micsoreaz att vit periferice u ct si pierderile n palete, o dat cu care, randam turb cu mai multe trepte creste; nr treptelor este ns limitat de majorarea pierderilor prin frecare. Turbina cu actiune cu treptele de pres formate din trepte de vit, are pe fiecare disc al rotorului, resp n fiecare treapt de pres, mai multe coroane de palete mobile, ntre care se gs paletele fixe, directoare.

Avnd putine trepte de pres, max 4, datorit faptului c n treptele de vit se realiz o cdere adiabatic mare, acest tip de turb e ieftin, dar prezentnd randam slab se utiliz numai la serviciile auxiliare. Turbina cu trepte de pres cu roat de reglaj, prezint n fata discului primei trepte de pres o dis mai mare 515 cm, naintea creia se gs o roat cu trepte de vit, obisnuit dou. Deoarece n treptele de vit are loc o cdere mare de pres, acest tip de turb se utiliz n cazul aburului de param f. l nalti, dnd posibilitatea reducei rii nr treptelor de pres, n care aburul ptrunde cu param mai sczuti. Prima roat a turb s.n. roat de reglaj, deoarece face posibil reglajul prin admisie, prin repartizarea uniform a aburului pe toat periferia, n sp lsat n acest scop; n treptele de pres urmtoare putndu-se lucra cu un alt grad de admisie dect cel al rotii. Astfel, n timp ce prima treapt lucreaz cu un grad de admisie variabil, urmtoarele, la care debitul se modific prin schimbarea nr de ajutaje active, adic a gradului de admisie, lucreaz cu admisie const.

T6
Turb cu trepte de vitez (Curtis) Conceput n scopul diminurii pierderilor prin energ cin rezi-dual, adic a redu-cerii vit

c2

de iesire a aburului din pale-tele mobile, turb cu actiune cu trepte de vit d posibilitatea mbunttirii randam tub cu actiune cu o sg treapt, prin refolosirea energ cin a aburului ntr-unul sau mai multe rnduri de palete. n turb cu actiune cu trepte de vit (roata Curtis), aburul se destinde total n ajutajele directoare, n care are loc transformarea energ sale term n energ cin, dup care, n mai multe coloane de palete solidarizate n acelasi motor, energ cin a aburului e transformat n l.m.

p0

la

pc ,

att

Fig.1 Schema turb cu actiune cu 3 trepte de pres: 1ajutaj; 2palet mobil; 3disc; 4 arbore; 5diafragm; 6carcas

n ajutajele fixe ale unei turb cu actiune cu o sg treapt, caz n care aria nchis a diagra-mei reprez l.m. de destindere l, ct si destinderea realizat fractionat, n i trepte ale unei turb cu acti-une cu trepte de pres, supraf

Fig.1 Schema turb cu actiune cu 3 trepte de vit: 1ajutaj convergent-divergent; 2,4,6

33

primul, al doilea si al treilea rnd de palete mobile; 3,5palete directoare; 7 stator; 8 rotor Fig1 reprez schema unei turb cu actiune cu 3 trepte de vit Admisia aburului n turb, cu pres vit

cu actiune cu o sg treapt, la care se consider aceeasi vit

c1 , vit absolut de
iesire fiind Fig.2 Diagrama vit ptr turb cu actiune cu trei trepte de vitez a

u =

2u ( c1u + c 2u ) c 21t

c2 ,

aburului se

p0

si

c0 ,

e partial,

ajutajele convergentdivergente 1 fiind grupate numai ntr-o zon a periferiei; din acestea, aburul destins pn la pres

constat c n timp ce la turb cu 2 trepte de vit, vit periferic e u, la cea cu o sg treapt aceasta prezint valoarea

u1 = 2u . Cu alte

p1

si vit

c1 ,

intr n primul rnd de palete mobile 2, din care, suferind o abatere de directie, iese cu aceeasi pres

p1 c2 .

si vit sczut

n continuare, n paletele directoare, sau redresoare 3, fixate pe stator, jetul de abur si mentine pres const fiind dirijat n directia necesar intrrii n urmtorul sir de palete mobile 4. Paletele directoare sunt practicate numai pe o parte din circumferint, n dreptul ajutajelor, n restul periferiei peretii se execut plini, mascnd paletele mobile ptr a evita efectul de ventilatie. Desi n paletele directoare nu se produce l.m., datorit frec vit aburului scade pn la valoarea

Fig.3 Diagrama vit ptr cazul teoretic al turb cu actiune cu 2 trepte de vit, comparativ cu cea a turb cu o singur treapt n fig1 e reprez variatia pres si a vit absolute ale aburului de-a lungul turbinei. Din fig2, n care sunt prezentate triunghiurile de vit ptr cele 3 trepte ale turb cu actiune, se obs c pe msura majorrii nr de trepte, cresc si pierderile prin frec, fapt evidentiat prin modificarea tot mai accentuat a unghiului

cuvinte, valoarea vit periferice n cazul teoretic al turb cu actiune cu 2 trepte de vit, se reduce la jumt fat de cea a turb cu actiune cu o sg treapt lucrnd ntre aceleasi vit absolute limit. Teoretic deci, vit teo-retic a unei turb cu actiune cu i trepte de vit, are valoarea, fat de cea cu o sg treap-t:

Deoarece l.m. n paletele rotii Curtis se produce prin scderea energ cin obtinute de abur n ajutaje, ptr realizarea unui randam ct mai bun trb ca o ct mai mare parte din energ cin a aburului s se transforme n l.m., adic pierderile prin frec n palete s fie min si vit de iesire a aburului din ultimul rnd de palete s fie ct mai mic. Ptr cazul functionrii optime:

2iu = c1 cos 1 u cos 1 = c1 2i

T7
Carcasa Rolul carcasei e de a separa int turb de aerul atm, de a fixa poz relativ a pieselor statorului si de a transmite la blocul de postament forta si vi-bratiile provocate de trecerea aburului prin turb. Schema carca-sei unei turb e pre-zentat n fig1. Se remarc urmt elem compon: cilindrul 2, n care se monteaz diafragmele si paletele fixe, zona de admisie a aburului 1, alctuit din cutia de abur si sectoarele de admisie, zona de evac (sau difuzorul de evac) 3, constituit din canalul colector si racordul de evac a aburului n condensator, canalele colectoare ptr prize 4, n care e colectat aburul de la prizele fixe sau de la cele reglabile, piesele de legtur 5 cu elem din afara carcasei, precum si lagrul din fata turb, postamen-tul etc.

u = u1 / i ,

nr de

Din ultima rel rezult c ptr obt unui randam max la turb cu actiune cu trepte de vit, unghiul

2 .

c1 = c 2

cu

Coroanele de palete mobile fiind fixate pe discul comun al ro-torului, vit periferic u are aceesi valoare n fiecare treapt. Tinnd seama de acest lucru si considernd cazul teoretic al inexistentei pierderilor prin frec, adic

care intr n paletele mobile 4, n care, prin producere de l.m. si micsoreaz din nou energ cin, iesind cu vit

1 = 2 ,

c . 2

Proc se repet de-a lungul paletelor directoare 5 si a celor mobile 6, ptr ca la prsirea turb aburul s aib o vit

c2

re-dus, resp o energ cin redus.

compunerea vectorial a vit se face, n aceeasi diagram de vit (fig3) prin rabaterea n jurul axei tg verticale, a triunghiurilor de iesire peste cele de intr a aburului ntre paletele mobile. Din aceast diagram a cazului teoretic al turb cu actiune cu 2 trepte de vit, peste care se suprapune cea a turb

trepte fiind ns limitat la 3 si n cazuri exceptionale 4, datorit pierderilor prin frec devenite importante. L.m. util, specific, e rezultatul actiunii fortei tg totale, produs n coroanele de palete datorit variatiei jetului de abur. Unghiurile crescnd de la prima, spre ultima treapt (fig2), paletele au o curbur din ce n ce mai redus (fig1), odat cu care, forta de impuls creste. Deoarece paletele sunt fixate pe acelasi rotor, forta total reprez suma fortelor dezvoltate n fiecare treapt, cores-punztor creia se produce l.m. util:

trb s aib o

valoare ct mai mic, iar rap Prin cresterea nr de trepte, vit u se micso-reaz, conducnd la cresterea vit

u / c1 = cos 1 / ( 2i )

w1

si

la scderea unghiului

, ceea ce are ca 1

rezultat sporirea frec n primul rnd de palete mobile. Din aceast cauz randam max al turb cu actiune cu trepte de vit scade cu cresterea nr de trepte.

lu = u ( w1u + w2u ) + + u ( w1u + w u ) + 2 + u ( w1u + wu ) 2

Randam la periferia rotorului, ptr turb cu actiune cu i trepte de vit, are valoarea:

34

Fig.1 Carcasa: 1zona de admisie a aburului; 2cilindru; 3 zona de evac; 4canale colectoare ptr priz; 5piese de legtur Turb navale moderne, ca si cele stationare sunt n general constr cu carcase duble, adic cu o parte ext si o parte int. Carcasa se execut n fct de temp aburului prin turnare din font de calit supe sau din ot carbon (pn la 250oC), ot slab aliat cu molibden (ptr temp cuprinse ntre 250oC si 400oC), ot aliat cu crom si molibden (420 550 o C) si ot aliate cu crom, molibden si vanadiu ptr temp mai mari. n scopul micsorrii pierderilor de cld, supraf ext ale carcasei se izoleaz term cu saltele de pnz de azbest umplute cu vat de sticl, sau vat mineral. Peste izolatie, ptr a mpiedica deteriorarea acesteia, ptr a reduce radiatia term si ptr a da o form estetic turb, se monteaz o mbrcminte (manta din ot sau de Al). Lagrele Lagrele turb sunt elem care au rolul de a sustine rotorul, si lsndu-i posibilitatea de a se nvrti, nu permit deplasri ce ar putea duce la atingeri ntre rotor si prtile fixe ale turbinei. Ptr ca frec n lagre s fie ct mai mic si ptr ca fusul arborelui si lagrele s se uzeze ct mai putin, e nec ca n timpul funct s se asig ungerea cu ulei a lagrelor.

n fig2 e prezentat o sect schematic printr-un lagr radial. Diam int al lagrului e ceva mai mare dect diam axului, astfel c axul se misc n lagr cu un oarecare joc. Cnd axul nu se nvrteste, el coboar din cauza greut n pct cel mai de jos si se sprijin direct pe supraf la-grului (fig2a). n mom punerii n funct a turb, axul se nvrteste si uleiul care intr prin dreapta e tras n partea de jos, astfel pres lui creste (fig2b). n fig2c e reprez repartitia valorii pres uleiului pe supraf lagrului prin segmente de dreapt radiale. Se obs c pres atinge valoarea cea mai mare n pct cel mai de jos. Din cauza pres uleiului axul e mpins spre stnga, uleiul sub pres in-trnd ca o pan ntre ax si lagr. La o anumit turatie, pana de ulei astfel format depseste n gros nltimea asperittilor, frec devenind lich. Cu ct turatia creste, cu att stratul de ulei e mai gros si axul e ridicat mai sus, ajungnd la lim (turatie infinit) concentric cu lagrul.

a)

b)

Fig2 ungerii

c) Principiul

Formarea penei de ulei necesit n primul rnd existenta unui joc n lagr (cam 2,5% din diam arborelui) si n al 2 lea rnd asig unei vscoz corespunztoare a uleiului. La temp de 80oC vscoz uleiului scade repede, uleiul nu va mai fi antrenat si lagrul se topeste. De aceea, nu e permis depsirea temp de 70oC. De asemenea, nici temp prea sczut nu e admis, ntruct uleiul devine prea vscos si nu se mai repartizeaz uniform. E indicat ca temp uleiului la intr n algr s fie 3545oC. De remar-cat c necesitatea funct de durat, la turatii f. mari ca si jocurile reduse dintre rotor si stator, impun folosirea unei pompe care s refuleze mareu ulei rece n lagr. O astfel de ungere s.n. ungere sub pres. Lagrele unei turb sunt de 3 feluri: radiale, axiale si radial axiale. Lagrele radiale sustin rotorul prelund greut acestuia si mpiedicnd n acelasi timp deplasarea radial a lui. Turb sunt prevzute cu cel putin 2 lagre radiale. La turb cu mai multi arbori, ptr fiecare arbore exist cte 2 lagre radiale. Partea principal a lagrului radial cu cuzinetul (fig3), e mprtit printr-un pl oriz n 2 jumt: cuzinetul sup 1 si cuzinetul inf 2, aceasta deoarece pana de ulei se realiz doar n partea inf si de asemenea ptr usurinta montajului. Cuzinetii se execut prin turnare din font sau ot si au supraf int acoperit cu un aliaj antifrictiune 3 (numit compozitie ptr lagre, babbit sau

metal alb), constituit dintr-o mas de baz moale, care preia forma fusului si cristale dure nglobate n masa de baz.

sensuri. Segmentii dinspre cp turb care lucreaz n mod normal s.n. segmenti activi, spre deosebire de cei aflati n partea opus a discului care s.n. segmenti inactivi. Segmentii au fata dinspre discul rotitor acoperit cu compozitie ptr lagre 4, fiind asezati cu spatele pe un suport fix plan 3.

Fig.3 Lagr radial: 1 cuzinet sup; 2cuzinet inf; 3aliaj anti-frictiune; 4 saboti (piese intermediare de fixare); 5orificiu de intr a uleiului; 6 canal; 7-sant de comunicare; 8pahar cu pereti de sticl; 9 jgheab de scurgere; 10 inele deflectoare de alam; 11 locas ptr termometru Cuzinetul se sprijin pe suportii 4, denumiti saboti care reprez piese intermediare de fixare. Intrarea uleiului de ungere are loc prin orificiul 5, ajungnd la ambele capete ale diam oriz prin canalul 6. Santul 7 comunic cu paharul cu pereti de sticl 8. Dc uleiul se vede n pahar, nseamn c pres din lagr e suficient. Dup utiliz, uleiul se scurge n jgheabul 9, nchis prin inelele de alam 10. Ptr controlul temp, lagrul e prevz cu un locas special 11, n care se introd un termometru. Lagrul axial e destinat s preia eforturile axiale ale rotorului. n principiu un lagr axial (fig4) const dintr-un disc pl 2 asezat pe arborele rotorului 1 ntre dou coroane 3 cu segmenti (pastile) ptr preluarea eforturilor axiale n ambele

Fig4 Lagr axial: 1 arborele rotorului; 2 disc plan; 3coroane cu segmenti (pastile) n timpul funct turb uleiul e dus n sp n care se gs segmentii si axul. Segmentii avnd spatele (fata opus) cilindric sau cu prag oscileaz asezndu-se putin nclinat fat de suportul fix 3, a.. se formeaz ntre discul 2 si supraf segmentului un joc n form de pan n care ptrunde uleiul de ung. Controlul funct lagrului axial se face prin 2 termometre plasate n zona de iesirea uleiului, de-o parte si de alta a discului. n practica expl turb cu abur prevzute cu lagr axial, precum si cel descris mai sus, au avut loc o serie de cazuri de rupere a arborelui n zona discului 2, din cauza distributiei inegale a pres dintre prtile active. n afara tipurilor de lagre descrise mai sus, turboagregatele navale sunt prevz n plus cu lagre ptr preluarea eforturilor axiale ce apar n timpul funct turb n linia de arbori si n elice. n practic acestea s.m.n. si lagre de mpingere.

35

Fig5 Lagr de mpingere: 1inel de mpingere; 2perne de mpingere; 3cp lagrului Lagrul de mpingere se monteaz pe lina de arbori, de obicei dup reductor, el prelund mpingerea axial a elicei. Asa cum se poate obs n fig5 acest tip de lagr are un sg inel de mpingere 1, forjat dintr-o bucat cu arborele sau fixat pe acesta. Pe inel sunt asezate 612 dispo-zitive de mpingere (perne) 2, care se sprijin printr-o articulatie de cp lag-rului 3. La rotirea arborelui, uleiul e an-trenat n sp dintre inel si perne formnd o pelicul de ulei. nclinarea pernelor se produce automat, datorit antrenrii uleiului. Pernele de mpingere se execut din bronz fosforos. Prelucrarea pernelor trb s se execute cu mare atentie, a.. gros lor s nu difere cu mai mult de 0,02 mm Lagrul radialaxial reprez n principiu o combinare a celor 2 tipuri de lag-re mentionate, utili-zat fiind la o serie de constr moderne de turb. Se reuseste astfel evitarea unor avarii precum si cea amintit anterior. La aceste lagre portiunea de reazem a cuzinetului are o form sferic, fapt care asig autocentrarea sa, fct de pozitia arborelui turb. Prin autocentrarea cuzinetului se realiz o dis-

tributie uniform a fortelor axiale dintre segmenti micsorndu-se astfel posibilitatea aparitiei unui cuplu de forte. Ajutaje Constr ajutajului variaz n fct de pres si temp fl cu care funct, de dimens sect de curgere ale ajutajului, de locul pe care l ocup n ansamblul turb si de experienta uzinei care l-a executat. Ajutajele treptelor de reglare ale turb cu abur se grupeaz n mai multe sectoare, cte unul de fiecare ventil de reglare, fiecare sector avnd un nr oarecare de canale de curgere de form convergent, sau convergentdivergent. n fig6 se reprez un sector de ajutaje convergent-divergente, executat prin turnare din font, ptr o turb AEG de put mic. Mai multe ajutaje (n fig 2) formeaz o sg pies, prins de carcas cu ajut unor suruburi.

ajutajelor turnate se ajusteaz prin satruire. Din cauza dezavantajelor amintite, ajutajele turnate si sectoarele de ajutaje turnate nu se mai folos dect foarte rar si numai la put f. mici. Mat acestor ajutaje, fonta, limiteaz domeniul lor de utiliz la temp de cel mult 375 oC. Turnarea de precizie, utiliznd modele usor fuzibile, asig precizia necesar si supraf suficient de netede, nlturnd astfel dezavantajele ajutajelor turnate prin metodele obisnuite. De aceea, n ultima vreme, turnarea de precizie se folos n fabricatia turb cu abur si a celor cu gaze ptr executia ajutajelor si n cazul put mari. Ajutajele de nltime mic, n trecut s-au executat prin prelucrarea prin aschiere a tuturor supraf. Aceste ajutaje se pot executa cu precizia dorit, ofer supraf netede, deci pierderi mici prin frec fl de peretii canalului si totodat, dau posibilitatea de a se reduce dimens axiale ale diafragmelor, ceea ce are ca urmare reducerea lung turb si micsorarea diam arborelui si a pierderilor prin neetanseitti.

ajutaje prin alezare, ceea ce permite o executie usoar, asig prercizia dimens si calit supraf canalelor. Dezavantajul solutiei const n umplerea incomplet a canalelor interpaletare ale rotorului, ceea ce provoac pierderi suplimentare. De aceea aceste sectoare de ajutaje se folos numai la put mici. Sectorul de ajutaje din fig7 are 2 canale realiz ntr-o sg pies, care se fixeaz de carcasa turb prin suruburi. Etansarea dintre sectorul de ajutaje si carcas se realiz cu ajut unei garnituri de clingherit armat. Garniturile din Cu rosu, utilizate de unele uzine, pot fi folosite pn la temp de cel mult 350 oC.

rarea acestor pierderi, o dat cu mrirea pres aburului proaspt, s-a trecut la executia ajutajelor si sectoarelor de ajutaje n constr sudat.

Fig8 Coroan cu ajutaje frezate ntrun sector n fig8 e reprez o constr de coroan cu ajutaje. Canalele de curgere a aburului sunt frezate la acest tip n segmentul de ot 1, care e acoperit cu inelul 2, presat asupra segmentului 1 prin intermediul sectoarelor 3 cu ajut suruburilor 4, care trec prin carcasa turbinei. Ajutajele frezate individual sau n grup, asamblate cu nituri sau suruburi, nu pot fi etansate perfect pe supraf de mbinare. Pierderile de abur provocate de aceste neetanseitti sunt cu att mai mari, cu ct pres aburului e mai mare, resp cu ct vol specific al aburului e mai mic. Ptr nltu-

Fig.6 Sector de ajutaje, turnat din font Ajutajele realiz prin turnare n forme din amestec de formare au avantajul unei executii usoare si ieftine, dar asperittile relative ale supraf canalelor sunt mari, iar dimens canalelor au abateri mari, ceea ce provoa-c pierderi mari de energ prin curgerea aburului. Ptr obt unor sect de curgere mai precise, supraf acce-sibile ale

Fig.7 Sector de ajutaje ICMR realizat prin aschiere n fig7 se reprez sectorul de alutaje convergent-divergente al unei turb cu abur realiz de ICMR la put mici. Finisarea supraf canalelor de abur se obt la aceste

Fig. 9 Bloc de palete de stator, turnat tip General Turbo n fig9 se reprez un bloc de 3 ajutaje tip General Turbo realiz prin turnare de precizie. Alturnd mai multe de astfel de blocuri de ajutaje, se obt o coroan de ajutaje, care se asambleaz apoi prin sudare cu un inel n int si un inel ext ptr a forma sectorul de ajutaje. Ansamblul obt se supune unui tratament term, apoi se finiseaz. Abaterea admis a sect de trecere a aburului fat de aria nominal este de 2,5 %. Sectoarele de ajutaje ale treptelor de reglare, care funct la temp sub 300oC si a cror nltime e suficient de mare, se execut cu palete din tabl de ot, ncastrate prin turnare n cp din font sau din ot al sectorului. Ptr a realiza o mbinare mai bun ntre palet si cp, capetele paletei se taie asa cum e reprez n fig10. Ptr reducerea pierderilor, muchia de iesire uneori se ascute. La nltimi ale canalelor de curgere suficient de

36

mari, asperittile relative ale supraf turnate au valori suficient de mici, ceea ce face ca ajutajele de aceast constr s fie f. rspndite n domeniul pres si temp joase.

Fig10Ajutaj din tabl Diafragmele Ajutajele treptelor cu actiune al cror rotor e n form de discuri, cu exceptia treptelor de reglare, se fixeaz n diafragme. n partea de nalt pres a turb diafragmele se prevd cu ajutaje frezate, n constr sudat, sau turnate cu modele usor fuzibile, iar la temp joase se prevd cu palete din tabl ncastrate prin turnare n cp din font sau ot al diafragmei. Diafragmele se execut din 2 jumt, cu pl de separare n pl oriz de separare al carcaselor, ptr a asig usoara lor montare si demontare. Jumt sup a diafragmelor se fixeaz n carcasa sup, astfel c montarea si demontarea diafragmei se face mpreun cu aceast carcas.

Fig. 12 Centrarea diafragmei Fixarea diafragmei trb s se fac cu o deosebit grij, deoarece, pe de o parte, jocul radial si axial dintre diafragm si rotor fiind f. mic, diafragma trb bine fixat, perfect centric si etans, iar pe de alt parte trb s i se lase posibilitatea s se dilate lib ptr a se evi-ta solicitrile care ar putea deforma dia-fragma, provocnd astfel frec ei de rotor si avarierea turb. Totodat dilatarea relativ a diafragmei fat de carcas nu trb s provoace descentrarea ei.

Rotoarele combinate se folos la turb cu trepte cu actiune si cu trepte cu reactiune. Una din principalele componente ale unui rotor cu discuri o constituie arborele. Acesta are rolul de a sustine diferite piese n rotatie, din turb.

T8
Rotorul Rotorul reprez ansamblul format din totalitatea pieselor aflate n miscare de rotatie n int turb. Rotoarele turb cu abur se pot grupa dup modul cum sunt realiz constr n: rotoare cu discuri, rotoare cu tambur si rotoare combinate (cu discuri si tambur). Rotoarele cu discuri sunt folosite la turb cu actiune, iar cele cu tambur la turb cu reactiune.

Fig.11 Constr diafragmei: 1inelul ext care se sprijin pe carcas; 2regiunea ajutajelor; 3cp diafragmei; 4 orificiul central

Fig1 Arbore: 1angrenaj ptr angrenarea regulatorului de turatie si a pompei de ulei; 2lagr radial-axial; 3fus aparti-nnd prtii radiale din lagrul radial-axial; 4roat de reglaj; 5discuri; 6etansare terminal de nalt pres; 7 etansa-re teminal de joas pres; 8fus aparti-nnd lagrului radial; 9cupl n fig1 e reprez un arbore al unei turb cu actiune care e compus din: angrenajul ptr angrenarea regulatorului de turatie si a pompei de ulei 1, lagrul radial-axial 2, fusul 3, apartinnd prtii radiale din lagrul axial, roata de reglaj 4, discurile 5, etansarea de nalt pres 6, etansarea terminal de joas pres 7, fusul 8 care apartine lagrului axial si cupla 9. Ptr uniformizarea solicitrilor si n scopul usurrii introd pieselor, arborele se execut n trepte, mai gros la mijloc. Ptr constr arborilor se ntrebuinteaz ot carbon de calit sau n cazul temp nalte (peste 420oC), ot aliate. Una din principalele probleme legate de funct arborelui e problema turatiei critice, care reprez turatia la care arborele execut un nr de turatii n unit de timp egal cu frecv

oscilatiilor proprii. Dc turatia rotorului devine egal cu frecv proprie a arborelui, acesta intr n rezonant si executnd oscilatii cu amplitudini din ce n ce mai mari provoac vibratia puternic a ntregii masini, obosirea mat si n final ruperea arborelui. Arborii turb sunt de dou feluri: rigizi si elastici. Arborii rigizi au turatia critic mai mare dect turatia de funct, iar arborii elastici au turatia critic mai mic dect turatia de funct. La turb cu arbori elastici att la pornire ct si la oprire se trece prin turatia critic. Ptr evitarea avariilor pe care le poate provoca fenom de rezonant, trecerea prin turatia critic la arborii elastici trb s se fac f. repede, a.. amplitudinea oscilatiilor la rezonant s nu ating valori periculoase. n cazul turb cu reactiune, rotoarele sunt prevzute cu tambur, care tine loc de arbore. Existenta tamburului e impus de necesitatea miscrii fortei axiale care actioneaz asupra rotorului. Tamburul are forma unui cil sau trunchi de con constituit din ot feric sau chiar din ot austenitic, avnd rol att de sustinere, ct si de etansare. Executia tamburului se realiz prin forjare, putndu-se ntlni tambur monobloc (fig2), tambur gol n int (fig3), confect din 2 sau 3 bucti prin presare si tambur fcut din discuri sudate (figura 4).

Fig2 monobloc

Tambur

Fig. 3 Tambur gol n interior

Fig. 4 Tambur format prin sudare de discuri La turb cu actiune, n partea median a arborelui, sunt fixate piesele denumite discuri, n a cror extremitate se afl montate palele mobile. Forma si dimens discurilor se stabilesc n fct de dimens palelor si de diam mediu al treptelor, n asa fel nct solici-trile care iau nastere sub actiunea fortelor centrifuge s nu depseasc valorile max admise. n fig5 sunt prezentate cteva tipuri de discuri mai des ntlnite.

a)

b)

c)

37

Fig5 Diferite tipuri de discuri acu cp de gros const; bcu cp de sect conic; ccu cp delimitat de supraf hiperbolice.1 obad; 2cp; 3orificii de egalizarea presiunii; 4 - butuc La treptele cu diam mici (sub 1 m) si cu palele scurte se folos discuri cu cp de gros const (fig5a); la treptele cu diam mai mari si cu alete lungi la care corespund forte centrifuge mari discurile au de regul cp cu sect conic (fig5b) sau sunt deli-mitate de supraf hiperbolice (fig5c). Dup cum se obs si n fig5a) la un disc se deosebesc trei zone caracteristice: obada 1, pe care se prind paletele, cp 2, repre-zentnd partea conti-nu ce confer rezis-tent discului si care e prevzut cu un anumit nr de orificii 3, ptr egalizarea pres si butucul 4 care are rolul de ajuta la fixarea discului. Discurile se execut prin forjare si strunji-re din ot carbon sau din ot aliat cu Cr, Ni, Mb etc., fct de temp aburului si de solicitrile mecanice.

a)

b)

c)

d)

e) Fig6 Diferite metode de prindere a discurilor pe arbori n zonele din turb cu temp peste 450oC acu inele intermediare; b cu inele elastice scurte; cpe bucs cu stifturi cilindrice; d prin sudare direct pe arbore; eprin executie n corp comun cu arborele (monobloc) Montarea discurilor pe arbore se face n diferite moduri, dup temp din zona turb n care trb fixate discurile resp. Astfel, ptr temp mai mari de 540oC, la care ptr ot apare fenom de fluaj sau curgere lent, fenom ce duce n general la modificarea n timp a dimens unei piese supuse la un efort continuu, se utiliz metoda de montare direct pe arbore (fig6). Fixarea discurilor direct pe arbore se face prin strngere la rece, ori-ficiul central al dis-cului trb s aib un diam ceva mai mic dect al arborelui pe care se monteaz. Fiind nclzit, discul se dilat, iar prin rcire se strnge pe arbore. Operatia de presare direct a dis-cului pe arbore prin metoda de mai sus s.n. fretare. Ptr a se mpiedica deplasarea axial a discului, dup fiecare disc, cel mult la 2 discuri, arborele e prevzut cu o degajare n care se fixeaz cte un inel. La temp mai mari de 450oC nu se mai poate aplica metoda presrii directe a discului pe arbore, ntruct sub actiunea fortelor centrifuge si datorit fluajului o astfel de legtur sar slbi, discurile btnd pe arbore. Din aceste considerente, n zonele din turb cu temp

nalte, cele mai rspndite metode de montare a discului pe arbore sunt: mon-tarea cu inele inter-mediare (fig6a); dis-curile se preseaz pe inele, care sunt pre-sate la rndul lor pe arbore; montarea cu inele elastice arcuite (fig6b); discul se monteaz pe 2 inele elastice, care fiind presate exercit asupra discului fortele necesare ptr mentinerea unei poz fixe n timpul funct; montarea pe bucs cu stifturi cilindrice (fig 6c); pe supraf int a butucului se preseaz o bucs, iar n bucs si disc se introduc stifturi cil (cepuri). Desi forta centrifug ntinde supraf de contact dintre disc si bucs, datorit cepu-rilor, discul rmne n continuare legat de bucs; sudarea direct pe arbore (fig 6d); execuia discurilor n cp comun cu arborele, rotorul numindu-se n acest caz monobloc (fig 6e); prezint avantajul scurtrii lung rotorului prin nlturarea butucului si evitrii pericolului slbirii strngerii dintre disc si arbore. Piesele din componenta rotorului n care are loc transformarea energ cin a aburului n l.m. poart denumirea de palete. Dup modul de realiz a acestei transformri, paletele pot fi cu actiune si cu reactiune. Paletele cu actiune au un profil ngrosat la mijl cu unghiurile de intr 1 si de iesire 2 aproape egale si cu canalele de trecere a aburului cu sect practic const de la intr pn la iesire, ptr a permite curgerea aburului al o pres const (fig7).

Paletele cu reactiune se caracteriz prin faptul c au o form nesimetric, unghiul de intrare 1 avnd valori mai mari ca unghiul de iesire 2, iar sect canalului sca-de continuu, deoare-ce n canalele dintre palete aburul se des-tinde si pres se reduce (fig8).

de pe partea opus, muchia de iesire 7. Ptr ca la aceeasi treapt, canalele dintre cp paletelor s fie identice, e nec ca dist dintre palete s fie const. n acest scop se folos piese de dist (fig10) care au aceeasi curbur ca si piciorul paletei si o gros potrivit ptr ca la montare s se pstreze ntre palete distanta necesar.

Fig. 7 Profilul paletei cu actiune

Fig. 8 Profilul paletei cu reactiune

Fig9 Palet rotoric 1 cp; 2picior; 3 vf; 4fata paletei; 5 do-sul paletei; 6 muchie de intrare; 7 muchie de iesire; 8 bandaj La fiecare palet se deosebesc n general urmt prti mai importante (fig9): cp 1, adic partea profilat care e lovit de jetul de abur ptr a produce forta nec miscrii de rotatie (ntre cp a dou palete apropiate se formeaz canalul de abur), piciorul 2, care constituie partea de prindere a paletei de disc sau tambur, vf 3, reprez extremitatea ext a paletei. Partea scobit (concav) a cp s.n. fata paletei 4, iar partea opus (convex), dosul paletei 5. muchia din partea de unde ptrunde aburul e muchia de intr 6, iar cea

a) b) Fig.10 Palete cu piese de dist: apiesa de dist separat; bpiesa de distcp comun cu piciorul paletei n cazul paletelor lungi si grele cu forte centrifuge importante, piesele de dist se execut dintr-o bucat cu piciorul paletei prin frezare (fig10b). La paletele subtiri piesele de dist se execut separat de piciorul paletei, prin laminare (fig 10a). Rigidizarea paletelor turb cu actiune n scopul mpiedicrii vibratiilor si a scprilor de abur peste vf paletelor se asig prin legarea paletelor ntre ele cu bandaje din tabl de ot 8 (fig 9), fixare prin nituire (cazul paletelor scurte) sau rigidizate prin srme (cazul paletelor cu lung peste 250 mm). Dimens paletelor pot varia n lim f. largi, fct de debitul si vol specific al aburului si de caracteristicile treptei. Deoarece vol specific al aburului creste cu micsorarea pres, ptr a permite trecerea aburului, paletele sunt din ce n ce mai lungi, pe msur ce se trece de la partea de nalt pres spre partea de joas pres. Ltimea paletelor depinde de lung acestora. Pe msur

38

ce paletele sunt mai lungi si deci forta centrifug care actioneaz n directie radial precum si mom nconv produs de fota exercitat de abur perpendicular pa palete, sunt mai mari, cu att ltimea paletelor trb s fie mai mare ptr a mentine solicitrile n lim admisibile. Fixarea paletelor n rotor sau n tambur se realiz prin mai multe sist, cu att mai complicat cu ct solicitrile mecanice cresc, astfel: Cu piciorul introd ntr-un canal de pe periferia rotorului; n cadrul acestui sist se deosebesc urmt tipuri de prindere: prin pies de dist; direct pe o parte a piciorului; direct pe ambele prti ale piciorului, n care caz piciorul poate fi n coada de rndunic, n T, sau con de brad. Clare pe obad; la care obada este profilat n T, sau n con de brad. Prin nituire, n care caz piciorul paletei e executat n form de furc, prevzut cu 2 sau mai multe brate, care se aseaz pe muchiile corespunztoare ale obadei. Fixarea n santuri individuale paralele cu axul de rotatie; paletele se introd prin alunecare n sant si se fixeaz prin stemuirea unor pre-lungiri sau prin suru-buri. Piciorul paletei poate fi n form de bulb sau con de brad. Prin sudare; la acest sist piciorul paletei e drept si se introd ntr-un sant de ghidaj, fixndu-se prin cordoane de sudur. Fiind piesele cele mai solicitate ale turb, att term ct si

mec, paletele trb confect din ot bogat aliate, rezistente la coroz. Ptr temp pn la 600oC se utiliz ot superaliat perlitic, iar peste 600oC ot austenitic. Portiunile supuse intens coroz (muchiile de intr a aburu-lui n palete) se pla-cheaz n zona de joas pres, n special cu metale dure.

reprez una dintre solutiile utiliz n acest scop. Inelele de etansare, de form dreptunghiular, sunt fixate prin stemuire n cp diafragmei, dup care se prelucreaz n forma indicat n detaliul A.

Fig. 1 Labirini intermediari rigizi

Fig2 Alt constr de labirinti intermediari rigizi n fig2 se reprez o solutie constr mai nou. Inelele de strangulare a, executate din platband de 0,30,8mm gros, sunt fixate n locasul n form de coad de rndunic al cp c cu ajut inelelor de stemuire b. Spre deosebire de constr precedent, inelele de etansare, dup stemuire, nu necesit dect prelucrarea la diam supraf de etansare; ele sunt deci mai usor de executat, mai ieftine si se pot nlocui usor.

Fig. 3 Labirinti intermediari cu segmenti

T9
Etansarea turb cu abur 1.Etansrile intermediare Ptr etansarea diferitelor compartimente ale turb multietajate cu actiune se utiliz exclusiv etansrile cu labirinti. n fig1 e Fig4 Labirinti intermediari cu segmenti elastici, tip LMZ elastici, tip ICMR n fig3 e prezentat solutia utiliz de LMZ. Inelele de strangulare a sunt

introduse, mpreun cu un inel de tabl e, n locasele strunjite din inelul portlabirint b. Fixarea inelelor a si e n portlabirint se realiz prin deformarea local a acestora cu ajut unui dorn btut prin gurile f date n portlabirint. Inelul portlabirint e realizat din 68 segmente si e montat n locasul prevzut n cp c al diafragmei. Segmentele se pot deplasa radial, ceea ce, n cazurile n care rotorul ar freca de lamelele de strangulare, reduce deteriorarea lamelelor. Mentinerea centrrii segmentelor portlabirintului se obt cu ajut arcurilor lamelare d, montate n locasul din cp diafragmei care le tin apsate pe pragul locasului. Ptr a se asig o mai bun etansare planele radiale de separatie dintre segmente trb s fie tusate. Solutia aceasta cunoscut si sub numele de labirinti elastici prezint, pe lng avantajul amintit, si pe acela la unei nlocuiri usoare n cursul exploatrii, dar necesit mai mult manoper ptr realiz ei, n special din cauza tusrii supraf de separatie ale segm. O solutie asemntoare e realiz si la o serie de turb fabric de ICMR, cu deosebirea c inelele de strangulare a sunt realize n form de J (fig4), fixate n inelul portlabirint prin ste-muirea srmei b. O mic pan montat n pl de separatie al diafragmei mpiedic nvrtirea portlabirin-tului n locas, n cazul n care rotorul ar freca de inelele de strangulare. 2.Etansrile ext

Ptr etansarea locului de trecere a rotorului prin carcas se utiliz, la aproape toate constr noi, etansri cu labirinti. Exceptie fac numai unele turb cu abur de put mic, la care se mai folos nc etansri cu sicane (cu crbune), si unele mai vechi, precum si unele turb cu gaze la care se ntlnesc si etansri hidraulice, combinate ntotdeauna cu labirinti. D.p.d.v. constr, etansarea se poate obt radial (fig5a), axial (fig5b) sau radialaxial (fig5c). Etansarea radial are avantajul c jocul nu e infl dect n mic msur de dilatrile relative ale rotorului fat de carcas, n timp ce la etansarea axial jocul se poate mri exagerat de mult, sau se poate micsora pn la atingerea celor dou piese, ceea ce poate provoca avarii grave ntregii turb. De aceea, n cazul etansrilor axiale, utiliz de altfel f. rar n trecut, a fost nevoie s se prevad si un dispoz special de reglare a jocurilor axiale dintre rotor si stator. Aceste dispoz se bazau pe modificarea poz axiale a lagrului axial n decursul exploatrii turb, n fct de variatiile de regim, ceea ce a necesitat o supraveghere atent, continu a jocurilor axiale. De aceea etansrile axiale si cele radial-axiale nu se mai folosesc.

39

a)

b)

c) Fig5 Labirinti rigizi: a)tip radial; b)tip axial; c)tip radialaxial Inelele de labirint, care realiz strangularea, se deosebesc dup forma si mobilitatea lor fat de locasul n care sunt fixate. O solutie constr frecv utiliz n ultima vreme de mai multe uzine e aceea din fig6. Inelele de labirint sunt executate din platband subtire din ot inoxidabil sau din Ni avnd profilul n form de J sau U. Ele se fixeaz de rotor prin stemuirea unei srme ntre cele dou brate ale inelului.

stemuirii srma s-ar alungi si s-ar desprinde. Dup montarea tuturor inelelor se prelucreaz pe strung, numai pe diam de etansare, cu o vit de aschiere de cca.1m/s. Executia etansrii e deci simpl si ieftin, iar nlocuirea lor n expl, n caz de deteriorare, se poate face cu usurint prin smulgerea si nlocuirea cu inele noi. Din cauza gros mici a inelelor, chiar dc ele ar freca de stator, cld degajat prin frec ar fi mic si nu ar putea duce la nconv arborelui. Alteori aceste inele de labirinti se monteaz pe stator. Astfel de labirinti se ntlnesc la mai multe tipuri de turb cu abur si turb cu gaze romnesti.

Fig6 Labirinti n form de J, resp de U Executia inelelor de labirint se obt prin nfsurarea pe strung a semifabricatului n form de platband, cu ajut unui dispozitiv formnd un fir elicoidal cu mai multe spire, firul avnd sect n J sau U, din care la nevoie se taie cte o spir pentru obt unui inel. Stemuirea se face continuu pe contur cu un stemuitor avnd partea activ zimtat ptr marcarea zonei stemuite. Operatia de stemuire se face o sg dat prin lovituri uniforme si energice de ciocan, deoarece la repetarea

T10

Inst de ungere Ungerea si rcirea lagrelor, a angrenajelor cu roti dintate si a cuplajelor cu dinti impun o circulatie continu si abundent de ulei. Circulatia uleiului se realiz cu ajut unei pompe, care aspir uleiul dint-un rezervor si-l refuleaz la locurile de ungere, de unde se rentoarce n rezervor. n drumul su uleiul, venind n contact cu diferite organe ale turb a cror temp e mai ridicat dect cea a uleiului, se nclzeste. La aceast nclzire contrib si cld dezvoltat prin frec din lagre. De aceea, nainte de a-l reutiliza, uleiul trb s fie rcit. n diferitele circ de reglaj se utiliz, de asemenea, ulei sub pres. Sist de reglaj necesit n circ sale de comand si de fort un ulei ct mai putin vscos si la o pres de 530 bar, uneori chiar mai mare. Valori ale pres apropiate de lim sup se ntlnesc la turb de putere mare. Circ de ungere ale lagrelor necesit un ulei ma vscos, la o pres mai mic, de 0,3 1,5 bar, n timp ce ungerea angrenajelor necesit de obicei un ulei si mai vscos, de pres joas. Deoarece existenta a trei circ alim cu trei calitti de ulei diferite ar complica mult constr si ar ngreuna expl, se utiliz o sg calit de ulei n toate circ de ungere si reglare ale agregatului. Exceptie fac numai circ uleiului de fort ale unor turb de put f. mare funct cu abur de temp ridicat, la care se folos un lich greu inflamabil, si cu circ de etansare al generatorului elec rcit cu hidrogen, la care se

adopt un circ complet independent de cel de ungere si de reglare.

Fig.1 Schema inst de ungere n fig1 e reprez schema circ de ungere si reglare al unui turboagregat. Circ e dotat cu 2 pompe de ulei, dintre care una n funct n regim normal, numit pomp principal, a, antrenat n majoritatea cazurilor de rotorul turb, si una n funct numai n perioadele de pornire si de oprire ale turb, sau n caz de avarii, numit pomp aux, b, antrenat de la o alt surs de energ. Ambele pompe absorb uleiul prin cte o sit c din rezervorul de ulei d, montat sub planseul slii masinilor n apropierea turb si l refuleaz la pres nec sist de reglare. Ptr a evita rentoarcerea n rezervor a uleiului debitat de pompa principal prin pompa aux si funct acesteia ca motor, pe conducta de refulare a pompei aux se prevede un ventil de retinere e. Dc una din pompele de ulei e volumic, at ptr a nltura eventualele suprapres n circ se prevede un ventil de supraf f, care descarc surplusul de ulei napoi n rezervor. Circ de reglare sunt alim direct de la conducta magistral g, iar circ de ungere prin intermediul unui reductor de pres h, a unui filtru de ulei i si a unui rcitor de ulei k. Uleiul cald provenit de la circ de ungere si cel provenit de la circ de reglare

se scurg printr-o conduct colectoare l napoi n rezervor. Datorit acestei scheme de legturi, sist de reglare e alim cu ulei cald, deci de viscoz mai mic dect locurile de ungere, care sunt alim cu ulei rcit n prealabil. Pompa principal de ulei s-a executat n trecut exclusiv ca pomp cu roti dintate cilindrice, cu dinti drepti sau nclinati, antrenat de ctre arborele turb printrun angrenaj elicoidal, sau cu roti dintate cilindrice, n fct de rap de reducere a turatiei. n unele ca-zuri, se folos 2 pom-pe principale, dintre care una ptr sist de reglare si una ptr circuitul de ungere. Att pompele cu roti dintate ct si cele elicoidale sunt pompe volumuce. Executate cu grij, ele au o sarc de aspiratie normal si se pot amorsa singure. Ptr a reduce la min pericolul dezamorsrii pompei principale, sarc de aspiratie trb redus la min, ceea ce impune amplasarea rezervorului sub planseul slii masinilor, n imediata vecintate a turb. Aceast solutie prezint ns cteva dezavantaje de nenlturat: fixare dificil si acces greu la rezervor, mai ales la unittile de put mare si o apropiere prea mare de piesele fierbinti, ceea ce ridic problema pericolului incendiului, n situatiile n care uleiul ar fi stropit pe piesele calde, ca urmare a unei neetanseitti accidentale. Pompa aux de ulei se execut de obicei de tip centrifugal, mai rar cu roti dintate, si se plaseaz

40

ntotdeauna sub niv min de ulei, ptr a se evita pericolul dezamorsrii ei. Actionarea ei se face cu un motor elec sau cu o mic turbin cu abur. La put mici, turbopompele, utiliz mult n trecut la turb cu abur, se monteaz pe capacul rezervorului de ulei, turb fiind plasat n ext, iar pompa necat n ulei. n acest caz trb s se dea o mare atentie etansrii turb ptr a se evita posibilitatea ptrunderii aburului n rezervorul de ulei. La put mai mari, turbopompele se aseaz de obicei n subsolul slii masinilor la cota zero. n prezent, n locul turb cu abur se prefer actionarea elec. La turb de put mare se folos 2 sau mai multe pompe aux de ulei, dintre care una ptr pornire, care asig att uleiul de ungere, ct si cel de reglare, actionat de un motor de cur alternativ, si una de avarie, care s asig numai uleiul de ungere, actionat de un motor de cur continuu, de la bateria de acumulatoare, ptr a asig uleiul de ungere si rcire a lagrelor si n caz de avarie n reteaua elec. Uneori se prevd 2 pompe de avarii, una actionat de un mo-tor de cur alternativ si una cu un motor de cur continuu. Scde-rea pres uleiului de ungere se semnalizeaz de obicei acustic si optic, iar dc pres scade sub o anumit lim se porneste automat una dintre pompele de avarie. Filtrul de ulei e utiliz ptr retinerea eventualelor impuritti mec din circ uleiului de ungere. El const dintr-o sit

mec avnd 2000 3000 de ochiuri pe cm2. Sita trb astfel montat n carcasa filtrului nct s se poat scoate usor ptr a fi curtat de depuneri. Filtrul se plaseaz de obicei nain-tea rcitorului de ulei, ptr ca filtrarea s se fac n starea cald, cnd vscoz uleiului e mai mic. Dup o funct de cteva zeci de ore, timp n care impurit au fost retinute, aceste filtre se ndeprteaz. Rcitorul de ulei e un schimbtor de cld prin supraf, constnd dintr-un fascicul de tevi, prin care circul lich de rcire, plasat n int unei mantale cilindri-ce. Uleiul circul printre tevi. Nr de treceri ale apei vari-az ntre 1 si 5. Ptr a mbuntti trecerea cld de la ulei la tevi, n int mantalei se dispun sicane, care forteaz uleiul s curg n zig-zag ptr tevi. Pres uleiului n rcitor trb s fie neaprat mai mare ca pres apei, ptr a evita ptrunderea apei n ulei n cazul pierderii etanseittii. Uneori, ptr a mri supraf de rcire, se utiliz o ba-terie de rcitoare le-gate n serie sau n paralel pe circ de ulei. Ca lich de rcire se folos apa sau condensatul prelevat din condensatorul turb cu abur. Pe conductele de intr si iesire a uleiului se monteaz cte un termometru ptr controlul funct. Ptr asig continuittii expl se recomand ca circ uleiului de ungere s fie prevzut cu 2 filtre si 2 rcitoare de ulei montate n paralel, dintre care unul n funct si unul de rezerv. n felul acesta se poate curta filtrul de

impurittile retinute de site si tevile rcitorului de depunerile din ap, fr s se opreasc turbina. Dc s-a prevzut o baterie de rcitoare montate n paralel pe circ de ulei, nr rcitoarelor de rezerv se poate reduce la unu, curtirea lor fcndu-se pe rnd cte unul. Rezervorul de ulei trb s aib o capacitate suficient de mare ptr a crea posibilitatea decantrii impurittilor si a apei din ulei si separrii aerului si vaporilor duntori formati n timpul expl, ptr a evita alterarea nainte de vreme a uleiului. De aceea, capacit rezervorului, n m3, se calc cu rel:

Vrez 3 0 mu 6 unde mu [m3/s]

reprez debitul pompelor principale de ulei, ceea ce ar asig trecerea uleiului prin circ de zece ori pe or. n aceste cond, n cazul unei expl rationale continue, durata de preschimbare a unui ulei uzual de turb e de 35ani. Uleiurile de turbine Calit uleiului de ungere joac un rol deosebit de important n buna funct a turb. Lipsa de ulei, uleiul prea cald, mur-dar sau de calit neco-respunztoare poate provoca deranjamen-te grave n expl. Ptr ungerea turboagregatelor stabile se utiliz exclusiv uleiuri minerale, speciale, cunoscute sub numele de uleiuri de turb. Uleiurile de turb, pe lng prop de a unge supraf cu care vine n contact, trb s mai ndeplineasc urmt cond tehnice:

densit mic, ptr a se separa ct mai usor de apa care ptrunde n ulei; temp de aprindere ct mai ridicat, ptr a evita aprinderea va-porilor degajati de ulei n contact cu supraf calde; vscoz de 2,55,5oE n fct de organele de uns; la turb cuplate direct cu masina antrenat se folos de obicei un ulei de 2,53 oE, iar la cele cuplate prin interme-diul unui reductor cu roti dintate, un ulei de o 4,55,5 E; aiciditate si alcalinitate ct mai mic, ptr a nu coroda supraf cu care vine n contact; cenus r-mas dup ard ct mai putin; impurittile mec s lipseasc complet; rezistent ct mai mare la oxidare n aer, la temp de funct pn la 70 oC, deoarece prin oxidare creste acidi-tatea uleiului si se separ produse solide de oxidare; uleiul se consider stabil dc dup oxidare indicele de aciditata organic, definit prin nr de miligrame de hidroxid de potasiu nec ptr neutralizarea acizilor organici si anorgani-ci dintr-un gram de ulei, nu depseste valoarea de 0,6 si dc reziduurile dup oxidare nu depete 0,3 %; indicele de saponificare, def prin nr de miligrame de hidroxid de potasiu nec ptr neutralizarea acizilor dintr-un gram de ulei si ptr scindarea si saponificarea esterelor si lactonelor, s fie ct mai mic; durata de dezemulsionare, def prin timpul nec ptr a se separa complet apa cu care a fost n prealabil amestecat, s fie ct mai mic.

La alegerea uleiului trb s se tin seama de prescriptiile fabricii furnizoare a turb. n decursul expl, sub infl factorilor ext si int, propriettile fizchim ale uleiului se nruttesc. Prin amestecarea continu a uleiului cu bule de aer, prin solicitrile term si mec din lagre, prin vaporii de ap condensati n ulei, n contact cu vaporii acidulati degajati de ulei si prin actiunea catalitic a unor cant infime de met ros prin frec, uleiul se altereaz n decursul timpului, devenind mai vscos, acid, mai nchis la culoare si opac. Totodat n zonele cu vit mic de curgere se depune din ulei un nmol format dintrun amestec de cca. 44 % ap, 31 % ulei si 25 % reziduuri, din care 15% e Fe si staniu. Ptr a reduce proc de alterare a uleiului, cunoscut si sub numele de mbtrnire, e nec s se ia urmt msuri: s se evite spumarea uleiului; s se evite nclz exagerat a uleiului; s se asig, n rezervor, cond nec ptr degajarea vaporilor acidula-ti si evac lor din rezervor; s se asig, n rezervor, cond nec ptr separarea apei si a suspensiilor solide, ptr depunerea lor la fundul rezervorului si evac lor periodic. Vit de alterare a uleiului e la nceput mic, dar creste n timp din ce n ce mai repede, dup o curb de alur parabolic.

41

T11
Expl inst de turb cu abur 1.Consideratii gen Activitatea de expl a inst de turb cu abur se face n general pe baza prescriptiilor firmei furnizoare ii a instructiunilor tehnice int. n cazul turb navale se au n vedere si instructiunile RNR cu privire la aceste tipuri de inst. Pornirea, supravegherea si oprirea turb sunt operatii ce trb efectuate, a.. s se evite: deteriorarea imediat sau ulterioar a inst, prin manevre gresite sau prin suprasolicitarea inst n scopul obt unor performante sup celor ptr care a fost proiectat echipamen-tul; punerea n peri-col sau accidentarea personalului de deservire (exploatare). Manevrele difer de la un agregat de turb la altul, n fct de put, tipul constr, param aburului, schema termic etc. Activitatea de expl se bazeaz ns, pe anumite principii comune: nclzirea progresiv a elem met n vederea dilatrii normale, a.. s nu apar n nici un mom o diferent de temp prea mare, fie ntre rotor si stator, fie ntre 2 pcte ale aceluiasi elem; asig unor drenaje suficiente; ridicarea treptat a turatiei; trecerea rapid peste turatia critic; cresterea treptat a sarc;

funct cu param nomi-nali; evitarea varia-tiilor bruste de sarc; urmrirea n mod special a vibratiilor turb, a temp uleiului n lagre, a niv n condensator, tk de ap tehnic si ulei si n prenclzitoare; interzicerea pornirii pompelor n stare neamorsat si a funct lor ndelungate n gol; la punerea n funct a unei inst deservite de 2 pompe, din care una n rezerv, se probeaz n gol; ptr scurt timp, pe rnd ambele pompe, se controleaz funct lor si se mentine n funct o sg pomp; neprsirea locului de munc; actionarea rapid si precis n caz de avarie; citirea datelor de expl si nscrierea lor n documentatia de expl n mod constiincios; controlul periodic riguros si atent al inst. 2.Punerea n funct a turb din stare rece 2.1.Controlul si pre-gtirea insta ptr pornire La pornirea din stare rece a inst de turb se vor verif n primul rnd urmt: jocurile axiale si radiale ale rotorului turb, ale reductorului si ale lagrelor axiale si radiale; starea de funct a regulatorului de turatie, a valv cu nchidere rapid si a limitatorului de turatie; cantit si calit uleiului n tk de consum; alim cu ulei a tuturor organelor deservite (dc nu e nfundat vreo conduct de ulei); posibilitatea manevrrii comenzilor valv, manetelor etc. (dc nu sunt blocate); mobilitatea pompelor n cazul rotirii cu mna si existenta uleiului sau vaselinei la lagre;

starea condensatorului: sticla de niv s fie n stare bun cu robinetele aferente deschise, niv apei n condensator trb s fie cam un sfert din nl-timea sticlei de niv, iar valv de golire din sp de ap s fie n-chise; starea a de msur si control. 2.2.Punerea sub pres si nclzirea conductelor de abur n cazul pornirii de la rece a unei turb, prima operatie o constituie nclzirea tubulaturii de abur si punerea sub pres a acesteia. Aceast operatie trb fcut fr grab si atent, ptr a se evita vibratia conductelor, spargerea garniturilor, smulgerea tubulaturii de pe suporti sau chiar avarii grave ca lovituri de ap n turbin. Ptr turb de put mari, manevra se execut n felul urmtor: valv de drenaj ale tubulaturii de abur, fiind deschise, se deschide treptat valv de ocolire a valv principale de introd a aburului, n conduct intrnd abur n cantit mici, astfel c pres va creste putin, deoarece debitul de abur intrat e mic, iar drenajele sunt deschise. n aceast situatie se va realiza ns o bun nclzire a tubulaturii. n continuare se manevreaz treptat valv principal de introducere si se nchide valv de ocolire, tubulatura de drenaj rmnnd ns des-chis toat aceast perioad de timp. Ptr scurtarea timpului de pornire a turb, pe parcursul nclz tubulaturii de abur se pune n funct circ de ulei, circ de rcire si

condensatie si inst de vid, se controleaz funct valv cu nchidere rapid si n general se execut operatiile de verif ce se pot efectua fr s se introd abur n turb. La punerea n funct a circ de ulei se pornesc pe rnd pompele aux de ulei. nainte de pornirea turbopompei aux de ulei se deschid succesiv drenajele tubulaturii de alim cu abur. Se deschide si se armea-z valv cu nchidere rapid a turbopompei aux. ncercarea tutu-ror pompelor de ulei se face cu valv de reful nchis. Se verif dc se realiz pres nominal, apoi se deschide valv de pe conducta de reful a pompei. Se urmreste prin vizoare fluxul de ulei n circ si se controleaz etanseitatea circuitului. Ptr pornirea inst de condensare, se deschid valv de aerisire care pun n legtur sp de ap al condensatorului cu atm ptr evac aerului, apoi se umple cu condens dintr-un tk de rezerv sp de abur al conden-satorului pn la un niv stabilit prin instructiunile firmei. n continuare se amorseaz (se umplu cu ap) pompele de ap de rcire si se pornesc pe rnd, urmrind eventualele vibratii sau nclziri anormale. Se las n funct una din pompe, asig astfel circ de ap de rcire prin con-densator. La unele condensatoare cam de ap sunt racordate la un ejector ptr scoaterea aerului si amorsarea circulatiei prin condensator. Dup ce se d ap la etansrile pompelor de condens, se pornesc pe rnd aceste

pompe, verificnduse funct lor normal. Se mentine n funct una din pompele de condens. Condensul aspirat din condensator e refulat de pompa de condens prin conden-satoarele inst de vid si apoi printro con-duct de recirculatie e retrimis n conden-sator. n acelasi timp, se pun n funct ejectorul de pornire si ejectoarele princi-pale urmrindu-se formarea vidului n condensator. Dac n locul ejectoarelor principale de lucru se utiliz pompe de vid, se asig apa la aceste pompe si se pornesc pe rnd, iar dc turb are ejectoare cu ap se pornesc succesiv pompele de ap ale ejectoarelor. Cnd vidul n condensator a ajuns la 400450 mbar se nchide valv de aer si apoi valv de abur spre ejectorul de pornire, deoarece acest ejector nu mai particip la crearea vidului. 2.3.nclzirea turb si punerea sub sarc Se verif la vizoarele lagrelor circulatia normal a uleiului prin toate lagrele. La pornirea turb, uleiul nu trb s aib temp mai mic de +35oC, deoarece devine prea vscos si nu asig o ungere bun a lagrelor. Cresterea temp uleiului pn la +35 o C se realiz datorit frec uleiului de peretii conductelor la o funct mai ndelungat a pompei aux de ulei. Cnd vidul din condensator ajunge la valoarea de 650 700 mbar se ncepe rotirea turb cu virorul. Turb navale aux au un viror cu prghie actionat manual; iar turb principale sunt

42

prevzute cu inst de virare elec. Cu ajut acestora se realiz balansarea turb conform crtii tehnice. Ptr realiz vidului nor-mal de funct e nec s se trimit abur la etansrile de pe arbo-rele turb. Se interzice trimiterea aburului nainte de rotire ptr a evita nclziri locale. Pres aburului de etansare e de obicei 1,22 bar si temp de 150 180 oC. n continuare se deschid drenajele de la labirinti si valv de alim cu abur a labirintilor. nainte de aducerea aburului n turb se verif dc toate valv de drenaj ale turb sunt deschise ptr a se putea elimina condensul care se formeaz la pornire, pn cnd temp rotorului, carcasei si statorului ajung la valorile de regim. Cnd vidul ajunge la 800 mbar se poate trece la pornirea turb. Aceast manevr se face n cazul turb navale la comanda primit prin telegraf, deschizndu-se treptat valv cu nchidere rapid, astfel c naintea ajutajelor primei trepte, pres aburului s ating o valoare de 1015 % din valoarea nominal; la aceast pres rotorul ncepe s se nvrteasc. Dup ce a nceput nvrtirea rotorului, urmeaz perioada de nclzire a turb. n acest timp rotorul nvrtindu-se cu tura-tie redus, aburul ca-re ptrunde n cantit redus n turb ncl-zeste toate prtile inst. Dup terminarea perioadei de nclzire a turb ncepe mrirea turatiei rotorului. n mod obisnuit, accele-rarea turb

(cresterea turatiei rotorului) e de aprox 56%/min din turatia nominal. O atentie deosebit trb acordat, trecerii prin turatie critic, la turb cu arborii elastici. Atingerea turatiei critice se manifest prin vibratii anormale ale turb. La arborii elastici, cum sunt arborii turb cu actiune, turatia critic reprez cca 7080 % din turatia nominal. Valoarea turatiei critice e indicat de firma constr. Trecerea prin turatia critic trb s se fac repede. Ptr nuci un motiv nu e permis s se opreasc accelerarea rotorului la o turatie apropiat de turatia critic. Dc aceast cond e respectat, la trecerea prin turatia critic nu se produc vibratii prea mari. Dc n timpul mririi turatiei apar vibratii anormale, care nu sunt provocate de turatia critic sau de vreo subarmonic a acesteia, turatia turb trb redus pn cnd vibratiile dispar; turb trb mentinut la aceast turatie sczut timp de 510 min, dup care se reia accelerarea rotorului. n cazul cnd vibratiile anormale reapar, operatia de micsorare a turatiei si de continuare a nclzirii la turatia redus trb repetat de dou trei ori. Dac, la ncercri repetate vibratiile nu dispar, turb trb oprit ptr stabilirea si nlturarea cauzelor acestor vibratii. Dup ce turatia turb a atins valoarea nominal, se verif funct sincronizatorului. Prin actionarea acestuia, turb poate fi redus la regimul de funct n gol, astfel c aburul intrat n

turb cedeaz energ numai ptr compensarea pierderilor int, nvingerea frec din lagre, antrenarea pompei principale de ulei, a regulatorului de turatie si tahometrului. La mersul n gol se verif poz axial a rotorului. n continuare se verif funct regulatorului de sigurant. Modul de verif va fi cel prescris de ctre firma constr. Dc se constat anomalii n funct regulatorului de sigurant sau a valv cu nchidere rapid se opreste turb ptr remedierea deficientelor. Cresterea sarc pe turb se face progresiv cu ajut sincronizato-rului, se poate ncr-ca n madie 5% din put nominal pe min, respectndu-se indicatiile firmei constr. n timpul ncrcrii se nchid drenajele, se asig circulatia apei de rcire prin rci-toarele de ulei, pn cnd uleiul de ungere si rcire a lagrelor a atins temp 4045oC. Dup cuplarea elicei (sau generatorului elec), se va face un control atent al turb si a inst sale anexe, spre a constata dc funct normal. 2.4.Pornirea turb dup o oprire de scurt durat Dc turb a stationat o scurt perioad de timp, n int acesteia pot avea loc urmt fenom: scade niv general de temp, datorit rcirii; carcasa se rceste mai repede dect rotorul; semicarcasa sup rmne mai cald dect semicarcasa inf; partea inf a rotorului se rceste mai repede dect partea sup Ca urmare n rotor iau nastere tens term

care provoac nconv acestuia n sus. Msurile pentru evitarea nconv arb datorit rcirii neuniforme sunt: nvrtirea (balansarea) rotorului cu virorul sau cu dispozitivul manual, dup oprirea turb un timp ndelungat (indicat de firma constr); nclzirea semicarcasei inf, (de ex. o rezistent elec montat sub carcas) un timp care de asemenea e indicat de furnizor. 2.5.Deservirea turb cu abur n regim normal de funct n timpul funct turb, personalul de deservire are ca sarc principal urmrirea atent si continu a funct acestora, ptr a putea interveni la mom potrivit n scopul evitrii accidentelor si avariilor. Curtenia n inst trb mentinut n perfect stare. n acest scop trb avut n vedere urmt: identificarea imediat a celor mai mici pierderi de ulei sau condens si luarea unor msuri ptr nlturarea lor; curtirea supraf ext a inst de praf, ulei, oxizi si alte impuritti; eliminarea oricror posibilirti de ptrundere n articulatiile sist de reglaj sau n int circ de ulei a unor cp strine care provoac avarii. Zgomotul produs de inst n timpul funct caracterizeaz, ntre altele, cond de funct. Orice modificare a zgomotului normal, care e uniform si plin, se datoreste fie unei schimbri de regim, fie existentei unor defecte. Aparitia unor zgomote me-talice (periodice sau neregulate) zgomote asemntoare celor provocate de piese care se freac unele

de altele, arat existenta unor atingeri sau chiar a unor gripri n int inst si impune luarea de msuri urgente. Dac nu se pot stabili cauzele care produc zgomotele, e nec s se opreasc imediat masina. Ptr ascultarea diferitelor prti ale inst e bine s se folos ap speciale precum stetoscoape. Obs atent, sistematic si periodic a ap de msur si control permite att urmrirea modului n care decurge expl, ct si stabilirea anumitor defecte aprute n funct inst. Param aburului de alim se msoar cu ap montate pe tubulatura de abur, nainte de valv principal de introducere. O deosebit important o prezint cunoasterea pres aburului n cam treptei de reglaj a turb (prima treapt a masinii). n mod normal, aceast pres creste cu debitul de abur, resp cu sarc masinii. Manometrul montat la treapta de reglaj permite cunoasterea mom n care se produc cresteri bruste de sarc, cresteri ce pot pune n pericol lagrul axial. Piesele fixe (postamentul, suportii lagrelor si altele) nu trb s se deplaseze n timpul funct, nici prin efectul vibratiilor masinii, nici datorit mpingerii din ext. Piulitele si suruburile de fixare trb strnse n mod periodic, dar nu n timpul funct turb, ptr ca prin modificarea strngerii s nu descentreze masina. E nec s se mentin n permanet posibilitatea de deplasare liber a unor piese.

43

Toate pisele care sunt n miscare relativ unele fat de altele (glisierele, penele de ghidare etc.) trb s fie n perfect stare de curtenie si bine unse, nedeformate si jocuri suficiente. De aseme-nea e deosebit de important ca aceste piese s nu fie blo-cate prin strngere. Regimul de lucru al turb se recomand s fie ct mai uniform; at, cnd totusi apar variatii, acestea trb s fie ct mai lente a.. solicitrile mec si term din inst s aib o valoare redus. Paletele si ajutajele turb trb s fie n stare bun si ct mai curate; depunerile de sruri pe paletele mobi-le provoac dezechi-librarea rotorului si producerea de vibratii care uneori pot scoate inst din funct. Vibratiile au o important cu totul deo-sebit n funct turb cu abur. Stabilirea intensittii vibratiilor la turb navale se fcea nainte prin metode empirice (de ex punnd o moned pe muchie pe carcasa masinii); n prezent astfel de procedee sunt depsite si e nec ca pe fiecare nav s se gs ap electronice speciale ptr msurarea vibratiilor turb. Caracteristicile vibratiilor turb cu abur (frecv, amplitudine, directie) se stabilesc cu ap speciale numite vibrografe sau vibrometre. Msurarea vibratiilor se face pe carcasa masinii, n dreptul tuturor lagrelor turb n 3 directii: vertical, transversal si axial. Dilatarea term a turb prezint o important deosebit ptr siguranta n funct att n timpul pornirii ct si

n timpul funct de regim. 3.2.Cond de funct normal a sist de reglaj Sist de reglaj al turb trb s satisfac urmt cond de lucru: s mentin funct stabil n gol, cu valv cu nchidere rapid complet deschis; s asig, la variatia sarc, o deplasare lin (fr socuri) a valv de reglaj; la scderea brusc a sarc, s mentin o turatie a turb care s nu provoace intr n funct a regulatorului de sigu-rant; s asig o nchidere etans a valv de reglaj; la turb cu o pres de 90 bar sau mai mare, etansarea nchiderii poate fi socotit satisfctoare, dc la nchiderea complet a valv de reglaj nu sunt scpri care s provoace cresterea turatiei cu mai mult de 5% peste turatia nominal; gradul de insensibilitate trb s fie de max 0,5%, adic sist de reglaj s dea comenzi la valv de reglaj, cnd turatia variaz cu cel putin 15 rot/min fat de valoarea nominal; regulatorul de sigurant e nec s produc declansarea turb, cnd turatia depseste cu 10% sau max 12% valoarea nominal. 3.3Funct turb ncrcat cu sruri Srurile aduse din generatorul de abur se pot depune pe paletajul turb si n labirinti micsornd sect de curgere, fapt ce implic urmt efecte: cresterea niv de pres nainte de treptele pe care s-au depus srurile, ca si n treptele respective; cresterea solicitrilor n paletele ncrcate cu sruri (mai grale) datorit fortei centrifuge; creste-

rea gradului de reactiune la treptele cu depuneri de sruri; mrirea fortei axiale a rotorului, ducnd la solic suplimentar a lagrului axial si la cresterea treptat a temp sale; amplificarea proc de lamina-re n inelele de labi-rinti cu depuneri; schimbarea profilului si a strii supraf canalelor dintre pale-te; micsorarea randam intern al turb, deci cresterea consumului specific de abur. Rezult c srurile depuse pe palete nruttesc funct sigur si economic a turbinei. Cea mai simpl metod ptr constatarea depunerilor de sruri n turb e verif pres p la treapta de vit (sau treapta Curtis) n fct de sarc p. Firma constr trb s prezinte ptr fiecare turb o astfel de diagram. Dc turb nu are treapt de vit, se verif pres la o treapt interme-diar n fct de sarc. Personalul de deservire are obligatia s verif zilnic dc valorile pres la treapta de vit sau la treapta intermediar, la sarc respectiv, det n diafragm pcte ce se suprapun pe curba 1 (fig1).

Fig1 Diagrama pres dup treapta de vit n fct de sarc: 1curba trasat ptr turb curat; 2curba trasat ptr aceeasi turb cu depuneri de sruri Dac dup o funct mai ndelungat a turb, se constat c pctele rezultate din msurtori se ridic deasupra curbei 1; se

deduce c turb a nceput s se ncarce cu sruri. ntruct pres max la roata Curtis sau la treapta intermediar nu trb depsit, nseamn c e nec reducerea sarc max (deci a debitului) ptr a nu forta turb (curba 2) si trb luate msuri de splare a turb de sruri. 3.4.ntretinerea circuitului de ulei Cond funct sigure a circ de ulei sunt: utiliz unui ulei de calit, cu prop fizchim cerute de firma constr; utiliz uleiului la pres nec n diversele pcte ale circ; nedepsirea limitelor de temp (min 35oC, max 60 o C) si controlul periodic al circ; filtrarea n bune cond a uleiului, att n tk ct si la umplerea tk de ulei; controlul periodic chim si vizual (culoarea si limpezimea) a uleiului; executarea la timp a unor operatiuni ca: turnarea n tk a uleiului de completare, purjarea apei decantate din ulei n tk, nlocuirea uleiului mbtrnit, dezemulsionarea uleiului prin centrifugare; efectuarea probelor sptmnale de funct a tuturor pompelor de ulei de pornire si de avarii; Cu timpul, calit uleiului care circul continuu n circ se nrutteste datorit mbtrnirii si emulsionrii sale, avnd ca efect scderea prop sale lubrifiante si cresterea temp lagrelor. mbtrnirea uleiului se datoreste oxidrii sale lente n timpul expl, sub infl oxigenului din aer si a temp de lucru. Uleiul mbtrnit are culoarea brun nchis si e tulbure, iar la analiz se constat cresterea

peste valorile normale a acidittii sale organice si a vscozi. Un continut mare de acizi organici n ulei poate provoca coroz supraf met care vin n contact cu uleiul; cresterea vscoz uleiului la temp nominal de funct nrutteste prop sale nominale de ungere ceea ce duce la cresterea frec n lagre si n final la cresterea temp lagrelor. Uleiul mbtrnit produce depuneri de sruri n circ, datorit oxizilor precipitati, motiv ptr care uleiul devine tulbure si de culoare nchis. Ptr prevenirea mbtrnirii rapide a uleiului, e nec ca temp s nu depseasc max 60oC n nici un pct al circ; temp de 45oC trb considerat drept temp limit care intr n lagre. Emulsionare uleiului se datoreste ptrunderii aburului n uleiul din lagre prin labirintii de capt ai turb, cnd pres aburului n labirinti e prea mare iar inelele deflectoare de abur sunt ineficiente. Uleiul mpreun cu apa pe care o contine formeaz un amestec tulbure si destul de stabil numit emulsie, cu prop de ungere mai slabe dect ale uleiului pur, dar aceea e nec separarea apei din ulei adic dezemulsionarea uleiului. n tk de ulei se separ o parte din cantit de ap continut de ulei care rmne la fundul acestuia si trb periodic evac (purjri scurte zilnice) prin deschiderea robinetu-lui de golire a tk. Dc vit de ptrundere a apei n uleiul din lagre e mai mare dect vit de separare

44

din rezervor, uleiul se emulsioneaz din ce n ce mai mult. n aceast situatie ptr a nu opri turb n vederea schimbrii uleiului, la tk de ulei se cupleaz o pomp centrifug cu turatie f. nalt (cca. 18000 rot/min sau mai mult) care face separarea rapid si fortat a apei din ulei. Prin aceast metod se ndeprteaz din ulei nu numai apa, ci si srurile (nmolul) si impurittile adunate de ulei din circ. Decuplarea pompei centrifuge se face cnd uleiul s-a dezemulsionat complet si a devenit iar limpede. Centrifugarea uleiului cu turb n funct nu reprez ns dect o rezolvare momentan a situatiei. E nec ndeprtarea cauzei ptr care uleiul se dezemulsioneaz, resp oprirea turb si micsorarea jocurilor n labirinti sau montarea unui ejector care s aspire aburul din ultima came a labirintilor. 3.5.Cond de funct normal a condensatorului Inst de condensare trb s funct n cond optime ptr a realiza vidul prescris n scopul reducerii la valori min a pierderilor mari de cld n apa de rcire si a realiz destinderii nor-male a aburului n turb. Ptr aceasta, inst de condensare nece-sit: funct n bune cond a ejectoarelor cu abur (valoarea pres si debitului la alim cu abur a ejectoarelor s aib valorile nominale, s nu existe tevi sparte n rcitorul ejectorului), a pompelor de vid (s aib apa asig, s nu vibreze anormal, s aib ungere bun, s fie

revizuite la timp spre a nu funct cu uzur mare) sau a ejectoarelor cu ap (pompele de ap s funct normal); etansarea corespunztoare a condensatorului fat de aer. Starea de etansare a inst se poate modifica n cursul expl; de aceea etansarea circ sub vid trb verif periodic. Metoda folosit ptr aceast verif e det vit de nruttire a vidului cu ejectoarele oprite (valv de aer spre ejectoare n poz nchis), la sarc apropiate de put nominal. n acest scop se citeste la vacumetru vidul n condensator din min n min, timp de 10 min si apoi se face media valorilor vidului ptr perioada celor 10 min. Dc etansarea conden-satorului fat de atm e necorespunztoare turb trb programat ptr oprire cu prima ocazie, n scopul depistrii neetanseittilor printr-o prob hidraulic a ntregului circ sub vid si a remedierii acestor neetanseitti. mentinerea n stare curat a tevilor si a plcilor tubulare a condensatorului. Depunerea de impuritti n tevile condensatorului pe partea de ap e cauza cea mai frecv care det nruttirea vidului. Aparitia depunerilor n int tevilor duce la micsorarea transmisiei de cld n condensator, la reducerea debitului apei de rcire si n final la nruttirea vidului. n aceast situatie se impune revizuirea urgent a inst de eliminare a impurittilor din apa de rcire si efectuarea operatiei de curtire a tevilor condensator.

Etansarea necorespunztoare a condensatorului fat de ap. n cursul deservirii, prinderea prin mandrinare n plcile tubulare a unor tevi se slbeste, iar unele tevi se pot fisura datorit defectelor de mat sau vibratiilor; dc de la ultima treapt a turb se rupe o palet aceasta vine cu vit n condensator, si poate tia una sau mai multe tevi din rndurile de sus. n aceste situatii, apa de rcire ptrunde n sp de abur al condensatorului impurificnd condensul si fcnd improprie utiliz lui n generatoarele de abur. Deteriorarea etanseitti sp de abur din condensator fat de apa de rcire se constat prin: cresterea niv de condens n condensator, la aceeasi sarc a turb; cresterea conductivittii elec a condensului, datorit srurilor minerale continute de apa de rcire. n acest situatie cu prima ocazie se opreste turb, se deschid capacele mici ale condensatorului si se face proba hidraulic umplnd cu ap sp de abur al condensatorului, pn la racordul su la turb; pe la capetele tevilor defecte va iesi apa. Aceste tevi se optureaz provizoriu cu dopuri de lemn, urmnd ca la oprirea mai ndelungat a turb toate tevile de-fecte s fie nlocuite. Personalul de deservire va trb s aib ntotdeauna pregtite dopuri din lemn de fag gata fasonate la strung n form tronconic. 4.Oprirea turb cu abur Oprirea turb poate fi programat sau acci-

dental. La turb navale aceast manevr se face la comanda primit prin telegraf. Ptr o turb de put medie care poate fi utiliz si la propulsia navei, succesiunea general a manevrelor de oprire programat e urmt: se face proba de funct a pompei aux de ulei; se reduce treptat cu ajut sincronizatorului put produs de masin, nchiznduse valv de reglaj; cnd masina ncepe s funct n gol sau la o put f. mic se decu-pleaz masina antre-nat (elice, genera-tor), urmrindu-se mentinerea stabil a turatiei de mers n gol de ctre sist de reglaj al turb; se nchid valv prizelor si se d abur la labirinti; se creaz n condensator o rezerv de condens pn la jumt sticlei de niv, se deschide recirculatia si se nchide circ condensului spre rezervorul de ap de alim (inst de degazare); se opreste complet intr aburului n turb prin manevrarea valv cu nchidere rapid sau prin declansarea manual a regulatorului de sigurant; dup ce turatia rotorului a ajuns la jumt din valoarea nominal, se opresc pe rnd ejectoarele prin nchiderea valv de admisie a aburului n ele. Manevrele de oprire accidental a turb (oprire fortat) se execut n urmt cazuri: zgomote si vibratii anormale; aprinderea uleiului n circ de ulei si imposibilitatea de a stinge repede focul; supra-nclzirea lagrelor (aparitia fumului la lagre); dereglarea regulatorului de

turatie; aparitia zgomotelor metalice n turb; deplasarea axial a rotorului peste lim max admis; lovituri de ap; scderea niv n tk sub lim inf admis; scderea brusc a vidului n condensator peste valoarea max admis; depsirea valorilor max, sup si inf prescrise ptr param aburului; depsirea valorilor max prescrise ale dilatrii relative rotorului fat de carcas; depsirea valorii max prescrise a diferentei de temp ntre generatoarea sup si inf a cp de nalt si medie pres ale turb. n toate aceste cazuri de avarie, personalul de deservire (ofiterul de cart) are dreptul s opreasc imediat turbina. Oprirea accidental trb s fie o oprire rapid, ptr a evita extinderea avariei. Ptr oprirea rapid se actioneaz butonul de declansare manual a turb, decuplndu-se imediat si masina antrenat (elice, generator). n continuare se ntrerupe funct ejectoarelor prin nchiderea valv resp de abur. Vidul se nrutteste repede cnd turb e declan-sat si ejectoarele oprite; din cauza frec rotorului cu aerul intrat n turb, timpul de oprire se scurteaz simtitor. Celelalte manevre se execut la fel ca la oprirea programat. Trb mentionat c, n cazul turb navale de propulsie, dc dup oprire nava va stationa un timp oarecare, turb trb uscat. Ptr aceasta se nchide aburul la etansrile terminale si se las deschis comunicatia cu condensatorul; pompa de rcire a acesteia va funct un

45

timp mai departe n regim redus cca. 4050min. Dac turb se opreste ptr scurt timp, at e preferabil s fie lsat s funct n gol prin decuplarea elicei. Dup oprire trb nchis circ de ulei, ptr ca uleiul din tk de consum s nu treac n tancul de scurgere.

Th1 Ciclul Clausius -Rankine (ciclul centralelor termice) Th2 Influenta param. aburului asupra ciclului ClausiusRankine Th4 Abur la pres. crit. si supracritic Th5 Masina cu abur cu pist. 5.1 Diagrama teoretic 5.2 Diagrama indicat Th7 Randam., consum de abur si cld C2 Supranclzitoare de aburi C3 Economizoare C4 Prenclzitorul de aer C5+6 Tipuri de cldri acvatubulare

C7 Cldarea ignitub. cu flacr ntoars C8 Cldarea ignitub. cu flacr direct C9 Armturile ext. ale cldrilor navale C10 Accesoriile int ale cldrilor acva C11 Caldarina recuperatoare C12 Colectoarele cldrii C13 Apa de alim a cldrilor C14 Inst de alim cu ap C15 Inst de alim cu cb C16 Inst de condensare Constr condensa-toarelor C17 Circulatia apei n cldrile acva C18 Tirajul cldrilor navale C19 Bilantul termic al cldrilor navale C20 Cldri navale aux C21 Pulverizarea cb T2 Turb cu actiune T3 Turb cu reactiune T4 Pierderi de energ term n turb cu abur T5 Turb cu trepte de pres T6 Turb cu trepte de vitez (Curtis) T7 Carcasa T8 Rotorul T9 Etansarea turb cu abur T10 Inst de ungere T11Expl inst de turb cu abur 11.1. Consideratii gen 11.2. Punerea n funct a turb din stare rece 11.3. Valorile limit de funct a turb 11.4. Oprirea turb cu abur M1 Masina cu abur cu pist cu plin introductie M2 Masina cu abur cu pist cu expansiune M3 Ungerea M5 Masina cu plin in-troductie. Mom de distributie M6 Organele fixe ale masinii cu abur cu piston M7 Pistonul M9 Pierderile n masina cu abur

46