Sunteți pe pagina 1din 11

Indiferent daca se numesc Flavio, Ottavio, Orazio, Silvio, Leonm"do sau Cinthio clel Sole, Federigo sau Lelio,

Mario sau Fulvio, indragostitii din Commedia dell'Arte sint intotdeauna sprinteni, dar putin, putin ridicoli. Declaratiile lor pot fi destul de emotionante pent1u a alinge inima cea mai aS1Jra,dar alL tot limpul $i 0 latura comica 8.

Caraghio~i sau emotionanti, serio~i sau glumeti, indragostitii ~i indragostitele erau frumo~i, inteligenti, cu voci melodioase, cintind cu me~te~ug. Spre deosebire de interpretii rolurilor comice, indragostitii nu poarta masca ~i, chiar daca partiturile lor aveau nuante comice, comicullor tinea mai degrabti de zona umorului decit de ridicol. Personajele fixe, puternic tipizate prin insa~i natura lor, au eliminat textul ~i variatiile lui. Bine stapinite in datele lor fundamentale, rolurile erau rezolvate cu u~urinta de interpreti prin improvizatie. Avind 11 dispozitie un scenariu, copiat sau cons,truit de cele mai muIte ori dupa schema comediei plautiene sau a comediei culte iialiene, actorii imbogatesc situatiile prin fantezia lor, prin actiuni neprevazute, dar logice, legate de datele eroilor ~i natura conflictului. Renuntarea 11 text ,ajuta 11 dezvoltarea mi.jloacelor paraverbale, gestul'i, accente, intonatii, cintece, exercitii acrobatice.

ScenariiIe "Commediei dell'Arte" ~i elementele lor caracteristice


Sutele de scenal'ii ramase de 11 trupele Commecliei dell' Arte ne dezvaluie metamorfozele intrigii plautiene, dupa cum ~i modul de inlocuire IIcuvintului eu procedee paraverba]e. Constructia de tip literal' cedeaza in fata constructiei scenice dominata de fapie ~i reactii spontane, impunindu-se astfel teatrul in sensul de actiune vazuta, dupa cum n define~te ~i Ant 0 n G i u g 1i 0 B I' a gag 1i a:

ARLECHINO

~I PANTALONE,

MORATIO

$1 ARLECHINO.

CUlegerea

F 0 s s a r d,

aproxlmativ 1580. (DICTIONNAIRE PERSONNAGES. Paris, 1960, Plan$a V).

Planse dill DES

Pie r r e-L 0 u i s Due h a r,t r e, La Commedia Dell'A1"te et ses enfants, Paris, Edition d'Art et Industrie, 1955,p. 271.

199
TiMTRUL ITALIAN

Teatrul este ideea de a face $i nu de a explica ... eeL care studiazli textele $i Ie considera. echivalente cu studiul teatrului face 0 gre.ealii fundamentaUi. Lcctura unei comedii 1m constituie deloc viziunea interpretiIrii sale 9.

La Fort'URata

Isabella F1amlnlo Scala

-E>
ARLECHINO ~I ZANNI CORNETTO (S i 1 v i 0 D' AmI C 0, . DEL TEATRO DRAMMATICO, vol. II. 1958, p. 69). STORIA

FRANCATRIPPA. ARLECHINO $1 LICETA. SCENA DINTR-UN S'PECTACOL DE COMMEDIA DELL'ARTE REPREZENTATA LA CVRTEA LVI HENRIC AL III-LEA. LA PARIS. Colectia Fe s s a r d. (S i Ivl0 D' AmI C 0, '$TORIA DEL TEATRO DRAMMATICO, vol. II. 1958, p, 72).

Analiza oricarui seenariu a1 Commediei dell' eu structura unei eomedii culte din epoea ne da posibilitatea sa inte1egem mai bine noutatea ~i originalitatea aeestui gen de teatru Pl'Ofesionist. In La Fortunata Isabella la, scenariu de F 1am i n i 0 Sea 1a, intilnim personaje asemanatoare eu cele ale autorilor umani~ti, pastrind insa in eonstructia lor influentele ma9tilor ~i ale formelol' de teatru popular. Parintii, conventional botezati de dramaturgii umani~ti, Massimo, Fazio sau Cleandro, poarta aici numai doua nume, Pantalone ~i Doctorul Grattiano. Tendinta specifica eomediei umaniste italiene de a inloeui personajele in virsta eu eroi tineri se aeeentueaza, indragostitii oeupind un loe din ce in ce mai important, indeosebi prin multipliearea lor. Alaturi de tined se impun "zannii" ; Burattino, servitoruI Isabellei, 1?iArleehino, sluga Cc'ipitanului, hangiuI Pedrolino 1?inevasta lui Francesehina. Eroii din La Fortunata Isabella alearga dupa bucuriile vietii, hotariti eu oriee pret sa ci1?tige.Nu au trasaturi de earacter sau temperament pre a bine diferentiate, dar au, in sehimb, un foarte nuantat simt al ritmului, fieeare in parte trc'iind bueuriile sau durerile intr-un alt I'itm. Pianurile dubIe, situatiile gemene schitate de Pie t I' 0 A I' e tin 0 sau G i 0 I'd an 0 B I' uno prin alatuI'aI'ea unoI' destine diverse, sint rezolvate in Commedia dell' ATte printr-o tehnica mult mai simpHi, dar mai eficaee, 1?ianume, prin amplificarea motivului 1?iI'eluarea lui identica intI'-o alta gama, deosebita de prima doar prin dinamica. Gratio 1?iFlavio, fiii doctorului Grattiano, se pIing lui Pantalone ca tataI lor, in loc sa-i ajute sa se casatoreasca, alearga dupa Franceschina, nevasta hangiului Pedrolino. Binevoitor, vecinul Ie promite ajutorul sau, dar pleaca rizind. EI insu1?i0 iube9te pe
Arte in comparatie

Anton Giuglio Andrea Pel1rucci" tata ed all'Improvviso, p. 10-11, 18. 10 Fericita Isabela.

Bra gag 1i a,

Introducere la vol.

Dell' Arte Rappresentativa PremediFirenze, EJdiuioni Samoni, 1961,

200
ISTOlUA- TEA TRUl"Ul UNIVERSAL

frumoasa hangita. Situatiile slat explicate eu' l'apiditate ~i trecerile de la 0 atitudine la alta se rezolva intr-un ritm indracit. In timp ce Pantalone parase~te scena, locul lui este luat de Burattino, ~i de Isabella, imbracata servitoare. Reapare Pantalone, fikindu-i curte Franceschinei, urmat de furiosul Pedrolino. 1ntr-o clipa, Burattino, atras de fannecele cuceritoarei femei, se repede s-o mingiie, pipaindu-i plastic ~i fara nici 0 discretie formele-i rotundc. Scena se umple de lume ~i in fiecare colt sc pet1'ece cite ceva, solicitind nu atit con-' cent1'a1'ea atentiei, dt dilatarea ei. La fereastra ei Flaminia, fiica lui Pantalone, raspunde salutului lui Oratio, in spatele earuia s-a strecurat insa Flavio, schimbind zimbete semnificative eu iubita luL Plin de gelozie, Oratio n provoaca la duel pe fratele sau, in timp ce Pedrolino continua sa-l certe pe Pantalone, iar Burattino sa-i faca ocheade dulci Franceschinei. In piata i~i face intrarea zgomotoasa ~i triumfala Capitanul Spavento, iubitul infidel al Isabellei, sosit in ora~ sa se casatoreasca cu fiica Iui Pantalone. I~i poveste~te faptele de vitejie, umbrit lnsa de curtea inflacaratii pe care Arlechino 0 face Franceschinei. Credincios modelului plautian ~i comediei culte, scenariul lui F 1ami n i 0 Sea 1a consacra actul I expozitiei ~i schitarii relatiilor conflictuale dintre personaje. In cadrul spectacolului domina insa ~i mijloacele paraverbale, raporturile ~i situatiile schimbindu-se cu mai multa u~urinta decit la autorii dramatici. Oratio 0 iube~te pe Flaminia, dar e gata sa renunte la ea pentru Isabella. In numele Capitanului Spavento, Arlechino i se opune lui Burattino, spunind ca aeeasta e casatorita. In permanenta in Commedia dell' Arte simetriile se afirma ~i se dizolva ca intr-un caleidoscop indracit, in functie de hazard, dar ~i de interventia con~tienta a eroilor. Pedrolino, incomorat la inceput, se arata capul rautati!or ~i parintele incurcaturilor. Isabellei ~i lui Oratio Ie promite sprijinul, oferindu-i totodata ajutorul ~i lui Grattiano, indragostit, la rindul sau, subit de tinara orfana. Punctul culminant al actiunii n constiuie momentul suprem al confuziilor. Auzind-o vorbind despre Oratio, Flaminia crede ca Isabella il iube~te pe Flavio ~i e furioasa, iar Grattiano, hotarit sa 01'ganizeze 0 petrecere in onoarea Isabellei, 0 revede pe F1'anceschina ~i nu mai ~tie pe care dintre cele doua femei Ie iube~te. Pina la sfiqit, totul se limpeze~teto Capitanul pleaca dezamagit, Oratio ramine cu Isa-

FLAUTINO (511 v 1 0 D' Ami C 0, STORIA DEL TEATRO DhAMMATICO, vol. H, 1958, fig. 31).

S'CARAMUCEIA (5 i 14 v i 0 0' Ami c o. STOEllUl" DEL TEATRO 'JL\RAMMATICO, vol. II, 1958, fig. 30).

201
TEATRiJL, ITALIAN

bella, Flavio eu Flaminia, iar Pantalone, Grattiano, Ar1eehino ~i Burattino tabara pe Pedrolino, obligindu-1 sa-i ceara iertare Franeesehinei pentru gelozia lid banuielile 1ui nedrepte. Mi~earea, liniara 1a ineeputul piesei, devine ulterior cireulara, euprinzind in virtejul ei toate personajele pina 1a rezolvarea finala. In ritmul aeeelerat al speetaeolului Commediei dell' Arte, diferentierile ~i nuantele se stabilesc in funetie de modul de exprimare a sentimentelor. 1111. timp ee tinerii se folosese de declaratii pline de expansiuni liriee, batrinii ~i servitorii apeleaza la gesturi carieate ~i sugestive. Este destul sa apara Franeesehina pe seena pentru ea Arleehino sa arunce valiza Capitanului, repezindu-se s-o mingiie. Destinata eontaetului direct eu publicu1, Commedia dell' Arte dezvolta mijloaeele mimice ~i plastice, gestul in mi~eare ~i devenire, expresia corporala. Gus t a v eAt tin g e r, in cunoseuta 1ui 1uerare L' Esprit de la Commedia dell' Arte dans le Theatre franrais, subliniaza cu insistenta aeeasta earaeteristiea :
Apare deci limpede faptuL ca sentimenteLe, ca $i mati veIe intrigii, au aid a transpunere vizuaUi. Aceasta tendinta spectacuLaasa este aUt de puternica, incit este impasibil sa vedem, a$a cum se intimpIa adesea in camedia abi$nuita, bucuria de a campune intriga pentru intriga. Aici, din contra, ni se pare ca intriga nu este aUceva deGit un priIej pentru joe, de aceea ea se compHca, se rastoarna primind bucuria incurcaturilar, epuizarea tuturor pasibHitatilar Iogice, dar in primuI rind pIacerea de a face sa expIodeze gestuI, de a reinnoi aranjamenteIe pur scenice 11.

Dezvoltarea mijloacelor paraverbale in cadrul "Commediei dell'Arte"


Arta profesionistului a oeoUt eomplexitatea psihologiea. Faptul este firese, avind in vedere neeesitatea unei comunicari rapide eu publieul. Framintarile suflete~ti exista, dar ele sint sugerate eu ajutorul muzieii, prin treeerea de la euvintul see la eintee, prin
MA$TI ALE LUI ARLECHINO DE C L A U D E G ILL 0 T (1673-1722) (DICTIONNAIRE DES PERSONNAGES. Parts, 1970, P. 56).

II

Attinger, L'Esprit de Ia Commedia dell' Arte dans Le tMatre francais, Neuchalet, Librairie Theatrale, 1950, p. 28.

Gustave

gest sau pantomima. Evitarea complicatiilor de natura psihologica a fost cerutii insa l1i de natUl'a comicului specific Commediei dell' Arte. Fixarea unei atitudini pina la mecanizarea ei se realizeazii la primii interpreti profesioni9ti prin gestul fizic sintetic, concootrat, prin cuvintul repetat. Atitudinea corporala, comportamentul au dezviiluit mai bine viciile l1i defectele decit aprecierea verbaHi, adincind latura satiric-moralizatoare a Commediei dell' Arte. Hedonismull1i evazionismul, proprii epocii, apar ~i in acest gen de teatru, pastrindu-se insa in substanta generosul filon al protestului impotriya nedreptatilor. Indiferent de pasiunile lui ridicole, Pantalone ramine in ochii spectatorilor in primul rind ca 0 intruchipare a negustorului hapsin. eu haina lui ro~ie, cu pelerina neagra ~i nasul coroiat, Pantalone fixeaza, cu mai multa pregnanta decit batrinul plautian sau batrinii comediei umaniste, sentimentul de nemultumire ~i revolta. Masca neagra, purtata, Hira exceptie de eroii comid, de Pantalone ~i "zanni", inlatura prin anonimatul ~i caracterul ei generalizator l1iultimele piedid in prelucrarea gestului purtator de sensuri. Nemuritoare, cu valori simbolice certe, masca apare astfel ca un semn al perenului in cea mai perisabila dintre arte, in spectacolul teatral. Timpul se dovede~te pentru prima data neputincios, spectatorii ~tiind bine ca se VOl' intilni cu personajele preferate, indiferent de interpretul ascuns in spatele lor. $i alegoriile medievale aveau intrucitva aceea~i calitate, dar, spre deosebire de ele, ma~tile Commediei deZZ'Arte patrund mai ac1inc in contemporaneitate, c1inc1 aprecieri mai ferme asupra evenimentelor ~i fenomenelor. An c1 rea Per rue c i, unul c1intre cei mai cunoscuti actori 1?iteoreticieni ai epocii. explica pe larg nu numai tehnica interpretului, d l1i semnificatiile ei intelectuale 1?i rtistice : a
Arta reprezentCirii, deosebita de aceea a comediei scrisa de poeti, este imitatie Vie, cu vocea $i gestlil a unei actiuni adevarate sau inchipuite... Ea este facuta de profesioni$ti cu virtuozitate $i de aceea este demna de a fi aplaudata $i onorata 12.

SCARAMUCCIA $1 ARLECHINO INTR-O PANTOMIMA DIN SEC. AL XVII-LEA (511 v 10 D' A m 1 C 0, STORIA DEL TEATRO DRAMMATICO, vol. II, 1958, fig. 51).

12 An 'd rea P e J.'1ru c c i, DeH'Alte Rappresentativa, meditata ed aH'Improvviso, ed. cit., 1961, p. 66-67.

Pre-

Improvizatia spontana, crearea iextului in fata spectatorilor, atribut oibligatoriu al Commediei dell' Arte, a fost rezultatul unei munci asidue !?i ordonate. Interpretii inventeaza replicile pornind de la 0 excelenta cunoa!?tere a caraeterelor interpretate, de la decantarea cuvintului incarcat cu diferiie sensuri in praetica lor indelungata. Ei au avut !?itipare scrise pentru dialoguri !?i chiar in textele lui A nd rea Per r u c c i intilinim citeva scheme, utilizate insa numai ca punet de pornire. Comparatiile la care apelau indragostitii aveau o anumWi legitate interioara, repetindu-se cu mid variatii in toate conversatiile lor. Pentru barbat femeia era in primul rind 0 apa vie, 0 fintina la care venea sa se ac1ape, in timp ce pentru inc1ragostita iubitul insemna mincarea, hrana ei de toate zilele : Ochii mei insetati de dragoste vin la fintina frumusetii tale pentru a bea apa gratiei, singura ce-i poate inviora ... sau: Ce ape sint acelea pe care cu cit le bei cu attta e~ti mai insetat ... Cel mai adesea ins a dialogurile dintre tineri se bazeaza pe 0 nelntelegere sau pe contraste. Dad fata l$i martw'ise!?te c1ragostea, iubitul e c1ispl'etuitor ; clara el implora, ea trebuie sa refuze :
tnddigostitlll : 0, ce noroc ! tnddigostita: Vai mie, nefe1"icita! tndrligostitul: lata pe aceea pe care 0 iubesc. Inddigostita : Iata-l pe eel ce-l dispretuiesc. (Ii cade batista din mina). Indragostitlll: Opre$te-te frumoaso! Indragostita : Ce vrei ? Indragostitlll : Sa ma asculti. tndragostita : Nu am timp. Dupa epuizarea celor mai puternicc argumente, insi'!, situatia se schimba : Inddigostita : Nu fugi, idolt~l meu ! tndragostitlll: Ce vrei, furia mea? tndragostita: Sa ma asclllti. Adeseori disprc(.ul il1tilne~t< clisprc(. : EI: Departcaza-te! Ea: Dispari. EI: Departe de ochii mei. Ea: Departe de prezenta mea.

ACTRITA COMICA D' Ami co, STORIA

DIN SEC. AL XVII-LEA (8 j 1vi 0 DEL TEATRO DRAMMATICO. vol. II, 1958. fig. 39).

El : Ea: El : Ea: EI: Ea: EI: Ea: EI:

Furie cu chip ceresco Demon cu masca dragostei. Pe care-l dispretuiesc. Pe care-l detest. [n ziua cind te admiram ... In ziua cind te adoram. Tu ai curajul ? Ai indrazneala ! De a ma privi ! Ea : De a sta in prezenta mea 13,

NLl numai indn'igostitii au insa asemenea modele, ci 1iii personajele comice : "Lazzi"-urile, poantele, glumele sau rezolvarile cu caraeter anecdotic se m01iitenescde la generatie la generatie, imbogatite de fiecare data de fantezia ~i ingeniozitatea noului interpret. Personajele comice, mai ales Arlechino, au modul lor traditional de apreciere a vietii oamenilor, intimplarilor etc. Pie r r e-L 0 u i s D u c h art r e citeaza, in La Conunedia dell' Arte et ses enfants, c:iteva dintre situatiile 1iii eplicile lui caracteristice. r Intrebat de Ottavio citi parinti are, Arlechino raspLlnde : "Unul singur". In fata interlocutorului suparat de raspuns, adauga : lICe vreti ! Sf,nt om same, nu am avut posibilitatea sa am mai multi". Visind sa se casatoreasca cu Colombina, i~i numari1 nasturii :

o voi avea pe Colo1J~bina, -o voi avea, n voi avea .. , (Plinge.) n-o voi avea ! Mezzetino: Ce ai, de ce plingi ? Arlechino: N-o voi avea-o pe Colombina! Mezzetino: Cine ti-a spus asta ? Arlechino: Nasturomaehia ! 14

voi avea, n-o

CAPITANUL IN SEC. AL XVII-LEA (8 II v I 0 D' AmI co, STORIA DEL TEATRO DRAMMATICO, 1958, vol. II. fl~. 38).

Ca medic, da sfaturi Capitanului chinuit de dureri de dinti :


Luati piper, usturoi $i otet $i uitati de dwere. (Capitanului care Domnule! am uitat lucrul principal!, in paLm pa1ti egale. Puneti tm stert Intl'-un euptor pina se eoace marul. rlinli are sa va treaca imediat ! frecati-va dintii ptna pleaea.).. Domnule! Luati un mar, taiati-l in gura $i tineti captt! Va jur ca durerc'a de

13 14

Trad. GUt. Trad. aut.

Focul a avut 0 disputa cu Troia $i a vrut s-o atace, dar a venit 0 ploaie uria$a in ajutorlLl Troiei $i a inmuiat jocul, pina ce acesta plin de jurie, s-a retras $i istoria s-a sfir$it cu un jum uria$.

D 0 men i coB i an c ole 11i, celebru interpret al lui Arlechino, contemporan ~i prieten cu M 01i ere, relateaza amplu modalita~ile sale de realizare a unui personaj, provocind risul simplu, direct, prin ingeniozitatea apari~iilor, spontaneitatea reac~iilor ~i a replicilor :
Cind doci01'ul $i Trivelino sint in scena, apar intr-o mantie neagra, lung a, legaM la briu C1L minecile mantiei $1 cu 0 palaTie neagra pe cap. Incep sa pUng, facem intre noi Lazzi-uri $i vorbim in monosilabe. Inainte de a le comunica noutapile, le spun ca merg sa caut un vopsitor pentru a ma vopsi in negru, nu mai vreau sa maninc dedt piine neagra ... nu mai vreau sa beau dedt vin negru, pe urmii le spun $i ve$tile" . , . 15.

Interpretindu-l pe Arlechino din Ospatul de piatra, D 0 men i coB i a n c ole 11 i cadea ori de cite ori vedea statui a Comandorului, tirind in prabu~irea lui aHi trei vale~i pentru a marca mai puternic momentul. Atunci dnd il anun~a pe Don Juan de sosirea ciudatului musafir, refuza sa.. pronunte numele, i mimind doar momentul clatinatului din cap... Cu uijiurinta recunoa~tem ~i gestul lui Sganarelle din Don Juan de Mol i ere, inspirat din jocul marelui actor italian. Gesturile interpretului Commediei dell' Arte poarta pecetea exagerarii intentionate, mecanizarea comportamentului ~i automatismele dezvaluind sugestiv absurdul unoI' situatii. Arlechino, creat de Do men i coB i a n co I ell i, nu vrea sa ia lac la masa alaturi de Statuia Comandorului. Obligat de stapinul lui sa manince, i~i ascunde capul sub fata de masa, apoi se da peste cap cu paharul de vin in mina. Publicul ride a, simtind ins a in teama, aUt de amuzant

15

Insemnarile pastrate in manuscris la Biblioteque de L'Opera la Paris, vol. I, fila 214, sint citate de Gus t a v eAt t i n9 e r, in L'Esprit de la Commedia dell'A7'te dans le Theatre franr;ais, ed. cit.

206
ISTORlA TEATRULUI UNIVERSAL

redata a servitorului, ca se aila in fata unui lueru ie~it din comun, greu de definit, ciudat ~i paradoxal, tragic ~i comic in acela~itimp. Esentializarea categorica a el'oului din Commedia dell'Arte 0 avem nu numai in masea, eomportament, gest, ci ~i in eostum. Arleehino a purtat la ineeput un eostum zdrentuit, transform at ulterior intr-un pantalon ~i un maieu eu romburi eo!lorate. Brighella a ram as tot timpul eu haine albe eu brandenburguri verzi. Pulcinella, napolitanul, are eoeoa~a ~i nasul eoroiat, pantaloni largi, bluza eu mineci Iji mai largi, legata eu 0 eentura, in timp ee Tartaglia, eolegul sudie al Doetorului, avea 0 palarie eu virful aseu~it ~i oehelari prin~i pe virful nasului Libertatea joeului a fost pusa in Commedia dell' Arte adeseori in slujba eriticii soeiale. In revolta servitorilor sau in triumful lui Arleehino s-au proieetat idealurile de viata ale oameni'lor simp Ii.
Marele interes
0

istorie rezida

al

Commediei artei

dell'Arte, ea prin dramatiee eritiea


16.

spune
ea se prin a vietii

Vi toP
afirma insui

and
in mod aetul

1f i,

aadar autonomia

in faptul de analiza

ineontestabil oriearei

de a-i eauta libertatea


piediei

sociale in pofido

sau eenzura

Creatorii Commediei dell' Al'te nu s-au marginit numai sa amuze publieul, ei au fost eon~tienti de neeesitatea eduearii Iji formarii aeestuia. N i ee 0 loB arb i e r i spune eel :
Seopul Teatrul, meata, fara aetorului este sa aduea fara folos sa fie inveselind, neplaeuta,

sau
glu-

eomedia

este educativa,

sa fie obraznica.

Tot din luerarile lui N ice 0 loB arb i e r i, mai ales din "Rugdminte adresata acelora care verbal sau in seris vorbese despre actori, neglijind meritele aetiunilor lor", aparuta in 1634, ne dam seama ~i de menirea spectaeolului Commediei dell'Arte sale. : vazind viu ... speetacolul ii vede tablou despre lipsurile povestit, un om dar nu este 0 cronici'i, este un Spectatorul Speetacolul un episod prezentat daca nu spui numai viata,

$i

cum

oare poti vorbete

serie 0 cromca

adevarul.

Daca cineva
17.

de bine -

acestea ar fi

cuvintele

de lau,da;

nu imagine a moravurilor

16

17

Vi toP and vol. II, p. 63. Traod. aut.

01 f i,

Istoria

teatrulwl.

universal,

ed. cit.,

POLICHINELLE : M I C H E LEA N. GEL 0 F R A CAN SAN I. Gravuril de N i C0 1 as Bon n art.

SCARAMOUCHE : T I B E RIO F 1 O. R ILL I. Gravuril de N i C 0 1 as Bon n a lt.

MEZZETINO. GravurA de G era r d J 0 11 a i n dupA Leroux (1675). (DICTIONNAIRE DES PERSONNAGES, Paris. 1960, PI. LA COM:eDIE ITALIENNE, P. 56).

Commedia dell' Arte a impus arta actoru1ui profesionist. Raspinditi in intreaga Europa, in Franta, Germania, Spania, ajun~i pin a ~i in Anglia, trupe1e Commediei dell' Arte, conduse de fratii G a n ass a, de F ran c e s c 0 And rei n i, de F 1 ami n i 0 Sea 1a, de T i b e r i 0 F i 0 rill i, zis ~i "Scaramouche", au constituit un model ~i un pl1net de referinta pentru maiestria actoriceasdi. Aportu1 arti~tilor it alieni 11 gasini in intreaga Europa, indiferent daca avem de-a face eu actori, ell arhitecti sau pictori scenografi. In sec. a1 XVII-lea ~i chiar in sec. al XVIII-lea, pretutindeni JntJlnim nu-

me1e arti1?tilor italieni. In Spania, cei mai mari arhitecti 1?i scenografi au fost C 0 s i moL t t i ~i B ace i 0 del B i a n c 0, 1a curtea 1ui Ludovic a1 XIV-lea, G i a com Tor e 11 i, in Germania, 1?i Tarile de Jos, reprezentantii familiei Bib b i e n a ~i Gas par i. Teatrul modern european a luat l1D!i'tere Hain lia cu toate genurile 1ui, teatl'ul de proza, teatrul muzica1 sau liric, baletul, pantomillla. La originile !i'i1nceputul tuturor directiilor teatrului modern 1i avem pe italieni.

MINISTERUL EDUCATIEI $1 TNVATAMTNTULUI INSTITUTUL DE ARTA TEATRALA $1 C1NEMATOGRAFICA ). L. CARAGIALE"

It_IPeaIlA

tPIIAtPaW&1fII1t
_Il1JnF__ ~
Antichitatea. Evul mediu. Rena$terea

EDITURA DIDACTICA

~I PEDAGOGICA BUCURE~TI 1981