Sunteți pe pagina 1din 4

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior  UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI


1.2 Facultatea/Departamentul  FACULTATEA DE FILOSOFIE / ȘCOALA DOCTORALĂ DE
FILOSOFIE
1.3 Catedra  -
1.4 Domeniul de studii FILOSOFIE
1.5 Ciclul de studii III (DOCTORAT)
1.6 Programul de studii/Calificarea FILOSOFIE

2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei INTERPRETĂRI ALE PREJUDICATIVULUI. Concepte și aplicații


2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. VIOREL CERNICA
2.3 Titularul activităţilor de seminar -
2.4 Anul de studiu 2.5 Semestrul II 2.6 Tipul de evaluare Examen 2.7 Regimul disciplinei Opţională

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator -
3.4 Total ore din planul de învăţământ 24 din care: 3.5 curs 24 3.6 seminar/laborator -
Distribuţia fondului de timp Ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 12
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10
Tutoriat 2
Examinări 4
Alte activităţi .................................................. -
3.7 Total ore studiu individual 38
3.9 Total ore pe semestru (3.4. + 3.7) 62
3.10 Numărul de credite 8

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum  -
4.2 de competenţe  -

5. Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului -


5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului -

6. Competenţe specifice accumulate

Competenţe profesionale Definirea regulilor generale (analiză, sinteză) şi specifice ale metodei filosofice
(problematizare, reflecţie, interpretare).
Recunoaşterea dimensiunii istorice a teoriilor filosofice, identificarea caracteristicilor şi a
impactului lor asupra culturii umane.
Problematizarea şi operaţionalizarea conceptelor cheie pentru soluţionarea
unor probleme filosofice.
Evaluarea comparativă a ideilor şi argumentelor unor teorii filosofice despre judecată, timp,
prejudicativ şi identificarea meritelor şi limitelor acestora.
Identificarea şi descrierea principiilor şi metodelor documentării şi cercetării în filosofie şi
stiinţele umaniste.
Alegerea, planificarea şi realizarea unor prezentări individuale orale şi scrise la
seminarii (dezbatere, analiză-comentariu de text).
Competenţe transversale Abordarea în mod realist şi prin argumentare a unor situaţii-problemă în vederea soluţionării
lor eficiente.
Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă într-o echipă multidisciplinară pe diverse paliere
ierarhice.
Autoevaluarea nevoii de formare profesională în scopul dezvoltării autonomiei personale,
inserţiei şi adaptabilităţii la cerinţele pieţei muncii.

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al Înţelegerea problematicii filosofice a prejudicativului, pornind de la analiza structurii
disciplinei judecății și interpretarea originii elementelor sale.
7.2 Obiectivele specifice Cursul are în vedere familiarizarea studenţilor cu cercetarea unor interogaţii şi răspunsuri,
termeni şi concepte, teorii şi aplicații din orizontul hermeuticii pre-judicative şi, de asemenea, cu
investigarea relaţiilor dintre diferitele componente ale obiectului acesteia, în special dintre judicativ
(nonjudicativ, pre-judicativ), timp, experiență, fenomen.

8. Conţinuturi
Tematica
8.1 Curs şi seminar Metode de predare / Cercetare aplicată / Bibliografie Observaţii
suplimentară
I. Introducere: Hermeneutica prejudicativă ca Prelegerea. Conversația  
domeniu de cercetare filosofică
C1 – 2 ore

II. Concepte fundamentale în hermeneutica pre-judicativă


1. Pre-judicativul Prelegerea. Conversaţia. Exemplificarea INT. §2, pp.
2.1. Teorii ale pre-judicativului; perspectiva hermeneutică - J.-L. Marion, Certitudini negative, ed. cit., §1 și I. §2, pp. 9- 11-28.
2.2. Aplicații: diferența „temporală” dintre pre-judicativ și 32; I.§3, pp. 32-42.
judicativul constitutiv * ARISTOTEL, Despre interpretare, ed. cit., 1-4, 16a-17a, pp.
C2; C3 – 4 ore 205-213.
2. Predicarea negativă Expunerea. Problematizarea. Exerciţiul  JCPFU.
3.1. Judecată negativă și predicare negativă - J.-L. Marion, Certitudini negative, ed. cit., I.§4, pp. 42-50;
3.2. Aplicații: Reducție temporală și reducție temporal- I.§5, pp. 50-68.
existențială * KANT, Critica rațiunii pure, ed. cit., §9-§10, pp. 107-114.
C4; C5 – 4 ore
3. Circularitatea prejudicativă Prelegerea. Exercițiul. Exemplificarea  INT. §3, pp.
4.1. Originea ”subiectivă” a prejudecăților - J.-L. Marion, Certitudini negative, ed. cit., I.§6, pp. 69-77; 29-42.
4.2. Aplicații: Filosofia culturii și fenomenul circularității I.§7, pp. 77-91.
pre-judicative * GADAMER, G., Adevăr şi metodă, ed. cit., Partea a doua,
C6; C7 – 4 ore 1. a) și b), pp. 204-222.
4. Timpul existențial Prelegerea participativă. Exercițiul TEN/TL, 3.1.,
5.1. Timp disponibil și timp existențial - J.-L. Marion, Certitudini negative, ed. cit., V.§25, pp. 263- pp. 149-166.
5.2. Aplicații: Timpul existențial al lenei și al morții 273; V.§26, pp. 273-291.
C8; C9 – 4 ore * AUGUSTIN, Confessiones (Mărturisiri), cartea a XI-a, pp.
329-358.
5. Experiența nonjudicativului Prelegerea participativă. Dezbaterea. Exemplificarea INT., §4-§5,
6.1. Temporalitatea experienței nonjudicativului - J.-L. Marion, Certitudini negative, ed. cit., V.§27, pp. 291- pp. 42-59.
6.2. Aplicații: statutul filosofic al obiectualităților 303; V.§28, pp. 303-315.
nonjudicative * VATTIMO, G., „Dialectică, diferenţă, gândire slabă”, în ed.
C10; C11 – 4 ore cit., pp. 10-25.
III. Curs final: Operarea interpretării în Prelegerea participativă. Conversația. Exercițiul
hermeneutica pre-judicativă - J.-L. Marion, Certitudini negative, ed. cit., V.§29, pp. 315-
323; V.§30, pp. 323-332.
* CAPUTO, D.J., „Hermeneutica spectrală”, ed. cit., pp. 68-
C12 – 2 ore 104.
Bibliografie tematică I
ARISTOTEL, Despre interpretare (1957), în Organon I, București, Editura Științifică, pp. 205-258.
AUGUSTIN, Mărturisiri (1994), Bucureşti, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române.
CAPUTO, J., Radical Hermeneutics: Repetition, Deconstruction and the Hermeneutic Project (1988). Indiana University Press.
GADAMER, G., Adevăr şi metodă (2001), vol. I, Bucureşti, Editura Teora, pp. 12-365.
KANT, Imm., Critica raţiunii pure (1998). Bucureşti, Editura IRI.
MARION, J.-L., Certitudini negative (2013). Sibiu, Editura Deisis.
SURDU, Al., Teoria formelor prejudicative, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2005.
VATTIMO, G., „Dialectică, diferenţă, gândire slabă”, în vol. Gândirea slabă (1998). Constanţa, Editura Pontica, pp. 10-25.
KAUP, Barbara, LÜDTKE, Jana, ZWAAN, Rolf, ”Processing negated sentences with contradictory predicates. Is a door that is
not open mentally closed?”, in Journal of Pragmatics, 38 / 2006, pp. 1033–1050.
SPYCHALSKA, Maria, ”Processing of sentences with predicate negation: The role of opposite predicates”,
https://www.semanticscholar.org/paper/Processing-of-sentences-with-predicate-negation-%3A-Spychalska/ , pp. 193-199.
Bibliografie tematică II
BOEVE, L., „God, Particularity, and Hermeneutics” (2005), in Ephemerides Theologicae Lovanienses, 81 (4), pp. 305-333.
CAPUTO, j., „Hermeneutica spectrală” (2008), în vol. John D. Caputo, Gianni Vattimo, După moartea lui Dumnezeu,
Bucureşti, Curtea Veche Publishing.
DERRIDA, J., „La différance” (1972), in Marges de la philosophie, Paris, Les Éditions de Minuit, pp. 1-29.
FORSTER, M., „Hermeneutics”, http://philosophy.uchicago.edu/faculty/files/forster/HERM.pdf
HUSSERL, Ed., Cercetări logice II, partea a treia: Cercetarea 6 (2013). Bucureşti, Editura Humanitas.
KEARNEY, R., „What is Diacritical Hermeneutics?” (2011), in Journal of Applied Hermeneutics, December 10, pp. 1-14.
MERLEAU-PONTY, M., Le visible et l’invisible (1964). Éditions Gallimard, Paris.
RICOEUR, Eseuri de hermeneutică (1995), București, Editura Humanitas.
ROBERGE, J., „What is critical hermeneutics?” (2011), in Thesis Eleven, Vol. 106, Issue 1, pp. 5-22.
VATTIMO, G., „Spre un creştinism nonreligios” (2008), în vol. J. Caputo, G. Vattimo, După moartea lui Dumnezeu, ed. cit.
ZAHAVI, D., Subjectivity and Selfhood. Investigating the First-Person Perspective (2005), The MIT Press.
* Se recomandă şi următoarele lucrări ale titularului de curs: (1) Judecată şi timp. Fenomenologia judicativului (2013). Iaşi, Editura
Institutul European (JT); (2) „Introducere” la vol. Studii de hermeneutică pre-judicativă și meontologie, vol. I (2016). București, Editura
Universității din București (INT.); (3) Temporalitatea experienței nonjudicative. Timpul lenei (2017). București, Editura Universității din
București (TEN/TL); (4) „Judecăți comune și prejudecăți filosofice despre utilitate”, în Vasile Macoviciuc (coord.), Filosofie și economie.
Sensuri ale utilității în științele socioumane, București, Editura ASE, 2017; pp. 47-63 (JCPFU).

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi


angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

 Conţinutul disciplinei este în concordanţă cu ceea ce se lucrează, în domeniul problematicii prejudicativului, în alte centre
universitare din ţară. În vederea adaptării la cerinţele spaţiului public românesc a conţinutului disciplinei, au avut loc întâlniri şi
discuţii cu reprezentaţi de seamă ai culturii româneşti, cu cercetători în domeniul istoriei filosofiei, cu profesori de filosofie și logică
din învăţământul preuniversitar şi cu elevi.

10. Evaluare

10.3 Pondere din nota


Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare
finală
Discursul coerent. Exemplificarea Expunerea liberă 20%
10.4 Curs semnificativă. Argumentarea corectă Chestionarea orală
Participarea activă la cursuri
Capacitatea de analiză de text Prezentarea unui text 40%
Capacitatea de operare cu noţiunile specifice filosofic
10.5 cursului Teme şi lucrări curente
Seminar/laborator/cercetare Aplicarea cunoştinţelor noi
aplicată Interesul pentru studiul individual
Evaluarea scrisă (lucrare finală). 40%
Tema lucrării trebuie să aibă în centrul ei unul dintre conceptele prezentate la curs.
10.6 Standard minim de performanţă Cunoştinţe elementare din domeniul problematicii prejudicativului (concepte şi interogaţii
semnificative, teorii, concepţii). Prezentarea unui text din Bibliografie.
Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar
01.10.2020
-

Data avizării în department Semnătura şefului departament

......................... .........................

S-ar putea să vă placă și