Caracterizarea lui Mihai Viteazul in antiteza cu pasa Hassan
Identitatea personajelor
Pasa Hassan-conducatorul armatei
otomane
Tipul personajelor
Personajul secundar al operei
Trasaturi de caracter
Lasitatea- trasatura dominanta de caracter:
este infatisat static, departe de campul de
lupta
Incapabil de a conduce singur ostile, de
aceea se foloseste de ajutorul lui Mihnea:
„lui Mihnea-i trimite-o porunca”.
Uimit de atitudinea domnitorului:
„de mirare e negru-pamant”
Este cuprins de groaza in momentul in care
este provocat la lupta.
Mihai Viteazul-domnitorul Tarii
romanesti si conducatorul armatei romane
Personajul principal al operei;este infatisat
in toate momentele actiunii,de prezenta lui
luam cunostinta inca din primul vers:
„pe voda-l zareste calare trecand”.
Titlul sugereaza intentia autorului de a
prezenta cele doua personaje in antiteza.
Bun organizator si strateg, bun patriot,da
dovada de spirirt de sacrificiu, se afla
intotdeauna in fruntea ostenilor
sai,constituind un adevarat exemplu pentru
acestia.
Viteaz, dupa um ii este si numele, vijelios,
intreprinzator si activ pe campul de lupta:
face carare prin multimea pagana, iar „in
urma-i se-ndeasa cu vuiet curgand /Ostirea
romana”.
 metafora „fulger” sinonima cu
„spada, arma de lupta”: Mihai apare
in ipostaza unui zeu neindurator
care arunca asupra dusmanilor
fulgerele maniei sale.
 Hiperbolele:”carare facand”, „se-
ndeasa cu vuiet curgand”,
„cade-n mocirla, un val dupa val”
Darz , energic, curajos, cu un puternic simt
al anticipatiei, isi da seama imediat de
intentiile turcilor si actioneaza in
consecinta:”si-alege vreo doi’/Se-ntoarce
si pleaca spre gloata.”
Este inversunat impotriva dusmanilor tarii,
dar mobilul actiunilor sale nu-l constituie
razbunarea, ci dorinta de libertate a
neamului, dovedind mandrie, demnitate si
spirit de sacrificiu.
Comparatii si metafore, in care unul din
termeni denumesc elemente ale naturii:
„ca volbura toamnei se-nvarte”, „intra-n

Las,disperat, ingrozit, gaseste ca unica
solutie de salvare fuga:
„Dar pasa-si pierduse si capul si
firea”,”Dar pasa mai tare zoreste”.
Ridicol prin infatisarea si comportarea sa,
lasitatea capatand accente grotesti:”e
galben pierit”, are „barba valvoi”, „ii
dardaie dintii”
Disperat, necontrolat, devine ridicol,
deoarece disperarea si lasitatea sa vin in
contradictie cu statutul sau de cuceritor:”cu
fraul pe coama el fuge nebun”,”cu
scarile-n coapse fugaru-si loveste”,”isi
rupe cu mana vestmantul”.
Prototipul cuceritorului trufas, dar las in
fata impetuozitatii adversarului
Atitudinea autorului fata de personaje
Dezaprobare si dispret, exprimata prin
ironie la adresa pasei:”Vazut-au si beii ca
fuga e buna/Si bietului pasa dreptate i-au
dat”
Mijloace de caracterizare
 antiteza
 prin fapte, vorbe , comportament (caracterizare indirecta)
 prin intermediul adversarului sau{caracterizare directa}
urdie ca lupu-ntre oi”,”vine furtuna”.
Curajos, mandru, demn, isi asuma
responsabilitatea confruntarii directe
„-Stai, pasa, o vorba de-aproape sa-ti
spun/Ca nu te-am gasit nicaierea”
„-Stai, pasa, sa piara azi unul din noi”
Impresioneaza prin maretia trupului,
asprimea vorbei, cutezanta faptei,
neinfricarea:
 Hiperbolele constituite din metafore
si comparatii cu elementele
naturii:”Salbatecul voda e-n zale si-
n fier /Si zalele-i zuruie
crunte,/Gigantica poart-o cupola
pe frunte./Si vorba-i e tunet,
rasufletul ger,/Iar barda din
stanga-i ajunge la cer/Si voda-i un
munte”
Mihai este vazut ca un reflex al groazei.
Simbol al luptei de independenta, al vitejiei
si demnitatii poporului roman.
Dragoste si admiratie fata de eroul cu
insusiri alese.