UMF ”CAROL DAVILA” BUCUREȘTI - FACULTATEA DE MEDICINĂ

Problematica medico-socială a
unor grupuri populaționale
vulnerabile

Disciplina Sănătate Comunitară – Asistența

Primară a Stării de Sănătate

Anul IV – Curs 5

An universitar 2021 - 2022

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 1

"Carol Davla"
Obiective educaționale
După parcurgerea conţinutului, studenţii vor fi capabili:
Să înțelegă importanța medico-socială a populației la risc
Să definească echitatea în sănătate
Să definească inegalitățile în sănătate
Să descrie impactul factorilor determinanți de natură socială asupra stării de
sănătate
Să enumere grupurile populaționale vulnerabile
Să descrie caracteristici și problematica medico-socială a principalelor grupuri
populaționale vulnerabile

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 2

"Carol Davla"
 Egalitatea în sănătate - concepte

-asigurarea oportunităţilor de şanse egale pentru atingerea unei

stări optime de sănătate la nivelul tuturor grupelor de
populaţie, indiferent de categorie socială, mediu, domiciliu, nivel de
instrucţie, gen, nivel al stării de sănătate, capacitate de muncă, etc.

- Oportunităţile sunt determinate însă de:

- (in)echitate şi

- (in)eficienţă

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 3

"Carol Davla"
 Echitatea în sănătate - concepte
 absența diferențelor care ar putea fi evitate sau remediate
între grupuri diferite de persoane, indiferent de
caracteristicile care diferențiază grupurile respective de
persoane (caracteristici sociale, economice, demografice sau
geografice).
Abordare:
 echitate verticală (ex: prioritate la accesul la servicii o au cei mai bolnavi,
impozitarea progresivă, etc.) și
 echitate orizontală (ex: cheltuiala este similară pentru nevoi similare,
accesul este egal la servicii pentru nevoi similare, utilizarea de servicii este
egală pentru nevoi similare, rezultând o stare de sănătate egalitară, în
conformitate cu nevoile de sănătate ale fiecărui grup din populație (deziderat))
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 4
"Carol Davla"
 Diferențe egalitate - echitate

Equity over Equality -Thoughts on Diversity, Equity & Inclusion (DEI) on International
Lefthanders Day- | Diversity, Equity & Inclusion | Deloitte Japan
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 5
"Carol Davla"
 Inegalităţile în starea de sănătate

 Diferențe nejuste, nedrepte, sistematice ale distribuirii sau

alocării de resurse pentru sănătate între persoane sau grupuri
diferite.
 Diferențele în ceea ce privește starea de sănătate a grupurilor din diferite
clase sociale/ grupuri populaționale:
 care nu sunt întâmplătoare, ci determinate în principal de factori
sociali, nefiind sub controlul individual al persoanelor
 care sunt evitabile, în mare majoritate – adică pot fi corectate dacă
există dorință socială și politică.

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 6

"Carol Davla"
 Inegalități în starea de sănătate
 Exemple de inegalităţi măsurabile:
 Rate de mortalitate (standardizări pentru comparare între
populații)
 Incidență boli EC AV PORTAL (europa.eu)
 Prevalență boli
 Răspuns imunitar inegal în funcție de gradele de
(in)echitate și a accesului (in)egal la serviciul de
vaccinare, răspuns reflectat prin: acoperirea vaccinală
dintr-o populație, morbiditate și mortalitate specifică de
boală prevenibilă prin vaccinare, etc.
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 7
"Carol Davla"
 Asociații epidemiologice în descrierea
inegalităților în starea de sănătate
Inegalități care apar prin determinanți sociali ai stării de sănătate
modificabili - unde inechitatea joacă un rol important - condițiile în
care:
 Oamenii sunt născuți: gradientul social,
sărăcia,
 Cresc: copilaria, educația, nutriția, adicția,
transportul,
 Trăiesc: venitul, locuința, excluderea socială,
 Muncesc: ocupația, stress, somajul,
inactivitatea și
 Îmbătrânesc: suportul social, singurătatea.

Inegalități determinate de factori care nu se pot modifica (în prezent): factorii

genetici. Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 8
"Carol Davla"
 Teoria cauzalității inegalităților în sănătate

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 9

"Carol Davla"
Theory of Causation, NHS Scotland, 2013
 Cauza de inegalitate în sănătate – venitul (factor pre-
determinant)
Inegalitatea de venit state europene, 2019
Slovakia 3,3 Minim UE 27=3.3
Czechia
Slovenia
3,3
3,4
România=7.1
Belgium 3,6 Raport: venit al 20% din
Finland 3,7 persoane-bogați/
Norway 3,8
Netherlands 3,9
venit 20% din persoane-
Ireland 4 săraci
Denmark 4,1
Malta 4,2
Hungary
Austria
4,2
4,2 Cu cât raportul
Sweden 4,3
France 4,3 dintre veniturile
celor bogați și
Poland 4,4
Cyprus 4,6

ale celor săraci

Croatia 4,8
Switzerland 4,8
Germany 4,9
EU27_2020 5 este mai mic, cu
atât starea de
Greece 5,1
Estonia 5,1

sănătate e mai
Portugal 5,2
Luxembourg 5,3
Spain
bună și
5,9
Italy 6
Lithuania 6,4
Serbia 6,5 problemele
Latvia 6,5
Montenegro 6,7 sociale mai
Romania 7,1
Bulgaria 8,1 mici.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 10
Sursa datelor –Baza de date ECHI Europa "Carol Davla"
European Core Health Indicators (europa.eu)
Relație inegalitate de venit- stare de sănătate

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 11

"Carol Davla"
 Cauza de inegalitate în sănătate - sărăcia
Sărăcia reprezintă starea unei persoane (sau familii/ grup/ comunități)
manifestată prin lipsa resurselor strict necesare cumpărării bunurilor și
serviciilor considerate a asigura nivelul minim de trai într-o anumită
perioadă de timp, raportat la condițiile socioeconomice ale societății.

 Este unul din principalii factori care duc la deteriorarea stării de

sănătate.
 Privează individul de drepturile sale fundamentale, de libertatea de
a-şi satisface nevoile primare.
 Împiedică dezvoltarea potenţialului personal.
  În timp, afectează dezvoltarea societăţii.
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 12
Medicină, UMF "Carol Davla"
Evoluția proporției populației UE 27 la risc de
sărăcie, 2004-2018 + date provizorii 2019-2020

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 13

"Carol Davla"
 Inegalitățile prin factori determinanți ai stării de sănătate:
populația la risc prin sărăcie, 2019
Czechia 12,5
Slovenia 14,4
Finland 15,6
87% dintre decesele Norway 16,1
Denmark 16,3
premature prin boli Netherlands 16,5
Austria 16,9
netransmisibile apar Germany 17,4
în țări cu venituri mici France
Poland
17,9
18,2
și mijlocii Sweden
Switzerland
18,8
18,8
Hungary 18,9
Belgium 19,5
Malta 20,1
Luxembourg 20,6
Ireland 20,6
EU27_2020 20,9
Portugal 21,6
Cyprus 22,3
Average 22,6
Croatia 23,3
Estonia 24,3
Spain 25,3
Italy 25,6
Lithuania 26,3
Latvia 27,3
Greece 30
Montenegro 30,5
Romania 31,2
Serbia 31,7
Bulgaria 32,5
0 10 20 30 40

Sursa datelor –Baza de date ECHI Europa Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 14
European Core Health Indicators (europa.eu) "Carol Davla"
 Cauza de inegalitate în sănătate – nivelul educațional

Proporția populației
din grupa de vârstă 25-
34 ani cu studii
universitare, 2020

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 15

Sursa datelor –Baza de date Eurostat "Carol Davla"
Educational attainment statistics - Statistics Explained (europa.eu)
 Diferența dintre speranța de viață la vârsta de 30 de ani a
populației cu cel mai scăzut nivelul educațional și cu cel mai
înalt nivel educațional, în funcție de gen, 2016

Bărbați Femei

Image source: Report Health at a glance 2020

Data Source: Eurostat Database, complemented with data Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 16
from Statistics Netherlands for the Netherlands "Carol Davla"
Inegalității ai factorilor determinanți ai stării de sănătate:
consumul de alcool (comportament)

790 000 de persoane

decedează anual prematur în
UE din cauza fumatului,
consumului de alcool, dietei
dezechilibrate și lipsei unui
nivel adecvat al activității
fizice

Sursa datelor –Baza de date ECHI Europa

http://ec.europa.eu/health/indicators/indicators/ind
ex_en.htm

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 17

Medicină, UMF "Carol Davla"
 Inegalități ale factorilor determinanți ai stării de sănătate:
obezitatea (comportament)

educatie
12% dintre 20 % dintre
persoanele persoanele
cu nivel cu nivel

Lipsa educatie
educațional educațional
înalt (UE) scăzut(UE)

Sursa datelor –Baza de date ECHI Europa

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de 18
Medicină, UMF "Carol Davla"
 Marginalizarea, discriminarea şi stigmatizarea

 Marginalizarea - accesul limitat la anumite drepturi şi servicii sociale în

comparaţie cu restul populaţiei
 Marginalizarea socială se definește prin poziția socială periferică, de izolare
a indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele economice, politice,
educaționale și comunicaționale ale colectivității; ea se manifestă prin
absența unui minimum de condiții sociale de viață.
 Discriminarea (tratament inegal, nedrept, aducator de prejudicii) în funcţie
de sex, vârstă, situaţie materială, număr de copii, apartenenţa la o anumită
etnie sau comunitate religioasă
 Stigmatizarea este etichetarea sau semnul care indică o însuşire sau o
particularitate jenantă, reprobabilă a unui individ în grupul populaţional din
care acesta face parte.

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 19

"Carol Davla"
 Ce înseamnă populație vulnerabilă?
…cei aflați la risc pentru o stare de sănătate precară (din
punct de vedere fizic, psihologic sau social) (Health Status of Vulnerable
Populations, Lu Ann Aday)

…cei aflați la risc pentru inegalități în starea de sănătate (Center

for Disease Control and Prevention)

unde
Risc = hazard x expunere

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 20

"Carol Davla"
 Grupuri populaţionale vulnerabile –
definire conform Legii asistenței sociale

• Grupul vulnerabil desemnează persoane sau familii care sunt în risc de a-și
pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor
situații de boală, dizabilitate, sărăcie, dependență de droguri sau de alcool ori
a altor situații care conduc la vulnerabilitate economică și socială

• Beneficiarul reprezintă persoana care primește beneficii de asistență socială

și/sau, după caz, servicii sociale (art 6, Legea Asistentei Sociale nr 292/2011)

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 21

"Carol Davla"
 Categorii de beneficiari de servicii sociale
– conform Legii asistenței sociale (I)

Servicii sociale:
• persoanele și familiile aflate în situații de dificultate
Servicii de îngrijire personală:
• persoanele vârstnice,
• persoanele cu dizabilități
• bolnavii cronici
Servicii sociale pentru prevenirea și combaterea sărăciei și riscului de excluziune socială:
• persoanele și familiile fără venituri sau cu venituri reduse
• persoanele fără adăpost,
• victimele traficului de persoane,
• persoanele private de libertate
Servicii sociale acordate în sistem integrat cu celelalte măsuri de protecție legală, de asigurare
a sănătății, de prevenire, identificare și sancționare a faptelor de violență în familie: victimelor
violenței în familie
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 22
"Carol Davla"
 Categorii de beneficiari de servicii sociale
– conform Legii asistenței sociale (II)

Servicii sociale diversificate, adaptate nevoilor și situațiilor de dificultate pentru copil si familie:
• copiii lipsiți temporar sau definitiv de ocrotirea părinților,
• copiii cu dizabilități și părinții și persoanele cărora le-au fost dati în plasament sau tutelă,
• tinerii care au beneficiat de măsuri de protecție specială și nu au posibilitatea revenirii în
familie, aflați în situații de risc de excluziune socială

Măsurile specifice de protecție și de asistență socială, în conformitate cu nevoile particulare ale

persoanelor cu dizabilități

Asistență socială și servicii sociale pentru persoane vârstnice

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 23

"Carol Davla"
Femeile – grup vulnerabil

INEGALITĂȚI DE GEN

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 24

"Carol Davla"
 Inegalitățile de gen și sănătatea femeilor –
caracteristici (1)
Starea de sănătate
1. Femeile au speranța de viață mai lungă, fenomenul de mortalitate este mai
pregnant în rândul bărbaților, dar distanța dintre SPV- femei și SPV - bărbați
(aprox 6 ani) are tendința de a se diminua în țările dezvoltate.
2. Morbiditatea este prezentă mai ales în rândul femeilor: povara bolii este mai
mare la genul feminin
3. Speranța de viață sănătoasă este mai scăzută (ca proporție a anilor de viață
sănătoși din totalul speranței de viață) față de bărbați.
4. Excesul de mortalitate în pandemia COVID 19 – cu 3% mai mare pentru
bărbați ( la nivel EU)

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 25

Matthews D (2015) Sociology in nursing 3: how gender influences "Carol Davla"
health inequalities. Nursing Times; 111: 43, 21-23.
 Inegalitățile de gen și sănătatea femeilor–
caracteristici (2)
Sănătatea reproductivă și sănătatea mintală
Există diferențe de statut și comportament sexual:
1. Femeile sunt frecvent victime ale fenomenului violenței domestice și
sexuale
2. Nevoi de servicii de planificare familială nesatisfăcute

3. Femeile se confruntă mai frecvent cu probleme de sănătate mintală

(stress, anxietate și depresie) datorită:
 abuzurilor – fizice, psiho-emoționale

 experiențelor legate de inegalitate și discriminare

 afecțiunilor cronice (artrita, osteoporoza).

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 26

Matthews D (2015) Sociology in nursing 3: how gender influences "Carol Davla"
health inequalities. Nursing Times; 111: 43, 21-23.
 Inegalitățile de gen și sănătatea femeilor –
caracteristici (3)
Acces la servicii de sănătate
1. Factorii sociologici și factorii biologici au importanță egală în determinismul
de gen al inegalităților în sănătate
2. Femeile peste 65 de ani și cu dizabilități au o prevalență mai mare a
nevoilor de examinare medicale nesatisfăcute în comparație cu bărbații:
3. Femeile au dificultăți mai mari în a plăti cheltuieli medicale neașteptate în
comparație cu bărbații:
• Îngrijiri stomatologice

• Sănătate mentală

• Servicii medicale de urgență, dar și alte ingrijiri spitalicești sau de

specialitate
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea dme Medicină, UMF 27
"Carol Davla"
 Inegalitățile de gen și sănătatea femeilor –
caracteristici (4)

Comportament orientat către sănătate

prevalență mai scăzută a consumului de alcool în comparație cu bărbații
prevalență mai scazută a activităților fizice în comparație cu bărbații
prevalență mai scăzută a consumului de tutun decât bărbații, dar totuși mare

Prevalență mare a supraponderalității – 1 din 5 femei din UE afectată date

limitate însă, privind acest factor de risc pentru BCV, diabet și alte afecțiuni

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 28

"Carol Davla"
 Concepte sociale privind feminitatea și
masculinitatea – consecințe asupra sănătății
 Așteptările privind comportamentul fiecăruia dintre genuri sunt bazate pe factori
sociali și au impact asupra stării de sănătate.
 Conceptele sociale de feminitate și masculinitate determină așteptările privind modul
în care trebuie să se comporte bărbații și femeile, având consecințe asupra sănătății:
 Rolurile asociate tradițional femeilor
 de îngrijitor al familiei -asociat cu o prevalență > a reponsabilităților de îngrijire și a muncii neplătite, cu
reducerea oportunității și timpului de lucru plătit, cu venituri mai scăzute pentru femei și contribuie la o
prevalență > a problemelor de sănătate mintală și a sănătății
 de a avea o anumită înfățișare contribuie la o prevalență > a tulburărilor de alimentație la fete de vârstă
tânără
 Rolurile asociate bărbaților – prin efortul de a dovedi neînfricarea (bărbăția) tinerii au tendința
de a-și asuma diverse riscuri într-o măsură mai mare decât fetele – fac sporturi mai dure,
conduc periculos, consumă alcool în exces.
 Ideile despre feminitate și masculinitate influențează și alegerea profesiei – cu riscuri
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 29
specifice. "Carol Davla"
 Obiectiv de dezvoltare durabilă – egalitatea de gen

 Nivel educațional – aprox 10% din tinerii din grupa de varstă 18-24 de ani părăsesc
scoala (12% sex masculin, 8.5% sex feminin), iar dupa finalizarea studiilor femeile sunt
dezavantajate la angajare
 Angajarea:
 diferenţe de angajare în defavoarea femeilor,

 Câștigurile bărbaților cu 14,8% mai mari decât ale femeilor (UE 2019)

 32% dintre femeile care nu au loc de muncă sunt inactive datorită responsabilitaţilor
de îngrijire a familiei (UE 2019)
 Poziția de leader (puterea - egalitatea în procesul de luare a deciziilor):
 femei în parlament:
 32% (UE 2019),
 RO 2020: %femei - 21.88% Camera Deputaților, 14,71% Senat
 femei în poziții de senior management 28%, (UE 2019),
Sursa: Sustainable development in the European Union Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 30
Overview of progress towards the SDGs in an EU context, "Carol Davla"
2020
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 31
"Carol Davla"
 The Gender Equality Index 2021- Indicele egalității de gen
Măsoară progresele înregistrate în privința egalității de gen în UE în timp.
Indicele are valori de la 1(minim) la 100 (maxim - țara a atins pe deplin egalitatea de șanse între femei și bărbați).

Punctajele se calculează în
funcție de decalajele dintre femei
și bărbați și de gradul de
realizare a obiectivelor în șase
domenii de bază: muncă, bani,
nivel de cunoștințe, timp, putere
și sănătate + violența
împotriva femeilor și
inegalitățile transversale.

What does your life look

like? | Gender Equality
Index | European Institute
for Gender Equality
(europa.eu)
Gender Equality Index | European Institute for Gender
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 32
Equality (europa.eu)
"Carol Davla"
 Femeile ca grup vulnerabil – probleme
de sănătate
Decese
prevenibile  Boli cardio-vasculare – principala cauză de deces a femeilor la nivel UE
prin
prevenție  Tumori (cancer de sân, cancer colorectal, cancer de col uterin) - a doua
primară și
secundară cauză de deces a femeilor la nivel UE
 Boli legate de sarcină, naștere, lauzie, patologie a organelor
reproductive, sterilitate
 Boli endocrine, de metabolism și nutriție (tulburări de alimentație,
obezitate, diabet), anemie secundară
 Boli infecto-parazitare

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 33

"Carol Davla"
 Starea de sănătate a femeilor în
România
 Mortalitatea maternă- printre cele mai mari rate ale mortalităţii materne din Europa
- România, 2017 = 19 decese la 100 000 născuţi vii
- Europa de Vest, 2017 =5 decese la 100 000 născuți vii
 Un număr aproape egal de avorturi și naşteri – anual. Consecinţe: infecţii ginecologice
trenante, sterilitate, deces.
 Mortalitatea standardizată prin neoplasm mamar (Rata Standardizată România 19,27 la
100 000, UE 18,83 la 100 000, 2017)
 Mortalitatea standardizată prin neoplasm de col uterin (RSM România 8/100 000, în UE
2/100 000, 2017)
 Mortalitatea standardizată cancer trahee+bronho-pulmonar femei (RSM România
54,09/100 000, UE 53,58/100 000, 2017)
 Mortalitatea standardizată prin boli cardiovasculare la femei mai mult decat dublă faţă de
media europeană (RSM România 900/100 000, UE 356/100 000, 2017
SurseLhttps://ec.europa.eu/Eurostat
https://data.unicef.org/resources/dataset/matern
al-mortality-data/ // Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 34
"Carol Davla"
Copiii şi tinerii – grup
vulnerabil

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 35

"Carol Davla"
Copiii și tinerii – dimensiune demografică

 1-2 miliarde adolescenți la nivel global (persoane din

grupa de varstă 10-19 ani, conform definiției OMS) (2019)
 90% dintre adolescenți trăiau în ţările slab dezvoltate
(2019)
 Copiii și tinerii reprezintă 25% din populația UE

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 36

"Carol Davla"
Copiii si tinerii ca grupuri vulnerabile – raport OMS
+UNICEF “A future for the world’s children?”
“Nici o țară nu protejează sănătatea copiilor, mediul și viitorul lor.
Copiii au dreptul să fie protejați.”
Riscuri globale pentru sănătate:
 Schimbări climatice rapide (încălzire globală)

 Mediul poluat (aer, apa, sol)

 Marketing agresiv pentru produse dăunatoare sănătății

 Migrație – economică și refugiați

 Conflictele (etnice, religioase, economice)

 Inegalitate (gen, educație, vârsta)

https://www.thelancet.com/pdfs/journals/lan
cet/PIIS0140-6736(19)32540-1.pdf
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 37
"Carol Davla"
 Factori de influență pentru inegalități legate de
vârsta - copilul

 Familia: în care s-au născut și cresc (familii suport - igiena adecvata, nutriție
adecvată, locuire adecvată, nivel adecvat al veniturilor)
 Școala și sistemul educațional, inclusiv gradul în care copiii primesc îngrijiri de
dezvoltare specifice vârstei
 Comunitatea de care aparține copilul: apropiații, factorii culturali, credințele,
vecinătățile și serviciile de sănătate adecvate, inclusiv serviciile preventive

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 38

"Carol Davla"
 Copiii și situațiile de inegalitate/vulnerabilitate

Factori de risc Caracteristicile copilului cu risc vulnerabilitate

•Abuzul fizic •Sănătate fizică fragilă, handicap, boli cronice
•Abuzul sexual •Naştere prematură sau greutate mică la naştere
•Neglijarea
•Probleme perinatale
•Exploatarea prin muncă
•Probleme de dezvoltare a copilului de vârstă mică
•Exploatarea sexuală
•Probleme de comportament la vârstă mică
•Exploatarea pentru comitere infracțiuni
•Stimă de sine redusă, tulburări de limbaj
•Lipsireatemporară sau definitivă de
ocrotirea părinților Determinanți sociali
•Căsătorii timpurii •Sărăcie, izolare, lipsa sprijinului social
•Sarcini la adolescente •Instabilitatea structurii familiale
•Copiii fără identitate legală -”copiii străzii”
•Frecvenţă ridicată a mutărilor
•Număr mare al copiilor din familie
•Delincvența juvenilă
•Violenţă (domestică)

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 39

"Carol Davla"
Părăsirea timpurie a scolii – factor de risc pentru
excludere socială și sănătate precară în rândul tinerilor

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 40

"Carol Davla"
 Starea de sănătate percepută

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 41

"Carol Davla"
 Proporția populației care declară nevoi de servicii
medicale nesatisfăcute pentru copii la nivel UE, 2017

Cea mai
mare
proporție din
UE pentru
copiii în total
și pentru cei
din mediul
rural din
România

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 42

"Carol Davla"
 Investiţiile în sănătatea copiilor au cost eficienţă
înaltă
• O acoperire de 90% cu servicii de sănătate a mamei și copilului în 75 de ţări ar putea preveni
849000 de născuţi morti, 1 498 000 de decese neonatale și 1 515 000 decese postneonatale.
• Țările din UE cu cea mai bună stare de sănătate a copiilor au eficiență mare a serviciilor de sănătate
primară (acoperă la nivel primar nevoile de sănătate ale copiilor și adolescenților) și au o
coordonare bună cu serviciile de la nivel secundar și terțiar
Sănătatea si educaţia: doua feţe ale aceleiași monede
Investitia in Investitia in
Eficienta Eficienta
educatie sanatate

1 dolar investit în educaţie va

1 dolar investit în sănătatea
genera 9 dolari în ţările slab
copiilor va genera 9 dolari în
dezvoltate si 3-7 dolari în
ţările slab dezvoltate
ţările mijlocii

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 43

"Carol Davla"
MIGRANȚII - GRUP
VULNERABIL

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 44

"Carol Davla"
 Emigranţii- populaţie vulnerabilă
 Emigraţia: fenomen economic de deplasare a oamenilor într-o zonă sau ţară
nouă cu scopul de a muncii sau pentru condiţii mai bune de trai (Oxford
Dictionary)

 OMS – estimează că în 2018 un miliard de persoane erau migrante

 740 milioane – migranţi interni

 260 milioane – migranţi internaţionali

 22 milioane – refugiaţi

 40 milioane – mutaţi din cauza conflictelor, dezastrelor naturale sau

schimbărilor climatice

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 45

"Carol Davla"
 Migranţii - populaţie vulnerabilă
Motive de migraţie
 Motivele emigraţiei generale:
 Conflicte armate
 Dezastre naturale
 Motivele emigraţiei economice:
 Sărăcia
 Lipsa de acces la servicii de bază
 Căutarea de noi oportunităţi (în special în ceea ce priveşte
munca şi educaţia)
 Persecuţii politice (azilul, formă particulară)
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 46
"Carol Davla"
 Probleme de sănătate ale
migranţilor – boli transmisibile

 Bolile transmisibile sunt asociate în special cu sărăcia. Migranţii

care provin din comunităţi afectate de război, conflicte, crize
economice şi parcurg distanţe lungi până la destinaţie.

Există un risc crescut de apariţie a bolilor cu transmitere aeriană,

alimentară sau prin apă, acces limitat la servicii de sanatate, la apă
si conditii sanitare sigure.

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 47

"Carol Davla"
 Migranţii - populaţie vulnerabilă
 Imigranţii nu trebuie consideraţi ca o populaţie omogenă.
Există foarte multe diferenţe dpdv al stării de sănătate,
riscurilor asociate cu bolile pe care le-ar putea avea şi a
conceptelor culturale.

 Starea de sănătate corespunde cu statutul lor socio-

economic şi cultural precum şi cu prevalenţa bolilor din ţara/
comunitatea lor de origine, la care se adaugă riscurile
specifice situației/mediului pe care îl traversează până la țara
de destinație.
Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 48
"Carol Davla"
 Migranţii- populaţie vulnerabilă
 Principalele probleme de sănătate ale celor ce imigrează în Uniunea
Europeana:

 În general, problemele lor de sănătate sunt similare cu cele ale populaţiei din
care au plecat, la care se adaugă:

 Cele mai frecvente afecţiuni si riscuri asociate:

 Leziuni de cauza externa (accidente)
 Degerături, arsuri (migratie pe perioada de iarna)
 Accidente cardiovasculare (migranti varstnici)
 Hipertensiune (apar complicatii)
 Diabet (apar complicatii)
 Complicaţii specific patologiei reproducerii (sarcină şi naştere)

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 49

"Carol Davla"
 Copiii migranţi - populaţie
vulnerabilă
 Risc crescut de infecţii respiratorii şi diaree
 Risc crescut de infecţii dermatologie (din cauza igienei precare)
 Risc crescut de mortalitate pe parcursul călătoriei (de ex: risc de
inec la traversarea Mării Mediterane)
 Tulburări de nutriţie
 Adictia (alcoolismul, consum de droguri)
 Violenţa
 Mortalitate infantilă mare

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 50

"Carol Davla"
Femeile migrante- populaţie vulnerabilă
 Femeile – provocări specifice
 Sănătatea maternă
 Sănătatea reproducerii
 Violenţa (vulnerabilitatea fizică a femeii)

 Factori de risc:
 Afecţiuni psihosociale pre-existente si dobandită
 Tulburări de nutriţie
 Adicția (alcoolismul, consum de droguri)
 Violenţa

Cresc vulnerabilitatea “în faţa” bolilor netransmisibile

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 51
"Carol Davla"
 Situaţia imigraţiei în România
Inspectoratul General pentru Imigrări este structura de specialitate a administraţiei
publice centrale, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne care exercită atribuţiile
pentru implementarea politicilor României în domeniile migraţiei, azilului şi al
integrării străinilor .

Admisia străinilor - avizarea cererilor de viză: Admisia străinilor – angajare în muncă:

15.470 cereri de viză primite spre avizare 2019 33634 cereri pentru eliberarea avizului de
+1,2% comparativ cu 2018 angajare + 177,5% comparativ cu 2018
• Destinatii: Bucuresti, Timisoara, Constanta • Țări de origine: Vietnam, Nepal, India
• Țări de origine: Egipt, Iran, India

137 619 străini aflați în mod legal pe teritoriul României 2019

Categorii:
- 84228 - cetățeni ai unor state terțe,
- 53331 - cetățeni ai statelor membre UE și SEE.

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 52

"Carol Davla"
Răspunsul politic la inegalitățile în sănătate
Cluster 1: Danemarca, Finlanda, Norvegia, Marea Britanie
Cluster 2: Belgia, Franta, Germania, Italia, Polonia, Suedia
Cluster 3: Cipru, Grecia, Ungaria, România

Cluster 1 - răspuns pozitiv și

activ ( cel puțin 1 răspuns)

Cluster 2 - răspuns variabil

(fără răspuns explicit la nivel
național, raspunsuri regionale

Cluster 3 - nedezvoltate (fără

răspuns explicit pentru
scăderea inegalităților în
sănătate

HEALTH INEQUALITIES IN
THE EU, Peter Goldblatt,
UCL Institute of Health
Equity, 2013

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 53

"Carol Davla"
 Obiective strategice ale politicii OMS
Europa ”Health 2020”

 Promovarea sănătății și reducerea inegalităților în sănătate

 Îmbunătățirea leadership–ului și guvernării în sănătate

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 54

"Carol Davla"
 WHO Action on Health Inequalities*
Oamenii sunt împuterniciți și sprijiniți să atingă
potențialul maxim de sănătate și bunăstare

Reducerea inegalităților și îmbunătățirea

guvernării în sănătate

Rezolvarea Susținerea
Investiții în
principalelor sistemului Crearea de
sănătate de-
provocări din de medii și
a lungul
regiune sănătate comunități
cursului
privitoare la centrat pe suportive
vieții
sănătate pacient

Adăugarea de valoare prin parteneriate

Disciplina Sănătate Comunitară, Facultatea de Medicină, UMF 55
"Carol Davla"
*WHO Action on Health Inequalities, Ero Ziglio, Belinda Loring, Meeting of the EU Expert Group on Social Determinanta and health inequalities, 2013