Mama

„Cele mai dulci sunete dăruite muritorilor sunt Mama, Acasă şi Paradis”(Willim Goldsmith Brown)

Mama este fiinţa cea mai importantă în viaţa oricărui copil fiind făptura consacrată procreării şi
persistenţei rasei umane, pilonul de rezistenţă în viaţa noastră în copilărie, adolescenţă şi maturitate.
Pentru Lucian Blaga „mama era substanţa activă în jurul căreia luau înfăţişare palpabilă toate rânduielile
vieţii noastre”, aceasta fiind cea care converge întreaga energie spre centrul familiei, cea în jurul căreia
gravitează armonia şi pacea dintre membrii acesteia, şi cea care ne aduce împreună.

Mama este persoana care te va înţelege mereu, indiferent de situaţie sau circumstanţe, iar această
empatie va fi cea care îţi va da curaj şi forţă să depăşeşti obstacolele care ţi se vor ivi în cale.

Pentru Liviu Damian, „mama nu plângea între noi, îşi lua căldarea şi se ducea la fântână (...) mama nu se
ducea în vecini, nu umbla pe la neamuri (...) mama mea tânără, îmbodolită ca o bătrână se ducea la
fântână”, ceea ce sugerează că mama era pentru eul liric o fiinţă puternică, în acelaşi timp îngrijorată
pentru cei din jur şi care îşi punea propria persoană pe locul cel din urmă, şi căreia starea de bine a
membrilor familiei ei era primordială.

Mama e mai mult decât fiinţa care ţi-a dat viaţă, este un sprijin, un exemplu şi, nu mai puţin important,
un prieten, căruia i te poţi încrede oricând, de aceea respect-o, căci datorită acestor făpturi minunate,
civilizaţia umană a atins şi începutul mileniului III.