Sunteți pe pagina 1din 46

ANTRAXUL

DR POP RODICA
DATE GENERALE

DEFINITIE
Boala enzootica bacteriana acuta, care se prezinta sub 3 forme: pulmonara, cutanata si
gastrointstinala, in functie de cale expunerii
-Antraxul –poate fi arma biologica sau folosit in bioterorim!!!!!!!!!!
Antraxul este o boală infecțioasă produsă de Bacillus anthracis. Boala este o zoonoză (boală comună
omului și animalelor, fiind întâlnită mai frecvent la paricopitate ( bovine, caprine, ovine).

Nișa ecologică a acestei bacterii este reprezentată de sol, motiv pentru care infecția cu antrax este
considerată ,,boală telurică’’.
Bacillus anthracis
• Antraxul este cunoscut şi sub denumirile de dalac, buba neagră,
cărbune sau pustula malignă.
• Bacillus Anthracis, care se găsește în sol sub formă sub formă de spori
dormanți, in condiții prielnice, se transformă în forma vegetativă și
produce exotoxine cu efect letal. Bacillus anthracis produce sporii
care răspândesc infecţia. Perioada medie de incubaţie pentru antrax
este de până la 7 zile, dar poate dura 60 de zile sau mai mult până la
apariţia simptomatologiei.
Istoric

• Boala este amintită în Biblie, la greci din timpul lui Homer, sau


la romani din timpul lui Ovidiu, medicii arabi numesc boala
apărută la om focul persic.
• Existența bolii la animale sălbatice este observată din secolul IX
 de atunci este considerată ca o boală cu forme epidemice.
• Bacilul antraxului este descris de Robert Koch 1877, ulterior s-a
încercat prin diferite experimentări germane, engleze,
sovietice și americane folosirea bacilului antraxului, ca și
agentul pestei (Yersinia pestis) ca armă biologică în războaie,
sau de organizații fundamentaliste prin actele de terorism

Răspândire

• Antraxul sau dalacul este răspândit pe tot globul boala având o


incidență mai mare în locurile umede, mlaștini, zone
inundabile, unde pot fi transportații sporii bacteriei (forma de
rezistență) care provin din cadavrele animalelor îmbolnăvite
de antrax.
• În asemenea regiuni infectate prin spori, bacilul antraxului poate
să persiste în pământ zeci de ani, aceste locuri fiind denumite 
pășuni blestemate cu îmbolnăviri mai numeroase în primăvară
 și în anii cu precipitații abundente.

• Antraxul uman este endemic, este cel mai frecvent în regiunile
agricole, acolo unde sunt animale. Atunci când antraxul afectează
oamenii, aceasta este, de obicei din cauza unei expuneri profesionale
la animale infectate sau la produsele lor- boala ocupationala a celor
care proceseaza piei, lana , par( mai ales de capra), oase si produse
din os importate din zone endemice, dar si a veterinarilor,
agricultorilor, padurarilor care lucreaza cu animale infectate
• Lucrătorii care sunt expuși la animale moarte și produse de origine
animala provenite din alte țări în care antraxul este frecvent se pot
infecta cu B. anthracis (antrax industrial).
Zone endemice

• Anraxul uman este endemic in Africa sub sahariana, Asia, America centrala,
America de Sud, Europa de Sud, Europa de Est
• Noi infectii ale septeșușui de animale pot aparea prin introducerea hranei pt
animale care contin praf de oase contaminat.
• Evenimente care se produc in mediul exterior-inundatii, rupturi de teren sub care
se afla foste locuri de ingropare a carcaselor de animale infectate, pop produce
epizootii
• IN TRECUT, PRIN AFLUXUL DE TABACARII CARE PROCESAU PIELE IMPORTATA DIN
TARI ENDEMICE, A REPREZENTAT O SURSA BINECUNOSCUTA DE INCIDENTE SI
EPIDEMII
Antraxul=arma biologica, folosit in bioterorism
• A FOST FOLOSIT IN SITUATII EPIDEMIOLOGICE DEOSEBITE, PRIN RASPANDIREA
INTENTIONATA DE SPORI DE B ANTRACISPRIN SISTEM POSTAL DIN SUA
• Au aparut 11 cazuri cutanate, 11 cazuri de inhalare, 5 decese
• USPS a instalat sisteme de biodetecție (BDS) în instalațiile lor de prelucrare a corespondenței
pe scară largă. Planurile de răspuns BDS au fost formulate de USPS împreună cu
respondenții locali, inclusiv pompieri, poliție, spitale și sănătate publică. Angajații acestor
facilități au fost educați despre antrax, acțiuni de răspuns și medicamente profilactice.
Datorită întârzierii inerente obținerii verificării finale a faptului că antraxul a fost utilizat,
tratamentul profilactic cu antibiotice al personalului posibil expus trebuie început cât mai
curând posibil.
• Centrulpentru Controlul și Prevenția Bolilor susține că în cazul unui atac biologic,
Antraxul este bacteria cel mai ușor de folosit întrucât: e ușor de găsit în natură,
supraviețuiește mult timp fără condiții aparte de depozitare, se eliberează cu
ușurință și nu atrage atenția, au mai fost folosiți (atacul din 2001), sporii sunt greu
detectabili după miros sau gust.
• Pentru amatorii de turism extrem, vizitele la Cernobîl nu mai sunt la
modă. Există o nouă destinație, și mai sinistră: Baza Aralsk-7 de pe
Insula Vozrojdenia, adică Insula Renașterii, un loc situat în Marea
Aral, între Uzbekistan și Kazahstan.
• Acesta este locul unde Uniunea Sovietică a testat cele mai periculoase
arme biologice, de la antrax și tifos, până la varietăți noi de variolă
 și ciumă bubonică. Perimetrul a fost închis oficial în 1991, când
întregul personal a fost evacuat în câteva săptămâni.

• Au plecat atât de în grabă, încât o parte din echipament a fost
abandonată aici. Localitatea în care cândva locuiau sute de familii
este acum un oraș-fantomă.
• Astăzi, este posibil să vizitezi insula pe care s-au testat arme biologice.
Uzbekistanul a început să deschidă pentru public fostele locuri
secrete după moartea președintelui Islam Karimov, în 2016.

Coreea-de-nord-poate-produce-antrax
• În aceste imagini, liderul nord-coreean Kim Jong-un face o vizită
de lucru la Institutul Bio-Tehnic din Phenian, care, oficial,
produce pesticide pentru a fi folosite în agricultură.
• Însă, după o analiză a acestor fotografii, Melissa Hanman,
cercetător la Centrul pentru studii de neproliferare (Center for
Nonproliferation Studies), susţine că imaginile demonstrează că
în institutul respectiv se produc "arme biochimice". În plus,
experta crede că regimul nord-coreean a dorit ca aceste imagini
să fie analizate, ele reprezentând de fapt o ameninţare la
adresa unor ţări precum Statele Unite ale Americii şi Coreea de
Sud.

• insulă este situată la 3.500 de kilometri de Moscova, în mijlocul unei
mări interioare înconjurate de un deșert puțin populat, adânc în inima
Asiei Centrale.
• Când sovieticii s-au decis să testeze arme biologice aici, Insula
Renașterii avea puțină vegetație, din cauza climei deșertice. Pe
timpul verii, temperatura ajunge și la 60 de grade Celsius.

• Aici se afla un oraș militar, construit în 1954 pentru circa o mie de
oameni: cercetători, personal de securitate și familiile lor. A fost o
bază secretă, cunoscută în cercurile autorizate drept Aralsk-7 și nu
era trecută pe hărți. Asta, deoarece URSS folosea insula pentru a
testa în aer liber arme biologice”, 
• „Printre agenții biologici testați se numărau ciuma, antraxul și variola.
Aceștia erau doar cei de care auzisem. Restul aveau nume
neobișnuite: febra Q, tularemie, botulism și encefalită ecvestră
venezueleană. Unii agenți patogeni fuseseră modificați genetic
pentru a fi rezistenți la medicamente”
• Inainte de a fi transformată în Aralsk-7, pe Insula Renașterii se găsea,
în pofida climei, un sat pescăresc înconjurat de lagune albastre.
Sovieticii au ales cu grijă această insulă.
• Încă din anii ’20, Armata Roșie căuta un loc izolat pentru a testa arme
biologice periculoase. Armata dorea să ocupe o insulă mare aflată la
câțiva kilometri de coastă, departe de Rusia.

• Savanții au fost aduși în 1948 ca să fabrice arme care să poată fi
folosite împotriva „rechinilor capitaliști”. Potrivit BBC, Aralsk-7
făcea parte dintr-un program sovietic pentru dezvoltarea armelor
biologice „la scară industrială, antrenând peste 50.000 de oameni în
52 de centre răspândite în imperiul sovietic.
• Antraxul era produs în niște cuve uriașe și crescut cu grijă, de parcă ar
fi fost vorba de bere. În anii ’60, CIA a aflat că aici se petrecea ceva
ieșit din comun, însă agenția americană nu cunoștea amploarea
fenomenului.
• Orașul Aralsk-7, construit pentru 1.000-1.500 de locuitori, avea școală,
restaurant, bază militară, laborator, aeroport și port.
• „Aici se aflau și o discotecă și un cinematograf, plus provizii de
mâncare trimise direct de la Moscova. Am luat parte la testarea
armelor biologice pe insulă. Credeam că facem un lucru folositor, că
ne slujim țara. Așa ne spuneau instructorii noștri politici”, își
amintește Dmitri Istomin, care a fost soldat pe insulă din 1987 până
în 1989.

• Când aici s-au testat arme biologice, au avut loc și accidente mortale.
În 1971, o cultură de variolă modificată a fost eliberată accidental pe
insulă și a infectat zece oameni. Trei dintre ei au murit.

• În mai 1988, a ieșit la iveală că 50.000 de antilope saiga care pășteau pe
stepă au murit într-o oră. Există zvonuri privitoare și la alte victime.
• În 2015, alte 200.000 de antilope saiga (circa 66% din totalul
populației) au murit în Kazahstan, în urma hemoragiilor interne
cauzate de „infecții”.
• După plecarea sovieticilor, îngrijorarea cu privire la pericolele de pe
insulă a crescut. Savanți din mai multe țări au sosit aici și au studiat
insula.
• În 2002 au fost decontaminate șase situri în care fusese îngropat antrax.
Nu se știe dacă acum insula este un loc sigur.

• După o jumătate de secol de teste cu arme biologice, întreaga insulă
este contaminată; nu doar situl de testare, ci întreaga insulă”, relata
BBC în 2017.
incubatia

• De la 1-7 zile, pana la 60 zile


• In URSS, IN 1977, PERIOADA DE INCUBATIE –PANA LA 43ZILE
contgiozitate

• Transmiterea de la om la om este f rara


• In antraxul cutanat este nevoie de contact direct cu leziunile pielii
• Obiectele si solul contaminat pot ramane infectioase timp de cativa ani
susceptibilitatea

• Oamenii sunt moderat rezistenti la infectie


• Exista dovezi de infectie care nu se manifecsta , dobandita pe cai ingestive si de inhalatie care nu
se manifestaprintre persoanele aflate in contact frecvent cu agentul infectios

Simptomatologia

• Antraxul cutanat
• -95% din cazuri
• Mancarime in zona afectata, urmata de o leziune care devine papula, apoi vezicula si se dezvolta
in 2-6 zile intr-o escara neagra.escara e inconjurata de un edem extins, uneori cu vezicule
secundare mici
• Capul, gatul, antebratele, mainile sunt zone comune care se pot infecta
• Se poate complica cu obstructia cailor respiratorii datorata edemelor asociate, poate fi necesara
traheotomia
• Netratate se pot raspandi catre nodulii limfatici din zona si in fluxul sanguin, producand
septicemie severa
• Menigele poate fi afectat
• Duce la deces in 5-20%
Agentul infectios

• Agentul patogen al bolii a fost descoperit în anul 1849 de 


medicul german Aloys Pollender, fiind un bacil aerob, sporulat,
sub formă de bastonașe, Gram pozitiv, în forma vegetativă
fiind capsulat (capsulă care-l protejează în sânge de
fagocitare).
B Antracis
SURSA DE INFECTIE

• Animalele ( ierbivore, atat septelul cat si cele salbatice) elimina bacilii in hemoragiile terminale in
in sange, la moarte.Cand sunt expuse la aer, celulele vegetative produc spori si acestia rezista in
conditii de mediu ostile si la dezinfectie, putand ramane viabili in solul contaminat ani de zile.
• Sporii pot fi redistribuiti pasiv in sol si in vegetatia adiacenta, prin actiunea apei, vantului, a altor
factori de mediu,
• Mustele si necrofagii care se hranesc cu carcasele infectate pot, la randul lor, dispersa sporii de
antrax dincolo de locul in care s-a prods moartea animalului, fie prin sange, fie prin viscere care
se lipesc de blana lor, de pene, sau piele, fie prin excretia sporilor de antraxviabili in materiile
fecale.
• B antracis nu este f infectios nici pt ierbivore, nu este f invaziv
• Exista o relatie intre nr sporilor pe care un vector ii poarta de la o carcasa la alt loc
si sansa ca un animal sa se infecteze in urma contactului cu acel loc
• Piele, oasele uscate si procesate care provin de la animaleinfectate pot gazdui
spori ani de zile, reprezinta modalitatea de raspandire a bolii in toata lumea.

Transmiterea

• 1.prin contact cu tesiturile sau orice parte a corpului septelului sau al animalelor
salbatice( vite, oi, capre, cai , porci, etc) care au murit de aceasta boala si/ sau
cu parul, blana, pielea sau oasele folosite in comert si cu produsele obtinute din
acestea- tobe, perii, covoare-
• 2. prin intepaturi de muste care s-au hranit cu aceste animale
• 3. contact cu sol contaminat de animalele infectate
• 4. contact cu ingrasaminte pt gradinarit produse din oase contaminate-antrax
cutanat, presupune o leziune preexistenta, se produce indeosebi pe zonele
expuse ale corpului-mana, incheieturi, gat, fata
• 5. ingerarea de carne gatita neadecvat care provine de la animale infectate-antrax
gastro-intestinal, orofarigian
• 6. prin inhalare-prin inhalarea sporilor de B Antracis-in timpul
proceselor industriale care prezinta risc-tabacirea pielii, procesarea
lanii, a oaselor, in care sporii sunt generati intr-o zona inchisa si slab
ventilata
• 7. antraxul asociat cu manipularea pielii de animal in afara unei fabrici
de procesare este rar, apare sub forma cutanata
• 8 infectie de laborator-in fosta URSS, in 1977, ca urmare a unei
diseminari accidentale dintr-un institut militar de cercetare- cu
numerosi morti in randul oamenilor si animalelor
Antrax cutanat
Antrax inhalator

• Usoare, nespecifice-febra, stari de rau, tuse usoara, dureri in piept


• Simptome acute, dificultati de respiratie, suierat, dispnee severa, hipoxemie, diaforeza, soc, cianoza, largirea
mediastinului la raze x, deces
• Efuzia pleurala este comuna
• Mortalitate 85%
• Terapia antimicrobiana agresiva timpurie reduce mortalitatea
Antraxul digestiv

• Ingerarea de carne provenita de la un animal ce a murit neasteptat = antrax orofaringian sau


gastro-intestinal
• In cel orofaringian leziunea apare in cavitatea bucala, pe mucoasa bucala, limba, amigdale.
Peretele posterior al faringelui
• Apare durerea in gat, limfadenopatia zonala din gat, edem extensiv care poate duce la obstructia
traheei
• In cel gastrointestinal –leziunea apare in lungul tractului gastro-intestinal, este ulcerativa,
edemica, duce la hemoragie, obstructie, perforare, ascite extinse
• Nu este fatal, dar poate duce la septicemie, soc, coma
• Toate formele pot duce la meningita FATALA
DIAGNOSTIC

• Antraxul este diagnosticat prin cultura și izolarea bacteriei B.


anthracis, prin detectarea ADN-ului bacterian sau antigenelor, sau
prin măsurarea anticorpilor specifici în sângele persoanelor suspecte.
• Bacteriile pot fi cultivate din sânge, leziuni ale pielii, secreții
respiratorii, lichid cefalorahidian sau din alte țesuturi afectate, înainte
de începerea tratamentului cu antibiotice.
B. ANTRACIS
TRATAMENT

• Antraxul poate produce simptome sau nu, iar tratamentul se va stabili în funcție de acest aspect.
Chiar dacă pacientul nu prezintă simptome, îi va fi prescris un tratament preventiv care include
vaccinul pentru antrax și antibiotice.
• În situațiile în care există simptome, tot antibioticul (doxicilină sau ciprofloxacină) reprezintă calea
către vindecare, însă va fi prescris un tratament pentru o perioadă de 60 până la 100 de zile.
• Medicii avertizează că vizita la specialist este obligatorie atunci când apar simptomele. Fără
tratament sau fără un tratament corect aplicat, există posibilitatea ca boala să ducă la deces.
• În funcție de modul în care a fost contractată boala, riscul de a deceda diferă. Fără tratament,
Antraxul cutanat prezintă risc de deces de 20%, Antraxul dobândit prin inhalarea sporilor
prezintă un risc de cel puțin 80%, iar cel dobândit prin înghițire, un risc situat între 25% și 75%.
• In antraxul inhalator se folosesc unul sau doi agenti antimicrobieni-rifampicina, linezolid,
macrolide, aminoglicozide, vancomicina, cloramfenicol, penicilina, ampicilina, clindamicinade
doxiciclina sau ciprofloxacina pe cale orala,
• Teraăia iv cu doi sau mai multi agenti microbieni –este recomandata
• F cutanata nu poate fi tratata cu monoterapie
• Cefalosporinele si trimetoprimul nu
METODE DE PREVENIRE

• profilaxia vizeză vaccinarea cu vaccin inactivat și chimioterapice de tipul florochinolone orale.


Vaccinul AVA (Anthrax Vaccine Adsorbed - SUA) este recomandat pentru grupele de risc, înainte
de expunere. Schema de vaccinare: 5 doze administrate pe o perioadă de 18 luni cu revaccinare
anuală. Vaccinul nu este destinat populaţiei generale. Vaccinul împotriva antraxului nu este
recomandat ca formă de prevenţie, în călătorii.
• Decontaminarea pacienților implică: scoaterea hainelor contaminate, spălarea întregului corp cu
apa și săpun, iar pentru mediu se pot folosi agenți sporicidali (0,5 % soluție de hipoclorit).
Pacienții nu necesită camere separate și nu există instrucțiuni speciale de transport sau la
externare.

Înainte de expunere: măsuri de protecție individual (măști, mănuși, echipament de protecție

După expunere: decontaminare, chimioprofilaxie cu antibiotice


• În cazul contactului cu un animal bolnav se impune:
• spălarea temeinică a mâinilor cu apă și săpun
• anunțarea medicului veterinar și a Direcției Sanitare Veterinare
• În cazul unui animal suspect de antrax este interzis:
• vinderea animalului
• sacrificarea animalului
• consumarea cărnii/măruntaielor și produselor lactate
• oferirea spre consum public a produselor de la acest animal
• recoltarea și prelucrarea lânii și a pieilor
• hrănirea altor animale (căini de paza, pisici, porci) cu carne/rămășițe/măruntaie
• de la animalele găsite moarte (fără a ști dacă au sau nu antrax) nu se vor preleva produse (lână, piele, carne).
Nu se va muta animalul mort. Se preferă incinerarea animalelor în locul îngropării
PROFILAXIA POSEXPUNERE

• Cu ciprofloxacina, doxiciclina sau amoxicilina


• Daca este disponibil vaccinul inactiv, se vor administra 3 doze vaccin cell free, 0, 2 , 4 saptamani,
in combinatie cu 60 zile de tratament antimicrobian
• Pt pacientii expusi mult timp la spori de antrax aerosolizati, tratamentul cu antibiotic trebuie
continuat aproximativ 6 saptamani pt a permite dezvoltarea adecvata a imunitatii induse de
vaccin
PREVENIREA ANTRAXULUI UMAN –PREVENIREA CAZURILOR LA ANIMALE

• VACCINAREA SEPTELULUI DIN ZONELE ENDEMICE


• PROCEDURI ADECVATE IN CAZUL INCIDENTELOR DE ANTRAX LA ANIMALEMUNCITORILOR CARE
MANIPULEAZA OBIECTE POTENTIAL CONTAMINATE
• EDUCAREA
• STERGEREA PRAFULUI , VENTILAREA ADECVATA IN ZONE CU RISC
• SUPRAVEGHEREA MEDICALA A ANGAJATILOR
• SPALAREA TEMEINICA , DEZINFECTAREA SAU STERILIZAREA PARULUI, LANII, FAINEI DE OASE, A
ORICAREI HRANE

S-ar putea să vă placă și