Sunteți pe pagina 1din 29

Tot ce trebuie s= [ti]i despre acordarea avantajelor \n natur=

...\n plus, primi]i [i ma[in= de serviciu!


OPTICA

R& S

RENTROP & STRATON


Grup de Editur` [i Consultan]` \n Afaceri

SUMAR
Ce sunt avantajele \n natur` Evolu]ia avantajelor \n natur` Definirea avantajelor \n natur` Acordarea avantajelor \n natur` Forme de acordare Evaluarea avantajelor \n natur` sub forma folosirii numai \n scop personal Evaluarea utiliz`rii \n scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosin]` mixt` Sfaturi pentru angajatori

1 3

5 6 7 9

Tipuri de avantaje \n natur` Primele de asigurare Telefonul mobil Avantajele sub forma dreptului la stock options plan Autovehiculul Locuin]a de serviciu

12 15 17 18 20

RAV001 Tot ce trebuie s` [ti]i despre acordarea avantajelor \n natur` ISBN: 978-973-722-378-4 2008 RENTROP & STRATON Autor: Dani Cucu Manager Centru de Profit: Antoaneta Paraschiv Manager Produs: Andreea Micu Tehnoredactare: Mirela Vasilescu Corectur`: Elvira Panaitescu Lucrare editat` de: RENTROP & STRATON, Grup de Editur` [i Consultan]` \n Afaceri Pre[edinte-Director General: George Straton Director General-Adj.: Florin Cmpeanu Director Crea]ie-Produc]ie: Cristina Straton Director Economic: Mariana Ne]oiu

Serviciul Clien]i: tel.: 021.209.45.45; fax: 021.205.57.30 www.rs.ro


Toate drepturile rezervate. Nicio parte din aceast` lucrare nu poate fi reprodus`, arhivat` sau transmis` sub nicio form` [i prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, \nregistrare audio sau video, f`r` permisiunea \n scris din partea editorului. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionat` vreunei persoane fizice sau juridice care ac]ioneaz` sau se ab]ine de la ac]iuni ca urmare a citirii materialelor publicate \n aceast` lucrare.

Ce sunt avantajele \n natur`


Evolu]ia avantajelor \n natur`
Este bine cunoscut faptul c` nu po]i cere unei societ`]i serioase s` fac` dona]ii bugetului de stat f`r` nimic \n schimb [i c`, peste tot \n lume, exist` o permanent` disput` \ntre companii [i Administra]ia fiscal` avnd ca miz` sl`biciunile legisla]iei fiscale care permit legal diminuarea presiunii fiscale. Companiile, beneficiind de resurse [i de flexibilitate, \ncearc` s` \[i diminueze obliga]iile fiscale, iar Administra]ia, avnd de partea sa posibilitatea ajust`rii legisla]iei, s` blocheze eventualele bre[e \n sistemul de impozitare. A[a cum s-a \ntmplat [i \n cazul altor bre[e \n legisla]ia fiscal`, odat` identificate de c`tre Administra]ia fiscal`, au fost luate rapid m`suri de eliminare. Aceea[i situa]ie pare s` se \ntmple [i \n zona avantajelor acordate persoanelor fizice. Este ne\ndoielnic faptul c`, prin modific`rile intervenite \n legisla]ia privind impozitul pe venit, o asemenea bre[` a fost \nchis`. Sistemul avantajelor a reprezentat, \nc` de la intrarea \n vigoare a Ordonan]ei Guvernului nr. 73/1999, la 1 ianuarie 2000, o zon` extrem de delicat`. Dificult`]ile \n abordarea veniturilor constnd \n avantaje au pornit de la complexitatea modului de determinare a acestora. La \nceputurile sale, legisla]ia \n materie de impozitare a veniturilor persoanelor fizice definea avantajele \n natur` ca fiind acele beneficii personale acordate de diverse persoane sau entit`]i \ncercnd s` disipeze sfera lor de cuprindere c`tre toate categoriile de venituri, idee sus]inut` [i de pozi]ia articolului de reglementare \n cuprinsul actului normativ. |ns`[i sfera de cuprindere s-a conturat abia odat` cu intrarea \n vigoare a Codului fiscal, sitund avantajele \n categoria veniturilor din salarii, [i nu printre regulile comune pentru toate categoriile de venituri.

Tot ce trebuie s= [ti]i despre acordarea avantajelor \n natur=

Al`turi de nivelul salariului de baz`, primele acordate din fondul de participare la profit, concediul de odihn` anual, formarea profesional` [.a., avantajele \n natur` acordarea unei ma[ini din patrimoniul afacerii, plata unor asigur`ri medicale, prime pentru diverse ocazii cum ar fi de Cr`ciun, de Pa[ti, de 8 martie, de 1 iunie au devenit parte a procedurii de negociere a pachetului salarial. Aceast` procedur` presupune nu numai stabilirea cuantumului acestuia, dar [i a tuturor elementelor care fac parte din ceea ce tot mai frecvent se nume[te pachet salarial. De[i cuprinse \n categoria veniturilor din salarii, sfera avantajelor este cu mult mai \ntins`, cuprinznd de la dreptul salariatului de a dobndi ac]iuni la societatea \n care \[i desf`[oar` activitatea la un pre] preferen]ial [i pn` la sistemul asigur`rilor, unde primele sunt pl`tite de c`tre angajator, iar beneficiarul este salariatul. Ne vom folosi de ultimul exemplu pentru a prezenta evolu]ia \n timp a fiscalit`]ii avantajelor \n natur`. Bre[a din reglement`rile de la vremea respectiv` s-a conturat \n jurul principiului de neimpozitare a sumelor ce reprezentau avantaje la nivelul persoanei fizice beneficiare, \n condi]iile \n care erau considerate cheltuieli nedeductibile pentru entitatea care le acorda. |n fapt, prin acea formulare se \ncerca \nl`turarea unei duble impozit`ri prin impozitarea la nivelul entit`]ii. Astfel era de fapt ocolit` impozitarea mai ap`s`toare la nivelul persoanei fizice. Pe fondul acestor prevederi s-a construit un sistem de acordare de avantaje cu prec`dere \n sistemul asigur`rilor. Mecanismul consta \n suportarea de c`tre angajator a primelor de asigurare cu titlu expres de cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit, \n timp ce pentru beneficiar/salariat veniturile erau neimpozabile \n baza principiului enun]at. |n plus, beneficiarul putea ob]ine prin r`scump`r`ri o component` salarial` neimpozabil`. A[adar, \ntreaga construc]ie avea la baz` caracterul de cheltuial` nedeductibil` la nivelul pl`titorului primelor de asigurare pe care acesta [i-o \nsu[ea.

|n prezent, problema avantajelor \n natur` \n general [i, \n special, a celor reprezentnd contravaloarea primelor de asigurare, a fost solu]ionat`, ra]ionamentul privind impozitarea pornind de data aceasta de la nivelul persoanei fizice. Este cert c`, la nivelul persoanei fizice, avantajele vor fi impozabile. |n]elegem prin avantaje acele bunuri, servicii sau orice alte beneficii \n bani sau \n natur`, acordate de angajator [i care nu au leg`tur` cu \ndeplinirea sarcinilor de serviciu sau reflect` o folosin]` \n interes personal.

Definirea avantajelor \n natur`


|n \n]elesul general, avantajele \n natur` reprezint` acele bunuri, servicii sau orice alte beneficii \n bani sau \n natur`, acordate de un angajator unei persoane fizice salariate.

Avantajele \n natur` pot fi definite ca fiind cheltuieli efectuate de c`tre angajator, materializate \n bunuri sau servicii, suportate integral sau par]ial de c`tre acesta pentru nevoi personale ale salariatului.

F`cnd parte din pachetul salarial, v` sf`tuim s` cuprinde]i avantajele \n natur` acordate salaria]ilor dumneavoastr` \n prevederile contractului individual de munc`. Pentru ca un avantaj acordat s` fie impozabil la nivelul salariatului \n categoria veniturilor din salarii, trebuie ca acesta s` reflecte folosin]a \n scop personal a bunului sau serviciului acordat salariatului, ca urmare a unei rela]ii contractuale.

Tot ce trebuie s= [ti]i despre acordarea avantajelor \n natur=

Dac` bunurile sau serviciile de care beneficiaz` salariatul sunt acordate ca urmare a \ndeplinirii unor sarcini de serviciu nu pot reprezenta avantaj impozabil \n categoria veniturilor salariale, \ntruct nu reflect` folosin]a \n scop personal.

Potrivit prevederilor Titlului III Impozit pe venit din Codul fiscal, exist` dou` abord`ri: cumulare cu veniturile salariale ale lunii \n care este acordat avantajul, \n cazul \n care beneficiarul este salariatul; avantajul este considerat un venit din salarii [i este impozitat cu 16% al`turi de celelalte drepturi primite \n luna respectiv`; impozitare final` ca un venit din alte surse, \n cazul \n care beneficiarul este o persoan` fizic` cu care suportatorul venitului nu are o rela]ie contractual` de munc`, un pensionar, fost salariat; avantajul este considerat un venit din alte surse [i se impoziteaz` cu 16%, cot` aplicat` la venitul brut.

Acordarea avantajelor \n natur`


Forme de acordare
Angajatorul poate acorda avantaje pentru fidelizarea angaja]ilor, care vor fi impozabile prin cumulare cu salariul, putnd \mbr`ca [i urm`toarele forme:

folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii \n interes personal; acordarea de produse alimentare, \mbr`c`minte, cherestea, lemne de foc, c`rbuni, energie electric`, termic` etc.; alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pre] mai mic dect pre]ul pie]ei; abonamente de radio [i televiziune, abonamente de transport, abonamentele [i costul convorbirilor telefonice inclusiv cartele telefonice, folosite \n scop personal; permise de c`l`torie pe diverse mijloace de transport, folosite \n scopul personal; cadouri primite cu diverse ocazii, cu excep]ia celor acordate salaria]ilor cu diverse ocazii \n limita a 150 lei pentru fiecare eveniment [i persoan` beneficiar`. Cadourile oferite de angajatori \n beneficiul copiilor minori ai angaja]ilor, cu ocazia Pa[telui, zilei de 1 iunie, Cr`ciunului [i a s`rb`torilor similare ale altor culte religioase, precum [i cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, \n m`sura \n care valoarea cadoului oferit fiec`rei persoane, cu orice ocazie dintre cele men]ionate mai sus, nu dep`[e[te suma de 150 lei; locuin]a folosit` \n scop personal [i cheltuielile conexe de \ntre]inere, cum sunt cele privind consumul de ap`, consumul de energie electric` [i termic` [i altele asemenea, cu excep]ia celor aferente locuin]ei de serviciu; cazarea [i masa acordate \n unit`]i de tip hotelier; contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridic` sau de o alt` entitate, pentru angaja]ii proprii, precum [i pentru al]i beneficiari, cu excep]ia primelor de asigurare obligatorii potrivit legisla]iei \n materie.
5

Tot ce trebuie s= [ti]i despre acordarea avantajelor \n natur=

Anumite avantaje fac obiectul unei evalu`ri forfetare, \n timp ce altele sunt estimate \n func]ie de valoarea lor pe pia]`. Avantajele \n natur` primite cu titlu gratuit sunt evaluate la pre]ul pie]ei la locul [i data acord`rii avantajului. Avantajele primite cu plat` par]ial` sunt evaluate ca diferen]` \ntre pre]ul pie]ei la locul [i data acord`rii avantajului [i suma reprezentnd plata par]ial`. Bunurile sau serviciile din patrimoniul angajatorului pot fi folosite numai \n interes personal sau att \n vederea \ndeplinirii sarcinilor de serviciu, ct [i \n interes personal.

Evaluarea avantajelor \n natur` sub forma folosirii numai \n scop personal


Evaluarea avantajelor \n natur` sub forma folosirii numai \n scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:

evaluarea folosin]ei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicndu-se un procent de 1,7% pentru fiecare lun`, la valoarea de intrare a acestuia;

|n cazul \n care vehiculul este \nchiriat de la o ter]` persoan`, avantajul este evaluat la nivelul chiriei.

evaluarea folosin]ei cu titlu gratuit a locuin]ei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafe]ele locative de]inute de stat; avantajele conexe, cum ar fi: ap`, gaz, electricitate, cheltuieli de \ntre]inere [i repara]ii [i altele asemenea, sunt evaluate la valoarea lor efectiv`; evaluarea folosin]ei cu titlu gratuit a altor bunuri dect vehiculul [i locuin]a se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiec`rui bun pe unitate de m`sur` specific` sau la nivelul pre]ului practicat pentru ter]i.
6

Ve]i evalua produsele acordate ca plat` \n natur` sau avantajele \n natur`, \n vederea impozit`rii la nivelul salariatului care beneficiaz` de acestea, astfel:

la pre]ul de vnzare practicat de unitate, care cuprinde, dup` caz, accize [i TVA; la pre]ul de achizi]ie la care se adaug` accizele [i TVA, dac` produsele sunt achizi]ionate de la produc`torii individuali [i acordate persoanelor fizice; la pre] de aprovizionare, care cuprinde, dup` caz, accize [i TVA, pentru alte produse aprovizionate de la diver[i agen]i economici; la nivelul tarifelor practicate pe pia]`, inclusiv TVA, pentru lucr`ri sau servicii; la nivelul chiriei practicate pentru suprafe]ele locative de]inute de stat, pentru folosin]a gratuit` a unei locuin]e.

Evaluarea utiliz`rii \n scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosin]` mixt`
Evaluarea utiliz`rii \n scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosin]` mixt` se face propor]ional cu utilizarea \n scop personal a bunului sau serviciului. Evaluarea utiliz`rii \n scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosin]` mixt` (serviciu + personal) se face astfel:

pentru vehicule, evaluarea se face aplicndu-se un procent de 1,7% pentru fiecare lun`, la valoarea de intrare a acestuia, iar avantajul se determin` propor]ional cu num`rul de kilometri parcur[i \n interes personal, justificat cu foaia de parcurs; pentru alte bunuri, avantajul se determin` propor]ional cu num`rul de metri p`tra]i folosi]i pentru interes personal sau cu num`rul de ore de utilizare \n scop personal;
7

Tot ce trebuie s= [ti]i despre acordarea avantajelor \n natur=

la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiec`rui bun pe unitate de m`sur` specific` sau la nivelul pre]ului practicat pentru ter]i, \n cazul folosin]ei cu titlu gratuit a altor bunuri dect vehiculul [i locuin]a; \n cazul telefoanelor, angajatorul stabile[te partea corespunz`toare din convorbirile telefonice reprezentnd folosin]a \n scop personal, care reprezint` avantaj impozabil.

|n acest scop, angajatorul stabile[te limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmnd ca ceea ce dep`[e[te aceast` limit` s` fie considerat avantaj \n natur`, \n situa]ia \n care salariatului \n cauz` nu i s-a imputat costul convorbirilor respective. |n cazul telefoanelor acordate angaja]ilor institu]iilor publice, reprezint` avantaj partea care dep`[e[te limita convorbirilor telefonice stabilit` la nivelul institu]iei potrivit normativelor interne.

Contravaloarea folosin]ei \n scop personal a telefonului atribuit pentru \ndeplinirea sarcinilor de serviciu nu se impoziteaz` atunci cnd salariatul suport` aceast` sum`.

|n aceast` situa]ie nu poate reprezenta avantaj \n natur` \ntruct salariatul suport` de fapt pre]ul avantajului, [i nu angajatorul. Pentru ca un avantaj acordat s` fie impozabil la nivelul angajatului \n categoria veniturilor din salarii, trebuie ca acesta s` reflecte folosin]a \n scop personal a bunului sau serviciului acordat salariatului, ca urmare a unei rela]ii contractuale. Iat` de ce, spre exemplu, urm`toarele NU vor reprezenta niciodat` avantaje \n natur`:

cheltuielile efectuate de angajator pentru preg`tirea profesional` [i perfec]ionarea angajatului legat` de activitatea desf`[urat` de acesta pentru angajator; costul abonamentelor telefonice [i al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate \n vederea \ndeplinirii sarcinilor de serviciu; contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport \n comun pentru angaja]ii a c`ror activitate presupune deplasarea frecvent` \n interiorul localit`]ii.

Sfaturi pentru angajatori


1. Ve]i cuprinde avantajele \n natur` \n contractul individual de munc`. Negocierea salariului presupune nu numai stabilirea nivelului acestuia, dar [i a tuturor elementelor care fac parte din pachetul salarial, salariul de baz`, avantaje \n natur`: acordarea unei ma[ini din patrimoniul afacerii; plata unor asigur`ri medicale; prime pentru diverse ocazii cum ar fi de Cr`ciun, de Pa[ti, de 8 martie, de 1 iunie; prime acordate din fondul de participare la profit [.a.). 2. Ve]i identifica avantajele acordate ca fiind venituri impozabile. 3. Ve]i identifica beneficiarul, \n persoana salariatului sau a altei persoane, cum ar fi un fost salariat, \n prezent pensionar, \n vederea determin`rii impozitului. 4. Ve]i evalua avantajul \n natur`. Avantajele acordate angaja]ilor se evalueaz` [i se impoziteaz` \n luna \n care au fost primite de salaria]i. 5. Ve]i anexa documentele referitoare la calculul contravalorii avantajelor \n natur` primite de angajat la statul de plat`.

Tot ce trebuie s= [ti]i despre acordarea avantajelor \n natur=

Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor [i avantajelor \n natur` primite de angajat se vor anexa la statul de plat`. 6. Ve]i cumula avantajul cu salariul \n vederea impozit`rii, att pentru stabilirea pl`]ii anticipate (impozitul lunar pe salarii), ct [i pentru reflectarea acestuia \n venitul anual global, prin cuprinderea lui \n venitul net anual din salarii. Venitul brut din salarii reprezint` totalitatea veniturilor realizate, precum [i a avantajelor primite de o persoan` fizic`, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate (Codul fiscal art. 55 alin. (1) (3)). Veniturile \n natur` se consider` pl`tite la ultima plat` a drepturilor salariale pentru luna respectiv`. Impozitul aferent avantajelor \n natur` se re]ine din salariul primit de angajat \n numerar pentru aceea[i lun`. 7. Ve]i calcula [i contribu]iile obligatorii datorate \n calitate de angajator. 8. |n situa]ia \n care salariatul suport` contravaloarea avantajului, acesta nu mai reprezint` venit impozabil cumulat la nivelul salariatului cu celelalte venituri salariale. 9. Ve]i ]ine cont c` plata \n natur` a unei p`r]i din salariu este posibil` numai dac` aceasta face obiectul unei clauze expres prev`zute \n contractul colectiv sau individual de munc`. Pentru salaria]ii c`rora angajatorul, conform contractului colectiv sau individual de munc`, le asigur` hran`, cazare sau alte facilit`]i care pot fi considerate avantaje \n natur`, suma \n bani cuvenit` pentru munca prestat` nu va putea fi mai mic` dect salariul minim brut pe ]ar`. 10. Plata salariului nu poate fi efectuat` integral \n natur` limitele, bunurile [i modul de evaluare a acestora se stabilesc de asemenea prin contractul colectiv sau individual de munc`.
10

Astfel, spre exemplu, \n Contractul colectiv de munc` unic la nivel na]ional pe anii 2007-2010, \ncheiat conform art. 10 [i 11 din Legea nr. 130/1996, republicat`, \nregistrat la Ministerul Muncii, Solidarit`]ii Sociale [i Familiei cu nr. 2.895/21/29.12.2006, este stabilit` posibilitatea pl`]ii unei p`r]i din salariu \n natur` care s` nu dep`[easc` 30% din salariu. Plata \n natur` a unei p`r]i din salariu, \n condi]iile stabilite la art. 160 din Codul muncii, este posibil` numai dac` este prev`zut` expres \n contractul colectiv de munc` aplicabil sau \n contractul individual de munc`.

Avantajele \n bani [i echivalentul \n lei al avantajelor \n natur` sunt impozabile la nivelul salariatului, indiferent de forma organizatoric` a angajatorului care le acord`.

11

Tot ce trebuie s= [ti]i despre acordarea avantajelor \n natur=

Tipuri de avantaje \n natur`


Primele de asigurare
|n cazul avantajelor sub forma suport`rii contravalorii primelor de asigurare, distingem dou` abord`ri, \n func]ie de rela]ia dintre pl`titor [i primitor: 1. Avantajele reprezentnd contravaloarea primelor de asigurare sunt impozitate prin cumularea cu veniturile de natur` salarial` ale lunii \n care sunt pl`tite primele de asigurare, pentru beneficiarii care ob]in venituri salariale [i asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare. Contravaloarea primelor de asigurare va fi tratat` asemenea unui venit salarial. 2. Pentru ceilal]i beneficiari, care nu au o rela]ie generatoare de venituri salariale [i asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea vor fi impozitate \n conformitate cu prevederile art. 78 din Codul fiscal. Contravaloarea primelor de asigurare va fi tratat` asemenea veniturilor din alte surse.

Cota de impozitare va fi \n ambele situa]ii 16%, dar baza de impozitare [i modul ei de determinare vor fi diferite.

Contravaloarea primelor de asigurare, cu excep]ia celor obligatorii potrivit legisla]iei \n materie, suportate de persoana juridic` sau de o alt` entitate pentru salaria]ii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii sunt considerate venituri impozabile, sub forma avantajelor reprezentnd contravaloarea primelor de asigurare, la nivelul persoanei fizice beneficiare, conform prevederilor art. 55 alin. (3) lit. g) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
12

|n contrapartid`, art. 21 alin. (4) lit. k) din Titlul II al Codului fiscal dispune ca acele cheltuieli cu primele de asigurare pl`tite de angajator, \n numele angajatului, care nu sunt incluse \n veniturile salariale ale angajatului, fiind impozitate la nivelul acestuia, conform celor prezentate mai sus, s` nu fie cheltuieli deductibile. Fiind \ns` impozitate la nivelul persoanelor fizice, acestea reprezint` cheltuieli deductibile pentru determinarea profitului impozabil. Prin urmare, \n acest caz nu poate exista o dubl` impunere att la nivelul angajatorului, ct [i la nivelul angajatului, art. 21 alin. (4) lit. k) din Codul fiscal reglementnd tratamentul fiscal al cheltuielilor la nivelul angajatorului cu primele de asigurare pl`tite de acesta \n numele angajatului, \n func]ie de tratamentul fiscal aplicat la nivelul persoanei fizice. Titlul III al Codului fiscal, respectiv art. 55 alin. (3) lit. g), nu distinge \ntre felul primelor de asigurare suportate de angajator [i considerate avantaje la nivelul angajatului, considerndu-le neimpozabile numai pe cele obligatorii, nu [i pe cele facultative, cum este cazul asigur`rilor voluntare de s`n`tate. |n contrapartid`, reglement`rile Titlului II al Codului fiscal au fost mai generoase, considernd cheltuielile cu primele de asigurare voluntar` de s`n`tate, \n limita unei sume reprezentnd echivalentul \n lei a 200 euro \ntr-un an fiscal pentru fiecare participant, cheltuieli efectuate \n scopul realiz`rii de venituri [i, prin urmare, deductibile limitat la calculul profitului impozabil. Nu putem vorbi \n acest caz de o dubl` impunere att la nivelul angajatorului, ct [i la nivelul angajatului. Art. 21 alin. (4) lit. k) din Codul fiscal reglementeaz` tratamentul fiscal al cheltuielilor la nivelul angajatorului cu primele de asigurare pl`tite de acesta \n numele angajatului, \n func]ie de tratamentul fiscal aplicat la nivelul persoanei fizice \n conformitate cu prevederile art. 55 alin. (3) lit. g). Preciz`m de asemenea c`, \n temeiul art. 42 lit. b) din Codul fiscal, la nivelul persoanei fizice, nu sunt impozabile sumele \ncasate din asi13

Tot ce trebuie s= [ti]i despre acordarea avantajelor \n natur=

gur`ri de orice fel reprezentnd sume asigurate, precum [i orice alte drepturi.

Angajatorii au, \n prezent, posibilitatea de a \ncheia contracte de asigurare voluntar` de s`n`tate pentru angaja]ii lor, individual sau \n grup, acordate ca beneficii adi]ionale la drepturile salariale ale acestora.

Asigur`rile voluntare de s`n`tate reprezint` un sistem facultativ prin care un asigur`tor constituie, pe principiul mutualit`]ii, un fond de asigurare, prin contribu]ia unui num`r de asigura]i expu[i la producerea riscului de \mboln`vire [i \i indemnizeaz`, \n conformitate cu clauzele stipulate \n contractul de asigurare, pe cei care sufer` un prejudiciu, din fondul alc`tuit din primele \ncasate, precum [i din celelalte venituri rezultate ca urmare a activit`]ii desf`[urate de asigur`tor [i fac parte din gama asigur`rilor facultative, conform Legii nr. 136/1995 privind asigur`rile [i reasigur`rile \n Romnia, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare. Asigur`rile voluntare de s`n`tate pot fi: asigur`ri voluntare de s`n`tate de tip complementar prin care se suport` total sau par]ial plata serviciilor neacoperite par]ial din pachetul de servicii medicale de baz`, copl`]i; asigur`rile voluntare de s`n`tate de tip suplimentar prin care se suport` total sau par]ial plata pentru orice tip de servicii necuprinse \n pachetul de servicii medicale de baz`, op]iunea pentru un anumit personal medical, solicitarea unei a doua opinii medicale, condi]ii hoteliere superioare, alte servicii medicale specificate \n poli]a de asigurare.

|n leg`tur` cu asigur`rile voluntare de s`n`tate astfel cum sunt definite de Legea nr. 95/2006 privind reforma \n domeniul s`n`t`]ii, Codul fiscal ofer` o abordare diferit` \n ceea ce prive[te deductibilitatea la nivelul angajatorului.
14

Potrivit art. 21 alin. (3) lit. k) din Codul fiscal, cheltuielile cu primele de asigurare voluntar` de s`n`tate, \n limita unei sume reprezentnd echivalentul \n lei a 200 euro \ntr-un an fiscal pentru fiecare participant sunt cheltuieli efectuate \n scopul realiz`rii de venituri [i, prin urmare, deductibile (limitat) la calculul profitului impozabil.

V` atragem aten]ia c`, \ncepnd cu 1 ianuarie 2008, art. 21 alin. (3) lit. k) din Codul fiscal se modific` \n sensul major`rii plafonului la 250 euro. Astfel, cheltuielile cu primele de asigurare voluntar` de s`n`tate sunt deductibile, \ncepnd cu 1 ianuarie 2008, \n limita unei sume reprezentnd echivalentul \n lei a 250 euro \ntr-un an fiscal, pentru fiecare participant.

Astfel cum se precizeaz` \n normele metodologice, sunt deductibile la determinarea profitului impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, cheltuielile cu primele de asigurare voluntar` de s`n`tate, efectuate de angajator potrivit Legii privind reforma \n domeniul s`n`t`]ii nr. 95/2006, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului \n euro este cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Na]ional` a Romniei la data \nregistr`rii cheltuielilor.

Telefonul mobil
Fiscalitatea ap`s`toare manifestat` \n special asupra veniturilor salariale determin` \n mod firesc dorin]a persoanelor de a identifica solu]ii de diminuare a sarcinii fiscale. V` prezent`m \n cele ce urmeaz` modul de solu]ionare a avantajului materializat de acordarea unui telefon. |n acest caz, evaluarea avantajului se face astfel: \n cazul telefoanelor, angajatorul stabile[te partea corespunz`toare din
15

Tot ce trebuie s= [ti]i despre acordarea avantajelor \n natur=

convorbirile telefonice reprezentnd folosin]a \n scop personal, care reprezint` avantaj impozabil. |n acest scop, angajatorul stabile[te limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmnd ca ceea ce dep`[e[te aceast` limit` s` fie considerat avantaj \n natur`, \n situa]ia \n care salariatului \n cauz` nu i s-a imputat costul convorbirilor respective;

avantajul sub forma telefoanelor acordate salaria]ilor reprezentate de partea care dep`[e[te limita stabilit` de angajator pentru convorbirile telefonice reprezentnd folosin]a \n scopul afacerii se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii \n care salariatul prime[te acest avantaj.

Exemplu O societate comercial` are 15 salaria]i, din care 4 au primit \n folosin]` mixt` (pentru \ndeplinirea sarcinilor de serviciu [i pentru folosin]` \n interes personal) cte un telefon mobil. |n scopul delimit`rii convorbirilor telefonice efectuate \n interesul serviciului de cele efectuate \n scop personal, care vor reprezenta avantajul \n natur` care se va cumula cu salariul \n vederea impozit`rii, angajatorul a stabilit limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare telefon mobil de 250 minute pe lun`, urmnd ca ceea ce dep`[e[te aceast` limit` s` fie considerat avantaj \n natur`. Echivalentul \n lei al avantajelor \n natur` este impozabil, indiferent de forma organizatoric` a entit`]ii care le acord`. Prin urmare, chiar dac` la nivel de persoan` juridic` tratamentul fiscal al acestor cheltuieli nu are nicio relevan]` asupra determin`rii impozitului pe venit, \n cazul micro\ntreprinderii, partea care dep`[e[te limita de 250 de minute pe lun` va reprezenta avantaj pentru salariat. |n situa]ia \n care salariatului \n cauz` i s-a imputat costul convorbirilor respective sau a suportat contravaloarea lor, acesta nu mai poate constitui avantaj pentru salariat.

16

Avantajele sub forma dreptului la stock options plan


Avantajul sub forma atribuirii de c`tre angajator a op]iunii sau a dreptului pentru cump`rare de ac]iuni membrilor personalului salarizat a fost conceput la origine drept un mijloc de asociere a dezvolt`rii societ`]ii cu o bun` gestiune a sa. Mecanismul presupunea cre[terea interesului propriului personal \ntr-o gestiune mai bun` a resurselor societ`]ii [i implicit dezvoltarea acesteia. Societ`]ile care utilizeaz` sistemul stock options pentru a remunera anumi]i salaria]i urm`resc un dublu obiectiv: pe de o parte, de a profita de o fiscalitate avantajoas`, iar pe de alt` parte, motivarea [i fidelizarea actualilor salaria]i, dar [i atragerea \n vederea angaj`rii a altora tot att de buni. Legisla]ia romn` define[te sistemul stock options plan drept un program ini]iat \n cadrul unei societ`]i comerciale ale c`rei valori mobiliare sunt admise la tranzac]ionare pe o pia]` reglementat`, prin care se acord` angaja]ilor acestei societ`]i comerciale dreptul de a achizi]iona un num`r determinat de ac]iuni emise de societatea respectiv` la un pre] preferen]ial. Mecanismul op]iunilor de ac]iuni (stock options) se poate descompune \n trei etape succesive: 1. Atribuirea dreptului de a dobndi ac]iuni Angajatorul atribuie beneficiarului, \n spe]` unui salariat al societ`]ii, dreptul de a dobndi un anumit num`r de ac]iuni la un pre] prestabilit. |n cazurile cele mai \ntlnite, beneficiarii dreptului de op]iune au la dispozi]ie o perioad`-limit` pentru exercitarea op]iunii de cump`rare; pentru ac]iunile dobndite de c`tre persoanele fizice \n cazul programului stock options plan, pre]ul de cump`rare va fi reprezentat de pre]ul preferen]ial la care se pot ad`uga costurile generate de opera]iunea de cump`rare. 2. Exercitarea op]iunii Beneficiarul dreptului hot`r`[te s`-[i exercite dreptul de a cump`ra (dobndi) ac]iunile ce fac obiectul dreptului.
17

Tot ce trebuie s= [ti]i despre acordarea avantajelor \n natur=

3. Cesiunea sau vnzarea ac]iunilor Beneficiarul decide s`-i vnd` ac]iunile dobndite sau p`strarea ac]iunilor, caz \n care salariatul fie c` este convins de o cre[tere \n timp a valorii ac]iunilor, fie consider` c` dividendele produse vor fi superioare c[tigului din cesiunea ac]iunii. C[tigurile susceptibile a fi considerate avantaje \n cadrul acestor planuri de ac]iuni pot fi: 1. la momentul achizi]iei ac]iunilor sau a exercit`rii dreptului atribuit C[tigul corespunde diferen]ei \ntre valoarea pe pia]` a ac]iunilor la data exercit`rii op]iunii [i pre]ul lor de achizi]ie prestabilit cu ocazia acord`rii dreptului de op]iune. Pentru fidelizarea salaria]ilor sau pentru recompensarea lor, pre]ul prestabilit va fi \ntotdeauna inferior celui reprezentat de valoare nominal` a ac]iunilor la momentul acord`rii dreptului.

Potrivit prevederilor Codului fiscal, avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angaj`rii [i implicit momentul acord`rii, sunt venituri neimpozabile.

2. la momentul cesiunii sau vnz`rii ac]iunilor cump`rate |n acest caz, c[tigul de capital corespunde diferen]ei \ntre pre]ul de vnzare al ac]iunilor [i valoarea lor pe pia]` la momentul exercit`rii dreptului de op]iune. |n cazul tranzac]iilor cu ac]iuni cump`rate la pre] preferen]ial, \n cadrul sistemului stock options plan, c[tigul se determin` ca diferen]` \ntre pre]ul de vnzare [i pre]ul de cump`rare preferen]ial, diminuat cu comisioanele datorate [i se impoziteaz` potrivit capitolului 5 Venituri din investi]ii din Codul fiscal.

Autovehiculul
|n cazul autovehiculelor, evaluarea avantajului se face astfel:
18

aplicnd procentul de 1,7% pentru fiecare lun`, la valoarea de intrare a acestuia, \n cazul evalu`rii folosin]ei cu titlu gratuit a vehiculului din patrimoniul afacerii folosit numai \n scop personal; propor]ional cu num`rul de kilometri parcur[i \n interes personal din valoarea de intrare x 1,7%, \n cazul utiliz`rii mixte (\n interes personal [i \n interesul serviciului) a vehiculelor din patrimoniul afacerii, justificat cu foaia de parcurs; la nivelul chiriei, \n cazul \n care vehiculul folosit numai \n scop personal este \nchiriat de la o ter]` persoan`; propor]ional cu num`rul de kilometri parcur[i \n interes personal din nivelul chiriei, \n cazul \n care vehiculul folosit \n interes personal [i \n interesul serviciului este \nchiriat de la o ter]` persoan`. Persoanele juridice de]in`toare de vehicule au obliga]ia s` elibereze foaie de parcurs sau ordin de serviciu pentru vehiculele care pleac` \n curs`.

Exemplu 1. O societate comercial` acord` unui salariat folosin]a personal` \n totalitate a unui autoturism care are o valoare de intrare de 30.000 lei. Avantajul lunar impozabil, \n situa]ia \n care, potrivit foii de parcurs, este eviden]iat` numai folosin]a \n interes personal, se determin` \nmul]ind valoarea de intrare cu procentul de 1,7%, astfel: 30.000 lei x 1,7% = 510 lei. Suma de 510 lei reprezint` venit al lunii \n care avantajul este primit [i se cumuleaz` \n vederea impunerii cu celelalte venituri salariale pl`tite \n acea lun` salariatului. 2. Dac` salariatul folose[te autoturismul din patrimoniul societ`]ii att \n interes de serviciu, ct [i \n interes personal, este obligatorie completarea unei foi de parcurs, unde va fi consemnat num`rul de kilometri parcur[i \n interes personal [i \n interes de serviciu. |n cadrul determin`rii distan]ei parcurse \n interes personal (\n vederea determin`rii avantajului \n natur`) nu se va lua \n considerare distan]a dus\ntors de la domiciliu la locul de munc`, eviden]iat` \n foaia de parcurs. Dac` \ntr-o lun`, spre exemplu, rezult` din foaia de parcurs 250 km parcur[i, din care 75 km efectua]i \n interes personal [i 175 km efectua]i \n interes de
19

Tot ce trebuie s= [ti]i despre acordarea avantajelor \n natur=

serviciu, avantajul impozabil se va determina propor]ional cu kilometrii parcur[i \n interes personal, astfel: 30.000 lei x 1,7% = 510 lei. Folosirea \n scop personal reprezentnd 30% (75 km \n interes personal : 250 km parcur[i %), avantajul va fi: 510 lei x 30% = 153 lei.

Persoanele juridice de]in`toare de vehicule au obliga]ia s` elibereze foaie de parcurs sau ordin de serviciu pentru vehiculele care pleac` \n curs`.

Locuin]a de serviciu
Nu sunt considerate avantaje folosin]a locuin]ei sau contravaloarea chiriei acordat` \n cazul \n care, prin reparti]ia de serviciu, numire potrivit legii sau specificit`]ii activit`]ii, se asigur` salaria]ilor o re[edin]` \n localitatea sau incinta unde se afl` locul de munc` [i care presupune prezen]a permanent` \n acel loc. Reparti]ia de serviciu prin care se acord` folosin]a unei locuin]e \n interesul cerut de activitatea desf`[urat`, dat` de o societate comercial` se poate \ncadra \n condi]iile impuse de legiuitor.

Locuin]ele de serviciu fac parte din patrimoniul angajatorului [i se administreaz` \n interesul acestora prin \nchiriere salaria]ilor proprii, contractul de \nchiriere fiind accesoriu la contractul individual de munc`.

Condi]iile de \nchiriere a acestor locuin]e se stabilesc de c`tre conducerea societ`]ii comerciale.

20

Locuin]ele acordate ca urmare a specificit`]ii activit`]ii sunt acele locuin]e asigurate angaja]ilor cnd activitatea se desf`[oar` \n locuri izolate, precum sta]iile meteo, sta]iile pentru controlul mi[c`rilor seismice sau \n condi]iile \n care este solicitat` prezen]a permanent` pentru supravegherea unor instala]ii, utilaje [i altele asemenea. |n situa]ia \n care locuin]a din patrimoniul angajatorului este pus` la dispozi]ia angaja]ilor f`r` ca aceasta s` \ndeplineasc` condi]iile de locuin]` de serviciu, folosin]a acesteia se va concretiza \n determinarea unui avantaj \n natur`. Potrivit pct. 75 lit. b) din Normele metodologice pentru aplicarea art. 55 alin. (3) din Codul fiscal, ve]i evalua avantajul \n natur` pentru folosin]` \n scop personal de c`tre salariat a unei locuin]e din patrimoniul angajatorului (\n vederea impozit`rii la nivelul salariatului care beneficiaz` de aceasta) care nu este locuin]` de serviciu, la nivelul chiriei practicate pentru suprafe]ele locative de]inute de stat, pentru folosin]a gratuit` a unei locuin]e (O.U.G. nr. 40 din 8 aprilie 1999 privind protec]ia chiria[ilor [i stabilirea chiriei pentru spa]iile cu destina]ia de locuin]e, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare). |n situa]ia \n care locuin]a este, la rndul ei, \nchiriat` de angajator [i pus` la dispozi]ia salariatului, avantajul \n natur` \l reprezint` chiria suportat` de angajator pentru salariat. Regula de evaluare forfetar` men]ionat` precizeaz` a[adar c` evaluarea folosin]ei cu titlu gratuit a locuin]ei din patrimoniul societ`]ii primite de salariat se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafe]ele locative de]inute de stat. Chiriile pentru locuin]ele care apar]in domeniului public sau privat al statului se calculeaz` pornindu-se de la un tarif de baz` lunar, diferen]iindu-se pe categorii de localit`]i [i pe zone, de c`tre consiliile locale, conform criteriilor avute \n vedere la stabilirea impozitelor [i taxelor locale pentru terenuri, prin aplicarea unui coeficient la chiria de baz`.

21

Tot ce trebuie s= [ti]i despre acordarea avantajelor \n natur=

|ncepnd cu luna martie 2007, tariful de baz` lunar al chiriei (lei/mp) practicat pentru spa]iile cu destina]ia de locuin]e apar]innd domeniului public sau privat al statului ori al unit`]ilor administrativ-teritoriale ale acestuia, precum [i pentru locuin]ele de serviciu, locuin]ele de interven]ie [i c`minele pentru salaria]i ale societ`]ilor comerciale, companiilor na]ionale, societ`]ilor na]ionale [i regiilor autonome este prev`zut \n tabelul de mai jos:

Categoria suprafe]elor

Tariful de baz` (lei/mp) 0,84

Suprafa]a locuibil` Suprafa]a antreului, tindei, verandei, culoarului, buc`t`riei, chicinetei, oficiului, debaralei, c`m`rii, camerei de baie, WC Suprafa]a teraselor, pivni]elor, boxelor, logiilor, sp`l`toriilor, usc`toriilor Suprafa]a garajelor Suprafa]a dot`rilor speciale: piscin`, saun`, ser`, cram` [i altele asemenea Suprafa]a anexelor gospod`re[ti aferente locuin]elor din mediul rural

0,34

0,19 1,27

1,27

0,02

Tariful de baz` lunar al chiriei (lei/mp) se actualizeaz` \n func]ie de rata anual` a infla]iei prin hot`rre a Guvernului, pn` la data de 31 ianuarie inclusiv a fiec`rui an. Chiriile pentru aceste terenuri se diferen]iaz` pe categorii de localit`]i [i pe zone prin aplicarea coeficien]ilor prev`zu]i la art. 26 alin. (2)
22

din O.U.G. nr. 40/1999, aprobat` cu modific`ri [i complet`ri prin Legea nr. 241/2001, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare. Chiriile pentru locuin]ele care apar]in domeniului public sau privat al statului ori al unit`]ilor administrativ-teritoriale ale acestuia, pentru locuin]ele de serviciu, locuin]ele de interven]ie [i c`minele pentru salaria]i ai societ`]ilor comerciale, companiilor [i societ`]ilor na]ionale [i ai regiilor autonome se calculeaz` pornindu-se de la un tarif de baz` lunar. Chiriile pentru locuin]e se diferen]iaz` pe categorii de localit`]i [i pe zone, de c`tre consiliile locale, conform criteriilor avute \n vedere la stabilirea impozitelor [i taxelor locale pentru terenuri, prin aplicarea unui coeficient la chiria de baz`, dup` cum urmeaz`:

Zona \n cadrul localit`]ii

Categoria localit`]ii Municipii Ora[e 2,5 2 1,5 1 Comune 1 0,5

A B C D

3,5 2,5 2 1,5

Pentru locuin]ele sociale, nivelul maxim al chiriei este de 10% din venitul net lunar, calculat pe ultimele 12 luni, pe familie. Comunicatele Institutului Na]ional de Statistic` [i Studii Economice privind nivelul salariului mediu net pe economie vor fi publicate trimestrial \n Monitorul Oficial al Romniei.

23

Descoperi]i cum s` atrage]i [i s` re]ine]i \n firma dvs. angaja]i competen]i, motiva]i, 100% eficien]i!

Recrutare [i selec]ie Fi[a postului Motivarea angaja]ilor Evaluarea performan]elor Salarizarea Beneficiile angaja]ilor Regulamentul intern Fluctua]ia personalului Comunicarea \n firm` Formarea profesional` Codul fiscal [i performan]ele firmei Rezolvarea surplusului [i a deficitului de personal...
Pentru toate activit`]ile de resurse umane, acum ave]i la \ndemn`, \ntr-un singur loc, informa]ii de ultim` or`, cazuri practice [i solu]ii, recomand`rile speciali[tilor, exemple, chestionare [i formulare. Descoperi]i \n Consilier Managementul resurselor umane tot ce v` trebuie ca s` rezolva]i mai u[or problemele complexe de personal.

{ti]i exact cum s` proceda]i corect [i eficient \n toate activit`]ile


de resurse umane. V` asigura]i c` firma dvs. are exact angaja]ii pe care [i-i dore[te: competen]i, motiva]i, productivi [i fideli companiei.

|n plus:

Beneficia]i de serviciul de actualizare, prin care Ave]i acces gratuit la serviciul de consultan]`.
informa]ia din lucrare este periodic \mbog`]it` [i adus` la zi.

Pentru a v` abona sau pentru informa]ii suplimentare, v` rug`m suna]i la Serviciul Clien]i: 021.209.45.45.

Folosi]i \n A V A N T A J U L dvs. cele mai eficiente 7 instrumente de lucru pentru Departamentul Personal Salarizare

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

CONSILIER CODUL MUNCII:

Interpreta]i [i aplica]i CORECT legisla]ia muncii! Ave]i solu]ii pentru toate problemele dvs. legate de Codul muncii
detalii pe www.codulmuncii.eu CONSILIER MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE:

Atrage]i [i re]ine]i \n firma dvs. angaja]i competen]i, motiva]i, 100% eficien]i! Descoperi]i chiar azi solu]iile practice complete!
detalii pe www.ResurseUmane.org CONSILIER ASIGUR+RI SOCIALE:

CAS, CASS, concedii medicale, indemniza]ii [omaj, pensii... Ave]i toate r=spunsurile la \ndemn=!
detalii pe www.legeapensiilor.edrs.ro 101 MODELE DE FI{E DE POST:

Acum ave]i acces la 101 modele de FI{E de POST complete, conform COR, \ntocmite de speciali[ti \n resurse umane!
detalii pe www.fisa-postului.ro 107 MODELE {I FORMULARE VITALE |N HR:

|ntocmi]i, \n doar 5 minute, orice document solicitat de c=tre inspectorii de munc= [i evita]i amenzile din Codul muncii!
detalii pe www.codulmuncii.edrs.ro S+N+TATEA {I SECURITATEA |N MUNC+:

Legea securit=]ii [i s=n=t=]ii \n munc=, interpretat= pentru dvs. chiar de c=tre inspectori!
detalii pe www.eProtectiaMuncii.ro SALARIZAREA DE LA A LA Z:

Rezolva]i rapid orice problem= \n stabilirea, calculul sau acordarea SALARIULUI!


detalii pe www.esalarizare.ro

101 modele de fi[e de post


Un instrument practic [i util pentru elaborarea rapid` [i corect` a fi[elor de post

|n orice organiza]ie, existen]a fi[elor de post este o obliga]ie legal`. Acum ave]i un ghid complet cu sfaturi utile pentru elaborarea oric`rei fi[e de post + 101 modele, att \n variant` tip`rit`, ct [i pe CD. |ntocmi]i rapid [i perfect legal orice fi[` de post. Sunte]i protejat \n cazul unui conflict de munc`. Fiecare angajat lucreaz` mai eficient, avnd o imagine clar` despre cerin]ele postului pe care \l ocup`. Evita]i sanc]iunile de la Inspec]ia Muncii. Rezolva]i mai u[or \n timp mai scurt [i cu mai pu]in efort din partea dvs. problema fi[elor de post. Pre]ul standard al lucr`rii este 348,8 lei. Ca abonat al newsletterului Salarizarea de la A la Z beneficia]i de o reducere special`, de 15%! Pentru dvs., pre]ul este 300 lei (TVA inclus`).

101 modele de fi[e de post = TOT


ce v` trebuie pentru a \ntocmi rapid, corect [i \n avantajul firmei dvs. fi[ele de post de care ave]i nevoie Pentru comenzi, suna]i la Serviciul Clien]i, tel.: 021.209.45.45 sau trimite]i un e-mail la: comenzi@rs.ro.

|ntocmi]i, \n doar 5 minute, orice document solicitat de c=tre inspectorii de munc= [i evita]i amenzile din Codul muncii!
Ave]i ACUM la \ndemn` instrumentul de lucru perfect pentru activitatea de HR. O echip` de reputa]i speciali[ti cu vast` experien]` \n legisla]ia muncii [i \n resurse umane au realizat un CD cu ajutorul c`ruia munca dvs. se simplific` cu viteza unui clic. Institu]iile cu atribu]ii de control v` solicit` tone de documente. Spune]i STOP stresului c`ut`rii de documente [i grijilor unor amenzi din partea inspectorilor de munc`. Folosi]i cea mai simpl` cale de a avea, \ntr-un singur loc, TOATE formularele de care ave]i nevoie [i asigura]i-v` c` sunt \n concordan]` cu Codul muncii. Pute]i modifica (personaliza) fiecare model sau formular de pe CD-ul 107 modele [i formulare vitale \n HR \n func]ie de specificul firmei. Pre]ul standard al CD-ului este 300 lei + TVA (9%). Ca abona]i ai newsletterului Salarizarea de la A la Z beneficia]i de o REDUCERE special`, de 33%! CD-ul 107 modele [i formulare vitale \n HR cost`, pentru dvs., numai 200 lei + TVA (9%).

Pentru comenzi, suna]i la Serviciul Clien]i, tel.: 021.209.45.45 sau trimite]i un e-mail la: comenzi@rs.ro.