EU, ISAAC, MÃ CÃSÃTORESC CU TINE, REBECA

EU, ISAAC,
MÃ CÃSÃTORESC CU TINE,
REBECA

RAVI ZACHARIAS

Editura Cartea Creºtinã

Oradea, 2009
 Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României
ZACHARIAS, RAVI
Eu, Isaac, mã cãsãtoresc cu tine, Rebeca / Ravi Zacharias ;
trad.: Geanina Fãt. - Oradea : Cartea Creºtinã, 2009
ISBN 978-973-1990-03-3

I. Fãt, Geanina (trad.)

265.5

I, Isaac, take Thee, Rebbekah

Ravi Zacharias
Copyright © 2004 Ravi Zacharias. Toate drepturile rezervate.
Nicio porþiune a acestei cãrþi nu poate fi reprodusã, depozitatã într-un sistem
de stocare a datelor sau transmisã în orice formã sau prin orice
alt mijloc – cu excepþia unor citate scurte în recenzii tipãrite care pot fi publicate
fãrã permisiunea prealabilã a editorului.

Publicatã în Nashville, Tennessee.

Thomas Nelson este o marcã înregistratã a Thomas Nelson Inc.

EU, ISAAC, MÃ CÃSÃTORESC CU TINE, REBECA

de Ravi Zacharias
© 2009 Editura Cartea Creºtinã
str. Cuza-Vodã nr. 85
410097 Oradea-Bihor, România
Tel.: 0259-436.738, 0359-432.616; Fax: 0259-436.152
E-mail: smr@ecc.ro; Pagina web: WWW.ECC.RO

Toate drepturile rezervate asupra prezentei ediþii în limba românã.

Orice reproducere sau selecþie de texte din aceastã carte

este permisã doar cu aprobarea în scris a Editurii Cartea Creºtinã.

Consilier editorial: Agnes Dragomir

Traducerea: Geanina Fãt
Editarea: Claudia Dudaº
Tehnoredactarea: Marcel Eugen Budea
Coperta: Adrian Abrudan

ISBN 978-973-1990-03-3

Tiparul executat în Debrecen, Ungaria.

 LUI JEAN ªI LINDSAY REYNOLDS –
care nu demult au sãrbãtorit
cea de-a ºaizecea aniversare a cãsãtoriei lor.
O mãrturie pentru Dumnezeu,
un omagiu al unuia pentru celãlalt
ºi un exemplu pentru noi.
Cu dragoste ºi mulþumiri.
 Cuprins

Mulþumiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9
Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11
1. Ingredientul vital al iubirii . . . . . . . . . . . . . . . . .17
2. Voinþa de a face . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .37
3. Faptele vii ale eului mort . . . . . . . . . . . . . . . . . .57
4. A avea ºi a preþui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .71
5. Pregãtiri înainte de plecare . . . . . . . . . . . . . . . .93
6. Prima impresie, testul final . . . . . . . . . . . . . . .115
7. Faþã în faþã cu realitatea ºi unul cu celãlalt . .133
Note . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .155
 MULÞUMIRI

Î n orice efort asumat, un rol important îl au ºi cei din

spatele scenei, care lucreazã din greu pentru ca mesajul
sã poatã vedea lumina tiparului. Mã simt dator sã încep
prin a-i mulþumi dr.-lui James Dobson de la organizaþia
Focus on the Family pentru cã a fãcut posibil ca versiunea
audio sã fie bine cunoscutã ºi apreciatã peste tot în lume.
Trebuie, de asemenea, sã mulþumesc asistentei mele Nancy
Bevers pentru cã m-a încurajat, de-a lungul timpului, sã
aºtern pe hârtie aceste gânduri. Odatã terminat manus-
crisul, povara muncii a cãzut pe umerii soþiei mele, Margie,
care a studiat cu atenþie fiecare paginã. Cu toate cã mi-a
editat cãrþile de la bun început, munca ei la cartea de faþã
m-a þinut pe jar ca nicio alta, deoarece nu îi verifica doar
conþinutul, ci îi evalua ºi aplicabilitatea la propria mea

9
 EU, ISAAC, MÃ CÃSÃTORESC CU TINE, REBECA

viaþã. Mi-a provocat destule emoþii, ca sã nu zic mai mult.

Dar, ca de obicei, a fost îngãduitoare în ceea ce priveºte
critica ºi generoasã în contribuþie. În acest sens, însãºi tema
cãrþii a fost trãitã de ea. Cum sã poþi infirma aºa ceva? Îi
mulþumesc ºi lui Danielle DuRant, asistenta mea în
cercetare, pentru cã a gãsit mijloacele prin care sã mã ajute
ºi pentru contribuþia ei în pregãtirea manuscrisului pentru
publicare.
Aº greºi dacã nu le-aº mulþumi ºi copiilor noºtri – Sarah,
Naomi ºi Nathan. Au fost înþelegãtori, rãbdãtori ºi iertãtori
de-a lungul anilor. Datoritã stilului meu de viaþã, care a
implicat atât de multe cãlãtorii de-a lungul a trei decenii,
cât de uºor ar fi putut deveni înrãiþi sau sarcastici. Dar
dragostea lor, constant declaratã, a rãmas puternicã. Îmi
sunt ca trei raze de soare strãpungând norii pe cerul vieþii.
Îmi însenineazã zilele, iar aceasta nu poate fi decât o
lucrare a harului. Le voi fi veºnic îndatorat.
În cele din urmã, îi mulþumesc sincer lui David Moberg,
lui Allen Arnold ºi W Publishing Group pentru cã au avut
încrederea sã lase pe mâna mea aceastã carte. Le sunt recu-
noscãtor pentru aceasta.
RAVI ZACHARIAS
Atlanta, Georgia

10
 INTRODUCERE

E xistã teme pe care le discuþi din cauzã cã se indi-

vidualizeazã, în mintea ta, dintre toate celelalte, iar
inima te sileºte sã le dai atenþie. Indiferent spre ce alte
lucruri îþi îndrepþi atenþia, acea temã profundã ºi stringentã
îºi face mereu loc în conversaþii sau în predicã. Subiectele
de felul acesta sunt fãrã vârstã, iar a nu te apleca serios
asupra lor înseamnã a te dezamãgi pe tine ºi pe ceilalþi.
Uneori, însã, odatã cu trecerea timpului, presiunea lor
scade ºi încep sã te preocupe alte lucruri. Subiectul acela
însemnat care te obseda odinioarã nu mai stârneºte în tine
aceeaºi fervoare ºi pasiune care te copleºeau în trecut.
Tema iubirii, a dragostei romantice ºi a cãsãtoriei, pe care
am abordat-o iniþial într-o predicã purtând acelaºi titlu cu
aceastã carte, mi-a acaparat gândirea ºi energia. Probabil cã

11
 EU, ISAAC, MÃ CÃSÃTORESC CU TINE, REBECA

acest lucru s-a întâmplat ºi din cauzã cã mã aflam atunci în

situaþia de a lua decizii ce aveau sã-mi marcheze viitorul ºi
astfel m-am simþit atras de implicaþiile acelor decizii
definitorii pentru viaþã. Se poate sã fi fost ºi faptul cã,
pentru prima oarã în viaþã, îmi dãdeam limpede seama de
turnura pe care o luase cultura noastrã ºi de germenii
semãnaþi în societate cu scopul de a distruge familia.
Cu trecerea vremii, m-am trezit aruncat mereu în
diferite contexte în care eram chemat sã apãr Evanghelia în
medii ostile. Mintea mea era implacabil atrasã de ches-
tiunile mai „greoaie” ale dezbaterii filosofice despre adevãr
ºi despre credinþa în Dumnezeu. ªi azi, aceasta este
principala poziþie de pe care discut.
Am observat totuºi cã atunci când rezistenþa exterioarã
faþã de Evanghelie este înfrântã, mai devreme sau mai
târziu, celui ce pune la încercare adevãrul biblic îi apar
dinainte, dincolo de suprafaþã, niºte chestiuni foarte
problematice. Mai ales tinerii, mânaþi de un impuls
irezistibil, se avântã în dragostea romanticã ºi în iubire,
dupã care încep sã se întrebe dacã au avut parte de tot ceea
ce înseamnã dragostea cu adevãrat.
Conform unui studiu recent realizat de o universitate
importantã, studentul de rând doreºte „sexul fãrã obligaþii
ºi cãsnicia fãrã angajament”.1 Intimitatea fizicã a devenit
un lucru obiºnuit, fiind consideratã o simplã modalitate de
distracþie. Iar asta fãrã sã mai punem la socotealã cã pe
mulþi tineri nu îi intereseazã legãmântul conjugal. Ei spun
cã a trãi împreunã, în afara cãsãtoriei, este preferabil
riscurilor mariajului ºi obstacolelor în calea despãrþirii, a
cãrei certitudine este doar o chestiune de timp. În ciuda
acestui scenariu, omul de rând continuã sã spere ºi sã îºi
doreascã ceva mai mult.

12
 INTRODUCERE

Oamenii tânjesc ºi astãzi dupã dragoste. O mai viseazã

încã. Altminteri de ce s-ar mai compune atâtea cântece
despre dragoste, când peste tot vedem vise neîmplinite ºi
cãmine distruse? Cum de a fost contaminat sexul atât de
mult de microbul trãdãrii, încât mulþi nu mai pot fi fideli
din punct de vedere fizic unei singure persoane? De ce mai
visãm, tânjim ºi sperãm, când aceste dorinþe par sortite
neîmplinirii? Dintr-odatã, problemele cu greutate devin
mai puþin urgente decât cele care reflectã viaþa ºi modul în
care trebuie trãitã.
În ultimii patruzeci de ani, familia a fost supusã unui
atac neîntrerupt din partea diferitor grupãri, iar concepte
care odinioarã erau preþuite, acum sunt minimalizate ºi
chiar ridiculizate. Dar chiar ºi aºa, încã însetãm dupã
dragoste ºi dupã tovãrãºia de o viaþã.
Scriu aceste lucruri dupã ce tocmai m-am întors de la
aniversarea a ºaizeci de ani de la cãsãtoria pãrinþilor soþiei
mele. ªaizeci de ani! Ce onorant pentru ei! Ce exemplu
pentru noi, cei care venim dupã ei! Toþi cei cãrora le-am
pomenit despre acest eveniment au avut acelaºi rãspuns:
„Nu prea mai auzi despre aºa ceva.” Cât de trist este lucrul
acesta. Astfel de angajamente de duratã sunt rare ºi
aproape pe cale de dispariþie. Una din felicitãrile pe care
socrii mei le-au primit spunea aºa: „Mai romantic decât un
cuplu proaspãt cãsãtorit este doar un cuplu în vârstã.” Cine
poate contesta un asemenea omagiu? Inimile noastre
tânjesc dupã o dragoste trainicã ºi plinã de credincioºie.
Pentru a discuta despre setea dupã o dragoste împlinitã
revenim din nou asupra subiectului. Ca ºi cum aº privi într-o
oglindã retrovizoare, sunt foarte conºtient cã obiectele sunt
mai aproape decât par ºi cã trebuie mânuite cu grijã. Aceste
adevãruri fundamentale mi-au rãsãrit din nou în minte cu

13
 EU, ISAAC, MÃ CÃSÃTORESC CU TINE, REBECA

profunda convingere cã nu sunt niciodatã limitate la o

anumitã perioadã sau la o anumitã generaþie, nici mãcar la
o anumitã societate. Sunt adevãruri eterne, pe care fiecare
generaþie trebuie sã le accepte. Am cugetat adânc, iar ºi iar,
la aceste chestiuni, din cauzã cã am primit din toatã lumea
solicitãri ca sã scriu aceastã carte.
Eu, Isaac, mã cãsãtoresc cu tine, Rebeca este rãspunsul meu
la aceastã convingere ºi la aceastã chemare. La urma ur-
melor, cred cã nu exagerez dacã spun cã putem aduce raiul
sau iadul pe pãmânt în funcþie de cel sau cea cu care ne
cãsãtorim. Cei cãsãtoriþi o vor confirma, fie cu un oftat, fie
cu un zâmbet. Cãsãtoria este o relaþie extraordinarã. Este
un angajament de la care nu trebuie sã îþi iei concediu.
Cãsãtoria cere hranã ºi grijã, ºi, asemeni unui tânãr vlãstar,
cu cât o îngrijeºti mai bine, cu atât înfloreºte mai frumos.
Dar este o muncã grea, vã asigur.
Culturi diferite au perspective diferite asupra cãsãtoriei.
Dacã nu suntem atenþi, putem ajunge sã credem cã
mariajul este un produs al societãþii ºi al culturii, ºi astfel sã
ne raportãm la el dupã bunul nostru plac. Nimic mai fals.
Cãsnicia a fost ideea lui Dumnezeu ºi doar El are dreptul sã
decidã care îi e rostul. În aceste pagini, m-am strãduit sã
prezint intenþia lui Dumnezeu cu privire la cãsnicie, aºa
cum ne-a fost ea revelatã în Cuvântul Sãu. Mai devreme
sau mai târziu, cu toþii ne dãm seama cã doar atunci când
mariajul rãmâne în parametrii stabiliþi de Dumnezeu, ne
putem bucura de beneficiile lui. Când ne cãsãtorim dupã
bunul nostru plac, mutilãm intenþia lui Dumnezeu pentru
viaþa de cuplu ºi va trebui sã plãtim preþul.
Sã parcurgem, deci, împreunã cãlãtoria în care s-a
angajat acel slujitor trimis de stãpânul sãu sã caute o soþie
pentru fiul lui. Pe parcursul ei vom ajunge sã înþelegem ce

14
 INTRODUCERE

înseamnã cu adevãrat sã spui: „Mã cãsãtoresc cu tine... sã

îmi fii soþ” sau „Mã cãsãtoresc cu tine... sã îmi fii soþie”.
Sintagma „te iau pe tine” vrea sã spunã „mã dau þie...”.
Puþine lucruri sunt mai importante decât a înþelege pe
deplin ce înseamnã aceste cuvinte ºi adevãrata fericire pe
care o aduc.

15