SISTEM CNC

OSP P200L
MANUAL DE PROGRAMARE

Revizia II (Dec. 2006). (1st Edition) Pub No. 5238-E-R5 (LE33-013-R01a) May. 2005

MASURI DE SIGURANTA Masina este echipata cu mecanisme de siguranta care servesc pentru protectia personalului si a masinii de la pericole neprevazute. Operatorii nu trebuie sa se bazeze exclusiv pe aceste mecanisme de siguranta ; ei trebuie sa se familiarizeze cu indrumarile referitoare la protectia muncii prezentate mai jos pentru a asigura o exploatare fara accidente. Acest manual de instructiuni si semnele de avertizare atasate pe masina acopera numai acele pericole pe care Okuma poate sa le prevada. Acest manual nu acopera toate pericolele posibile. 1. Precautii cu privire la instalarea masinii (1) Instalati masina intr-un loc unde sunt urmatoarele conditii (conditii pentru realizarea preciziei garantate) : Temperatura ambientala : 17 pana la 250C Umiditatea : 40% pana la 75% la 200C (fara condens) Locul amplasarii nu este supus direct razelor soarelui sau vibratiei excesive ; mediu fara praf, gaze corozive etc. pe cat posibil. (2) Pregatiti o sursa de tensiune care are urmatoarele particularitati : Tensiune : 200V Variatia tensiunii : 10% max. Frecventa : 50/60 Hz Nu furnizati curent de la un panou de distributie care genereaza o sursa majora de zgomot (de exemplu aparat de sudura, etc.) deoarece aceasta ar putea cauza nefunctionarea unitatii de CN. Pe cat posibil, conectati masina de impamantarea care nu este folosita de alt utilaj. Daca nu este alta cale decat folosirea unei impamantari comune, celalalt utilaj nu trebuie sa genereze mult zgomot (aparat de sudura, etc.) (3) Mediul de instalare Urmati punctele de mai jos la instalare. Asigurati-va ca unitatea CNC nu sta direct in soare. Asigurati-va ca dulapul de control nu este stropit cu apa, ulei sau span. Asigurati-va ca dulapul de control si panoul de comanda nu sunt expuse socurilor sau vibratiilor excesive. Temperatura ambientala admisa este intre 0 si 400. Umiditatea este intre 30 si 95% (fara condens). Altitudinea maxima la care unitatea de control poate fi folosita este 1000m.

2. Verificari inainte de pornire (1) Inchideti toate usile pentru prevenirea intrarii apei, spanului, si prafului. (2) Verificati ca nu este nimeni aproape de partile in miscare ale masinii, si ca nu sint obstacole in jurul masinii, inainte de inceperea lucrului. (3) La pornirea curentului, porniti comutatorul principal intai, apoi intrerupatorul de CONTROL ON de pe panoul de comanda. 3. Precautii cu privire la operarea Manuala/Continua Urmati intotdeauna instructiunile din manual. Nu manevrati masina cu opritorii sau scuturile puse. Intotdeauna inchideti usa inaintea inceperii prelucrarii. Nu incercati sa rulati un program nou fara a-l verifica. Rulati programul fara piesa prinsa in mandrina si vedeti sa nu existe interferente. Dupa ce v-ati asigurat ca nu sunt probleme, prelucrati o piesa. Daca nu sunt probleme, se poate trece la prelucrarea automata. Inainte de inceperea oricarei operatii verificati : a. Rotatia axului principal b. Indexarea turelei c. Miscarea dupa axe Nu atingeti spanul sau piesa in timp ce axul se roteste. Nu incercati sa opriti un obiect care se misca cu mana sau cu o scula. Verificati conditiile de instalare a falcilor, presiunea hidraulica, si viteza maxima admisa pentru universal. Verificati instalarea si aranjamentul sculelor. Verificati reglajul decalajului sculei. Verificati reglajul decalajului fata de zero. Verificati ca viteza de rotatie si avansul de lucru sunt la 100%. Inainte de miscarea turelei, verificati limitele impuse prin soft si pozitiile limitatoarelor in caz de urgenta LS pentru axa X si Z. Verificati pozitia de indexare/rotatie a turelei. Verificati pozitia axului pinolei. Verificati ca operatiile de aschiere sunt in gama de transmisie a puterii si fortei. Verificati ca piesa este prinsa bine in mandrina sau elementul de prindere. Verificati pozitiile de curgere a emulsiei. Ele trebuie asezate in asa fel incat sa furnizeze emulsie in locurile corespunzatoare. 4. La terminarea lucrului (1) La terminarea lucrului, curatati in jurul masinii. (2) Puneti magazia de scule si celelalte echipamente in pozitia de retragere predeterminata.

II

(3) Inchideti curentul intotdeauna inainte de a pleca. (4) Inchideti intai intrerupatorul CONTROL ON de pe panoul de comanda, apoi comutatorul principal. 5. Masuri in timpul inspectiei de intretinere sau cand se intampla probleme In scopul prevenirii accidentelor neprevazute, deteriorari ale masinii etc. este esential sa se urmareasca urmatoarele cand se fac inspectii de intretinere sau in timpul verificarii cand au aparut probleme. (1) Cand apar probleme, apasati butonul de oprire in caz de urgenta de pe panoul de comanda pentru a opri masina. (2) Consultati persoana responsabila cu intretinerea pentru a determina masurile corective necesare de luat. (3) Daca doua sau mai multe persoane trebuie sa lucreze impreuna, sa-si stabileasca semnale inainte de trecerea la un nou pas. (4) Folositi numai componente si sigurante specificate. (5) Intotdeauna inchideti curentul inaintea inceperii inspectiei sau schimbarii componentelor. (6) Cand componentele sunt indepartate in timpul inspectiei sau reparatiilor, inlocuiti-le intotdeauna asa cum erau si prindeti-le bine in suruburi etc. (7) La efectuarea inspectiilor unde sunt folosite instrumente de masurare, de exemplu tensiunea, asigurati-va ca instrumentul este calibrat corespunzator. (8) Nu tineti materiale inflamabile sau metale in interiorul zonei de lucru. (9) Verificati cablurile sa fie nedeteriorate (10) Intretinerea in interiorul dulapului electric de control si la panoul de comanda : a. Inchideti curentul inainte de deschiderea usii de la dulapul electric. b. Chiar daca comutatorul principal este inchis, pot exista curenti reziduali la unitatea de actionare MCS (servo/ax principal), si din acest motiv numai personalul de service are acces in aceasta zona. Chiar si atunci, ei trebuie sa fie atenti la faptul ca curentii reziduali (servo/ax principal) se descarca la doua minute dupa ce comutatorul principal este inchis. c. Unitatea de CN are o placa de circuit in a carui memorie se stocheaza programele de prelucrare, parametrii etc. Pentru a nu se pierde memoria chiar si dupa ce este inchis curentul, exista un acumulator care alimenteaza acest circuit. Numai personalul de service poate efectua lucrari la aceste placi de memorie. (11) Inspectia periodica de la dulapul de control Curatarea unitatii de racire Ventilatorul de la dulapul de control serveste la racirea lui. La fiecare trei luni inspectati urmatoarele. Motorul ventilatorului functioneaza ? Motorul functioneaza bine daca este un curent de aer puternic Este admisia de aer blocata ? Daca este blocata, curatati-o cu aer comprimat.

III

6. Masuri generale (1) Pastrati curat si organizat in jurul masinii. (2) Purtati imbracaminte adecvata. (3) Aveti grija ca imbracamintea sau parul sa nu se prinda in masina. Operatorii trebuie sa poarte echipament de protectie precum bocanci si ochelari de protectie. (4) Manualul de instructiuni trebuie citit cu atentie pentru ca procedura ce urmeaza a fi urmata sa fie bine cunoscuta. (5) Retineti pozitia butonului de urgenta pentru a-l putea apasa imediat in orice moment si din orice pozitie. (6) Nu lucrati in interiorul panoului de comanda, transformatorului, motorului etc., deoarece sunt conectate la tensiuni ridicate sau alte componente existand pericole de electrocutare. (7) Daca doua sau mai multe persoane trebuie sa lucreze impreuna, sa-si stabileasca semnale intre ei pentru confirmarea lucrului in siguranta. 7. Simboluri utilizate in acest manual Indicatoarele de avertizare sunt folosite in acest manual pentru a atrage atentia asupra importantei. Cititi instructiunile marcate cu aceste simboluri cu atentie si urmati-le. Indica un pericol iminent care, daca nu este evitat, va rezulta in deces sau raniri serioase Indica un pericol iminent care, daca nu este evitat, pot rezulta in deces sau raniri serioase Indica pericole care, daca nu sunt evitate, pot rezulta in raniri usoare sau echipamente stricate Precautii la operare sau manevrare

Ecranele afisate

Ecranele afisate ale CN difera depinzand de specificatiile selectate ale CN. Ecranele aratate in acest manual pot sa nu fie exact cu cele afisate pe CN.

IV

CUPRINS
CAPITOLUL 1 1. 2. 3. 4. CONFIGURATIA PROGRAMULUI Tipurile de programe Numele programului Numele secventei Formatul programului 4.1 Configurarea cuvantului 4.2 Configurarea blocului 4.3 Programul 4.4 Caracterele adresa folosite la programare Functiile de operare matematice Stergere bloc Functia Comentariu (CONTROL OUT/IN) Capacitatea de stocare a programului in memorie Limite variabile Determinarea avansului pentru aschiere dupa axa C 10.1 Prelucrarea numai cu controlul axei C 10.2 Prelucrarea cu controlul simultan al axei C si Z 10.3 Prelucrarea cu controlul simultan al axei C si X 10.4 Prelucrarea cu controlul simultan al axelor C, Z si X 7 7 8 8 9 9 9 9 10 11 13 14 14 14 14 14 15 17 19

5. 6. 7. 8. 9. 10.

CAPITOLUL 2

SISTEMELE DE COORDONATE SI COMENZILE 1. Sistemele de coordonate 1.1 Sistemele de coordonate si valorile 1.2 Sistemul de coordonate al traductorului de pozitie 1.3 Sistemul de coordonate al masinii 1.4 Sistemul de coordonate al programului 2. Comenzile pe axele de coordonate 2.1 Axa controlata 2.2 Comenzile in sistem imperial 2.3 Pozitia zecimalei 2.4 Comenzi absolute/incrementale (G90, G91) 2.5 Comenzile pentru diametru si raze

22 22 22 22 22 22 23 23 26 26 28 29

CAPITOLUL 3 1. 2. 3. 4.

FUNCTII MATEMATICE Pozitionarea (G00) Interpolare liniara (G01) Interpolare circulara (G02, G03) Tesire automata 4.1 Tesire-C (G75) 4.2 Rotunjire (G76) 4.3 Tesire automata sub orice unghi

30 30 30 31 35 35 37 39

5. Cuplul limita si functia de ignorare cuplu 5.1 Comanda de limitare a cuplului (G29) 5.2 Comanda de revocare a cuplului limita (G28) 5.3 Comanda de ignorare a cuplului (G22) 5.4 Setarea parametrului 5.5 Exemplu de program

41 42 42 42 44 45

CAPITOLUL 4

FUNCTII PREGATITOARE 1. Oprire temporizata (G04) 2. Deplasare a punctului zero/setarea vitezei maxime de rotatie (G50) 2.1 Deplasare a punctului zero 2.2 Setarea vitezei maxime de rotatie 3. Controlul sagetii (G64, G65) 4. Avans per rotatie (G95) 5. Avans per minut (G94) 6. Viteza constanta de aschiere (G96/G97)

46 46 46 46 47 48 48 49 49

CAPITOLUL 5 1. 2. 3. 4. 5.

FUNCTIILE S, T SI M Functiile s (functiile arborelui principal) Functia codului SB Functiile T (functiile sculei) Functiile M (functiile auxiliare) Comenzile sculei rotative 5.1 Formatul de programare 5.2 Codurile M utilizate pentru axa C 6. Functia de verificare a duratei STM 6.1 Conditii de verificare PORNIT (ON) 6.2 Setarea timpului ciclului S, T, M 6.3 Exemplu de cronometrare

51 51 51 52 53 58 58 59 61 61 61 61

CAPITOLUL 6

FUNCTIA DE COMPENSARE 1. Functia de compensare a razei varfului sculei (G40, G41, G42) 1.1 Descriere generala 1.2 Compensarea razei varfului sculei pentru operatiile de strunjire 1.3 Operatia de compensare 1.4 Comenzile de compensare a razei la varf (codurile G, T) 1.5 Afisarea datelor 1.6 Memoria intermediara 1.7 Traseul centrului varfului sculei cu raza R in regim de compensare a razei varfului 1.8 Programarea compensarii razei la varf

63 63 63 63 64 66 67 68 68 70

2. Functia de compensare a razei cutitului 2.1 Generalitati 2.2 Programarea 2.3 Operatiile

98 98 98 100

CAPITOLUL 7

CICLURI FIXE 1. Functii ciclu fix 2. Ciclu fix de filetare cilindrica 2.1 Ciclu fix de filetare: longitudinal (G31, G33) 2.2 Ciclu fix de filetare: fata frontala (G32) 3. Cicluri de filetare variabile (G34, G35) 4. Precautii la programarea cilcului de filetare 5. Ciclul de filetare multipla (G71/G72) 5.1 Ciclul longitudinal de filetare (G71) 5.2 Exemplu de program pentru ciclul fix longitudinal de filetare (G71) 5.3 Ciclul transversal fix de filetare (G72) 5.4 Codul M care specifica regimul de filetare si avansul de lucru 5.5 Functia de filetare cu mai multe inceputuri in ciclul fix de filetare (multiplu) 6. Ciclul fix de canelare/gaurire 6.1 Ciclul longitudinal fix de canelare 6.2 Exemplu de program pentru ciclul longitudinal fix de canelare (multipla) (G73) 6.3 Ciclu fix transversal de canelare/gaurire (G74) 6.4 Exemplu de program pentru ciclul transversal fix de canelare/gaurire (G74) 6.5 Miscarile sculei in ciclul transversal fix de canelare/gaurire (multipla) 7. Ciclul fix de filetare cu tarodul 7.1 Ciclul de filetare pe dreapta cu tarodul (G77) 7.2 Ciclul de filetare pe stanga cu tarodul (G78) 8. Cicluri fixe (multiple) 8.1 Lista comenzilor ciclurilor fixe (multiple) 8.2 Miscarile de baza pe axe 8.3 Caracterele din adresa 8.4 Codurile M 8.5 Ciclul de gaurire (G181) 8.6 Ciclul de alezare (G182) 8.7 Ciclul de gaurire adanca (G183) 8.8 Ciclul de filetare cu tarodul (G184) 8.9 Ciclul longitudinal de filetare (G185) 8.10 Ciclul transversal de filetare (G186) 8.11 Ciclul continuu longitudinal de filetare (G187) 8.12 Ciclul continuu transversal de filetare (G188) 8.13 Ciclul de alezare (cu alezoare/cu bara de alezat) (G189) 8.14 Prelucrarea canalelor de pana (G190) 8.15 Ciclul de filetare sincronizata cu tarodul 8.16 Functia de repetitie

104 104 104 104 106 108 109 116 116 117 118 119 130 131 131 132 133 134 134 135 135 136 137 137 138 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 158 161

8.17 Comanda de retragere a sculei in ciclul de gaurire adanca pentru evacuarea spanului 8.18 Setarea adancimii de gaurire (numai pentru ciclurile de gaurire) 8.19 Selectarea punctului de intoarcere 8.20 Functia de anulare interblocarea axului sculei rotative (optional) 8.21 Observatii 8.22 Exemple de program

162 163 165 166 166 167

CAPITOLUL 8

FUNCTIA DE GENERARE AUTOMATA A PROGRAMULUI PE STRUNG (LAP)

173

1. Sumar 2. Codurile G utilizate pentru a desemna regimul de prelucrare (G80, G81, G82, G83) 3. Lista modurilor de prelucrare 4. Listele cu coduri si parametri 5. Ciclul de strunjire din semifabricat cilindric (bara) 6. Schimbarea conditiilor de prelucrare in ciclul de strunjire bare (G84) 7. Ciclul de strunjire prin copiere 8. Ciclul de finisare (G87) 9. Ciclul continuu de filetare (G88) 10. Moduri de programare automata AP 10.1 Modul I de programare automata AP (strunjirea din semifabricat cilindric bara) 10.2 Modul II de programare automata AP (strunjirea prin copiere) 10.3 Modul III de programare automata AP (ciclul continuu de filetare) 10.4 Modul IV de programare automata AP (ciclul de strunjire din semifabricat cilindric cu viteza mare) 10.5 Modul V de programare automata AP (ciclul copiere profil bara) 11. Aplicatie a functiei LAP

173 174 175 180 182 183 184 185 185 187 187 195 200 202 216 234

CAPITOLUL 9

GENERAREA CONTURULUI 1. Functia de programare a generarii conturului (frontal) 1.1 Generalitati 1.2 Formatul de programare 1.3 Exemple de programare 1.4 Informatie suplimentara 2. Functia de programare a generarii conturului (longitudinal) 2.1 Sumar 2.2 Formatul de programare 2.3 Precautii

237 237 237 237 238 245 248 248 249 249

CAPITOLUL 10 1. 2. 3. 4.

CONVERSIA SISTEMULUI DE COORDONATE Sumar Formatul conversiei Exemple de program Informatie suplimentara

252 252 253 253 254

CAPITOLUL 11

PROGRAMAREA PENTRU PRELUCRAREA SIMULTANA PE 4 AXE (Model 2S)

256

1. Programarea 1.1 Selectarea turelei 1.2 Comanda de sincronizare (codul P) 1.3 Codul M (M100) de sincronizare a asteptarii pentru prelucrarile simultane 2. Formatul de programare 3. Precautii la programarea prelucrarii simultane pe 4 axe 4. Exemplu de programare 4.1 Fisa tehnologica de program

256 256 257 258 259 261 263 264

CAPITOLUL 12

INSTRUCTIUNI UTILIZATOR

266 266 267 267 268 269 270 270 273 286 287 287 298 299 301 301 301 302 305

1. Sumar 2. Tipuri de functii Instructiuni utilizator 2.1 Relatia dintre tipurile fisierelor program si functiile Instructiuni utilizator 2.2 Comparatia dintre Instructiuni utilizator 1 si Instructiuni utilizator 2 2.3 Functiile de baza pentru Instructiuni utilizator 3. Instructiuni utilizator 1 3.1 Functia Instructiune control 1 3.2 Variabile 3.3 Functia de operare aritmetica 1 4. Instructiuni utilizator 2 4.1 Functiile de control 2 4.2 Variabile I/O 4.3 Functia de operare aritmetica 2 5. Informatie suplimentara despre programele Instructiuni utilizator 5.1 Intoarcerea la secventa in program utilizand Instructiuni utilizator 5.2 Tipuri de date, constante 5.3 Regulile de operare/tipuri ale variabilelor si evaluarea valorilor lor 6. Exemple de programe Instructiuni utilizator

CAPITOLUL 13 1. 2. 3. 4. 5. 6.

PROGRAME DE PLANIFICARE Sumar Blocul PSELECT Blocul de ramificatie Blocul de setare a variabilelor Blocul de sfarsit program de planificare Exemplu de program

315 315 315 318 319 319 319

CAPITOLUL 14

FUNCTII DIVERSE

321 321 322 322 322 325 325 326 326 326 326 329

1. Comanda de prelucrare conicitate cu ajutorul unghiului 2. Functia de verificare a barierei universalului/papusii mobile 2.1 Descriere generala 2.2 Bariera universalului si a papusii mobile 3. Functia de reducere a timpului operatiei 4. Comanda de eliberare a turelei (pentru specificatia turela CN) 5. FUNCTIA DE VARIATIE A VITEZEI ARBORELUI PRINCIPAL 5.1 Sumar 5.2 Metoda de variatie a vitezei arborelui principal de catre control 5.3 Caracteristicile controlului 5.4 Exemplu de programare

CAPITOLUL 15

ANEXE

330 330 335 343

Anexa 1. Tabel cu coduri G Anexa 2. Tabel cu coduri auxiliare M Anexa 3. Tabel cu variabilele de sistem

CAPITOLUL 1 CONFIGURAREA PROGRAMULUI 1. Tipurile de programe Pentru OSP-P200 sunt folosite 3 tipuri de programe : programe de planificare, programe principale si subprogramele. Urmatoarele explica pe scurt cele trei tipuri de programe. Programul de planificare Cand sunt prelucrate mai multe tipuri de piese in proces continuu folosind un alimentator de bare sau alt echipament, sunt folosite mai multe programe principale. Un program de planificare este folosit pentru a specifica ordinea in care programele principale sunt executate si de cate ori se executa un program. Folosind un program de planificare face posibila operarea nesupravegheata. Nu este necesara denumirea unui program. END trebuie specificat la sfarsitul unui program de planificare. Pentru detalii, vezi Capitolul 14, PROGRAME DE PLANIFICARE . Programul principal Programul principal contine o serie de comenzi pentru prelucrarea unui tip de piesa. Subprogramele pot fi chemate dintr-un program principal pentru simplificarea programarii. Un program principal incepe cu un nume de program ce incepe cu adresa O si se termina cu M02 sau M30. Subprogram Un subprogram poate fi chemat dintr-un program special sau alt subprogram. Exista doua tipuri de subprograme : acele scrise si furnizate de Okuma si cele scrise de client (subprogramul utilizatorului). Numele programului, care trebuie sa inceapa cu O este necesar la inceputul subprogramului. Comanda RTS trebuie specificata la sfarsitul subprogramului. Pentru detalii, vezi Capitolul 13, USER TASK. Formatul fisierului de program Numele filei principale : Max. 16 caractere incepand cu un caracter din alfabet. Extensie : Maximum 3 caractere din alfabet

Extensii SDF : fisier tip program planificare MIN : fisier tip program principal

SSB : fisier tip subprogram de sistem SUB : fisier tip subprogram utilizator 2. Numele programului Cu OSP-P200L, programele sunt chemate si executate prin desemnarea numelui programului sau numarul programului scris la inceputul fiecarui program. Un nume de program care contine numai cifre este numit program numar. Desemnarea numelui programului Tastati litere de alfabet (A pana la Z) sau cifre (0 pana la 9) dupa caracterul O . Nu exista spatiu gol intre O si litera de alfabet sau cifra. De asemenea, nu exista spatiu intre literele alfabetului si cifre. Pot fi folosite pana la 4 caractere. O litera poate fi folosita intr-un nume de program numai daca acesta incepe cu o litera. Desi un nume de program care incepe cu o litera poate contine o cifra in el, unul care incepe cu o cifra nu poate contine o litera. Un bloc care contine un nume de program nu trebuie sa contina alte comenzi. Un nume de program nu poate fi folosit pentru un program de planificare. Numele programului atribuit unui subprogram trebuie sa inceapa cu caracterul O , dar aceasta nu este obligatoriu pentru programele principale. Deoarece numele programului este utilizat prin caractere, urmatoarele nume sunt considerate ca fiind diferite. O0123 si O123 O00 si O0 Nu atribuiti acelasi nume la mai mult de un program, altfel nu va fi posibil sa selectati programul dorit. 3. Numele secventei Toate blocurile dintr-un program au atribuite un nume de secventa care incepe cu N urmata de o secventa alfanumerica. Functii precum cea de cautare secventa, functie oprire secventa sau o functie de derivatie poate fi folosita pentru blocuri care au atribuit un nume de secventa. Un nume de secventa care contine numai numere este numit secventa numar. Desemnarea numelui secventei Tastati litere de alfabet (A-Z) sau cifre (0-9) dupa N . Pana la 4 caractere pot fi folosite. Cifre si litere pot fi utilizate intr-un nume de secventa. Daca este folosita o litera intr-un nume de secventa, numele secventei trebuie sa inceapa cu o litera.

Un nume de secventa trebuie plasat deasupra blocului. O comanda de stergere a blocului poate fi plasata inaintea unui nume de secventa. Cifrele din secventa pot fi specificate in orice ordine. Ele pot fi folosite asa cum este dorit, cu conditia sa nu fie repetate. Deoarece numele secventei sunt utilizate dupa caractere, urmatoarele nume sunt considerate a fi diferite. N0123 si N123 N00 si N0 Cand este folosita un nume de secventa, puneti un spatiu sau un tab dupa numele secventei. 4. Formatul programului 4.1 Configurarea cuvantului Un cuvant este definit ca o adresa (caracter) urmata de un grup de valori numerice, o expresie matematica, sau o variabila. Daca un cuvant consta dintr-o expresie matematica sau o variabila, adresa trebuie urmata de semnul egal = . Exemple :

4.2 Configurarea blocului Un grup compus din cateva cuvinte este denumit bloc, iar un bloc exprima o comanda. Blocurile sunt delimitate de un sfarsit al codului de blocuri. Sfarsitul codului de blocuri difera depinzand de sistemul de coduri selectat, ISO sau EIA : ISO : LF EIA : CR Un bloc poate contine pana la 158 caractere. 4.3 Programul Un program consta din cateva blocuri.

4.4 Caracterele adresa folosite la programare

Adresa O N G X, Z C Functie Nume program Nume secventa Functie pregatitoare Valorile pe coordonate (liniar) Valorile pe coordonate (axele de rotatie) Valorile pe coordonate a centrului arcului Conicitatea si adancimea de aschiere in ciclul fix de filetare Valoarea decalata in ciclul de canelare Comenzi automate de programare Avansul de lucru pe rotatie Avansul de lucru pe minut Timpul de stationare Numarul sculei Intervalul Metric 00009999 00009999 0999 99999.999 mm 359.999 deg Observatii Toli 00009999 00009999 0999 99999.999 toli 359.999 deg Litere de alfabet folosite

99999.999 mm

9999.9999 toli

I,K

D,U,W,H,L E A, B

099999.999 mm 99999.999 mm/rev 099999.999 deg 0.00199999.999 mm/rot 0.00199999.999 mm/min 0.019999.99 sec 6 4 caractere caractere

09999.9999 toli 9999.9999 toli/rev 09999.9999 deg 0.0001999.999 inch/rot 0.00019999.9999 inch/min 0.019999.99 sec 6 4 caractere caractere 6 caractere (cu compensarea razei R) 4 caractere (fara compensarea razei R)

S SB M QA SA

Viteza de rotatie a axului principal Viteza de rotatie a sculei M Functii diverse Rotatia axei C Viteza de rotatie a axei C

0 9999 0 9999 0 511 1 1999 (rot.) 0,001 20 000 min-1

0 9999 0 9999 0 511 1 1999 (rot.) 0,001 20 000 min-1

10

5. Functiile matematice de operare Functiile matematice de operare sunt folosite pentru a exprima operatii logice, operatii aritmetice si functii trigonometrice. Un tabel cu simbolurile de operare este aratat mai jos. Functiile de operare pot fi folosite impreuna cu variabilele pentru controlul echipamentelor periferice sau pentru a trece rezultatele unei operatii.
Categorie Operarea logica Operatie SAU Exclusiv SAU Logic SI Logic Negare Adunare Scadere Inmultire Impartire Sinus Cosinus Tangenta Arctangenta (1) Arctangenta (2) Radacina patrata Valoare absoluta Conversie decimal in binar Conversie binar in decimal Rotunjire la intreg Rotunjire la intreg (-) Rotunjire la intreg (+) Rotunjire la a treia zecimala Rotunjire la a treia zecimala (-) Rotunjire la a treia zecimala (+) Rest Operator EOR OR AND NOT + * / (slash) SIN COS TAN ATAN ATAN2 SQRT ABS BIN BCD ROUND FIX FUP DROUND DFIX DFUP MOD [ ] Observatii 0110 = 1010 EOR 1100 * 1110 = 1010 OR 1100 1000 = 1010 AND 1100 1010 = NOT 0101 8 = 5+3 2 = 5-3 15 = 5*3 3 = 15/5 0.5 = SIN [30] vezi *4 1 = TAN [45] 45 = ATAN [1] (-9090) 30=ATAN2 [1,(radical 2)] 4=SQRT [16] 3=ABS [-3] 25=BIN[$25] ($ reprezinta un nr. hexazecimal) $25=BCD [25] 128=ROUND[1.2763x102] 127=FIX[1.2763x102] 128=FUP[1.2763x102] 13.265=DROUND[13.26462] 13.264=DFIX[13.26462] 13.265=DFUP[13.26462] 2=MOD[17,5] Determina prioritatea unei operatii (operatiile din paranteze sint efectuate primele).

Operarea aritmetica

Functii trigonometrice

Paranteze

Deschidere paranteza Inchidere paranteza

*1. Valoarea de ATAN2 [b, a] este un argument (interval -180 pana la 180) al punctului care este exprimat prin valorile de coordonate (a, b). *2. In acest exemplu, unitatea este in mm. *3. Spatiile goale trebuie plasate inaintea si dupa simbolurile logice de operare (EOR, OR, AND, NOT). *4. Numerele de dupa simbolul functiei (SIN, COS, TAN, etc.) trebuie incluse in acolade "[ ]" ("a", "b", si "c" sunt folosite ca sa se indice continutul corespunzator de biti.)

11

Operatiile logice "a", "b", si "c" reprezinta bitii corespunzatori. SAU exclusiv (EOR) Daca cele doua valori corespunzatoare sunt identice, EOR rezulta 0. Daca cele doua valori nu sunt identice, EOR rezulta 1.

SAU logic (OR) Daca ambele valori sunt 0, OR rezulta 0. Daca nu, OR rezulta 1.

SI logic (AND) Daca ambele valori sunt 1, AND rezulta 1. Daca nu, AND rezulta 0.

12

Negare (NOT) NOT inverseaza valoarea (din 0 in 1, si din 1 in 0).

Arc tangent (1) (ATAN)

Rotunjiri (ROUND, FIX, FUP) Converteste o valoare specificata intr-un intreg prin rotunjire in minus, trunchiere, sau rotunjire in plus (in micrometri) 6. Stergere bloc [Functie] Aceasta functie permite operatorului sa specifice daca anumite blocuri sunt executate sau ignorate in modul automat de operare. Blocurile precedate de "/" sunt ignorate in timpul operarii automate daca intrerupatorul BLOCK DELETE de pe panoul de comanda este deschis. Daca intrerupatorul este inchis, blocurile sunt executate normal. Cand functia de ignorare a blocului este activata, intregul bloc este ignorat. Semnul "/" trebuie plasat fie la inceputul blocului sau imediat dupa un nume secventa (numar). Daca este plasat intr-o alta pozitie in bloc, va declansa o alarma. Semnul "/" poate sa nu fie continut in blocul numelui de program. Blocurile care contin un "/" sunt de asemenea supuse unei functii de cautare secventa, fara ca sa conteze pozitia in care este BLOCK DELETE. Functia de stergere bloc nu este posibila in timpul modului SINGLE BLOCK. Blocul urmator este executat, si apoi operatia se opreste.

13

7. Functia comentariu (CONTROL OUT/IN) Un program poate fi mai usor de inteles prin folosirea comentariilor in paranteze. Comentariile trebuie puse in paranteze pentru a fi distinse de informatia generala de operare. Comentariile sunt de asemenea supuse verificarilor TV si TH. Exemplu:

8. Capacitatea de stocare a programului in memorie. CN foloseste memoria pentru stocarea programelor de masinare. Capacitatea memoriei este selectabila, depinzand de marimea programului de masinare. Pentru executie, un program este transferat din memorie catre memoria RAM. Capacitatea unui program poate fi selectata dintre valorile 320m, 640m sau 1280m pentru a mari capacitatea de stocare a programului. 9. Limite variabile La executarea unei comenzi care specifica miscarea dupa o axa pana la un punct tinta dincolo de limita variabila in sensul pozitiv, punctul tinta specificat este inlocuit cu limita variabila in sensul pozitiv. Pentru comenzile care specifica miscarea dupa axa la un punct tinta dincolo de limita variabila in sensul negativ, miscarea dupa axa nu este executata iar o alarma se declanseaza. 10. Determinarea avansului pentru aschiere dupa axa C 10.1 Prelucrarea numai cu controlul axei C. Desi este posibil sa se prelucreze o piesa prin controlul axei C, distanta de deplasare a sculei in unitatea de timp (un minut) difera in concordanta cu diametrul de prelucrat pentru ca avansul este specificat in grade/min. Aceasta trebuie luat in considerare cand se face un program. [Memo] Pentru a coordona comanda de avans dupa axa C cu comanda dupa X sau Z, comanda de avans (F) trebuie calculata prin convertirea 3600 in 500 mm. Aceasta conversie trebuie facuta cand se da numai o comanda pentru axa C.

14

Exemplu:

Distanta de miscare dupa axa pentru canelura A: .. x50/4 = 39 mm Distanta de miscare dupa axa pentru canelura B: .. x200/4 = 156 mm De aceea, daca aschierea este executata cu un avans de 100 mm/min, avansul (grade/min) axei C este calculat dupa cum urmeaza: Dupa canelura A (grade/min)100/39 x 90=230 Dupa canelura B (grade/min)100/156 x 90 = 58 Convertiti unitatile de avans din "grade/min" in "mm/min" Canelura A: (mm/min).230/360 x 500 = 320 (F320) Canelura B: (mm/min)..58/360 x 500 = 80 (F80) 10.2 Prelucrarea cu controlul simultan al axei C si Z Exemplu:

15

Coordonatele punctului A X=80 Z=100 C=120

Coordonatele punctului B X=80 Z=50 C=210

Cand se aschiaza din A in B cu o freza deget cu doi dinti in urmatoarele conditii, calculati avansul axei C asa cum e explicat mai jos: Conditii de aschiere: Avansul pe dinte 0.05 mm Viteza sculei M 400 min-1 Procedura: 1. Calculati distanta dintre A si B Desfasurata este aratata mai jos

Distanta L1, dupa circumferinta este:

Distanta L2, intre A si B este:

16

2. Calculati timpul de aschiere T, pe baza conditiilor de aschiere indicate mai sus

3. Computerul calculeaza distanta L3 dintre A si B in urmatorul fel. Deplasarea dupa X = 50 mm Deplasarea dupa axa C = (conversie 3600 = 500mm) De aceea, distanta dintre A si B este calculata dupa cum urmeaza:

4. Viteza de avans este calculata aproximativ dupa cum urmeaza:

Specificati F67.5 in program 10.3 Aschierea cu controlul simultan al axei C si X Exemplu:

17

Coordonatele punctului A X=80 Z=100 C=120

Coordonatele punctului B X=40 Z=100 C=210

Conditii de aschiere: Avansul pe dinte 0.05 mm Viteza sculei M 400 min-1 Metoda 1. Calculati distanta dintre A si B

2. Calculati timpul de aschiere T, cu conditiile de aschiere de mai sus.

3. Computerul calculeaza distanta L3 dintre A si B in felul urmator. Deplasarea dupa X = 40 mm Deplasarea dupa C = 90 x (conversie 3600=500mm) =125 mm

18

De aceea, distanta intre A si B este calculata mai jos:

4 Viteza de avans ce trebuie specificata in program este:

Specificati F117 in program. 10.4 Prelucrarea cu controlul simultan al axelor X, Z si C Exemplu:

Coordonatele punctului A X=80 Z=50 C=120

Coordonatele punctului B X=40 Z=100 C=210

La prelucrarea unui canal pe un con asa cum e indicat mai sus, este necesar controlul axelor X, Z, si C. Viteza de avans de programat trebuie calculata in felul urmator. Conditii de aschiere: Avansul pe dinte 0.05 mm Viteza sculei M 400 min-1

19

1. Mai intai, considerati desfasurarea unui canal dupa axa C si axa X. In acest caz, calcularea vitezei de avans este posibila in acelasi fel ca in "Prelucrarea cu controlul simultan al axei C si X". Deplasarea L2 dupa C si X este:

2. Calculati distanta dintre A si B cu L2 calculat la (1).

3. Calculati timpul de aschiere T pentru distanta L4:

4. Computerul calculeaza distanta L5 intre A si B in urmatorul fel. Deplasarea dupa X = 40 mm Deplasarea dupa axa Z = 50 mm Deplasarea dupa C = 90 x (conversie 3600=500mm) =125 mm

20

5. Viteza de avans ce trebuie specificata in program este aproximativ calculata dupa cum urmeaza:

Specificati F83.6 in program.

21

CAPITOLUL 2 SISTEMELE DE COORDONATE SI COMENZILE

1. Sistemele de coordonate 1.1 Sistemele de coordonate si valorile Pentru a misca scula intr-o anumita pozitie, sistemul de referinta trebuie setat mai intai pentru a defini pozitia tinta, iar pozitia tinta este definita prin valorile pe coordonate. Exista trei tipuri de coordonate de sistem indicate mai jos. Un sistem de coordonate al programului este folosit pentru programare. Sistemul de coordonate al traductorului de cod Sistemul de coordonate al masinii Sistemul de coordonate al programului 1.2 Sistemul de coordonate al traductorului de cod Un traductor de cod este folosit pentru a detecta pozitia unei axe controlate numeric. Sistemul de coordonate al traductorului de cod este stabilit pe baza datelor de iesire ale traductorului de cod. Iesirile de pozitie ale traductorului de cod nu sunt afisate pe ecran, iar acest sistem de coordonate poate fi ignorat in operarea de zi cu zi. 1.3 Sistemul de coordonate al masinii Punctul de referinta al masinii este mentionat ca zero-ul masinii iar sistemul de coordonate care isi are originea in zero-ul masinii este denumit sistemul de coordonate al masinii. Zero-ul masinii este setat pentru fiecare masina folosind parametri de sistem si nu este necesar sa se schimbe reglarea dupa instalrea masinii. Daca "O" este setat pentru decalajul fata de zero-ul traductorului de cod (parametrul de sistem), sistemul de coordonate al masinii este si al traductorului de cod. 1.4 Sistemul de coordonate al programului Sistemul de coordonate folosit ca referinta pentru comenzile programului este denumit sistemul de coordonate al programului. Pozitia originii sistemului de coordonate al programului variaza in conformitate cu felul pieselor ce urmeaza a fi masinate iar originea este setata in pozitia necesara prin setarea valorilor de decalaj fata de zero. Sistemul de coordonate al programului folosit pentru masinarea unei piese este in acest fel definita prin originea setata. Desi originea sistemului de coordonate a programului (zero-ul programului) poate fi setata in orice pozitie, de obicei este setata pe axa piesei, pentru axa X, si pe fata din capat din stanga, pentru axa Z.

22

Xd, Zd : Coordonatele in sistemul de coordonate al traductorului de cod Xm, Zm: Coordonatele in sistemul de coordonate al masinii Xp, Zp: X1, Z1: X2, Z2: Coordonatele in sistemul de coordonate al programului Valorile de decalaj dintre SCTC si SCM Valorile de decalaj dintre SCM si SCTC

2. Comenzile pentru coordonate 2.1 Axa controlata Urmatorul tabel listeaza adresele necesare pentru controlul axei. Adresa X Z Axa de rotatie C Continut Axa controlata paralela la fata frontala a piesei Axa controlata paralela cu axa longitudinala a piesei Axa de rotatie intr-un plan perpendicular pe axa Z

23

O comanda folosita sa miste o axa consta din adresa axei, un sens de miscare, si un punct tinta. Pentru desemnarea punctului tinta, doua metode diferite sunt la indemana: comenzi absolute si comenzi incrementale. Cu comenzile absolute, punctul tinta este specificat in coordonatele programului iar cu comenzile incrementale punctul tinta este definit prin distanta relativa de miscare fata de pozitia curenta. Pentru detalii ale comenzilor absolute/incrementale, vezi "Comenzi absolute/incrementale" Sistemul de coordonate de baza este un sistem ortogonal care este fixat fata de piesa. Strung CN cu o singura sanie

avansul transversal .axa X Directiile de miscare a turelei avansul longitudinal.axa Z

24

Strung CN cu doua sanii

avansul transversal .axa X Directiile de miscare a turelei avansul longitudinal.axa Z

Sistemul de coordonate al axei C

(Vazut dinspre pinola)

Rotatia la dreapta este definita ca sens pozitiv de miscare dupa axa C si este comandata cu M15. M16 este folosita pentru a specifica miscarea in sens negativ.

25

2.2 Comenzi in sistem imperial Daca specificatia de conversie toli/metric este selectata, este posibil sa se specifice dimensiunile in sistemul imperial. Chiar daca dimensiunile sunt specificate in toli intr-o sectiune a programului, CN proceseaza datele pe baza sistemului metric. Sistemul de unitati ce trebuie selectat pentru intrari de date este determinat in conformitate cu setarea unui parametru optional NC (UNIT). Sistemul curent de unitati de masura pentru intrarea de date poate fi verificat pe ecranul CN parametru optional (UNIT).

In conversia din toli in metric, folosit pentru procesarea interna de catre CN, valorile reale mai mici decat unitatea de intrare minima sunt rotunjite in minus. Valorile intregi sunt trunchiate. 2.3 Pozitia zecimalei Este posibil sa se selecteze sistemul de unitati de masura. Unitatile de masura folosite de control sunt aratate mai jos si pot fi selectate prin tastarea unui parametru corespunzator. Odata stabilit sistemul de unitati al comenzilor, aceasta se aplica tuturor datelor numerice ce urmeaza sa fie introduse, precum operarea MDI sau punctelor de zero. 2.3.1 Sistemul metric 1 m 10 m 1 mm 2.3.2 Sistemul imperial (specificatie toli/metric): 1/10000 inch 1 inch

26

Tabel cu unitatile de masura a datelor (Valoarea pentru datele "1")

Exemplul 1: Sistemul de unitati de 1 mm Comenzi: 0.001mm miscare dupa axa X X0.001 10mm miscare dupa axa X X10 100.00 miscare dupa axa X X100.01 Viteza de avans de 0.23456 mm/rot. F0.23456 Urmatoarele comenzi sunt utilizate ca X1 mm: X1 X1.0 X1.00 X1.000 Exemplul 2: Sistemul de unitati de 10 mm Comenzi: 0.001 mm miscare dupa axa X X0.1 10 mm miscare dupa axa X X1000 100.010 mm miscare dupa axa X X10001 Viteza de avans de 0.23456 mm/rot. F23.456

27

Exemplul 3: Sistemul de unitati de 1 mm Comenzi: 0.001mm miscare dupa axa X X0.1 10mm miscare dupa axa X X10000 100.010 miscare dupa axa X X100010 Viteza de avans de 0.23456 mm/rot. F234.56 [Completari] Pentru F, datele numerice mai mici decat sistemul de unitati selectat este functional daca are pana la 8 caractere. F1.2345678..Acceptabil F100.000001.Alarma (9 caractere) 2.4 Comenzi absolute/incrementale (G90, G91) Deplasarea dupa axa poate fi exprimata prin comenzi absolute sau incrementale. (1) Comenzi absolute Desemnate cu G90 Valorile din comanda sunt coordonatele din program. Cand controlul este resetat, acesta este in modul G90. (2) Comenzi incrementale Desemnate cu G91 Valorile din comanda reprezinta deplasarea din pozitia curenta pana la pozitia tinta. Exemplu: (Pozitionarea din punctul (1) in punctul (2)): Absolut G00 X50 Z150 (1) X100 Z50 (2) Incremental G00 X50 Z150 (1) *G91 X50 Z-100 (2) *Scrieti diferenta dimensiunilor dintre punctele (2) si (1)

1) In programarea incrementala, X trebuie exprimat ca diametru. 2) Nu este permis sa specificati G90 si G91 in acelasi bloc.

28

2.5 Comenzile pentru diametru si raze Intr-o operatie de strunjire, piesa este rotita in timp ce este masinata. Datorita naturii operatiei de strunjire, cutitul prelucreaza un cerc cu raza egala cu distanta de la centrul de rotatie pana la varful cutitului. Intr-un program, comenzile dupa axa X specifica diametrul cercului de prelucrat. Daca o comanda de "X100" este specificata, de exemplu, pozitia curenta afisata pe ecran este "100" iar piesa este masinata ca un cilindru cu diametrul de 100 mm. In operatiile compuse, comenzile in directia axei X sunt specificate de asemenea ca valori pentru diametru, desi acest tip de operatie nu este una de strunjire. La conversia coordonatelor, valorile radiale (lungimea curenta intr-un sistem de coordonate ortogonal) trebuie specificat pentru comenzile axei X si Y.

29

CAPITOLUL 3 FUNCTII MATEMATICE 1. Pozitionarea (G00) [Functie] Miscarea din pozitia curenta pana la un anumit punct (pozitia tinta) se face cu viteze de avans diferite. La inceputul si sfarsitul unei deplasari a axei de miscare, aceasta este automat accelerata sau franata. [Formatul programului] G00 X_Z_C_ X/Z/C : indica pozitia tinta. [Detalii] In G00, executia comenzilor in blocul urmator incepe numai dupa ce miscarea catre pozitia tinta este terminata. Interpolarea neliniara: Avansul dupa axe este diferit unul de altul. De aceea traiectoria urmata de scula nu este intotdeauna o linie dreapta.

Avansul rapid pentru fiecare axa sint setate prin caracteristicile masinii. 2. Interpolare liniara (G01) [Functie] Comanda G01 specifica miscarea directa din pozitia curenta la punctul specificat cu o viteza de avans specificata. [Formatul] G01 X_Z_C_F_

30

X, Z, C: F:

Punctul tinta (punctul final) Viteza de avans. Valoarea specificata ramane efectiva pana cand o noua valoare este introdusa.

1) Viteza de avans devine zero cand CN este resetata. 2) Viteza de avans pentru fiecare axa este indicata mai jos. (Calculati avansul transversal si longitudinal ca valori incrementale.) G01 XxZzFf Calcularea vitezelor de avans: Avansul transversal Avansul longitudinal Unde x, z, f valori specificate in program

3. Interpolare circulara (G02, G03) [Functie] Interpolarea circulara poate fi folosita pentru a genera traiectoria de aschiere care urmeaza un arc. [Format]

G02: G03: X, Z:

Sensul de rotatie : Rotatie in sensul acelor de ceas Sensul de rotatie : Rotatie in sens invers acelor de ceas G90 : Setati punctul final in sistemul de coordonate al programului X, Z: G91 : Setati punctul final fata de punctul de plecare (valorile includ si semne) I, K Setati distanta c entrului arcului fata de punctul de plecare (valorile : includ si semne) L: Setati raza cercului F: Setati viteza de avans 31

[Completari] Cele doua sensuri de rotatie sunt definite cand se priveste planul Z-X din sensul pozitiv al axei perpendiculara pe plan (regula mainii drepte)

Punctul final al unui arc este definit ca valoarea absoluta sau incrementala depinzand de selectarea G90/G91. Centrul unui arc este exprimat prin I si K care corespund c u X si Z. Asta , inseamna ca I exprima valoarea de coordonate X iar Kexprima valoarea de coordonate Z a centrului arcului fata de punctul de plecare. Pentru I si Ksunt folosite valorile incrementale (cu semn) pentru G90 sau G91. ,

G02: I si K sunt pozitive Z1, X1 sunt coordonatele punctului final

G03: I si K sunt pozitive Z1, X1 sunt coordonatele punctului final

Determinarea semnului si valorii numerice a lui I si : K Vedeti figura de mai jos. Sistemul de coordonate are originea la inceputul arcului. Desenati un triunghi cu un unghi drept luand segmentul care conecteaza centrul arcului si punctul de inceput ca ipotenuza. Lungimea catetei (b), paralela cu Z, este valoarea lui K cea a lui (c) paralela cu axa X, este valoarea lui I. iar Cu privire la semnul lor, cand (b) este in partea pozitiva a sistemului de coordonate este luat ca pozitiv, iar cand este in partea negativa este negativ. Semnul lui I este

32

determinat in mod similar. Asta inseamna ca, atunci cand (c) este in partea pozitiva a sistemului de coordonate, I este luat ca pozitiv, iar cand este in partea negativa, I este negativ.

Comanda directa pentru raza Este posibil sa se execute interpolare circulara prin specificarea coordonatelor X si Z a punctului tinta si raza arcului in loc de utilizarea comenzilor I si K . [Completari] Codul G utilizat pentru interpolarea circulara este G02 si G03, ca pentru I si K. Raza arcului este exprimata de o litera L care trebuie sa aiba o valoare pozitiva. Un bloc care contine L fara K I este o comanda pentru raza. si Cand se exprima un arc prin raza lui, comenzile trebuie sa contina X si Z. Daca una din ele este omisa, se declanseaza o alarma. Daca un L este specificat intr-un bloc care contine I si/sau Kse declans eaza o , alarma. Daca distanta dintre pozitia curenta pana la punctul final este de doua ori mai mare decat raza specificata, se declanseaza o alarma pentru ca interpolarea circulara nu poate fi facuta. In comanda de programare directa pentru arc, o comanda pentru un arc rezulta in doua arce; unul cu unghiul la centru mai mic de 1800, iar altul cu unghiul la centru mai mare de 1800. Primul este selectat. Pentru a obtine arcul al doilea specificati "CALRG" in blocul care comanda interpolarea circulara. 33

Programarea directa a razei este efectiva in: LAP Compensarea razei varfului sculei Subprograme Programarea incrementala (G91) In comanda de programare directa a razei, controlul calculeaza automat coordonatele centrului arcului, I si K din raza programata L si coordonatele punctului final, X si Z, pentru a efectua interpolarea circulara. Programul pentru exemplul din figura este dupa cum urmeaza. Program:

N1 G01 X1 Z1 F1 N2 G03 X2 Z2 Lr Cu comenzile de sus, este obtinut arcul indicat de linia groasa Pentru a misca scula de-a lungul arcului indicat de linia discontinua, scrieti: N1 G01 X1 Z1 F1 N2 G03 CALRG X2 Z2 Lr Vitezele de avans Viteza de avans in timpul interpolarii circulare este componenta arc

tangentiala la

1) Daca I sau K sunt omise, se utilizeaz a ca I0 sau 0. K 2) Valorile I si K trebuie specificate ca raze. 3) Un arc care se intinde pe doua uadratur i (sferturi de cerc) poate fi specificat q prin comenzi intr-un singur bloc. 4) Daca X sau Z este omis, interpolarea circulara este posibila intr-o singura u qadratura. 5) O alarma va fi activata daca diferenta de raza intre inceputul si sfarsitul unui arc este mai mare decat valoarea setata pentru parametrul optional (ALTA FUNCTIE 1) nr. 6 eroarea admisa in interpolarea circulara. 34

4. Tesirea automata La aschierea unei piese, este deseori necesar sa tesiti o muchie ascutita (fie tesire in linie dreapta (Tesire-C) fie pe rotund). Desi astfel de tesiri pot fi realizate utilizand comenzi conventionale de interpolare (G01, G02, G03), functia de tesire automata permite tesirea cu un program simplu. Pentru tesirea sub un unghi, functia automata de tesire orice-unghi trebuie utilizata. Pentru utilizarea functiei de tesire automata, setati "1" pentru parametrul optional (OTHR F UNCTION 1) auto, tesire orice-unghi. Daca este necesara functia de tesire E automata orice-unghi, setati "anyangle chamfering" pentru acest parametru. 4.1 Tesire-C (G75)

Pentru a prelucra conturul de mai sus de-a lungul punctelor A, B, D si E, scrieti: dupa pozitionarea varfului sculei in A. Cu comenzile de mai sus, varful sculei se misca din punctul A in B si apoi in D, tesind astfel coltul la 450 cu 5 mm. G75: Specifica tesire-C X120: Coordonata X a punctului C L-5: Dimensiunea fetei tesite ? Semnul este determinat de sensul de miscare dupa axe; "+ cand axa Z (X) se misca in sensul poz itiv de miscare dupa axa X(Z) " "-" cand axa Z (X) se misca in sensul negativ de miscare dupa axa X(Z) Cand coordonatele punctului E sunt comandate, scula se misca din D in E. [Detalii] G75 este valida numai in modul G01. Daca G75 este specificat in alt mod se declanseaza o alarma. G75 este activa numai in blocul comandat.

35

Daca deplasarea dupa axe specificata in blocul care apeleaza tesire automata (AC din figura de mai sus) este mai mica decat valoarea absoluta a lui L (B-C in figura de mai sus), se declanseaza o alarma. Daca deplasarile dupa axe, specificate in blocul care apeleaza tesire automata, sunt zero pentru X si Z, sau daca X sau Z nu sunt zero intr-un astfel de bloc, se declanseaza o alarma. Blocul care apeleaza modul de tesire automata poate sa contina numai o dimensiune, fie X sau Z. Programul de tesire automata este valid in: LAP Modul de compensare a razei varfului sculei aschietoare [Exemplu program]

36

4.2 Rotunjirea (G76)

Pentru a prelucra conturul de mai sus dupa punctele A, B, D si E, scrieti: dupa pozitionarea sculei aschietoare in A. Cu comenzile de mai sus, scula aschietoare se misca din A in B si apoi in D, rotunjind automat coltul cu o raza de 5mm. G76: Specifica rotunjirea unui colt X120: Coordonata X a punctului C L-5: Raza cercului de rotunjire Semnul este determinat de sensul de miscare dupa axe; "+ cand se misca in sensul poz itiv de miscare dupa axa X(Z) " "-" cand se misca in sensul negativ de miscare dupa axa X(Z) Cand coordonatele punctului E sunt trecute in comanda, scula de aschiere se misca din D in E. [Completari] G76 este valid numai in modul G01. Daca G76 este specificat in alt mod decat G01, se declanseaza o alarma. G76 este activ numai in blocul de comanda. Rotunjirea descrie 1/4 de cerc cu raza specificata de un L. Daca deplasarea pe axe specificata in blocul care apeleaza tesire automata (A-C din figura de mai sus) este mai mica decat valoarea absoluta a lui L (B-C in figura de mai sus), se declanseaza o alarma. Daca deplasarile dupa axe, specificate in blocul care apeleaza tesire automata, sunt zero pentru X si Z, sau daca X sau Z nu sunt zero intr-un astfel de bloc, se declanseaza o alarma. Blocul care apeleaza modul de tesire automata poate sa contina numai o dimensiune, fie X sau Z.

37

Programul de tesire automata este valid in: LAP Modul de compensare a razei varfului sculei aschietoare [Exemplu program]

38

4.3 Tesire automata sub orice-unghi La prelucrarea unei piese, este deseori necesar sa tesim colturile sau muchiile ascutite (tesire C sau R). Daca tesirea este necesara pentru muchii cu unghi diferit de 900, programarea tesirii folosind comenzile G01, G02 si G03 nu este usoara. Aceasta functie automata de tesire poate programa tesirea cu usurinta. [Exemplu de programare] (1) Tesire-C (G75)

Cu programul de mai sus, scula aschietoare se misca din punctul A in J trecand prin A, B, D, E, G, , I si J, realizand tesi turile B-D, E-G si -I. H H [Completari] Comenzile pentru unghi (A) sunt scrise fata de axa Z.

39

(2) Tesire-R (G76)

Cu programul de mai sus, scula aschietoare se misca din A in J trecand prin A, B, D, E, G,HI si J, realizand tesiturile B-D, E-G, si -I. , H [Completari] Cu functia Tesire-C, miscarile axei in modurile G00, G01, G34 si G35 pot fi desemnate prin inserarea unei comenzi pentru unghiul A fara coordonatele X si/sau Z.

40

1) G75 si G76 sunt active numai in modul G01, daca sunt desemnate in alt mod decat G01, se declanseaza o alarma. 2) Daca deplasarea pe axa este mai mica decat dimensiunea de tesit se declanseaza o alarma. 3) Tesirea este posibila numai la colturi intre doua linii. Tesirea la colturi intre doua arce, intre o linie si un arc, sau intre un arc si o linie este imposibila. Daca se incearca tesirea in astfel de situatii, se declanseaza alarma. 4) Comanda de tesire este activa in modul LAP si de compensare a varfului sculei. 5) Daca este data comanda numai pentru un unghi A in G00, G01, G34, sau G35, comanda urmatoare de miscare dupa axa trebuie sa contina A, X si Z pentru ca punctul final sa fie definit. Daca aceste comenzi nu sunt date si punctul final nu este definit, se declanseaza alarma. 6) Daca comenzile de tesire G75 si G76 sunt date fara comenzile de miscare dupa axe X si Y sau daca sunt date numai cu o comanda A, controlul citeste comenzile din secventa urmatoare pentru a calcula automat punctul de intersectie. De aceea, daca secventa urmatoare nu contine datele necesare pentru acest calcul se declanseaza alarma.

5. Cuplul limita si functia de ignorare a cuplului Pentru a transfera o piesa din mandrina unde a avut loc prima prelucrare in a doua mandrina pentru al doilea proces de prelucrare la modelele cu prelucrari diverse, bacurile pe care se sprijina fata din capat trebuie impinse in piesa pentru o asezare stabila a piesei. Comanda cuplului limita si cea de ignorare a cuplului sunt folosite pentru a controla cuplul de avans al servomotorului celui de-al doilea ax si pentru a impinge piesa cu o forta optima. *Modelele cu prelucrari diverse includ modelele cu ax secundar, cu doua axe principale, etc.

41

5.1 Comanda de limitare a cuplului (G29) [Functia] Inainte de transferul piesei, desemnati cuplul limita pentru a controla cuplul de avans al servomotorului celui de-al doilea ax. [Format] G29 P D__ (Desemnati o axa dupa care se face avansul: Z sau W, pentru D.) [Detalii] Valoarea cuplului limita este setata ca procentaj, luand cuplul de avans al servomotorului la 100%. Valoarea maxima a cuplului este setata la parametru optional (OTHR E FUNCTION 2). 5.2 Comanda de revocare a cuplului limita (G28) [Functie] Comanda de revocare a limitarii cuplului anuleaza cuplul maxim desemnat cu G29. Cand aceasta comanda este desemnata, cuplul motor poate sa fie la valoarea lui maxima. [Format] G28 5.3 Comanda de ignorare a cuplului [Format] G22 Z_D_L_F_PZ=__ Z: D: L: Punctul tinta (mm) Distanta dintre punctul tinta si cel care se apropie, ca valoare incrementala (mm) Distanta dintre punctul tinta si cel virtual care se apropie, ca valoare incrementala (mm) 42

F: PZ:

Viteza de avans (mm/min sau mm/rot) Valoarea prescrisa a cuplului (%)

[Detalii] Pentru punctul tinta si valoarea setata a cuplului, desemnati axa de avans. O alarma (alarma A 1220) se declanseaza daca valoarea prescrisa a cuplului nu este atinsa cand mandrina a doua s-a mutat in punctul virtual de apropiere. Desemnati o valoare egala sau mai mica de "2,5 m/min" pentru F. Inainte de setarea unei valori pentru PZ, verificati valoarea curenta a cuplului motor** la viteza de avans desemnata prin F, si setati o valoare pentru PZ care este mai mare decat valoarea curenta a cuplului cu 10%. ** Verificati valoarea RLOAD afisata pe pagina datelor axei de pe ecranul CHCK E DATA. Daca valoarea prescrisa a cuplului este prea mica, este atinsa in timpul miscarii de apropiere, rezultand in declansarea alarmei 1219. Prelucrare 1 Prelucrare 2 Explicatia este pentru cazul cand piesa este transferata dintr-un universal in altul. 1. Al doilea universal se apropie de piesa cu viteza de avans F. 2. Viteza de avans este redusa la 1/5 din F in punctul de apropiere (Z-D). 3. Al doilea universal ia contact cu piesa la punctul tinta Z. Servomotorul este controlat in asa fel incat al doilea universal este apasat pe piesa. 4. Cand cuplul motor atinge valoarea prescrisa, CN receptioneaza ca piesa este asezata complet si urmatorul bloc de comenzi este executat. Viteza de avans

43

Z: D: L:

Punctul tinta Distanta dintre punctul tinta si punctul de apropiere ca valoare incrementala. Distanta dintre punctul tinta si punctul de apropiere virtual ca valoare incrementala 5.4 Setarea parametrului

(1) Ignorare cuplu si monitorizarea timpului de intarziere de transmitere a cuplului. Daca monitorizarea cuplului motor este inceputa la pornirea avansului cu ignorare cuplu desemnat prin G22, valoarea prescrisa a cuplului ar putea, in unele cazuri, sa fie depasita la pornirea motorului. Pentru a evita lucrul acesta, setati timpul de intarziere t, pentru monitorizarea cuplului, la parametru. Cuplul motor nu este monitorizat pentru durata de timp setata pentru t.

Parametru optional (OTHR F UNCTION 2) E Unitatea de setare: 10 (ms) Intervalul: Valoarea initiala: 0 pana la 9999 0

44

(2) Limita maxima pentru limitarea cuplului Valoarea maxima pentru P in blocul G29 poate fi setata. Parametru optional (OTHR F UNCTION 2) E Unitatea de setare: 1 (%) Intervalul: Valoarea initiala: 1 pana la 100 0

5.5 Exemplu de program Acesta este un exemplu pentru transferarea piesei la axul secundar. : : G29 PW=30.Limiteaza cuplul maxim al axului secundar (Motorul axei W, 30%) G94 G22 W50 D5 L10 F1000 PW=25..Apasa bacurile universalului axului secundar de capatul piesei cu ignorare cuplu G29 PW=5Micsoreaza cuplul motor al axei W M248 M84. G28.. Universalul axului secundar se inchide Universalul axului principal se deschide Anuleaza limita cuplului axei W

G90 G00 W300Intoarce axul secundar W in pozitia de retragere cu avansul rapid.

45

CAPITOLUL 4 FUNCTII PREGATITOARE Codurile G sunt utilizate pentru a specifica anumite functii care se executa in blocuri individuale. Fiecare cod G consta din adresa "G" si un numar format din 3 caractere (00 pana la 399) Intervalul in care codul G este activ O data: Codul G este activ numai intr-un bloc specificat si este anulat automat cand executia programului trece la blocul urmator. Codul G este activ pana este schimbat cu alt cod G din acelasi grup

Modal:

Coduri G speciale Codurile G apelate in subprograme (de ex. De la G101 pana la G110) si instructiunile derivate sunt denumite coduri G speciale. Fiecare cod G special trebuie specificat la inceputul blocului. Un "/" (stergere bloc) si un nume secventa poate fi plasat inaintea unui cod G special. 1. Oprire temporizata (G04) [Functie] Daca este specificata oprire temporizata, executarea blocului urmator este oprita pentru perioada de timp specificata dupa terminarea blocului. [Format] G04 F___ F: Specificati durata pentru care executarea programului este oprita. Unitatea de masura a valorilor din comanda este determinata de selectia unitatilor de masura de programare. Pentru detalii, vezi parametrul optional (sistemul de unitati). Durata maxima admisa este 9999.99 secunde. 2. Deplasare a punctului zero/setarea vitezei maxime de rotatie (G50)

2.1 Deplasare a punctului zero [Functia] Cu codul G50, valoarea de decalaj fata de zero este calculata automat si setarea zeroului este facuta la valoarea calculata. Aceasta caracteristica este activa cand se prelucreaza o piesa cu contur uniform. [Format] G50 X_Z_C_

46

X/Z/C: Specificati coordonata de luat ca pozitie curenta dupa deplasarea punctului de zero. [Detalii] Pentru pozitia curenta pe X si Z, sunt date coordonatele dupa comanda G50. [Program]

Cu programul de mai sus, axele sunt pozitionate mai intai in blocul N004 in punctul de coordonate (X0, Z0). Cand comenzile din N005 sunt executate, sistemul de coordonate este schimbat in asa fel ca (X0, Z0) devine (X1, Z1) care sunt specificate dupa G50. Acest program deplaseaza originea sistemului de coordonate: Daca X0=100 mm si X1=200mm, valoarea deplasarii fata de zero este calculata : 100-200= -100mm Aceasta valoare poate fi verificata pe ecran. Toate dimensiunile in secventa N006 si dupa aceasta sunt fata de noul sistem de referinta stabilit in comanda N005. 1) Axele care nu sunt specificate in blocul care contine G50 nu sunt supuse deplasarii fata de zero. 2) G50 este nemodal si activ numai in blocul respectiv. (Deplasarea fata de zero este calculata numai in blocul G50. Toate dimensiunile dupa acel bloc sunt date fata de noua origine.) 3) Cand controlul este resetat, toate datele de zero setate sunt sterse iar valoarea de zero initiala devine activa. 4) In blocul care contine G50 nu este admis nici un numar scula decalata.

2.2 Setarea vitezei maxime de rotatie [Functie] Uneori viteza de rotatie a axului principal trebuie limitata la o anumita viteza datorita restrictiilor pentru mandrina, influenta fortei centrifugale asupra fortei de prindere a piesei, neechilibrarea piesei, sau alti factori. Aceasta caracteristica permite setarea vitezei maxime de rotatie in astfel de cazuri. [Format] G50 S__ S: Specificati viteza maxima

47

[Detalii] Odata setata, viteza specificata ramane activa pana cand alta viteza este specificata.

3. Controlul sagetii (G64, G65) [Functie] Directiile de miscare ale masinii sunt controlate de un sistem servo in care miscarile dupa axe elimina defazarea (denumit DIFF sau sageata) intre pozitia curenta a sculei si pozitia programata. Datorita existentei DIFF (eroare de servo sistem), traiectoria urmata de scula nu coincide cu cea programata la aschierea unui colt ascutit, asa cum este ilustrat mai jos. Functia de control a sagetii coltului elimina sau reduce astfel de erori la valori acceptabile prin oprirea generarii de functii (puls) la colt pana cand DIFF atinge valoarea prescrisa a sagetii.

[Format] Comanda de oprire (OFF) a controlului sagetii coltului G64 (Controlul este plasat in modul G64 cand G64 este pe ON.) Comanda de pornire (ON) a controlului sagetii coltului [Detalii] Cu G65 prezentat mai sus, comenzile de miscare dupa axe in G00, G01, G02, G03, G31, G32, G33, G34 si G35 sunt terminate dupa ce valoarea DIFF devine mai mica decat valoarea admisa. Valoarea admisa a sagetii poate fi setata in intervalul 0 pana la 1000 mm ca parametru utilizator de la panoul de comanda. 4. Avans per rotatie (G95) [Functie] Specificati G95 pentru a controla miscarea sculei (viteza de avans) in termeni de "distanta pe rotatie" pentru operatiile de strunjire.

48

[Format] G95 F_ F: Specificati distanta per rotatia axului principal. Unitatea de masura este determinata in conformitate cu reglarea parametrului optional (UNIT) [Detalii] Viteza maxima de avans depinde de caracteristicile masinii. La pornire, si dupa resetare, este selectat avansul per rotatie. 5. Avans per minut (G94) [Functie] Specificati G94 pentru a controla miscarea sculei (viteza de avans) ca "distanta per minut" pentru operatiile de strunjire. [Format] G94 F___ F: Specificati distanta de deplasare a sculei per minut. Unitatea de masura este determinata in conformitate cu setarea parametrului optional (UNIT)

[Detalii] Viteza maxima de avans depinde de caracteristicile masinii. 6. Viteza constanta de aschiere (G96/G97) [Functie] Cand functia de aschiere cu viteza constanta este selectata, aschierea cu viteza constanta este posibila. Aceasta caracteristica poate reduce timpul de aschiere si de asemenea asigura o finisare buna in operatiile de aschiere a fetelor laterale. Comanda de aschiere cu viteza constanta [Format] G96 S__ S: Setati viteza de aschiere (unitatea de masura: m/min)

49

Anularea vitezei de aschiere constanta [Format] G97 S__ S: Setati viteza axului principal ce va fi folosita dupa anularea aschierii cu viteza constanta [Exemplu de program]

Toate prelucrarile care urmeaza dupa acet bloc sunt executate la o viteza de aschiere de 100m/min. Dupa acest bloc, aschierea este executata la o viteza a axului principal de 500 min-1

1) Daca viteza axului principal depaseste viteza maxima sau minima din gama selectata de un cod M in timp ce aschiaza cu viteza constanta, este fixata la viteza maxima sau minima admisa in mod automat; pe panoul de comanda se aprinde LIMIT. 2) Daca miscarea dupa axa X este facuta pe o distanta mare la viteza transversala rapida cu viteza constanta de aschiere, de exemplu din pozitia de indexare a turelei catre piesa sau invers, vor fi schimbari bruste in viteza de rotatie care pot fi periculoase, depinzand de metoda de prindere in universal. De aceea, viteza de aschiere constanta trebuie anulata inainte de comanda de apropiere a sculei de piesa, intoarcerea sculei in pozitia de indexare a turelei, sau orice alta operatie care necesita o deplasare mare dupa axa X. 3) Un bloc care contine G96 sau G97 trebuie sa contina un S. 4) Programele de filetare nu pot fi executate in regim de aschiere cu viteza constanta G96. 5) Pentru a activa regimul de aschiere cu viteza constanta la turela B, specificati G111 cu G96. Pentru a reveni la regimul de aschiere cu viteza constanta la turela A, specificati G110. 6) Pentru a executa comenzile peste doua blocuri consecutive cu control in regim de aschiere cu viteza constanta fara sa se astepte pentru semnalul de la axul principal, specificati M61. Pentru a anula aceasta, specificati M60.

50

CAPITOLUL 5 FUNCTIILE S, T, SI M Acest capitol descrie codurile S, SB, T si M care specifica operatiile necesare pe care trebuie sa le faca masina in afara de comenzile de miscare dupa axe. S: SB: T: M: Viteza arborelui principal Viteza sculei de frezare Numarul sculei, numarul corectiei de scula, numarul compensarii razei la varful sculei Functii diverse pentru a controla operarea masinii.

Un bloc poate contine: un cod S, un cod T, si 8 coduri M. 1. Functiile S (functiile arborelui principal) [Functie] Prin specificarea unui numar dupa adresa S, viteza de rotatie a arborelui principal poate fi specificata. [Format] S___ [Detalii] Interval comanda S: 0 pana la 65535 Daca este o comanda S si o comanda de miscare dupa axa in acelasi bloc, comanda S este executata intai si apoi comanda de miscare pe axa. Comanda S nu va fi anulata cand CN este resetata, dar va fi setata la 0 cand se opreste alimentarea cu energie. Pentru a roti arborele principal, comanda S trebuie specificata intr-un bloc care precede blocul care contine comanda de pornire a arborelui principal sau in acelasi bloc. 1) Pentru o masina echipata cu cutii de viteze, gama necesara de viteze trebuie selectata cu codul corespunzator M. 2) Rotatia arborelui principal (inainte, inapoi) si oprire sunt specificate prin codurile M.

2. Functia codului SB [Functie] Viteza de rotatie a sculei M este specificata folosind adresa SB. [Format] SB=__ Daca o adresa constand in doua sau mai multe caractere este utilizata, simbolul egal trebuie pus inainte de valoarea numerica.

51

Interval comanda SB: 0 pana la 65535 Rotatia axului sculei M (inainte, inapoi) si oprire sunt specificate prin coduri M. Comanda SB nu va fi anulata cand se reseteaza CN, dar va fi setata la 0 cand se opreste alimentarea cu energie electrica. Pentru a roti axul sculei M, comanda SB trebuie specificata intr-un bloc care precede blocul care contine comanda de pornire a axului sculei M sau in acelasi bloc. 1) Pentru o masina echipata cu cutii de viteze pentru actionarea axului sculei M, gama necesara de viteze trebuie selectata cu codul corespunzator M. 2) Rotatia arborelui principal (inainte, inapoi) si oprire sunt specificate prin codurile M.

3. Functiile T (ale sculei) [Functie] Prin specificarea unui numar de 4 caractere (CNC fara functia de compensare a razei varfului sculei) sau unul de 6 caractere (CNC cu functia de compensare a razei varfului sculei) dupa adresa T, numarul sculei, numarul corectiei de scula si numarul compensarii razei varfului sculei sunt indicate. [Format]

OO: Numarul compensarii razei varfului sculei : Numarul sculei (00 pana la 99, presupunand numarul maxim de locase in turela) : Numarul corectiei sculei

Intervalele de setare pentru numarul compensarii razei varfului sculei si numarul corectiei sculei sunt dupa cum urmeaza: (1) Pentru setul de corectii de 32: Numarul corectiei sculei: 00 pana la 32 Numarul compensarii razei la varf a sculei: 00 pana la 32 (daca functia de compensare a razei sculei exista) (2) Pentru setul de corectii de 64: Numarul corectiei sculei: 00 pana la 64 Numarul compenarii razei la varf a sculei: 00 pana la 64 (daca functia de compensare a razei sculei exista)

52

(3) Pentru setul de corectii de 96: Numarul corectiei sculei: 00 pana la 96 Numarul compensarii razei la varf a sculei: 00 pana la 96 (daca functia de compensare a razei sculei exista) [Detalii] Daca exista o comanda T si o comanda de miscare pe axa in acelasi bloc, comanda T este executata mai intai si apoi comanda de miscare pe axa este executata.

Constructia turelei si sensul ei de rotatie (inainte, inapoi, calea mai scurta) variaza in conformitate cu caracteristicile masinii 4. Functiile M (functiile auxiliare) [Functie] Codurile M sunt utilizate pentru controlul diverselor functii pornit/oprit si secventei de operare a masinii cum ar fi pornire/oprire a arborelui principal si a functiei de oprire la sfarsitul programului. Intervalul de programare pentru codurile M este de la 0 la 511. [Exemple de coduri M] Codurile M listate mai jos sunt procesate ca functii speciale. Pentru detalii, despre acele coduri care nu sunt enumerate aici, vedeti in Anexa 3 "Lista codurilor M". (1) M00 (oprire program) Dupa executia M00, programul se opreste. Daca CN este pornita in starea de program oprit, programul porneste mai departe. (2) M01 (oprire optionala) Cand M01 este executata iar intrerupatorul optional de oprire de pe panoul de comanda este ON, programul se opreste. Daca CN este pornita in acest stadiu, programul porneste mai departe. (3) M02, M30 (sfarsitul programului) Aceste coduri M indica sfarsitul programului. Cand M02 sau M30 este executat, programul principal se termina si se executa resetarea. Programul revine la inceput. (In cazul unui program de planificare, executia M02 sau M30 in programul principal nu reseteaza CN.) (4) M03, M04, M05 (rotatia arborelui in sensul acelor de ceas (M03), rotatia in sensul invers acelor de ceas (M04), oprirea (M05)) Aceste coduri M controleaza rotatia arborelui si oprirea;

53

(5) M12, M13, M14 (scula rotativa CW (M13), scula rotativa CCW (M14), oprire scula rotativa (M12)) Aceste coduri M controleaza rotatia sculei rotative si oprirea pentru centrul de strunjire (6) M15, M16 (sensul de pozitionare al axei C) Aceste coduri M controleaza sensul axei de rotatie C pentru pozitionarea pentru centrul de strunjire; pozitionarea axei C in sensul pozitiv (M15), pozitionarea axei C in sensul negativ (M16). (7) M19 (orientarea axului) Acesta controleaza orientarea axului. (8) M20, M21 (bariera pinola PORNIT/OPRIT) Aceste coduri M stabilesc sau anuleaza bariera pinolei care genereaza o alarma daca scula intra in zona de bariera; bariera pinola PORNIT (M21), bariera pinola OPRIT (M20). (9) M22, M23 (tesire PORNIT/OPRIT pentru filetare) Aceste coduri M stabilesc sau anuleaza tesirea pentru filetare; tesire PORNIT (M23), tesire OPRIT (M22). (10) M24, M25 (bariera universal PORNIT/OPRIT) Aceste coduri M stabilesc si anuleaza bariera universalului care genereaza o alarma daca scula intra in zona definita de bariera; bariera universal PORNIT (M25), bariera universal OPRIT (M24). (11) M26, M27 (pasul de filetare pe axa X, si Z) Aceste coduri M specifica pasul filetului in ciclurile de filetare conventionale; comanda pentru pas pe X (M27), comanda pentru pas pe Z (M26). (12) M32, M33, M34 (modul de filetare; drept, zigzag, drept (in retragere)) Aceste coduri M sunt utilizate pentru a specifica modul de filetare in ciclurile compuse fixe si LAP; M32 pentru avansul transversal de-a lungul unei fete (drept), M33 avansul transversal in zigzag, si M34 pentru avansul transversal de-a lungul fetei opuse din M32 (drept (in retragere)). (13) M40, M41, M42, M43, M44 (gama de viteze pentru actionarea arborelui principal: neutru, treapta 1, treapta 2, treapta 3, treapta 4) Aceste coduri M sunt utilizate pentru a selecta treptele de viteza; neutru (M40), treapta 1 (M41), treapta 2 (M42), treapta 3 (M43), si treapta 4 (M44). (14) M48, M49 (ignorare reglare viteza arborelui principal)

54

Cand functia de ignorare a reglarii vitezei arborelui principal este valida, viteza arborelui principal este fixata la 100%. Aceasta functie de ignorare a reglarii vitezei axului principal este anulata prin specificarea codului M, resetarea CNC, sau schimbarea modului de operare. Ignorare corectie viteza arbore principal..M49 Anulare ignorare corectie viteza arbore principalM48 (15) M55, M56 (retragere/avans papusa mobila) Aceste coduri M specifica retragerea/avansul papusii mobile. (16) M60, M61 (ignorare atingere viteza de suprafata fixata OPRIT/PORNIT) Aceste coduri M sunt utilizate pentru a specifica daca un program cu viteza de suprafata constanta este executat sau nu in mod continuu fara sa se astepte atingerea vitezei de suprafata specificata; M61 specifica trecerea la noul bloc fara sa se astepte atingerea vitezei de suprafata specificata, iar M60 specifica trecerea la blocul urmator numai dupa atingerea vitezei de suprafata specificate. (17) M63 (ignorare semnal de raspuns de la arborele principal) Codurile M pentru controlul arborelui principal (M03, M04, M05, M19, M40-44) si comanda S sunt executate in acelasi timp cu comenzile de miscare pe axe specificate in acelasi bloc. (18) M73, M74, M75 (sablon de filetare 1, 2, 3) In ciclul fix de prelucrari multiple si ciclul fix de filetare in LAP, sablonul de aschiere (avansul transversal) este specificat prin aceste coduri M. M73 pentru sabon1, M74 pentru sablon 2, si M75 pentru sablon 3. (19) M83, M84 (inchidere, deschidere universal) Codul M utilizat pentru a specifica prinderea unei piese este intotdeauna M83, nesocontind sensul de prindere (interior sau exterior). (20) M85 (la terminarea ebosului LAP scula nu se intoarce la punctul de plecare) In LAP4, un ciclu de ebos este apelat de G85 sau G86. Cand acest cod M este specificat, scula aschietoare nu se intoarce in punctul de referinta al ciclului dupa terminarea ciclului ebos, iar blocul urmator este executat in mod continuu. (21) M86, M87 (rotatie turela in sensul acelor de ceas PORNIT/OPRIT)) Aceste coduri M sunt utilizate pentru a specifica sensul de sensul de rotatie fixat in sensul acelor de ceas al turelei; M86 specifica rotatia turelei in sensul acelor de ceas PORNIT, iar M87 specifica rotatia in sensul acelor de ceas OPRIT.

55

(22) M109, M110 (cuplare axa C PORNIT/OPRIT) Aceste coduri M sunt utilizate pentru a selecta modul de control al arborelui principal pentru modelele cu masinari multiple. Prin specificarea M110, arborele principal este controlat cu axa C iar prin specificarea M109, modul de control revine arborelui principal. M110 trebuie specificat intr-un bloc fara alte comenzi. (23) M124, M125 (STM verificare depasire termen PORNIT/OPRIT) Aceste coduri M sunt utilizate pentru a determina daca o alarma se declanseaza sau nu daca timpul de executie al STM cronometrat depaseste parametrul de timp stabilit; M124 specifica ca alarma se declanseaza, iar M125 specifica ca alarma nu se declanseaza. (24) M136 (definirea formei pentru ciclul fix compus) Codul M este utilizat pentru a specifica forma ciclului fix compus furnizat pentru modelele cu procese multipe. Dupa executia ciclului fix compus, scula aschietoare se intoarce la punctul de inceput al deplasarii rapide. (25) M140 (ignorare semnal de raspuns atingere viteza constanta al sculei in ciclul de filetare cu tarodul) Acest cod M este folosit pentru a ignora semnalul de atingere viteza constanta a sculei; prin specificarea acestui cod, diferenta de timp intre semnalul de iesire atingere viteza constanta si inceputul avansului de aschiere poate fi anulata. Acest cod M este numai la modelele cu specificatia pentru procese multiple. (26) M141, M146, M147 (selectare fixare axa C utilizata/neutilizata, eliberare axa C, fixare axa C) Pentru un ciclu fix compus executat cu incarcare usoara pentru modelele cu prelucrari diverse, nu este necesar sa se fixeze axa C pentru a executa aschierea. In astfel de caz, M141 este folosit pentru a selecta "fixare axa C neutilizata", reducand timpul de aschiere. M146 si M147 sunt utilizate pentru a controla fixarea si eliberarea axei C; M146 pentru fixarea axei C si M147 pentru eliberarea axei C. (27) M156, M157 (interblocare prelucrare intre centre PORNIT/OPRIT) Cand prelucrarea intre centre este selectata, aceasta este posibila numai cand papusa mobila este in pozitia predeterminata. Pentru prelucrare cu prindere in universal, papusa mobila trebuie sa fie in pozitia de retragere. Aceste coduri M sunt utilizate pentru a anula functia de interblocare.

56

[Completari] Cand este oprita alimentarea cu energie electrica sau dupa resetarea CN, CN este in regim M156. Regimul selectat prin aceste coduri M este valabil numai pentru regimul de operare automat si MDI. (32) M184, M185 (interblocare universal deschis/inchis PORNIT/OPRIT) Pentru a asigura siguranta in exploatare, universalul nu poate fi deschis sau inchis in timp ce arborele principal se roteste. Totusi, deschiderea/inchiderea universalului este permisa chiar daca arborele principal se roteste prin punerea interblocarii pe OPRIT (OFF). [Completari] Cand alimentarea cu energie este oprita sau dupa ce CN este resetata, CN este in regim M184. Regimul selectat de aceste coduri M este activ numai pentru regimul de prelucrare MDI sau automat. Regimul de interblocare a universalului OPRIT este valabil pentru fixarea/eliberarea universalului specificata prin codurile M sau comenzi exterioare si nu este posibila de la pedale sau butoanele intrerupatorului. (33) M193, M194 (controlul pasuirii filetului PORNIT/OPRIT) In regim M194, valoarea decalajului de faza la punctul de incepere al filetului este calculat si se efectueaza compensarea punctelor de inceput si sfarsit. Dupa terminarea ciclului de filetare, regimul M194 trebuie anulat prin specificarea M193 intr-un bloc fara alte comenzi. (34) M195, M196 (valoarea deplasarii pasuirii la filetare valabil PORNIT/OPRIT) Prin specificarea M196 in blocul care precede blocul care contine comenzile de oprire a unui program pentru pasuirea filetului, valoarea deplasarii manuale pe axa facuta la pasuire este inregistrata. M196 trebuie specificat intr-un bloc fara alte comenzi. Dupa terminarea deplasarii manuale pe axa pentru pasuire, regimul M196 trebuie anulat prin specificarea M195 intr-un bloc fara alte comenzi. (35) M197 (stergerea valorii de pasuire la filetare) Acest cod M este utilizat pentru a sterge valoarea care este inregistrata ca valoare de deplasare manuala pe axa pentru pasuire. (36) M211, M212, M213, M214 (regim de prelucrare canale pana; unidirectional, zigzag, adancimea de aschiere, adancime de aschiere divizata in mod egal) M211 si M212 sunt utilizate pentru a specifica directia de aschiere in ciclul de prelucrare pana; unidirectional (M211) si zigzag (M212).

57

M213 si M214 sunt utilizate pentru a specifica avansul transversal; M213 specifica adancimea de aschiere iar M214 specifica adancimea de aschiere egal divizata. (37) M241, M242 (gama de viteze a axului sculei rotative, JOASA, MARE) Aceste coduri M sunt utilizate pentru a selecta gama de viteze a axului sculei rotative pentru modelele cu prelucrari diverse; gama viteze joase (M241), gama de viteze mari (M242). 5. Comenzile axului sculei rotative 5.1 Formatul de programare

[Detalii] M110 trebuie programata intr-un bloc fara alte comenzi Este recomandat sa se limiteze sensul de rotatie al axei C la unul din cele doua sensuri, M15 sau M16 pentru o precizie de pozitionare mai buna. M110 si M147 nu pot fi resetate sau anulate chiar daca resetam CN. Pentru a le anula, specificati M109 si M146. Daca comenzile care se refera la scula rotativa sunt specificate cand axa C nu este cuplata, se declanseaza o alarma. Alarma nu se declanseaza daca este desemnata o interblocare a axului sculei rotative (optional).

58

5.2 Codurile M utilizate pentru axa C Urmatoarele coduri sunt necesare pentru programarea miscarii axei C. Cod M110 Detalii Folosit pentru controlul arborelui principal utilizat ca axa C. La programarea comenzilor axei C, specificati intai M110 intr-un bloc fara alte comenzi. Folosit pentru trecerea controlului din mod axa C in mod arbore principal. Folosit pentru fixarea axei C Folosit pentru eliberarea axei C. Controlul selecteaza automat regimul M146 cand este pornita masina. Specificati M146 inainte de inceperea rotatiei axei C. Fixare axa C nevalabila (ciclu fix compus) Folosit pentru a roti axa C in sens pozitiv Folosit pentru a roti axa C in sens negativ

M109 M147 M146

M141 M15 M16

vedere frontala QA = Folosit pentru a specifica numarul de rotatii ale axei C De exemplu, QA=5 roteste axa C de 5 ori. * Cand CN este resetata, este plasata in regim M15.

[Exemplu de program]

59

Pentru a realiza doua gauri de 15 mm diametru, creati un program asa cum e indicat mai jos:

N099 N100 N101 N102 N103

Continuare la programul de strunjire G00 X1000 Z1000 M05 M01 M110 M15 G94 X120 Z102 C90 T0101 SB=400

Desemneaza arborele principal ca axa C Indexeaza axa C in sensul pozitiv Arborele principal se indexeaza la 900 in sensul pozitiv iar burghiul este pozitionat aproape de suprafata piesei la viteza de avans rapid

N104

G01

Z75

F40

M13 M147

Viteza de avans este selectata in mm/min Burghiul incepe sa se roteasca cu 400 min-1(rpm) in sensul spre stanga Dupa ce axul este fixat, o gaura de 15 mm diametru este facuta cu viteza de 40 mm/min.

N105 N106 N107 N108 N109 N110 N111

G00 G01 G00 G095 X1000

Z102 C270 Z75 Z102 Z1000 M146 M147 M12 M146 M109 M02

Burghiul se intoarce in pozitia initiala cu avansul rapid Axul este indexat la 2700 dupa ce este eliberat A doua gaura este facuta dupa ce axul este fixat. Scula rotativa se opreste iar turela se intoarce in pozitia de indexare a turelei

Calculati viteza de avans (mm/min) pentru gaurire cu ecuatia de mai jos: Viteza de avans (mm/min)= Viteza de rotatie scula (rpm) x Viteza de avans (mm/rot) De aceea, cand viteza de rotatie a sculei este 400 min-1(rpm) iar viteza de avans este 0,1 mm/rot, viteza de avans (mm/min) este calculata ca: F= 400x0,1 = 40 mm/min Cand se utilizeaza o freza frontala, viteza de avans (mm/min) este calculata cu ecuatia urmatoare: Viteza de avans (mm/min) = Viteza de rotatie a sculei (rpm) X Avansul (mm/dinte) X Numarul dintilor

60

Presupunand ca e folosita o freza frontala cu 4 dinti cu 300 min-1 (rpm) si o viteza de avans de 0,05 mm/dinte, viteza de avans (mm/min) este F = 300 x 0,05 x 4 = 60 mm/min 6. Functia de verificare a duratei STM Durata ciclului S, T, M este masurata si daca timpul masurat depaseste parametrul setat al ciclului se declanseaza o alarma. 6.1 Conditii de verificare PORNIT (ON) Functia de verificare este setata PORNIT sau OPRIT in conformitate cu setarea parametrului. Functia de verificare este facuta activa sau inactiva cu urmatoarele coduri M. M124: verificare durata STM pornit M125: verificare durata STM oprit 6.2 Setarea timpului ciclului S, T, M Setati, ca parametru al masinii, limita de timp admisa a ciclului la executia unui cod S, T, M. Setarea parametrului Unitati: 0.1 secunde Maxim: 600 secunde 6.3 Exemplu de cronometrare (1) Setarea parametrului Parametru: ON verificare durata STM pornit Parametru: OFF verificare durata STM oprit

61

(2) Coduri M M124: verificare durata STM pornit M125: verificare durata STM oprit

62

CAPITOLUL 6 FUNCTIA DE COMPENSARE 1. Functia de compensare a razei varfului sculei (G40, G41, G42) 1.1 Descriere generala Raza varfului sculei al celor mai multe scule aschietoare utilizate in operatia de strunjire este cauza diferentelor dintre drumul programat pentru scula si conturul piesei finite. Cu functia de compensare a razei, astfel de erori geometrice sunt compensate automat printr-o programare simpla. 1.2 Compensarea razei varfului sculei in operatiile de strunjire Corectia sculei si compensarea razei la varf In operatiile de strunjire, scule diverse si de diferite forme sunt utilizate pentru finisarea unei piese. Scule de interior ID, de exterior OD, de degrosare, de finisare, alezoare, etc. In consecinta, functia de compensare a razei la varf trebuie activata simultan cu functia de corectie a sculei.

Compensarea razei la varf in punctele discontinue

Punctul A in figura de mai sus este un punct de discontinuitate si un unghi mai mic de 1800. Prin utilizarea functiei de compensare a razei la varf, drumul sculei aratat mai sus poate fi generat prin inserarea coordonatelor punctelor A si B.

63

1.3 Operatia de compensare Eroarea de aschiere geometrica datorata razei varfului sculei Daca se prelucreaza dupa A-B-C-D-E in figura de mai jos dar functia de compensare a razei la varf nu este activata, portiunile umbrite vor ramane neprelucrate rezultand in erori geometrice. Aceasta este deoarece setarea sculei este facuta pentru a localiza punctul de aschiere imaginar P in punctul de referinta si de a urma drumul programat prin comenzile CN. Totusi, punctul de aschiere nu este precis localizat in punctul de referinta datorita razei la varf a sculei aceasta producand erori geometrice. Functia de compensare a razei la varf compenseaza automat pentru diferenta dintre drumul sculei programat si cel urmat cauzat de raza sculei la varf. (vezi figura de mai jos.)

Drumul urmat de scula si eroarea rezultata fara compensarea razei la varf

64

Miscarea de compensare Cu functia de compensare a razei la varf activata, eroarea in drumul sculei descrisa in (1) este compensata asa cum e aratat mai jos pentru a prelucra piesa la dimensiunile specificate in program.

Drumul sculei cu compensarea la varf a sculei

Compensarea razei la varf in regim LAP Pentru a utiliza functia de compensare a razei la varf in regim LAP, programele pentru turelele respective trebuie sa contina programele independente de compensare a razei la varf asa cum sunt aratate mai jos.

65

1.4 Comenzile de compensare a razei la varf (Coduri G, T) Comenzile de programare, codurile G si T utilizate pentru a activa functia de compensare a razei la varf, sunt detaliate in aceasta sectiune. Codurile G G40: Utilizat pentru a anula regimul de compensare la varf a sculei G41: Compensarea razei la varf - Stanga Utilizat cand scula se misca pe partea stanga a piesei. G42: Compensarea razei la varf - Dreapta Utilizat cand scula se misca pe partea dreapta a piesei. Termenul care indica partea pe care se misca scula, dreapta sau stanga, este determinat in conformitate cu sensul in care scula avanseaza.

Deoarece G41 si G42 sunt selectate in conformitate cu sistemul de coordonate al masinii (al mainii drepte), ele trebuie selectate asa cum e aratat mai jos pentru strunguri care au un sistem de coordonate in care sensul pozitiv al axei X este catre operator.

66

Codurile T Cele sase caractere de dupa adresa T" spec ifica numarul compensarii razei la varf, " numarul sculei, si numarul deplasarii sculei.

OO: : :

Numarul compensarii razei la varf Numarul sculei Numarul corectiei sculei

Pentru a schimba corectia sculei in timpul compensarii razei la varf, desemnati numarul compensarii la varf a sculei si numarul sculei. Exemplu:

Inserarea numai a numarului corectiei sculei (T01 sau T11) in codul G comenzile (1) sau (2) va anula valoarea compensarea razei la varf. 1.5 Afisarea datelor Afisarea pe ecran in timpul compensarii razei la varf este descrisa aici. (1) Pozitia curenta Pozitia curenta este afisata pe ecran ca la sistemele de control conventionale. Totusi, datele afisate pe ecran pot fi diferite de datele programate datorita compensarii razei la varf.

67

(2) Afisarea alarmei Daca se declanseaza o alarma care are legatura cu functia de compensare a razei la varf, becul ALARM de sub STATUS DISPLAY se aprinde iar ecranul afiseaza mesajul cu continutul alarmei. 1.6 Memoria intermediara CN opereaza de obicei cu regim de memorie intermediara. In timp ce comanda de pozitionare din punctul A in B este efectuata, coordonatele punctelor C, D si E sunt citite si stocate in memoria intermediara. Aceasta este denumita functia intermediara. Cand functia de compensare a razei la varf este activata, punctul tinta E este calculat dupa liniile DE si EF. Aceasta inseamna ca datele din blocul situat inainte cu 4 blocuri fata de punctul tinta E sunt citite daca functia de compensare a razei sculei la varf este activa.

1.7 Traseul centrului varfului sculei cu raza "R" in regim de compensare a razei varfului Pentru executarea miscarii aratata mai jos in urmatorul program, in regim de compensare a razei sculei, drumul centrului varfului de raza " "este obtinut dupa cum R urmeaza:

68

(1) Pentru a obtine punctul N2' cand centrul este in punctul N1', procedati dupa cum urmeaza: Desenati o linie paralela cu directia de avans a sculei, N1-N2, deplasata in sensul specificat (la dreapta deoarece G42 este specificata), cu valoarea compensarii razei la varf. Aceasta are ca rezultat dreapta N1'-N2'. Desenati o linie paralela cu directia de avans a sculei, N2-N3, deplasata in sensul specificat (la dreapta sau deasupra N2-N3 deoarece G42 guverneaza compensarea) cu valoarea de compensare a razei la varf. Rezulta dreapta N2'N3'. Centrul cu raza R pentru punctul comandat N2' este punctul intersectiei acestor doua linii. Centrul avanseaza din punctul N1' la N2'. (2) Pentru a obtine punctul N3': Desenati o dreapta paralela cu directia de avans a sculei, N2-N3, deplasata in sensul specificat (la dreapta sau deasupra N2-N3 deoarece G42 guverneaza compensarea) cu valoarea de compensare a razei la varf. Rezulta dreapta N2'-N3'. Desenati o dreapta paralela cu directia de avans a sculei, N3-N4, deplasata in sensul specificat (la stanga deoarece G41 este specificat) cu valoarea de compensare a razei la varf. Rezulta dreapta N3'-N4'. Centrul cu raza R pentru punctul comandat N3' este punctul intersectiei acestor doua linii. Centrul avanseaza din punctul N2' la N3'. (3) Pentru a obtine punctul N4': Urmati aceeasi procedura indicata mai sus folosind punctele N3, N4 si N5.

69

1.8

Programarea compensarii razei la varf

1.8.1 G41 si G42 Codurile G41 si G42 sunt utilizate pentru apelarea compensarii razei la varf. Deoarece utilizarile acestor coduri G sunt deseori confundate in programarea unei piese, aceasta sectiune trateaza particularitatile lor. G41: Acest cod de compensare a razei la varf este utilizat cand scula se deplaseaza pe partea stanga a piesei fata de sensul ei de avans. G42: Acest cod de compensare a razei la varf este utilizat cand scula se deplaseaza pe partea dreapta a piesei fata de sensul ei de avans. 1.8.2 Comportamentul la intrarea in regim de compensare a razei varfului sculei

Urmatorul exemplu foloseste programul de mai sus pentru a efectua prelucrari OD (exterioare) cu o scula de strunjit OD ( exterior ).

Fara functia de compensare a razei, pozitionarea este efectuata in asa fel ca punctul de referinta este localizat exact in coordonatele programate. La inceputul regimului de compensare a razei la varf activat prin G41 sau G42, pozitionarea este efectuata in asa fel ca varful sculei ia contact cu segmentul trecand prin coordonatele programate in blocul care contine G41 sau G42 si prin acelea din blocul urmator. Aceasta miscare pe axe este denumita " ornirea" p . 70

La pornirea regimului de compensare a razei la varf, pot exista miscari pe ambele axe X si Z chiar daca blocul contine numai o dimensiune, fie X fie Z.

Desi programatorul ar putea sa se astepte ca miscarea centrului sa se faca dupa linia discontinua deoarece blocul N2 contine numai X, drumul sculei generat la pornirea regimului de compensare a razei la varf este cel aratat de linia continua. Exemplu de program ideal pentru intrarea in regim de compensare:

In acest program, blocul G42 contine numai Z, iar punctele N2, N3 si N4 sunt toate pozitionate pe aceeasi linie. Fie G00 sau G01 trebuie sa guverneze regimul de operare la intrarea in regim de compensare. Altfel se declanseaza alarma. Cand nici X nici Z nu este specificat la pornirea regimului de compensare, sau cand punctul unde centrele sunt localizate in prezent este specificat in blocul de pornire, pozitionarea este executata in asa fel ca varful sculei vine in contact cu segmentul trecand prin coordonatele desemnate si prin cele din secventa urmatoare.

71

In programul de mai sus, varful sculei este pozitionat astfel ca sa vina in contact cu segmentele N2N3 si N3N4. Asta inseamna ca blocurile de comenzi de dupa secventa N2 sunt toate executate in regim de compensare a razei la varf. Daca este specificat acelasi punct de pornire si in blocul urmator se va declansa o alarma daca cele doua blocuri succesive dupa aceea nu au dimensiunile X si Z. Exemplu de program gresit 1:

Deoarece secventa N3 desemneaza un punct identic cu cel desemnat in secventa de pornire N2 se declanseaza alarma. Exemplu de program gresit 2:

72

Deoarece secventele N3 si N4 de dupa pornirea regimului de compensare nu contin comenzile de miscare dupa axa X si Z se declanseaza alarma. Comanda I si K cu G41 si G42 In blocul care contine G41 si G42, prin inserarea lui I si K care specifica punctul imaginar odata cu X si Z, care specifica pornirea compensarii razei la varf, miscarea axei care nu e necesara dar care e ceruta in programul conventional de pornire, este eliminata.

Daca blocul N2 care contine G42 nu a avut I si K, pozitionarea sculei aschietoare prin comenzile din blocul N2 ar fi executate in asa fel ca varful sculei vine in contact cu linia N2-N3 in punctul N2 si apoi se misca catre N3. Adaugarea lui I si K in blocul N pozitioneaza scula in punctul unde R este adusa in contact cu linia N2-N3 si linia imaginara N2-N2' cand comenzile in blocul N2 sunt executate. Executia comenzilor in blocul N3 aduce scula aschietoare in punctul programat N3 unde compensarea razei la varf nu este activa. [Completari] I si K trebuie comandate in valori incrementale. In acest caz dimensiunile sunt date fata de punctul N2. Cand numai I sau K este data, controlul interpreteaza cuvantul ca avand valoarea 0. De aceea KO din programul de mai sus poate fi omis. ""

73

1.8.3 Comportamentul in regimul de compensare a razei la varf Functia de compensare a razei la varf este mijlocul de compensare automata a razei la varf in aschierea continuua. Deoarece astfel de compensare este efectuata automat, exista anumite restrictii la programare atunci cand este utilizata functia de compensare. Aschierea de la linie la linie Punctul de mijloc pe o linie Cand se specifica un punct de mijloc pe o linie, punctul trebuie comandat cu atentie. Cand punctul N2 din figura de mai jos este localizat pe linia N1-N3, scula aschietoare este pozitionata in asa fel ca varful sculei vine in contact cu linia N1-N3 in punctul N2. Intoarcerea in linie O astfel de deplasare nu este problematica cand programul este scris fara folosirea functiei de compensare a razei la varf. Totusi, cand aceasta functie este utilizata miscarile trebuie programate cu atentie. Exemplu program:

74

In acest exemplu punctele N2 si N3 sunt comandate in timp ce scula aschietoare este in punctul N1. Cand scula avanseaza din punctul N1 in N2, este utilizat G42 deoarece scula se misca pe partea dreapta a piesei fata de sensul de avans al sculei. In miscarea de intoarcere a sculei din punctul N2 in N3, scula este pe partea stanga a piesei fata de sensul de avans al sculei. De aceea, G41 este specificat in loc de G42.

Miscarile de mai sus sunt posibile datorita procesarii speciale pentru functia de compensare a razei la varf. Sa consideram operarea in acest program conform punctului 1.7. " rumul centrulului varfului sculei cu raza R"in regimul de compensare a D " razei la varf. a) Centrul varfului sculei cu raza R (N2') in punctul N2 este obtinut dupa cum urmeaza: Linia paralela cu N1-N2 este obtinuta cu o deplasare in sus (G42) egala cu valoarea razei in N1. Linia paralela cu N2-N3 este obtinuta cu o deplasare in sus (G41) egala cu valoarea razei in N2. Centrul varfului sculei R este obtinut ca punctul de intersectie al celor doua linii obtinute in pasii 1 si 2. Deoarece cele doua linii sunt paralele nu se poate obtine un punct de intersectie. In acest caz, controlul are o caracteristica speciala de procesare in care pozitionarea este facuta in asa fel ca R vine in contact cu N2. De aceea, drumul centrului atunci cand scula aschietoare avanseaza din punctul N1 in punctul N2, este N1'-N2'. b) Centrul (N3') in punctul N3 este obtinut in acelasi fel ca in a). In acest fel programul pe pagina dinainte poate intoarce scula pe aceeasi linie cu functia de compensare a razei la varf activa. Daca unul dintre aceste trei puncte nu este precis localizat pe aceeasi linie, drumul sculei va fi deplasat considerabil fata de drumul dorit. Doua linii care fac un unghi ascutit In figura de mai jos, desi este dorita pozitionarea din punctul N1 in N2, scula aschietoare nu poate atinge punctul N2. Aceasta este deoarece punctul se poate deplasa numai pana in punctul unde R vine in contact cu linia N2-N3.

75

Acest exemplu ilustreaza cazul unde programatorii pot sa greseasca. Un alt exemplu este ilustrat mai jos. Exemplu de program gresit 1 (terminarea prelucrarii):

Cu programul de mai sus, programatorul se astepta sa prelucreze pana in punctul N2, (i.e., pana la Z50) admitand o portiune mica neprelucrata la coltul ascutit datorita razei sculei R. Contrar acestei intentii, scula aschietoare lasa o portiune considerabila neprelucrata deoarece se opreste inainte de atingerea punctului dorit. Pentru a imbunatati un asfel de program, inserati inca un punct in program asa cum e aratat mai jos: Exemplu de program imbunatatit 1:

76

Programul imbunatatit genereaza drumul sculei aratat mai sus, si aproape toata zona de prelucrat este indepartata cu exceptia unei portiuni mici datorita razei sculei R. Pentru a deplasa scula de-a lungul axei X in sensul pozitiv in blocul N21, un cuvant X trebuie sa aiba o valoare mai mare de patru ori raza R. Aceasta este deoarece o lungime de doua ori mai mare decat raza R este necesara pentru cercul de la varful sculei sa se potriveasca. In plus, deoarece cuvintele X sunt exprimate ca diametre, valoarea lui X trebuie sa se dubleze. Asta inseamna ca valoarea numerica intr-un astfel de X trebuie sa fie mai mare de patru ori raza sculei R. Daca este folosita o valoare mai mica, aceasta poate sa duca la deplasarea sculei in sensul opus punctului N21 si sa aschieze in suprafata N1-N2. Exemplu de program imbunatatit 2 (folosind G40) :

77

Comanda G40 in N3 anuleaza functia de compensare a razei la varf. In punctul N2, scula aschietoare se misca in asa fel ca raza sculei ia contact cu linia N1-N2 si vectorul I 10 care pleaca din N2. Doua linii care fac un unghi obtuz Considerati cazul in care scula aschietoare se deplaseaza dupa N0-N1-N2-N3-N4 in figura de mai jos. Unghiul N2N3N4 este ascutit iar scula aschietoare se misca pe exterior. De aceea, scula este mutata intr-un punct la o anumita distanta fata de N3. Cand se pregateste un program in care aschierea dupa un contur similar este necesara, este nevoie sa se verifice miscarea sculei pentru siguranta ca nu intalneste un obstacol.

Exemplu de program pentru conturul de mai sus :

Este avantajos sa se imbunatateasca programul si sa se elimine o secventa de pozitionare la un punct indepartat prin comenzile din blocul N3. Daca N2N3N4 nu este un unghi ascutit, o astfel de problema s-ar evita. Pentru a elimina unghiurile ascutite din conturul cerut, o posibila solutie este de a interpola o linie scurta N3-N31.

78

In anumite cazuri, o astfel de modificare nu este posibila. In aceste cazuri, pentru a prelucra un unghi ascutit fara a pozitiona scula la un punct indepartat urmati pasii de mai jos :

In acest program imbunatatit, scula aschietoare se misca de-a lungul patratului imaginar N3N4N5N6. Aceasta ii permite operatorului sa estimeze departarea sculei aschietoare de conturul programat. Observati ca o latura a patratului trebuie sa fie mai lunga de doua ori decat raza.

79

Doua linii care formeaza un unghi drept

Nu sunt probleme speciale in acest caz. Comanda aceluiasi punct a) Daca un bloc fara comenzile de miscare pe axe este programat in timpul compensarii razei la varf, drumul sculei este acelasi ca acela generat cand nu exista un asfel de bloc.

80

b) Cand doua sau mai multe blocuri fara comenzile de miscare pe axe sunt programate, sau cand acelasi punct comandat in secventa precedenta este comandat repetat in timpul compensarii razei : In acest caz, se deplaseaza o axa de miscare care aduce varful sculei de raza R in contact cu conturul programat in punctul de coordonate programat. Cand blocul de comenzi care contin dimensiunile, X si/sau Z este citit, scula aschietoare se intoarce in pozitia compensata corect. Program 1 :

Un program ca acesta poate duce la depasirea conturului asa cum e aratat mai jos :

In functie de conturul de aschiat miscarea neasteptata poate sa nu rezulte in depasirea conturului, asa cum e ilustrat in programul 2. Program 2 :

81

Linie dreapta la arc (sau invers) Arc intr-un sfert de cerc Intr-un program unde scula aschietoare se misca continuu de la linie la arc, miscarea sculei aschietoare este facuta in acelasi fel ca in cazul in care miscarea este de la o linie la alta linie.

Pozitia sculei in punctul N2 este determinata ca varful sa vina in contact cu linia N1-N2 si arcul N2-N3 in acelasi timp. In punctul N3, scula aschietoare este pozitionata intr-un mod similar varful ia contact in N3. Cand scula aschietoare se misca din N3 in N4, regimul de aschiere se modifica din interpolare circulara in interpolare liniara. Daca rezulta o discontinuitate in N3 in timpul calcularii drumului, se afiseaza o alarma iar masina este oprita.

82

Arc in doua cadrane a) Cazul in care raza este mai mare decat x Raza R 2 :

Pozitia sculei determinata de comenzile din blocul N2 este punctul in care varful sculei vine in contact cu linia N1-N2 in punctul N2. In secventa N3, scula aschietoare este pozitionata in asa fel incat vine in contact cu extensia liniei N2-N3 si extensia arcului N3-N4. b) Cazul in care raza este egala cu x Raza R 2 :

83

Cand raza arcului programat este egala cu 2 x Raza R , scula aschietoare este localizata in punctul unde raza sculei vine in contact cu extensia arcului N2-N3 si cea a liniei N3-N4, dupa executia comenzilor in blocul N3 (vezi figura din a) sus). Ast a inseamna ca scula aschietoare este pozitionata chiar deasupra punctului N2, asa cum e aratat in figura de mai sus. c) Cazul cand raza arcului este mai mica decat x Raza R 2 (imposibil) :

Comenzile in blocul N3 specifica pozitionarea sculei aschietoare in punctul in care varful sculei vine in contact cu extensia arcului N2-N3 si extensia liniei N3-N4 ; oricum, un astfel de punct nu poate fi obtinut. De aceea, cand controlul executa comenzile in blocul N3, se declanseaza o alarma si masina se opreste. In acest caz aschierea cu compensarea razei la varf nu este posibila. La aschierea in interiorul unui arc, programarea trebuie sa satisfaca urmatoarea conditie : R 2xRN (unde R : raza arcului, RN : raza varfului sculei)

84

Arc in trei cadrane

Pozitionarea prin comenzile din blocul N2 este in punctul in care raza varfului sculei vine in contact cu extensia liniei N1-N2 si extensia arcului N2-N3. Alte miscari ale sculei sunt identice cu acelea pentru prelucrarea unui arc in 2 qadraturi. u Arc la arc Trecerea de la arc la arc poate fi programata in aceeasi maniera ca de la linie la arc. Drumul sculei este generat in asa fel incat varful sculei de raza R este adus in contact cu fiecare arc sau extensia lui. Daca drumul sculei devine discontinuu in procesul de calculare a drumului datorita unei erori, masina se opreste cu o alarma afisata pe ecran. Alte miscari ale sculei aschietoare sunt explicate in (2), linie la arc .

85

Schimbarea de la G41 la G42 sau din G42 in G41 Inainte de schimbarea regimului de compensare a razei la varf din G41 in G42 sau din G42 in G41, este de preferat sa se anuleze regimul de compensare prin specificarea G40. Daca se face trecerea in regim activ (fara G40), verificati cu atentie miscarea sculei care rezulta din schimbare. Schimbarea in prelucrarea de la linie la linie Exemplu de program :

86

Miscarea sculei generata de programul de mai sus este dupa cum urmeaza : Comenzile in blocurile N1 si N2 sunt guvernate de G42 iar acelea din N3 si mai departe sunt guvernate de G41. Pentru a pozitiona scula aschietoare in N2, centrul este pe partea dreapta a liniei N1-N2 deoarece blocul N2 este in regim G42. In blocul N3 centrul este pe stanga liniei N1-N2 deoarece blocul N3 este regim G41. De aceea scula aschietoare este pozitionata in A asa cum e aratat mai sus. Pozitionarea in blocul N2 este efectuata pe partea stanga a liniei N2-N3. Trecerea de la linie la arc Conceptul este acelasi ca de la linie dreapta la linie dreapta.

Trecerea de la arc linie Din nou, conceptul este acelasi ca trecerea de la linie la linie

87

Trecerea de la arc la arc Conceptul este acelasi ca trecerea de la linie la linie

1.8.4 Comportamentul la anularea regimului de compensare a razei la varf G40 data cu comanda de miscare pe X sau Z Pentru a anula regimul de compensare a razei la varf se foloseste G40. Este esential sa se inteleaga miscarile sculei care rezulta din anularea regimului de compensare pentru a evita problemele. In regimul de compensare a razei, drumul sculei este generat in asa fel ca raza este intotdeauna in contact cu conturul programat, dar pozitia axei este controlata in asa fel ca punctul de referinta al sculei urmeaza conturul programat cand regimul de compensare a razei nu este activat. De aceea rezulta deseori cazuri de neprelucrare sau de depasire a conturului la intrarea sau anularea regimului de compensare a razei la varf.

88

Prelucrarea unui contur compus din linii asa cum e ilustrat mai sus, este programata asa cum e aratat mai jos daca regimul de compensare a razei nu este activat

Cu comenzile de mai sus, scula aschietoare se misca dupa linia discontinua. Asta inseamna ca pentru punctul desemnat N3 centrul sculei este pozitionat in punctul O3, si in punctul O4 pentru punctul desemnat N4. Ramane astfel partea neprelucrata paralela cu N3-N4. De aceea functia de compensare a razei poate fi utilizata efectiv pentru a prelucra un astfel de contur cu precizie. Vedeti programele de pe paginile urmatoare. Cand comanda de anulare a compensarii sculei de raza R este folosita :

Drumul sculei generat in programul de mai sus este aratat de liniile groase. Pozitionarea in punctul programat N3 este efectuata in punctul unde varful sculei vine in contact cu punctul N3, iar aceea pentru punctul N4 este facuta in punctul O4 ; acelasi punct atins de program in care functia de compensare a razei nu este activata. De aceea, partea neprelucrata va fi langa punctul N4 in timp ce conturul de langa punctul N3 este depasit.

89

Program imbunatatit :

Pentru a prelucra conturul exact pana la punctul N4 se specifica G40 care anuleaza regimul de compensare a razei este specificat in blocul N5. Desi programul rezulta aproape de conturul dorit, raza sculei merge dincolo de punctul N4 pe axa Z deoarece vine in contact cu linia N3-N4 in punctul N4. Cand acest fel de deplasare in plus nu cauzeaza interferente sau depasiri de contur la prelucrare, atunci nu sunt probleme. Pentru eliminarea depasirii conturului pe axa Z vezi programul de mai jos :

90

I si K specificate in blocul G40 permit sculei sa se miste pana in punctul unde varful sculei este adus in contact cu linia N3-N4 si linia N4-N5. Comanda I si K cu G40 In blocul care contine G40, prin inserarea lui I si K care specifica punctul imaginar impreuna cu X si Z care specifica punctul unde compensarea razei este anulata, miscarea nenecesara ceruta in programul de anulare conventional este eliminata.

Daca blocul N5 care contine G40 nu are I si K, pozitionarea sculei prin comenzile in blocul N4 este executat in asa fel ca varful sculei vine in contact cu N3-N4 in punctul desemnat N4 si apoi se misca dupa linia intrerupta catre punctul N5. Adaugarea lui I si K in blocul N5 pozitioneaza scula in punctul unde varful sculei este adus in contact cu linia N3-N4 si linia imaginara N4-N5 cand comenzile din blocul N 4 sunt executate. Executia comenzilor in blocul N5 aduce scula in punctul programat N5 unde compensarea razei la varf nu este activa. [Completari] I si K sunt date ca valori incrementale. In acest caz dimensiunile sunt fata de punctul N4. Cand e specificat fie I fie K , controlul interpreteaza cuvantul lipsa ca avand valoarea . De aceea, K0 din pr ogramul de mai sus poate fi omisa. 0

91

G40 independent Cand G40 este programat fara alte comenzi in acelasi bloc, pozitionarea este facuta in punctul unde varful sculei vine in contact cu punctul speciificat in blocul anterior deoarece blocul G40 nu are X sau Z care apeleaza miscarea pe axe.

Cand regimul de compensare a razei la varf este anulat (G40), regimul de operare trebuie sa fie fie G00 fie G01. Daca nu, se declanseaza alarma. 1.8.5 Schimbarea codului S sau M in timpul prelucrarii Functia de compensare a razei este proiectata sa compenseze automat raza sculei intr-un program continuu de prelucrare ; cu dimensiunile programate ale piesei, compensarea este automat aplicata pentru a termina piesa la dimensiunile programate. Totusi aceasta functie necesita o programare cu grija cand prelucrarea continua este intrerupta pentru a schimba comenzile S si/sau M. Aceasta sectiune trateaza cateva exemple de programare in care programatorul a intalnit rezultate neasteptate prin eliberarea sculei pe un drum continuu.

92

Conturul original si programul (program 1) :

Conturul original se compune din : linie-panta-linie. Program 2 Conturul este acelasi ca in programul 1, dar scula este eliberata in punctul N3 in directia +X pentru a schimba viteza arborelui principal, apoi se prelucreaza continuu.

93

In programul 2, scula aschietoare este pozitionata in punctul unde varful sculei este in contact cu linia N3-N31 in punctul N31 cand comenzile in blocul N31 sunt executate deoarece cele trei puncte desemnate N3, N31 si N32 se afla pe aceeasi linie. Din N3 la N31, pozitionarea este pe partea dreapta a piesei. Comenzile in blocul N32 pozitioneaza scula aschietoare in punctul unde varful sculei este adus in contact cu liniile N31-N32 si N3-N4 pe partea dreapta a sensului de avans al sculei. Aceasta determina ca scula sa se miste nu numai dupa directia axei X dar si dupa Z desi blocul N32 contine numai X. Aceste miscari ale sculei lasa o portiune neprelucrata asa cum e aratat mai sus. Programul 3 In acest program, se incearca sa se elimine portiunea neprelucrata cauzata de programul 2.

Cand scula avanseaza din punctul N2 in N3, echipamentul citeste pozitiile punctului N31 cat si acelea ale punctului N3. Aceasta permite varfului sculei sa fie pozitionata in punctul unde acesta este in contact cu doua linii N2-N3 si N3-N31. Dupa aceea, pozitionarea este efectuata in punctul unde varful sculei vine in contact cu liniile N3-N31 si N31-N32, atunci cand se face cu comenzile din blocul N31. Aceasta misca scula in sensul - X desi comenzile din blocul respectiv specifica miscarea in sensul + X. Aceasta este datorita positionarii in blocul N3, unde varful sculei merge dincolo de N31-N32.

94

Similar, pozitionarea sculei in blocul N32 este efectuata in punctul unde varful sculei vine in contact cu N31-N32 si N32-N4 in acelasi timp. Aceasta determina de asemenea ca scula aschietoare sa se miste in sensul invers fata de cel programat. Rezultatul este depasirea conturului programat.

Programul 4 In acest program, o bucla a sculei similara ca aceea efectuata in programul 3 este executata cu valorile numerice modificate pentru a evita depasirea conturului :

Cu acest program profilul dorit rezulta aproape de cel realizat. Totusi mai sunt unele probleme precum : Depasirea conturului este determinata de marimea razei R Lungimea N31-N32 nu poate fi gasita repede. Aceste probleme sunt solutionate prin introducerea unei bucle de-a lungul unui patrat asa cum e explicat mai jos.

95

Program 5 Programul 5 rezolva problemele gasite la programul 4.

In aceasta bucla, varful sculei se misca dupa interiorul N3-N31-N32-N33. De aceea comportamentul miscarii axei poate fi usor obtinut numai daca aceste laturi sunt de doua ori mai mari decat raza R (de patru ori mai mare pe axa X). Deoarece acest program lasa o portiune neprelucrata, aceasta poate fi in continuare imbunatatit asa cum e indicat in programul 6. Programul 6 In acest program, punctul N3 este mutat in sensul Z cu o valoare egala cu raza R pentru a elimina portiunea neprelucrata din programul 5. Acest program are rezultate pe deplin satisfacatoare.

96

Programele 1 pana la 5 furnizeaza indicii pentru prelucrarea dorita. Pentru profilul buclei pe care scula il urmeaza, selectati un dreptunghi sau poligon dar nu un triunghi. Triunghiurile pot genera miscari neasteptate ale sculei. 1) Daca X sau Z depaseste limita softului, se declanseaza o alarma Limit alarm . 2) In timpul regimului de compensare a razei la varf, comenzile care nu determina miscarea pe axe desi valorile sint date, (punctele de zero prin G de exemplu, sau ciclu fix de filetare (G31, G32 si G33)), nu pot fi specificate. 3) Pentru a activa regimul de compensare a razei din regimul de operare LAP, desemnati G41 sau G42 in blocul care precede pe cel care contine G81 sau G82 in care dimensiunile de aschiere in LAP sint specificate. In regimul de operare LAP, compensarea razei la varf este activa atat in ciclurile de degrosare cat si cele de finisare. Introduceti G40 care anuleaza regimul de compensare al razei, inainte de specificarea sfarsitului conturului LAP cu G80. 4) In timpul regimului de compensare a razei nu trebuie programat acelasi punct in mod repetat. Totusi, un bloc care nu contine comenzi de miscare pe axe poate fi introdus ; controlul este proiectat sa accepte un astfel de bloc. 5) La inceputul regimului de compensare a razei, controlul incepe executia comenzilor dupa ce a citit urmatoarele doua blocuri. De aceea, la apasarea butonului CYCLE START (PORNIRE CICLU) in regim MDI dupa inserarea comenzilor pentru un bloc, masina nu porneste. 6) Comenzile incrementale (G91) pot fi furnizate in regimul de compensare a razei la varf.

97

2. Functia de compensare a razei cutitului 2.1 Generalitati Aceasta functie genereaza automat drumul sculei pentru realizarea profilului necesar in prelucrari diverse doar prin programarea profilului final. Utilizand aceasta functie, cutite de diferite diametre pot fi utilizate pentru prelucrarea pieselor cu acelasi profil fara sa se modifice programul. 2.2 Programarea Desemnarea planului (G17, G18, G119) [Functia] Schimbarea intre planul X-Z (compensarea razei R), planul X-Y (compensarea razei cutitului la generarea conturului planului de masinare (fata)), si planul C-X-Z (compensarea razei cutitului la generarea conturului planului de masinare (lateral)) este posibila prin desemnarea G corespunzator. [Formatul] G17 : planul X-Y (compensarea razei cutitului la generarea conturului planului de masinare (fata)) G18 : planul X-Z (compensarea razei R) G119 :planul C-X-Z (compensarea razei cutitului la generarea conturului planului de masinare (lateral)) [Detalii] G17 si G119 sunt valabile numai cand axa C este unita. Cand comanda de anulare a controlului axei C (M109) este executata, planul X-Z (G18) este selectata automat. Cand se porneste masina sau controlul este resetat, planul X-Z (G18) este selectata. Functia de compensare a razei cutitului ACTIVATA/DEZACTIVATA (G40, G41, G42) [Functia] Activati sau dezactivati functia de compensare a razei cutitului cu ajutorul codurilor G. [Format] G40 : Functia de compensare a razei cutitului DEZACTIVATA G41 : Functia de compensare a razei cutitului, stanga - ACTIVATA (vazuta in sensul de avans al sculei, scula este pozitionata pe partea stanga a piesei)

98

G42 : Functia de compensare a razei cutitului, dreapta - ACTIVATA (vazuta in sensul de avans al sculei, scula este pozitionata pe partea dreapta a piesei) [Detalii] In planul G17, compensarea poate fi activata in urmatoarele regimuri G G00, G01, G101, G102, G103. In planul G119, compensarea poate fi activata in urmatoarele regimuri G. G00, G01, G132, G133. Valorile de compensare a razei cutitului [Functia] Valorile de compensare a razei cutitului sunt desemnate folosind o comanda T formata din 6 cifre.

: Numarul compensarii razei la varf : Numarul sculei : Numarul corectiei sculei [Detalii] Setati valoarea de compensare a razei cutitului in avans la coloana razei R in ecranul de setare a datelor sculei. Setati aceeasi valoare pentru X si Z. Daca sunt introduse valori diferite, este luata valoarea absoluta mai mare. Numarul formei razei R este luat numai in regimul G18 (compensarea razei R). In G17 si G119 (compensarea razei cutitului) este ignorata. Desemnarea planului de compensare a razei cutitului si activarea/dezactivarea functiei Inaintea apelarii functiei de compensare a razei cutitului (G41, G42), desemnati planul (G17, G18, G119). La schimbarea sensului de compensare a razei (G41, G42), anulati functia de compensare a razei mai intai prin G40 inaintea apelarii celuilalt G. Pentru a schimba planul de compensare, anulati functia de compensare a razei prin G40. Daca G17, G18 sau G119 este desemnat in regim G41 sau G42 se declanseaza alarma.

99

2.3 Operatiile Miscarea sculei in G17 si G119 cu functia de compensare a razei activa este ilustrata mai jos.

a : Drumul programat (profilul final) b : Drumul sculei in regim G42 c : Drumul sculei in regim G41 In regim inactiv al compensarii razei (G40), centrul sculei se misca dupa drumul . a

100

Daca drumurile sculei calculate in G102 sau G103 cu compensarea razei activa, creeaza un arc care are unghiul la centru mai mare decat 1800 ; este selectat arcul de pe un cerc cu centrul in varful unghiului de obtinut. Vedeti figura de mai jos. Aceasta este deoarece functia de generare a conturului selecteaza arcul cu unghiul la centru mai mic de 1800 din cele doua arcuri posibile care satisfac definitia desemnarii arcului.

a :Traseul programat ale sculei b : Traseul sculei obtinut folosind functia de compensare a razei (> 1800) c : Traseul sculei pentru <1800 In regim G00 sau G01, daca valoarea deplasarii pe C este mai mica decat raza sculei, axa C poate sa faca un cerc intreg cand functia de compensare a razei este activata. Vedeti figura de mai jos.

101

Compensarea razei cutitului pentru generarea conturului (lateral) (2/2) In regim G00 si G01, sensul de rotatie urmeaza comanda (M15, M16). In G101, G102, si G103 sensul de rotatie este automat determinat de catre control. De aceea, daca M15 este utilizata deoarece punctul tinta programat este in sensul M15, vazut din punctul de plecare, pot fi cazuri in care punctul tinta calculat utilizand functia de compensare a razei poate sa fie in sensul M16. Ca rezultat, axa C face virtual un cerc intreg. Daca se intampina o astfel de problema, desemnati functia de compensare a razei intr-un bloc diferit, sau schimbati punctul tinta. Daca functia de compensare a razei este activa pentru drumul sculei care merg in afara unghiului ascutit, pot exista cazuri in care punctul tinta calculat sa fie departe de punctul tinta programat. Vedeti figura de mai jos.

102

Pentru a evita o astfel de problema, este necesar sa schimbati programul asa cum e aratat in figura de mai jos.

Exemplu de iesire programata O alarma se declanseaza daca pozitia pe X este schimbata in timpul compensarii razei in planul G119 (planul C-X-Z). Aceasta este deoarece planul de compensare este schimbat cand valoarea lui X este schimbata in planul G119, facand astfel imposibila garantarea valorii de compensare. Vedeti figura de mai jos. Punctele comandate se schimba intre A si B in conformitate cu valoarea lui X (XA, XB) chiar cand comenzile Z-C sunt aceleasi. Asa cum e ilustrat mai jos, compensarea valorilor vor varia in punctele A si B chiar si atunci cand este folosita o scula de acelasi diametru.

Masinarea (lateral) vazut din fata Compensarea razei sculei in generarea conturului

103

CAPITOLUL 7 CICLURI FIXE

1. Functii ciclu fix Utilizand G31, G32, G33, G34, si G35, este posibil sa se prelucreze mai multe feluri de filete filet cilindric, filet conic, filet frontal si filet cu pas variabil. 2. Ciclu fix de filetare cilindrica Pentru detalii de scriere programe de filetare vedeti Precautii la programarea ciclurilor de filetare. 2.1 Ciclu fix de filetare: longitudinal (G31, G33) [Format]

G33 : G31 : X: Z: F: I : A: E: L:

J: C:

Comanda de ciclu fix de filetare (longitudinal) Comanda de ciclu fix de filetare Diametrul filetului pentru fiecare ciclu de filetare Coordonata pe Z a punctului final al filetului Pasul filetului (F/J daca este precizat J) Diferenta pe raza dintre inceputul si sfarsitul conului Unghiul conicitatii (conul este specificat fie prin I fie prin A) Deplasarea pe axa Z a punctului de inceput ciclu de filetare (Cand nu este specificat K, echipamentul considera K=0) Valoarea tesiturii Cand L nu este specificat, controlul socoteste L = un pas la inceputul filetarii) L este valabil in regim de tesire filet ACTIV (M23) Numar de spire pe o distanta specificata de F (Cand nu este specificat J, controlul socoteste J=1) Diferenta de faza la filetele cu mai multe inceputuri (Cand nu este specificat C, controlul socoteste C=0.)

104

Un ciclu de filetare poate fi programat in acelasi fel cu G31 sau G33. Exemplu de program: filet conic cu pas constant

N001

G00 X40 Z96

Pozitionarea la punctul de inceput al ciclului de filetare, X=40 mm(diam.) si Z=96mm cu avansul rapid
Cu un I in blocul G33, este efectuat ciclul de filetare pe con aratat in desenul de mai sus X, Z si F sunt determinate in acelasi fel ca la filetarea cilindrica Valoarea I in acest exemplu poate fi calculata cu ecuatia: [(96-54)x1/3]/2=7 I specifica diferenta dintre raze (mica si mare)

N002

G33 X17

Z54 I7 F1.5

N003 N004

X16.5 X16.2

Programati dimensiunea X (ca diametru) pentru fiecare trecere

N005 X16.05 Pasul de filetare este comandat dupa axa Z

1) Semnul lui I determina conicitate crescatoare sau descrescatoare (+ pentru con crescator si - pentru con descrescator). Semnul plus (+) poate fi omis. 2) Diferenta dintre raze intre punctul de inceput si sfarsit este exprimat de un I

105

2.2 Ciclu fix de filetare: fata frontala (G32) [Format]

X: Z: F: K:

A: E: I: L:

J: C:

Coordonata punctului final pe X Coordonata pe Z a trecerii de filetare Pasul filetului (F/J daca J este specificat) Diferenta dintre punctul de pornire si punctul final la filetarea conica (Cand nu este specificat K, controlul il socoteste K=0) + con crescator - con descrescator Unghiul conului fata de paralela la axa Z (Conul este specificat fie prin I sau A) Variatia pasului la prelucrarea filetelor cu pas variabil (Cand nu e specificat E, echipamentul il considera E=0) Valoarea deplasata pe X a punctului de inceput ciclu de filetare (Cand nu e specificat I, controlul il socoteste I=0) Valoarea tesiturii (Cand L nu este specificat, echipamentul il socoteste L=un pas la inceperea filetului) Numarul de spire intr-o lungime specificata de F (Cand J nu este specificat, controlul presupune J=1) Diferenta de faza pentru prelucrarea filetelor cu mai multe inceputuri (C=0 daca este omis)

106

Exemplu de program: filet cu pas variabil

N001 N002

G00 X0 Z0 G33 X1 Z1 E1 F2.5

Pozitionarea la punctul de inceput ciclu de filetare, X0 Z0 cu avansul rapid

Cu un E in blocul G33, ciclul de filetare cu pas variabil aratat in desenul de mai sus este efectuat X, Z sunt determinate in acelasi fel ca la filetarea cilindrica Valoarea lui E este utilizata pentru a specifica variatia pasului. Daca este 1 mm, scrieti E1 F specifica primul pas la inceperea ciclului de filetare

N003 N004

X2 X3

Programati dimensiunea Z pentru fiecare trecere

Semnul lui E exprima pas crescator sau descrescator. Pas crescator: E+ Pas descrescator: ESemnul + poate fi omis.

107

La determinarea lui F, folositi urmatoarea ecuatie:

unde, D : deplasarea dupa n rotatii, (mm) n : numar de rotatii necesar pentru deplasarea D, min-1 (rpm) F0 : pasul la inceperea ciclului de filetare E: variatia pasului pe o rotatie : pas crescator sau descrescator + : pas crescator - : pas descrescator Folosind ecuatia de mai sus, valoarea F poate fi calculata dupa cum urmeaza:

3. Cicluri de filetare variabile (G34, G35) [Functia] Folosit pentru o varietate de filete speciale cum ar fi piese care combina un filet cilindric cu unul conic sau un filet cu pas variabil cu unul cilindric cu pas constant. [Format]

G35 F: Pasul filetului E: Variatia pasului C: Diferenta de faza la filetare (daca nu este specificat, controlul il socoteste C=0) J: Numarul de spire din pasul filetului (daca nu este specificat, controlul il socoteste J=1)

108

[Completari] Filetarea este facuta din pozitia curenta pana in pozitia X, Z cu un pas de F. Daca variatia pasului E este specificata, pasul creste (G34) sau descreste (G35) cu valoarea specificata E pentru fiecare pas. Exemplu:

1) Pasul pentru filetul cilindric din exemplul de mai sus este acela de la inceputul (Z0) filetului cu pas variabil. Daca filetul cilindric trebuie prelucrat cu pasul obtinut in punctul Z1, specificati un F din nou. 2) Pentru a specifica pasul filetului de-a lungul paralelei la X, folositi M27. Deoarece M27 este valabil numai intr-un bloc, specificati M27 pentru blocurile individuale la selectarea pasului pe X. Pentru pasul pe Z, specificati M26.

4. Precautii la programarea ciclului de filetare La programarea ciclurilor de filetare: Codurile G care comanda filetarea (G31 pana la G35) nu pot fi desemnate in regim G96 (viteza periferica constanta ACTIV) Miscarea sculei de filetare In ciclurile de filetare apelate prin G31, G32 si G33, traseele de scula a si d sunt executate cu avansul rapid, b cu viteza de avans specificat de un F, si c cu viteza de avans determinata de parametrul setat.

109

Pasul filetului conic Pasul unui filet conic este paralel cu axa Z in regim G31 si G33, si paralel cu axa X in regim G32. In regim G34 si G35, un cod M este folosit pentru a desemna directia pasului de filetare: M26: Anularea lui M27, paralela la axa Z M27: Paralela la axa X Daca nu este specificat nici un M in regim G34 sau G35, echipamentul il ia M26, paralel la Z. Numarul de treceri la prelucrarea filetului Determinati numarul de treceri pentru a termina filetul in conformitate cu materialul piesei, pasul filetului etc. Schimbarea vitezei arborelui principal in timpul ciclului de filetare Daca viteza arborelui este schimbata in timpul ciclului de filetare, aceasta va muta punctul de inceput de ciclu, deteriorand filetul care se prelucreaza. De aceea, nu schimbati niciodata viteza arborelui principal in timpul ciclului de filetare. Reglarea vitezei de avans Reglarea vitezei de avans nu este operationala in timpul ciclului de filetare. Tesirea Tesirea la filetare pentru a realiza iesirea filetului conic poate fi programata prin utilizarea M23 daca este necesar. Pentru a anula acest regim, utilizati M22. M22: Tesirea INACTIVA M23: Tesirea ACTIVA

Egal cu un pas cand nu este dat L Viteza de avans utilizata pentru tesire pe directia lui X este setata la viteza de avans pentru tesire cu parametru optional al ciclului de filetare (OTHER FUNCTION1).

110

Viteza de avans pe axa X (mm/min) = { Parametru ()/103 x

De aceea, unghiul de tesire este determinat de avansul pe Z (avansul longitudinal desemnat in programul de filetare) si de avansul transversal (in directia X). Exemplu de program de tesire:

Lungime mai mare in programul de filetare Deoarece o anumita portiune filetata incomplet este de obicei realizata in apropierea si inceputului si sfarsitul filetului este necesar de a adauga valori corespunzatoare la inceputul si sfarsitul filetului pentru a fileta lungimea corespunzatoare.

Valorile

si

variaza depinzand de conditiile de aschiere.

111

In general, aceste valori trebuie sa satisfaca urmatoarele ecuatii:

unde, N viteza de rotatie a arborelui principal P -- pasul K constanta care depinde de caracteristicile masinii Valorile constantei K pentru modelele realizate sunt indicate in tabelul mai jos:

Exemplu: Pentru LCS25, cu o viteza periferica de 100 m/min, un diametru de 10 mm si pasul de 1,5 mm viteza de rotatie a arborelui principal si viteza de avans sunt calculate dupa cum urmeaza.

Viteza de rotatie a axului Viteza de avans Deoarece cum urmeaza: si

(rotatii/min) (mm/min) trebuie sa fie mai mari decat 3,05 mm, calculat dupa

112

Restrictii la viteza de aschiere Intr-un ciclu de filetare, urmatoarele restrictii se aplica relatiei dintre viteza de rotatie a arborelui principal si pasul de filetare: Pasul de filetare programabil 0,001 pana la 1000,000 mm Viteza de rotatie a arborelui principal axa X: Viteza maxima a axei X > N x P axa Z: Viteza maxima a axei Z > N x P unde, N: viteza de rotatie P: pasul 1) Aceleasi restrictii se aplica in regimul de interpolare liniara G01 2) Viteza maxima de avans variaza in conformitate cu specificatiile masinii

Sistemul de filetare in toli La prelucrarea filetelor in toli, este utilizat in programare pasul in toli convertit din pasul metric dorit. Pentru a prelucra cu precizie un filet in toli cu valoarea metrica convertita a pasului, folositi 8 caractere dupa incrementul de programare utilizat, 1m, sau utilizati un cuvant J in combinatie cu un cuvant F. Exemplu: pentru a prelucra un filet in toli de 11 spire pe tol (25,4/11 8 2.309091)

Oprirea avansului in timpul ciclului de filetare Aceasta functie este valabila in timp ce scula se misca pe o axa Z(X) in regim G33(G32). Apasand butonul SLIDE HOLD in timpul ciclului de filetare se opreste miscarea pe axe imediat, deteriorand filetul de prelucrat precum si piesa. Aceasta functie este prevazuta pentru a preveni astfel de probleme. Activati aceasta functie pentru a verifica dimensiunile si forma filetelor si de asemenea pentru a verifica varful de aschiere al sculei.

113

[Operatie] Cand butonul de SLIDE HOLD este apasat in timpul unui ciclu de filetare: a) b) c) d) Se realizeaza tesirea egala cu un pas sau lungimea specificata de un L Scula se intoarce la punctul de inceput al ciclului pe axa X Scula se intoarce la punctul de inceput al ciclului pe axa Z Echipamentul este in regim de oprire ciclu asteptand pentru apasarea butonului CYCLE START. Cand butonul de CYCLE START este apasat: Ciclul de filetare intrerupt este repornit. Aceasta intrerupere poate fi repetata de cate ori este necesar in acelasi ciclu de filetare. Cand butonul de SLIDE HOLD este apasat in timp ce scula se misca dupa (1) sau (4) (vezi figura) unde filetarea nu este facuta, miscarea pe axe se opreste imediat. Apasand butonul de CYCLE START dupa aceea ciclul de filetare reporneste. Daca butonul de SLIDE HOLD este apasat in timp ce scula se misca pe drumul (3), scula se opreste dupa ce atinge punctul final al drumului (3).

Ciclul de filetare normal: Ciclu dupa oprire:

114

Desemnarea defazarii (unghiul) pentru filetele cu mai multe inceputuri Filetele cu mai multe inceputuri pot fi usor programate prin desemnarea punctului de inceput de filet. Pentru ciclul G33:

Filetarea este executata prin defazarea cu valoarea (unghiul) specificat cu comanda C. Pentru ciclul G32:

Pentru ciclul G34, G35:

Comanda C este ignorata cu exceptia primei secvente 1) Intervalul de programare pentru comanda C: 0 359.999 2) In ciclurile G32 si G33, valoarea comenzii C desemnata in primul bloc ramane activa si pentru blocurile urmatoare. 3) In ciclurile G32 si G33, daca o valoare a lui C diferita de valoarea desemnata in primul bloc este desemnata intr-un bloc urmator, aceasta valoare este ignorata. 4) In ciclurile G34 si G35, valoarea lui C poate fi desemnata numai in prima secventa; o valoare data pentru C desemnata in a doua sau urmatoarele secvente nu este acceptabila. 115

Pentru prelucrarea filetelor cu mai multe inceputuri vedeti Ciclul de filetare multipla (G71/G72). 5. Ciclul de filetare multipla (G71/G72) 5.1 Ciclul logitudinal de filetare (G71) [Functia] In regim ciclu de filetare G71 aratat mai jos:

[Format]

X : Diametrul final al filetului Z : Coordonata Z al punctului final al filetului A : Unghiul conului I : Diferenta pe raza intre punctul de inceput si de sfarsit pentru filetarea conica (exprimata ca raza). Pentru filetul conic, folositi fie un A sau un I B : Unghiul de patrundere (00 x B < 1800; 0 daca nu exista desemnare. In mod normal este egal cu unghiul varfului sculei.) D : Adancimea de aschiere in primul ciclu de filetare (Exprimat ca diametru) 116

U : Adaosul de finisare (Exprimat ca diametru; nu se efectueaza nici un ciclu de finisare daca nu este desemnat U.) H : Inaltimea filetului (Exprimat ca diametru) L : Lungimea de tesire (pe Z) in ciclul final de filetare (Activ in regim M23; daca nu este desemnat nici un L in regim M23, L se considera ca e egal cu un pas.) E : Variatia pasului pentru filetele cu pas variabil F : Pasul filetului (F/J daca este specificat un cuvant J) J : Numarul de spire pe o lungime specificata cu F (Cand nu este desemnat J, controlul il socoteste J = 1) M : Folosit pentru a selecta traiectoria de filatare si modul de patrundere. Q : Numarul de inceputuri pentru filetele cu mai multe inceputuri (vedeti Functia de prelucrare a filetelor cu mai multe inceputuri in ciclul multiplu fix de filetare.) 5.2 Exemplu de program pentru ciclul fix longitudinal de filetare (G71)

117

Exemplul 1: Utilizand M32 (prelucrare pe flanc) si M75 (tipul traiectoriei de patrundere model 3):

Exemplu 2: Utilizand M33 (prelucrare in zigzag) si M74 (tipul traiectoriei de patrundere model 2)

M23 M33 M74

5.3 Ciclul transversal fix de filetare (G72) [Functia] Este efectuat ciclul transversal fix de filetare ( multipla ) de mai jos.

118

[Format]

X: Z: A: K: B: D: W: H: L:

E: F: J: M:

Q:

Coordonata X a punctului final al filetului Lungimea pe Z a ciclului final de filetare Unghiul conului Distanta dintre punctul de inceput si de sfarsit pentru filetul conic Pentru filetul conic, utilizati fie un A fie un K. Unghiul de patrundere (00 x B < 1800; 0 daca nu este indicat B) Adancimea de aschiere la prima trecere de filetare Adaosul de finisare (nu se efectueaza nici un ciclu de finisare daca nu este desemnat W.) Inaltimea filetului Lungimea de tesire (pe X) in ciclul final de filetare (Activ in regim M23; daca nu este desemnat nici un L in regim M23, L se considera ca e egal cu un pas.) Variatia pasului pentru filetele cu pas variabi (Cand nu este specificat E, controlul il socoteste E = 0) Pasul filetului (F/J daca este specificat un cuvant J) Numarul de spire pe o lungime specificata cu F (Cand nu este desemnat J, controlul il socoteste J = 1) Folosit pentru a selecta sablonul (forma) de filetare si regimul avansului de lucru. (Pentru detalii, vedeti Codul M care specifica regimul de filetare si avansul de lucru) Numarul de filete pentru filetele cu mai multe inceputuri (vedeti Functia de prelucrare a filetelor cu mai multe inceputuri in ciclul multiplu fix de filetare.)

5.4 Codul M care specifica regimul de filetare si avansul de lucru Unghiul sculei B, inaltimea filetului H, adancimea de aschiere pentru prima trecere de filetare D, si adaosul de prelucrare W, sunt aratate mai jos pentru filetare dupa Z si X. Filetarea in directia longitudinala Filetarea in directia transversala

119

5.4.1 Codurile M care specifica modul de filetare Regimul de filetare este specificat cu un cod M. Corespondenta dintre regimuri si codurile M este specificata mai jos: M32: Patrundere transversala (pe flancul din stanga) M33: Patrundere in zigzag M34: Patrundere transversala (pe flancul din dreapta) Cand nici unul din codurile M nu este specificat, echipamentul selecteaza automat regimul M32. Daca unghiul sculei B este 00, scula este avansata in linie independent de regimul de prelucrare ales. 5.4.2 Codurile M care specifica traiectoria de patrundere Traiectoria (modul) de patrundere este specificata cu un cod M. Corespondenta dintre traiectorii si codurile M este dupa cum urmeaza: M73: Traiectoria de patrundere 1 Valoarea unei treceri este D (valoare pe diametru) in fiecare ciclu de filetare pana in punctul D mm departe de pozitia H-U(w). Dupa ce acel punct este atins, valoarea avansului este schimbat la D/2, D/4, D/8, si D/8, lasand adaosul de prelucrare U (W) daca este specificat. Valoarea trecerii in ciclul de finisare este valoarea specificata U(W). Cand nu este specificat U (W), ciclul de finisare nu este efectuat. M74: Traiectoria de patrundere 2 Valoarea unei treceri este D (ca diametru) in fiecare ciclu de filetare pana cand pozitia H-U(W) este atinsa. Dupa aceea, ciclul de finisare este efectuat cu o valoare de U(W). Daca nu este specificat U (W) ciclul de finisare nu este efectuat. M75: Traiectoria de patrundere 3 si 4 Pe fiecare traiectorie a ciclului de filetare, adancimea de aschiere este determinata ca adaosul de prelucrare sa fie optim. Modelul 3 sau 4 poate fi selectat prin setarea traiectoriei de patrundere in modul M75 a parametrului optional (OTHER FUNTION 1).

120

Traiectoria de patrundere 3 Cand este ales M32, M34 Fiecare traiectorie din ciclu este determinata de punctul de aschiere care este explicat ca distanta de la diametrul exterior; primul drum este creat in punctul de aschiere D, al doilea drum in punctul de aschiere 2D, iar al n-lea drum in punctul nD pana cand drumul atinge punctul de aschiere H-U(W). Scula aschietoare este avansata cu U(W) pentru a efectua ciclul de finisare. Ciclul de finisare nu este efectuat daca U(W) nu este desemnat in program.

In fiecare traiectorie de filetare, luati punctul de filetare d1(D) si volumul de metal ce trebuie indepartat S, pentru primul drum, d2 si S2 pentru al doilea drum, si Dn si Sn pentru drumul n, apoi punctele d2 pana la dn sunt determinate in asa fel ca S2 pana la Sn vor fi cel mai bine alese volume de adaosuri de prelucrare pentru a genera precizia de aschiere in timp ce numarul de drumuri (linii) este tinut cat mai mic. Acest ciclu este repetat pana cand punctul de aschiere H-U(W) este atins. Scula aschietoare este avansata cu U(W) pentru a efectua ciclul de finisare. Ciclul de finisare nu este efectuat daca U(W) nu este desemnat in program. Cand este ales M33 Ciclul de filetare este repetat cu punctul de aschiere asezat echidistant cu D pe drumul de filetare pana cand punctul H-U(W) este atins. In fiecare drum impar al sculei, punctul de aschiere este calculat ca:

Scula este avansata cu U(W) pentru a efectua ciclul de filetare. Ciclul de finisare nu este efectuat daca U(W) nu este desemnat in program.

In fiecare drum luati punctul d1(D) si volumul de metal de indepartat S1 pentru primul drum, d2 si S2 pentru al doilea drum, dn si Sn pentru al n-lea drum, apoi punctele de aschiere d2 pana la dn (n numar par) pentru drumurile pare sunt determinate in asa fel ca S2 pana la Sn (n numar par) va fi cel mai potrivit volum de metal de indepartat pentru a realiza o precizie inalta cu un numar cat mai mic de drumuri (linii). Pentru drumurile impare, punctul de aschiere este determinat cu

121

Acest ciclu este repetat pana cand punctul de aschiere H-U(W) este atins. Apoi scula este avansata cu U(W) pentru a efectua ciclul de finisare. Ciclul de finisare nu este efectuat daca U(W) nu este scris in program. Traiectoria de patrundere 4 Cand este ales M32, M34 Urmatorul model este creat independent de valorile lui H, D si U(W). Pentru fiecare drum, luati punctul de aschiere d1 (D) si volumul de adaos de prelucrare ce trebuie indepartat S, pentru primul drum, d2 si S2 pentru al doilea drum, si Dn si Sn pentru drumul n, apoi punctele d2 pana la dn sunt determinate in asa fel ca S2 pana la Sn vor fi cel mai bine alese volume de adaosuri de prelucrare pentru a genera precizia de aschiere in timp ce numarul de drumuri este tinut cat mai mic. Acest ciclu este repetat pana cand punctul de aschiere H-U(W) este atins. Scula aschietoare este avansata cu U(W) pentru a efectua ciclul de finisare. Ciclul de finisare nu este efectuat daca U(W) nu este desemnat in program. Cand M33 este ales In fiecare drum luati punctul d1(D) si volumul de metal de indepartat S1 pentru primul drum, d2 si S2 pentru al doilea drum, dn si Sn pentru al n-lea drum, apoi punctele de aschiere d2 pana la dn (n numar par) pentru drumurile pare sunt determinate in asa fel ca S2 pana la Sn (n numar par) va fi cel mai potrivit volum de metal de indepartat pentru a realiza o precizie inalta cu un numar cat mai mic de drumuri (linii). Pentru drumurile impare, punctul de aschiere este determinat cu

Acest ciclu este repetat pana cand punctul de aschiere H-U(W) este atins. Apoi scula este avansata cu U(W) pentru a efectua ciclul de finisare. Ciclul de finisare nu este efectuat daca U(W) nu este scris in program. [Completari] Deoarece comenzile X sunt specificate ca diametre, valoarea avansului este D/2. Cand nu este dat M care indica avansul care urmeaza modelul, controlul selecteaza automat M73. Prin combinarea codurilor M care indica regimul de aschiere si modelul urmat de avansul de lucru, zece tipuri de cicluri de filetare sunt posibile pentru filetarea longitudinala si transversala.

122

5.4.3 Ciclul longitudinal de filetare Modul M32 + M73

Modul M33+M73

Modul M34 + M73

123

Modul M32+M74

Modul M33 + M74

Modul M34+M74

124

Modul M32+M75 (avansul model 3 D2

(H2 (H-U(W))2))

Modul M32 + M75 (avansul model 3 model 4)

D2 < (H2 (H-U(W))2) sau avansul

Modul M33 + M75 (avansul model 3

D2

(H2 (H-U(W))2))

125

Modul M33 + M75 (avansul model 3 model 4)

D2 < (H2 (H-U(W))2) sau avansul

5.4.4 Ciclul transversal de filetare Modul M32 + M73

126

Modul M33 + M73

Modul M34 + M73

127

Modul M32 + M74

Modul M33 + M74

Modul M34 + M74

128

Modul M32 + M75 (avansul model 3

D2

(H2 (H-U(W))2))

Modul M32+M75 (avansul model 3

D2 < (H2 (H-U(W))2) sau avansul model 4)

Modul M33 + M75 (avansul model 3

D2

(H2 (H-U(W))2))

129

Modul M33+M75 4)

(avansul model 3

D2 < (H2 (H-U(W))2) sau avansul model

5.5 Functia de filetare cu mai multe inceputuri in ciclul fix de filetare (multiplu) In ciclul de filetare apelat de G32, G33 etc., un ciclu de filetare cu mai multe inceputuri este indicat prin introducere defazarii cu o comanda G. In ciclul fix de filetare (multipla), prelucrarea filetelor cu mai multe inceputuri poate fi indicata prin desemnarea numarului de inceputuri cu o comanda Q. Diferenta de faza este automat calculata.

130

[Detalii] Intervalul comenzii: 0 pana la 9999 Daca comanda Q este omisa, controlul il socoteste Q = 1. Intr-un ciclu de prelucrare filete cu mai multe inceputuri, prelucrarea filetelor este efectuata in ordinea 1, 2, n. Apoi prelucrarea este repetata in ordinea 1, 2, 3n cu valori diferite ale avansului. 6. Ciclul fix de canelare/gaurire 6.1 Ciclul longitudinal fix de canelare [Functie] In regim G73, un ciclu de canelare este efectuat asa cum e aratat mai jos.

[Format]

X : Coordonata pe X a punctului tinta Z : Coordonata pe Z a punctului tinta I : Deplasarea pe X ( ca diametru; daca nu este specificat I echipamentul il socoteste I=0) K: Deplasarea pe Z (daca nu este specificat K echipamentul il socoteste K=0)

131

D: L:

Adancimea de aschiere (pentru o trecere) Valoarea totala pentru miscarea de retragere a sculei (ca diametru; secventa sculei nu este efectuata cand L nu este specificat.) DA: Valoarea de retragere a este specificata. Cand nici un cuvant DA nu este specificat, valoarea setata cu parametrul optional (cuvant lung) Nr. 7 este utilizat ca valoarea de retragere. Aceasta se aplica atat in regim G94 cat si G95. E: Durata de stationare cand coordonata pe X a punctului tinta este atinsa (Unitatea de masura este aceeasi ca pentru un cuvant F in regim G04.) Daca nici un E nu este specificat, aceasta secventa nu este efectuata. T: Numarul corectiei sculei determina valoarea deplasarii sculei cand punctul tinta pe Z este atins. (Daca nu se specifica nici un T, numarul corectiei sculei selectata la pozitionarea in punctul de plecare al ciclului de canelare este selectat. Comanda T dupa acest bloc este aceea indicata la pozitionarea in punctul de plecare.) 6.2 Exemplu de program pentru ciclul longitudinal fix de canelare (multipla) (G73)

*: (Valoarea deplasarii pe Z a sculei #2) (Valoarea deplasarii pe Z a sculei #1) = 20

132

6.3 Ciclu fix transversal de canelare/gaurire (G74) In regim G74, un ciclu de canelare este efectuat asa cum e aratat mai jos.

[Formatul de programare]

X : Coordonata pe X a punctului tinta Z : Coordonata pe Z a punctului tinta I : Deplasarea pe X ( ca diametru; daca nu este specificat I echipamentul il socoteste I=0) K : Deplasarea pe Z (daca nu este specificat K echipamentull il socoteste K=0) D : Adancimea de aschiere (valoarea avansului) L: Valoarea totala a deplasarii pentru miscarea de retragere a sculei (ca diametru; secventa sculei nu este efectuata cand L nu este specificat.) DA: Valoarea de retragere a este specificata. Cand nici un cuvant DA nu este specificat, valoarea setata cu parametrul optional (cuvant lung) Nr. 7 este utilizat ca valoarea de retragere. Aceasta se aplica atat in regim G94 cat si G95. E: Durata de stationare (temporizarea) cand coordonata pe X a punctului tinta este atinsa. (Unitatea de masura este aceeasi ca pentru un cuvant F in regim G04.) Daca nici un E nu este specificat, aceasta secventa nu este efectuata. T: Numarul corectiei sculei care determina valoarea deplasarii sculei cand punctul tinta pe X este atins. (Daca nu se specifica nici un T, numarul corectiei sculei selectata la pozitionarea in punctul de plecare al ciclului de canelare este selectat. Comanda T dupa acest bloc este aceea indicata la pozitionarea in punctul de plecare.)

133

6.4 Exemplu program pentru ciclul transversal fix de canelare/gaurire (G74) Exemplu: program ciclu de gaurire

O coordonata Z trebuie intotdeauna specificata in blocul G74

6.5 Miscarile sculei in ciclul transversal fix de canelare/gaurire (multipla) (1) (2) Scula se misca pe distanta I(K) cu avansul rapid pe axa X (sau Z) din punctul de inceput de ciclu. Dupa ce scula s-a miscat cu D , aceasta se retrage o distanta indicata de DA cu avansul rapid. Acest ciclu este repetat pana cand punctul tinta programat in sensul de avans este atins. Cand un cuvant L este specificat in program, scula se intoarce la inceputul ciclului de fiecare data cand valoarea totala a valorii avansului din ciclul repetitiv ajunge la L. Cand punctul tinta in sensul de avans este atins, oprirea temporizata este activata pe durata indicata de E. Daca nu este dat E, nu se executa oprirea temporizata. Dupa aceea, scula se intoarce la nivelul de inceput al ciclului si apoi se executa o deplasare pe cealalta axa cu I sau K cu avansul rapid. Aceasta incheie un ciclu de canelare. Pasii (1) pana la (4) sunt repetati pentru a prelucra canelura dorita. Cand pozitia sculei (numarul deplasarii specificat in acelasi bloc) atinge sau merge mai departe de punctul tinta in directia X sau Z in timpul repetarii ciclului cu deplasare, punctul tinta al deplasarii este luat ca punctul final al ciclului; ciclul final de canelare este efectuat in acea pozitie. Cand scula atinge adancimea tinta in ciclul final de canelare, scula se intoarce in punctul de incepere al ciclului fix de canelare.

(3)

(4)

(5) (6)

134

7.

Ciclul fix de filetare cu tarodul

7.1 Ciclul de filetare pe dreapta cu tarodul (G77) [Functia] Ciclul multiplu apelat de G77 executa un ciclu de filetare cu tarodul ca cel ilustrat mai jos.

[Format]

G77: Apelarea ciclului multiplu fix. Specificati acest G imediat dupa un secventa (nume)

numar de

X : Coordonata X a punctului de incepere al ciclului (punctul tinta) Z : Coordonata Z punctului final al ciclului (punctul tinta) K : Avansul rapid pe axe din punctul de inceput al ciclului pana la punctul de inceput al prelucrarii F : Viteza de avans Miscarile axelor: Q1: Axa X este pozitionata in punctul de inceput ciclu cu avansul rapid. In ciclul de pozitionare nu se misca pe Z si de aceea turela trebuie pozitionata intr-un punct unde nu interfereaza cu piesa in timpul pozitionarii inainte de apelarea G77. Q2: Arborele se roteste in sensul acelor de ceas cu viteza dinaintea apelarii G77. De aceea, viteza necesara arborelui trebuie specificata inainte de apelarea ciclului G77. Daca acest ciclu fix este apelat fara desemnarea vitezei, miscarea de avans pe axe nu se produce deoarece arborele nu se roteste rezultand oprirea ciclului. Q3: Scula este pozitionata pe Z intr-o pozitie desemnata de K cu avansul rapid. Q4: Filetarea este facuta din punctul atins in Q3 la adancimea specificata de un Z cu viteza de avans specificata (F). Q5: Arborele se opreste odata si apoi porneste in sensul invers cu aceeasi viteza folosita la avansul longitudinal.

135

Q6: Scula se retrage pana intr-un punct atins in ciclul Q4 cu viteza de avans. Q7: Scula se retrage pana intr-un punct atins in ciclul Q4 cu avansul rapid. 7.2 Ciclul de filetare pe stanga cu tarodul (G78) [Functia] Ciclul apelat de G78 executa un ciclu de filetare aratat mai jos.

[Format] G78 X__Z__K__F__ G78: Apelarea ciclului multiplu fix. Specificati acest G imediat dupa un numar de secventa (nume) X: Coordonata X a punctului de incepere al ciclului (punctul tinta) Z: Coordonata Z punctului final al ciclului (punctul tinta) K: Avansul rapid pe axe din punctul de inceput al ciclului pana la punctul de inceput al prelucrarii F: Viteza de avans Miscarile axelor: Q1: Axa X este pozitionata in punctul de inceput ciclu cu avansul rapid. In ciclul de pozitionare nu se misca pe Z si de aceea turela trebuie pozitionata intr-un punct unde nu interfera cu piesa in timpul pozitionarii inainte de apelarea G78. Q2: Arborele se roteste in sensul acelor de ceas cu viteza dinaintea apelarii G78. De aceea, viteza necesara a arborelui trebuie specificata inainte de apelarea ciclului G78. Daca acest ciclu fix este apelat fara desemnarea vitezei, miscarea de avans dupa axe nu se produce deoarece arborele nu se roteste, rezultand in oprirea ciclului. Q3: Scula este pozitionata pe Z intr-o pozitie desemnata de K cu avansul rapid. Q4: Filetarea este facuta din punctul atins in Q3 la adancimea specificata de un Z cu viteza de avans specificata (F).

136

Q5: Arborele se opreste odata si apoi porneste in sensul invers cu aceeasi viteza folosita la avansul longitudinal. Q6: Scula se retrage pana intr-un punct atins in ciclul Q4 cu viteza de avans. Q7: Scula se retrage pana intr-un punct atins in ciclul Q4 cu avansul rapid. [Completari] In timp ce ciclul este executat, corectia vitezei de avans este fixata la 100%. Chiar daca SLIDE HOLD este apasat in timpul executiei ciclului, functia de oprire este ignorata. Functia din blocul unic este de asemenea ignorata chiar daca intrerupatorul SINGLE BLOC a fost activat. Dupa executarea ciclului (G77, G78), axul se opreste si ramane asa. Cand prelucrarea trebuie facuta continuu specificati pornirea arborelui inainte de a trece la operatia urmatoare. 8. Cicluri fixe (multiple)

8.1 Lista comenzilor ciclurilor fixe (multiple) Cod G181 G182 Numele ciclului Ciclul de gaurire (cu functia de repetitie) Ciclul de alezare (cu functia de repetitie) Formatul G181, X, Z, C, R, I(K), F, Q, E G182, X, Z, C, R, I(K), F, Q, D, E, L Observatii Folosit pentru operatia de gaurire Folosit pentru operatia alezare facuta cu o bara de alezare sau o scula asemanatoare Permite ruperea aschiei intr-o gaurire adanca Folosita pentru operatia de filetare cu tarodul Folosit pentru operatia de filetare longitudinala Folosit pentru operatia de filetare transversal pe o fata Folosit pentru filetarea continua (longitudinal) Folosit pentru filetarea continua (transversal) Folosit pentru operatia de alezare Folosit pentru 137

G183 G184 G185 G186

Ciclul de gaurire adanca (cu functia de repetitie) Ciclul de filetare cu tarodul (cu functia de repetitie) Ciclul de filetare (longitudinal) (fara functia de repetitie) Ciclul de filetare (transversal) (fara functia de repetitie)

G183, X, Z, C, R, I(K), F, Q, D, E, L G184, X, Z, C, R, I(K), F, Q, D, E, L G185, X, Z, C, I, K, F, SA= G186, X, Z, C, I, K, F, SA=

G187

G188

G189

Ciclul de filetare in linie G187, X, Z, C, I, (longitudinal) K, F, SA= (fara functia de repetitie) Ciclul de filetare in linie G186, X, Z, C, I, (transversal) K, F, SA= (fara functia de repetitie) Ciclul de alezare/largire G189, X, Z, C, R, I(K), F, Q, E Ciclul de prelucrare canale G190, X, Z, C,

G190

pana (cu functia de repetare)

G178

G179

G180

Filetare sincronizata tarodul inainte (cu functia de repetitie) Filetare sincronizata tarodul in retragere (cu functia de repetitie) Anulare ciclu fix

I(K), D, U(W), E, F, Q, M211 (M212), M213 (M214) cu G178, X, Z, C, R, I(K), F, D, J, Q, M141, M136 cu G179, X, Z, C, R, I(K), F, D, J, Q, M141, M136 G180

prelucrarea canalelor de pana

Folosit pentru filetare cu tarodul rigid Folosit pentru filetare cu tarodul rigid Folosit pentru a anula un ciclu fix selectat. G180 trebuie programat intr-un bloc fara alte comenzi.

1) In ciclurile fixe G185, G186, G187 si G188 vitezele de avans pot fi programate numai in regim G95 (mm/rot). In acest caz, o comanda F indica avansul pe rotatia axei C. 2) In regim G181 184, G189, si G190, vitezele de avans pot fi programate numai in regim G94 (mm/min). Comenzile vitezei de avans in mm/rotatie nu sunt acceptate. 3) In regim G181184, G189, si G190, echipamentul alege directia de prelucrare pe baza lui I si K programat: I pentru prelucrarea pe X si K pentru prelucrarea pe Z. 4) Comanda SA= este activa numai in regim G185G188

8.2 Miscarile de baza pe axe Aceasta sectiune descrie miscarile de baza pe axe in fiecare ciclu. Pentru detalii despre caracterele din adresa si codurile M, vedeti sectiunile 10.3 si 10.4. 8.2.1 Regimurile G181, G182, G183, G184, G178, G179 si G189 In aceste regimuri, ciclul urmator este efectuat intr-un singur bloc de comenzi.

138

Prelucrarea frontala (cu comanda K)

Prelucrarea transversala (cu comanda I)

Q1 Q2 Q3 Q4

Prelucrarea prin fata (cu comanda K) Pozitionarea sculei pe X si a axei C cu avansul rapid Pozitionarea pe Z in punctul Q1-K cu avansul rapid Prelucrarea pe Z din punctul Q2 pana in punctul comandat pe Z Scula se retrage pe Z pana in punctul unde a inceput prelucrarea (Q3) fie cu o viteza de avans specificata sau cu avansul rapid in functie de ciclul fix apelat

Prelucrarea prin lateral (cu comanda I) Pozitionarea sculei pe Z si C cu avansul rapid Pozitionarea pe X in punctul Q1-I cu avansul rapid Prelucrarea pe X din punctul Q2 pana in punctul comandat pe X Scula se retrage pe X pana in punctul unde a inceput prelucrarea (Q3) fie cu o viteza de avans specificata sau cu avansul rapid in functie de ciclul fix apelat

139

Miscarile sculei in ciclurile Q3 si Q4 sunt repetate de fiecare data cand o comanda C este data sau in conformitate cu Q. 1) Pentru comenzile K si I sunt permise numai valori pozitive. Daca o valoare negativa este specificata, se declanseaza o alarma. 2) Directia de avans pe axe este determinata automat. Apoi avansul pe axe se face cu valoarea K sau I. 3) In ciclul Q3 punctul final de prelucrare poate fi specificat printr-o comanda R. Desemnarea punctului de intoarcere in ciclul fix In ciclul Q4 scula se intoarce in punctul de plecare al aschierii la completarea prelucrarii. Totusi acest punct de intoarcere poate fi schimbat in punctul de plecare al ciclului prin schimbarea setarii, la cicluri multiple, a punctului de intoarcere cu parametrul optional (MASINARE MULTIPLA) sau a codului M specificat in programul piesei. Codul M : Desemnarea conturului in ciclul fix (mai multe treceri) M136 : Prin specificarea codului M este posibil sa se intoarca scula in punctul de inceput (punctul de pornire cu avans rapid) dupa terminarea ciclului Q4 ca in cazul cand I este setat cu parametrul optional. Codul M este sters prin resetare si este activ numai in blocul respectiv. Un cod M este prioritar fata de parametrul optional. Cand nu este dat nici un cod M, setarea parametrului optional devine activa. Miscarile de baza ale axelor in ciclul de filetare cu tarodul (G184), ciclul sincronizat de filetare cu tarodul (G178/G179) si ciclul de frezare/alezare (G189) sunt aratate mai jos cand setarea parametrului optional indicata mai sus este 1 sau daca o comanda M136 exista in program. Prelucrarea frontala (cu comanda K)

140

Prelucrarea transversala (cu comanda I)

Q1 Q2 Q3 Q4

Prelucrarea frontala (cu comanda K) Pozitionarea sculei pe X si a axei C cu avansul rapid Pozitionarea pe Z in punctul Q1-K cu avansul rapid Prelucrarea pe Z din punctul Q2 pana in punctul comandat pe Z Scula se retrage pe Z pana in punctul unde a inceput prelucrarea (Q3) viteza de avans specificata si apoi catre Q2 cu avansul rapid.

Prelucrarea transversala (cu comanda I) Pozitionarea sculei pe Z si C cu avansul rapid Pozitionarea pe X in punctul Q1-I cu avansul rapid Prelucrarea pe X din punctul Q2 pana in punctul comandat pe X Scula se retrage pe X pana in punctul unde a inceput prelucrarea (Q3) viteza de avans specificata si apoi catre Q2 cu avansul rapid.

Comanda de blocare a axei C activa/inactiva Cand piesa este prelucrata folosind un burghiu cu diametru mic in ciclul fix sau cand materialul de prelucrat este moale, axa C nu e nevoie sa fie fixata in timpul prelucrarii Cand M141 (fixare axa C inactiva) este desemnata, axa C este eliberata, rezultand intr-un timp redus al ciclului. M169 este activa numai intr-un singur bloc.

141

Ignorare raspuns viteza de rotatie constanta a sculei M pentru M140 (ciclul de filetare cu tarodul) In acest ciclu viteza de aschiere porneste dupa primirea raspunsului de rotatie la viteza constanta a sculei M (de la capul de frezare). Din aceasta cauza exista o intarziere dintre pornirea rotatiei sculei si cea la viteza de prelucrare. In mod normal, timpul de intarziere este reglat de un mecanism in unitatea de filetare. Daca timpul de intarziere nu poate fi reglat, desemnati M140 ( Ignorare raspuns viteza de rotatie constanta a sculei M). Raspunsul viteza de rotatie constanta a sculei M este ignorat. 8.2.2 Modul G190 In acest mod, urmatorul ciclu este efectuat intr-un singur bloc de comenzi. Prelucrare frontala (cu comanda K)

Prelucrarea transversala (cu comanda I)

142

Q1 Q2 Q3 Q4

Prelucrarea frontala (cu comanda K) Pozitionarea sculei pe X si a axei C cu avansul rapid Pozitionarea pe Z in punctul Q1-K cu avansul rapid Prelucrarea pe Z din punctul Q2 pana in punctul comandat pe Z Scula se retrage pe Z pana in punctul unde a inceput ciclul (Q3) cu avansul rapid. Ciclul este repetat pana cand se atinge cota programata pe Z

Prelucrarea transversala (cu comanda I) Pozitionarea sculei pe Z si C cu avansul rapid Pozitionarea pe X in punctul Q1-I cu avansul rapid Prelucrarea pe X din punctul Q2 pana in punctul comandat pe X Scula se retrage pe X pana in punctul unde a inceput ciclul (Q3) cu avansul rapid. Ciclul este repetat pana cand se atinge cota programata pe X

Miscarea pe axe in ciclurile Q3 si Q4 sunt repetate de fiecare data cand o comanda C este data sau in conformitate cu Q. 1) Pentru comenzile K si I sunt permise numai valori pozitive. Daca o valoare negativa este specificata, se declanseaza o alarma. 2) Directia de avans pe axe este determinata automat. Apoi avansul pe axe se face cu valoarea K sau I.

8.2.3 Modurile G185, G186, G187 si G188 In aceste moduri urmatorul ciclu este efectuat intr-un singur bloc de comenzi. Ciclul longitudinal de filetare (G185 si G187)

143

Ciclul transversal de filetare (G186 si G188)

Q1 Q2 Q3

Q4

Ciclul longitudinal de filetare Ciclul transversal de filetare (G185 si G187) (G186 si G188) Pozitionarea sculei pe X-, Z-(ZK) Pozitionarea sculei X-(XI), Z- si si a axei C cu avansul rapid C cu avansul rapid Prelucrarea pe X-(XI), Z- si C Prelucrarea pe X-, Z-(ZK), si C Pozitionarea pe X in punctul de Pozitionarea pe Z in punctul de inceput al ciclului Q1 cu avansul inceput al ciclului Q1 cu avansul rapid rapid Pozitionarea pe Z in punctul de Pozitionarea pe X in punctul de inceput al ciclului Q1 cu avansul inceput al ciclului Q1 cu avansul rapid rapid

In modul G187 sau G188 numai subciclurile Q1 si Q2 sunt efectuate. 8.3 Caracterele din adresa X: Pentru prelucrarea frontala si filetarea longitudinala, X indica coordonata pe X a punctului de incepere al ciclului. Pentru prelucrarea pe exterior (OD) si filetarea transversala ca si pentru prelucrarea canalelor de pana, X reprezinta coordonata pe X pentru sfarsitul de ciclu. Z: Pentru prelucrarea frontala si filetarea longitudinala, Z indica coordonata pe Z a punctului de sfarsit al ciclului. Pentru prelucrarea pe exterior (OD) si filetarea transversala ca si pentru prelucrarea canalelor de pana, Z reprezinta coordonata pe Z al inceputului de ciclu. C: Unghiul de indexare al axei C

144

I: Valoarea deplasarii in regim G00 pentru prelucrarea pe exterior, punctul de incepere in ciclul transversal de filetare, punctul de sfarsit al filetarii pe con in ciclul longitudinal de filetare. J: Numar de spire (filete) K: Valoarea deplasarii in regim G00 pentru prelucrarea frontala, punctul de incepere in ciclul longitudinal de filetare, punctul de sfarsit al filetarii pe con in ciclul transversal de filetare. F: Avansul de lucru D: Adancimea de aschiere pentru o trecere in prelucrarea gaurilor adanci si a canalelor de pana. Pozitia de incepere a filetarii (cu tarodul) cu scula rotativa in filetarea sincronizata. E: Durata de oprire temporizata la punctul de sfarsit al gauririi, strunjire la interior si cicluri de filetare cu tarodul (poate sa lipseasca). Valoarea avansului in prelucrarea canalelor de pana. L: Valoarea degajarii in ciclul de gaurire adanca U: Adaosul de finisare in prelucrarea transversala a canalelor de pana W: Adaosul de finisare in prelucrarea frontala a canalelor de pana SA= : Programabil numai in ciclul fix (multiplu) de la G185 G188 (cicluri de filetare). R: Valoarea unei treceri pentru ciclul de gaurire. Specificati distanta fata de punctul de incepere prelucrare. Semnul lui R indica directia de prelucrare. O comanda R in directia X trebuie data ca diametru. Q: Numarul de gauri (plasate echidistant) ce trebuie prelucrate folosind functia cu repetitie a ciclului fix (multiplu). 8.4 Codurile M Pentru indicarea directiei de prelucrare canale de pana M211: Prelucrarea unidirectionala M212: Prelucrarea in zigzag Pentru metoda de prelucrare canale de pana M213: Adancime pentru o trecere specificata M214: Valoare egala pentru adancimea trecerilor

145

8.5 Ciclul de gaurire (G181)

Ciclul Q1: Scula este pozitionata in regim G00 in punctul (X1, Z0) si valoarea unghiulara C. Dupa terminarea pozitionarii axul sculei rotative incepe sa se roteasca in sensul acelor de ceas. Q2: Pozitionarea pe Z se face in punctul -K de Z0. La terminarea pozitionarii, axa C este fixata. Q3: Prelucrarea este facuta pana in punctul Z1 in regim G01. Q4: Scula este pozitionata in punctul de inceput al prelucrarii in regim G00. Dupa terminarea pozitionarii, axa C este eliberata.

146

8.6 Ciclul de alezare (G182)

Ciclul Q1: Scula este pozitionata in regim G00 in punctul (X1, Z0) si valoarea specificata pentru axa C. Dupa terminarea pozitionarii axul sculei rotative incepe sa se roteasca in sensul acelor de ceas. Q2: Pozitionarea pe Z se face in punctul -K de Z0. La terminarea pozitionarii, axa C este fixata. Q3: Prelucrarea este facuta pana in punctul Z1 in regim G01. Q4: Scula este pozitionata in punctul de inceput al prelucrarii in regim G00. Dupa terminarea pozitionarii, axa C este eliberata iar scula rotativa incepe sa se roteasca in sensul acelor de ceas. O comanda E in ciclul Q3 trebuie programata in acelasi fel ca F in regim G04.

147

8.7 Ciclul de gaurire adanca (G183)

148

Ciclul Q1: Scula este pozitionata in regim G00 in punctul specificat prin (X0, Z1) iar axa C este pozitionata la valoarea comandata. Dupa terminarea pozitionarii, axul sculei rotative incepe sa se roteasca inainte. Q2: Scula este pozitionata pe axa X intr-un punct -I de X0. Dupa terminarea pozitionarii, axa C este fixata. Q3: Un ciclu de gaurire cu avans intermitent este efectuat pana in X1. Avansul intermitent este aratat in figura. Asta inseamna ca scula avanseaza cu D iar apoi se retrage cu cu avansul rapid. Acest avans si ciclul de retragere rapida este repetat pana cand avansul total devine L cand scula se reintoarce in punctul de inceput de prelucrare. Scula este apoi avansata la adancimea anterioara si apoi ciclul indicat mai sus este repetat pana in punctul tinta X1. La fundul gaurii functia de oprire temporizata este activata pentru durata E (care poate lipsi). Q4: Scula este pozitionata in punctul de inceput prelucrare in regim G00. La terminarea pozitionarii axa C este eliberata. Pentru , valoarea utilizata este cea setata pentru o trecere in ciclul de gaurire intermitenta la parametrul optional (MASINARE MULTIPLA). 8.8 Ciclul de filetare cu tarodul (G184)

149

Ciclul Q1: Scula este pozitionata in regim G00 in punctul specificat prin (X1, Z0) si axa C este pozitionata la valoarea comandata. Dupa terminarea pozitionarii, axul sculei rotative incepe sa se roteasca inainte. Q2: Scula este pozitionata pe axa Z intr-un punct -K de Z0. Dupa terminarea pozitionarii, axa C este fixata. Q3: Prelucrarea este facuta pana in Z1 in regim G01. La terminarea prelucrarii functia de oprire temporizata este activata pentru durata E (care poate lipsi). Q4: Dupa ce axul sculei rotative a inceput sa se roteasca in sens invers, scula este avansata pana in punctul de incepere aschiere in regim G01. Dupa ce scula s-a intors in punctul de inceput de prelucrare, axa C este fixata, iar axul sculei rotative se opreste iar apoi se roteste in sensul acelor de ceas. 8.9 Ciclul longitudinal de filetare (G185)

150

Ciclul Q1: Axele sunt pozitionate in regim G00 in punctul specificat (X1, Z0-K) si axa C este pozitionata la valoarea comandata. Dupa terminarea pozitionarii, axul sculei rotative incepe sa se roteasca inainte. Q2: Axa C incepe sa se roteasca iar ciclul de filetare este efectuat pana in punctul (X1+I, Z1) in regim G01. La terminarea filetarii, axa C se opreste. Q3: Scula este pozitionata in regim G00 in X0 Q4: Axele sunt pozitionate in regim G00 la punctul de inceput ciclu. In regimul de filetare G185, avansul de prelucrare este sincronizat cu rotatia axei C. De aceea comanda F trebuie sa fie egala cu pasul. 8.10 Ciclul transversal de filetare (G186)

151

Ciclul Q1: Axele sunt pozitionate in regim G00 in punctul specificat (X0-I, Z1) si axa C este pozitionata la valoarea comandata. Dupa terminarea pozitionarii, axul sculei rotative incepe sa se roteasca inainte. Q2: Axa C incepe sa se roteasca iar ciclul de filetare este efectuat pana in punctul (X1, Z1+K) in regim G01. La terminarea filetarii, axa C se opreste. Q3: Scula este pozitionata in regim G00 in Z0 Q4: Axele sunt pozitionate in regim G00 la punctul de inceput ciclu. 8.11 Ciclul continuu longitudinal de filetare (G187)

Deoarece ciclul G187 contine numai Q1 si Q2, cu desemnarea repetata a G187 ca in programul de mai sus se poate fileta continuu.

152

Ciclu Q1: Axele sunt pozitionate in regim G00 pana in punctul specificat prin X1 si Z0-K. Dupa terminarea pozitionarii, scula rotativa incepe sa se roteasca inainte. Q2: Axa C incepe rotatia. Ciclul de filetare este efectuat pana in punctul (X1+I, Z) in regim G01. Ciclul de filetare este facut in conformitate cu comenzile din secventa N103 pana in punctul tinta (X1+I, Z2). Apoi scula se intoarce la punctul de inceput cu avansul rapid cu comanda G180 (anulare) specificat in secventa N104. 8.12 Ciclul continuu transversal de filetare (G188)

Deoarece ciclul G187 contine numai Q1 si Q2, cu desemnarea repetata a G187 ca in programul de mai sus se poate fileta continuu.

153

Ciclu Q1: Axele sunt pozitionate in regim G00 pana in punctul specificat prin X1 si Z0-K. Dupa terminarea pozitionarii, scula rotative incepe sa se roteasca inainte. Q2: Axa C incepe rotatia. Ciclul de filetare este efectuat pana in punctul (X1+I, Z) in regim G01. Ciclul de filetare este facut in conformitate cu comenzile din secventa N103 pana in punctul tinta (X1+I, Z2). Apoi scula se intoarce la punctul de inceput cu avansul rapid cu comanda G180 (anulare) specificat in secventa N104. 8.13 Ciclul de alezare (cu alezoare/cu bara de alezat) (G189)

154

Ciclul Q1: Scula este pozitionata in regim G00 in punctul (X1, Z0) iar axa C este pozitionata la valoarea comandata. La terminarea pozitionarii, axul sculei rotative incepe sa se roteasca inainte. Q2: Axa Z este pozitionata in punctul -K fata de Z0. La terminarea pozitionarii axa C este fixata (poata sa lipseasca). Q3: Prelucrarea este efectuata pana in Z1 in regim G01. La terminarea prelucrarii, este facuta oprirea temporizata pe perioada E. Q4: Prelucrarea este facuta pana in punctul de inceput al prelucrarii in regim G01. La terminarea ciclului axa C este eliberata. 8.13 Prelucrarea canalelor de pana (G190) Cu avans transversal

155

Cu avans longitudinal

Ciclul Q1: Axele X si Z sunt pozitionate in punctul desemnat in dreptul axei C in regim G00. Dupa terminarea pozitionarii, axul sculei rotative incepe sa se roteasca inainte. Q2: Axa X este pozitionata (axa Z pentru prelucrarea frontala) intr-un punct I (-K pentru prelucrarea frontala) fata de X0 (Z0 pentru prelucrarea frontala) in regim G00. Dupa terminarea pozitionarii axa C este fixata. Q3: Prelucrarea canalelor de pana este efectuat in regim unidirectional cu avans indicat. Pentru acest regim vedeti Regimuri de prelucrare a canalelor de pana de mai jos. Q4: Axele sunt pozitionate in punctul de inceput in regim G00. La terminarea pozitionarii, axa C este eliberata. Pentru este utilizata valoarea setata pentru o trecere in ciclul intermitent de gaurire cu parametru optional (MASINARI MULTIPLE).

156

Moduri de prelucrare canale de pana In ciclurile de prelucrare canale de pana este posibil sa se selecteze directia de prelucrare si metoda de prelucrare cu codurile M. (1) Selectarea directiei de prelucrare (M211, M212)
Regim de prelucrare unidirectionala (M211) Regim de prelucrare in zigzag (M212)

(2) Selectarea adaosului de prelucrare (M213, M214) Adaos introdus de utilizator Adaos egal divizat

Adancimea de aschiere este indicata de D; in drumul final de prelucrare adancimea egala cu fractiunea este prelucrata

Valoarea adaosului a obtinut prin divizarea totala a adancimii de aschiere pana la punctul tinta in parti egale este determinat in asa fel ca a nu este mai mare ca D.

157

[Detalii] In ambele regimuri adaosul de finisare U sau W nu este prelucrat in ciclul de degrosare; adaosul de finisare este indepartat in ciclul de finisare. Inainte de inceperea ciclului fix, axa C trebuie eliberata (M146) In G181G184, G189, G190, G178 si G179 primul ciclu este executat in ordinea Q1, Q2, Q3 si apoi Q4. Totusi Q3 si Q4 sunt repetate dupa aceea cand o comanda C sau Q este specificata. Comenzile de fixare si eliberare a axei C (M147 si M146) necesare pentru repetarea sub-ciclurilor Q3 si Q4 sunt automat generate. Cand ciclul fix apelat este anulat echipamentul este in regim M146 si M13. Specificati M147 si M12 daca este necesar. Blocul de dupa cel care anuleaza ciclul fix trebuie sa contina ambele comenzi X si Z. 8.15 Ciclul de filetare sincronizata cu tarodul [Formatul de programare]

G179: Comanda ciclului de filetare inainte Ciclul de filetare inainte poate fi de asemenea apelat prin desemnarea G184 in loc de G178, dar in acest caz 1 trebuie setat inainte la G184 filetarea cu tarodul cu parametru optional (MASINARE MULTIPLA) (daca setarea pentru acest parametru este 0, G184 apeleaza un ciclu conventional de filetare cu tarodul). G179: Comanda ciclului de filetare cu tarodul in retragere X, C: Z, C: Z: X: R: Filetarea cu tarodul pe suprafata frontala (daca nu este desemnata, filetarea este efectuata in pozitia unde ciclul anterior a fost efectuat.) Filetarea pe suprafata laterala Nivelul cel mai de jos al gaurii la filetarea frontala Nivelul cel mai de jos al gaurii pentru filetarea pe suprafata laterala Adancimea de aschiere, lungimea totala de filetare fata de punctul de incepere al prelucrarii este desemnata ca R. Directia de prelucrare este indicata cu semnul (+) sau (-) inaintea lui R. Cand filetarea este efectuata pe suprafata laterala dupa X, R se indica ca diametru. Totusi comanda R si cea pentru nivelul fundului gaurii Z(X) nu pot fi desemnate simultan. Valoarea deplasarii pana in punctul de inceput al prelucrarii pentru filetarea frontala. 158

K:

I: F:

Valoarea deplasarii pana in punctul de inceput al prelucrarii pentru filetarea pe suprafata laterala. Avansul de lucru Seteaza avansul in timpul ciclului. Determinati o valoare in asa fel ca avansul pe rotatie al sculei rotative este egal cu pasul filetului. Avansul de aschiere F in modurile G94 si G95 este dupa cum urmeaza, unde P este pasul filetului (mm) iar SB reprezinta viteza de rotatie a sculei rotative (min-1).

In modul G94: F = P x SB (mm/min) In modul G95: F = P (mm/rotatie) In ciclul sincronizat de filetare cu tarodul, poate fi utilizat G95 (avansul pe rotatie pentru scula M) D: Punctul de inceput al filetarii cu scula rotative Pozitia unde scula rotativa incepe filetarea este desemnat ca D. Scula rotativa este guvernata de control constant al punctului de inceput. Acesta este utilizat cand nu este data nici o comanda noua D, de aceea scula rotativa incepe sa se roteasca in pozitia definita de comanda D desemnata anterior.

Cand nu este specificat punctul de cuplare al sculei rotative, punctul de incepere al prelucrarii nu este garantat chiar daca o comanda D este desemnata. J: Numarul de spire De fiecare data cand este dat numarul de spire pe tol este convenabil sa se utilizeze J ca indicator, pentru a se evita confuzia cu sistemul metric. Numarul de gauri (pentru detalii, vedeti Functia de repetitie).

Q:

159

8.15.1 Ciclul de filetare cu tarodul cu rotire dreapta (G178)

Ciclul Q1: Axele sunt pozitionate in coordonatele (X1, C) cu avansul rapid iar rotatia sculei rotative este oprita. Q2: Scula este pozitionata in punctul de incepere al prelucrarii (Z0, -K) cu avansul rapid. La modelele cu punct de cuplare al sculei rotative, aceasta oscileaza la terminarea pozitionarii in (Z0, -k) pentru a cupla ambreiajul. Cand o comanda D a fost desemnata, axul sculei rotative este pozitionat in punctul D al directiei de rotatie de filetare. Q3: Dupa ce axa C a fost fixata, scula rotativa este sinconizata cu axa Z in punctul Z1 in timp ce este rotita inainte. Miscarea pe axe este suspendata in punctul Z1 pana cand scula rotativa si axa Z vin pana in sageata (droop). Q4: Scula rotativa este sincronizata cu axa Z in punctul (Z0, -K) in timp ce este rotita in sens invers. Apoi axa C este fixata. Cand punctul de intoarcere al prelucrarii este fixat in punctul de inceput de ciclu, scula este pozitionata in Z0 cu avansul rapid.

160

1) In timpul executarii pasilor Q3 si Q4, reglarea turatiei pentru scula rotativa si reglarea avansului pe axe sunt fixate la 100%. 2) Cand SLIDE FOLD (oprirea pe axe) este desemnata in timpul executarii pasilor Q3 si Q4 miscarile sunt urmatoare: Pasul Q3 Scula rotativa si avansul pe axe sunt oprite in acea pozitie. Scula rotativa este apoi intoarsa in punctul de inceput al prelucrarii in timp ce se roteste in sens invers apoi intra in regim slide hold. Pasul Q4 Scula este intoarsa in punctul de inceput al prelucrarii iar regimul de slide hold (oprire ciclu) este stabilit. 3) Functia de simulare rapida (dry run) nu este valabila in timpul executiei pasilor Q3 si Q4. 4) Scula rotativa este oprita cand ciclul de filetare sincronizata cu tarodul este terminat.

8.15.2 Ciclul de filetare cu tarodul cu rotire stanga (G179) Miscarile sunt aceleasi ca la punctul anterior dar scula rotative se roteste in sens invers in pasii Q2, Q3, si Q4. 8.16 Functia de repetitie La prelucrarea gaurilor situate echidistant, utilizarea functiei de repetitie simplifica programarea.

Functia de repetitie permite desemnarea repetata in doua blocuri. Aceasta functie este valabila pentru ciclurile G178, G179, G181G184 si G189, G190. Cand nici un cuvant Q nu este specificat sau Q0 este specificat, echipamentul NC o considera Q1. Comanda de ciclu fix asociata cu Q este valabila numai intr-un bloc. Aveti grija sa specificati G180 in blocul care urmeaza dupa acest bloc.

161

Cand o comanda Q este specificata, pozitionarea la intervale de 360/Q este facuta automat fata de pozitia comandata C. 8.17 Comanda de retragere a sculei in ciclul de gaurire adanca pentru evacuarea spanului. Asa cum s-a explicat mai inainte, in ciclul de gaurire adanca (G183), utilizarea codurilor D si E realizeaza avansul divizat si rupe spanul in care burghiul tinde sa se intepeneasca. In plus fata de acest lucru, este posibil sa se programeze gaurirea cu evacuarea spanului in afara gaurii. L: Valoarea programata (ca diametru) pentru miscarea de retragere a sculei. Cand o comanda L** este programata intr-un ciclu de gaurire adanca, avansul intermitent (peck) este repetat pana cand valoarea totala a trecerilor ajunge L si apoi burghiul se intoarce la punctul de incepere al ciclului cu avansul rapid. Burghiul este apoi pozitionat intr-un punct - mm (*) departare (sus) fata de adancimea anterioara cu avansul rapid; ciclul de gaurire programat este repetat pana cand valoarea X(Z) este atinsa. Valoarea setata pentru o trecere in ciclul intermitent de gaurire cu parametru optional (MULTIPLE MACHINING) este utilizat pentru . Pentru a executa o gaurire cu comanda de scoatere a spanului intr-un ciclu fix, programati un bloc de comenzi ca acela aratat mai jos.

162

8.18 Setarea adancimii de gaurire ( numai pentru ciclurile de gaurire) Pentru ciclurile de gaurire apelate de G178, G179, G181, G182, G183, G184 si G189, adancimea gaurii poate fi specificata de o comanda R (vezi mai jos) fata de pozitia deplasata cu I sau K in loc sa se specifice punctul final al ciclurilor de gaurire. R: Adancimea gaurii intr-un ciclu de gaurire, adancimea gaurii (distanta) este specificata de o comanda R. Comanda R pe X trebuie specificata ca diametru. Utilizarea unei comenzi R permite ca ciclul de gaurire sa fie programat fata de adancimea gaurii in loc de punctul final al ciclului. Cand se foloseste o comanda R intr-un ciclu fix, programati un bloc de comenzi ca acela aratat mai jos.

Sensul de gaurire este dat de semnul plus sau minus al comenzii R. Daca R27 a fost specificat in loc de R-27 in programul de mai sus, sensul ciclului de gaurire ar fi cel indicat mai jos.

163

Prelucrarea frontala (cu comanda K)

Prelucrarea transversala sau laterala (cu comanda I)

164

Prelucrarea frontala (cu comanda K) Q1 Q2 Pozitionarea pe X si a axei C cu avansul rapid Pozitionarea pe Z in punctul definit de valoarea incrementala K fata de pozitia curenta cu avansul rapid

Q3 Q4

Prelucrarea dupa Z pana in punctul comandat Z Scula se intoarce pe Z pana in punctul unde a inceput prelucrarea (Q3) fie cu un avans specificat sau cu avansul rapid in functie de ciclul fix apelat.

Prelucrarea laterala (cu comanda I) Pozitionarea pe Z si a axei C cu avansul rapid Pozitionarea pe X in punctul definit de valoarea incrementala I fata de pozitia curenta cu avansul rapid Prelucrarea dupa X pana in punctul comandat X Scula se intoarce pe X pana in punctul unde a inceput prelucrarea (Q3) fie cu un avans specificat sau cu avansul rapid in functie de ciclul fix apelat.

Pentru comenzile I si K este permisa numai o valoare pozitiva. Daca este specificata o valoare negativa apare o alarma. Directia de avans este determinata automat. Avansul pe axe este facut in directia determinata cu valoarea specificata de comanda I sau K. Cu o comanda R, sensul de gaurire este determinat de semnul plus sau minus. In exemplul de mai sus valoarea R este negativa. 8.19 Selectarea punctului de intoarcere In ciclurile G178, G179, G181 G184, G189 si G190 punctul de intoarcere dupa terminarea aschierii poate fi selectat prin setarea la punctul de intoarcere al ciclului multiplu cu parametru optional (MASINARE MULTIPLA). Cand setarea la punctul de intoarcere al ciclului este punctul de pornire cu avans rapid:

165

Cand setarea in punctul de intoarcere al ciclului este punctul de pornire al prelucrarii

8.20 Functia de anulare interblocare a axului sculei rotative (optional) De obicei daca incercam sa rotim scula rotativa in timp ce axa C nu este cuplata se declanseaza alarma. Totusi folosind codul M de anulare a interblocarii axului sculei rotative permite rotatia sculei chiar daca axa C nu este cuplata. Codurile M ale axului sculei rotative: M152:Interblocare activa a axului sculei rotative (interblocare ACTIV) M153:Anulare interblocare ax scula rotativa (interblocare INACTIV) Cand M153 este desemnat, comenzile M13 si M14 sunt valabile referitor la cuplarea axei C. Cand echipamentul CNC este resetat, M152 (interblocare ACTIV) este valabila. Cand este pornita masina, M152 (interblocare ACTIV) este valabila. 8.21. Observatii Nu se pot da date incrementale in timpul unui ciclu fix. La terminarea ciclului fix programat axa C este eliberata iar scula rotativa se roteste (regimurile M146 si M13). Specificati M147 si M12 daca este necesar. Daca traseul se repeta cu comanda Q intr-un ciclu fix, secventa Q2 este executata dupa ce axa C s-a rotit daca punctul de pornire al ciclului este selectat ca punct de intoarcere.

166

8. 22 Exemple de programe Exemplul 1:

Cand se gauresc cele 4 gauri de 15 mm diametru aratate mai sus, programati ca mai jos folosind G181 pentru ciclul de gaurire. Continuare din programul de strunjire N099 N100 N101 N102 N103 G00 X1000 Z1000 M05 M110 M15 T0101 SB=400 K48 F40
Axul principal (axa C) este 0 indexata la 0 . Dupa ce burghiul este pozitionat la X60 cu avansul rapid, incepe sa se rotesca in stanga cu 400 min-1. Burghiul este pozitionat in Z102 cu avansul rapid. Burghiul este avansat la Z75 cu 40 mm/min, realizand gaura A. Burghiul este retras la Z102 cu avans rapid. Axul principal se indexeaza in pozitia 900. Dupa ce burghiul este pozitionat in X120 cu avansul rapid, se realizeaza gaura B in acelasi fel ca N103 Dupa ce axul se indexeaza la 1800 acelasi ciclu de gaurire este executat pentru gaura C. Dupa ce axule se indexeaza la 0 270 burghiul este pozitionat la X60 iar apoi acelasi ciclu de gaurire este executat pentru gaura D. G180 anuleaza ciclul fix.

G094 X200 G181 X60

Z150 Z75 C0 (R-27) C90

N104

X120

N105 N106 X60

C180 C270

N107 N108 N109 N110

G180 G00 X1000 Z1000 G95

M146 M12 M109 M02

167

[Completari] Rotatia sculei si comenzile de fixare/eliberare axa C nu sunt necesare sa fie desemnate in blocurile N103 pana la N106 fiind facute automat. In blocul N104 care apeleaza ciclul de gaurire la gaura a doua programati numai comenzile care difera de acelea specificate in blocul anterior N103. In blocurile N105 si N106 se aplica acelasi concept de programare. Codurile S, T si M nu trebuie programate in timpul ciclului fix. Exemplu 2:

Cand se gauresc cele sase gauri echidistante de 10 mm diametru programati ca mai jos folosind G183 pentru ciclul de gaurire adanca. Continuare din programul de strunjire N099 N100 N101 N102 N103 G00 X1000 Z1000 M05 M110 M15 T0303 SB=400 C0 I46 D10 E1 F40
1. Axul principal (axa C) este indexata la 0 0 . Dupa ce burghiul este pozitionat la X80 cu avansul rapid, incepe sa se rotesca cu 400 min-1. 2. Burghiul este pozitionat in X154 cu avansul rapid. 3. Burghiul este avansat la X40 cu 40 mm/min. 4. Burghiul este intors la X154 cu avansul rapid. Acesta termina gaura A. Ciclul de gaurire in punctul B Ciclul de gaurire in punctul C Ciclul de gaurire in

G094 G183

X200 X40

Z100 Z80

N104 N105 N106

C60 C120 C180

168

N107 N108 N109 N110 N111 N112 G180 G00 X1000 Z1000

C240 C300 M12 M109 M02

punctul D Ciclul de gaurire in punctul E Ciclul de gaurire in punctul F

Ciclul de gaurire adanca este executat intermitent (peck) Cuvantul D: cursa avansului intermitent (mm) Cuvantul E: durata opririi temporizate (secunde) In programul de mai sus , avansul intermitent in incremente de 10 mm (ca diametru) este repetat pana cand adancimea programata este atinsa, cand oprirea temporizata este executata pentru o secunda. [Completari] Rotatia sculei si comenzile de fixare/eliberare a axei C in blocul N103 pana la N108 nu trebuie date deoarece ele sunt date automat. In blocul N102 care apeleaza ciclul de gaurire la gaura a doua programati numai comenzile care difera de cele specificate in blocul anterior N103. In blocurile N105 si N106 se aplica acelasi concept de programare. Codurile S, M, si T nu trebuie programate in timpul ciclului fix. Valoarea D a cursei avansului intermitent este specificata ca valoare absoluta si este intotdeauna precedat de semnul +. Comanda D este valabila pentru ciclul de gaurire adanca. Durata E a opririi temporizate este valabila pentru ciclurile de gaurire adanca, alezare cu bara de alezare sau alezoare. Exemplul 3:

La prelucrarea unui filet cu latimea de 5 mm si lungimea de 60 mm ca mai sus programati ca mai jos utilizand G185 pentru apelarea ciclului fix de filetare

169

Continuare din programul de strunjire N099 N100 N101 N102 N103 G00 X1000 Z1000 M05 M110 M15 T0505 SB=400 C0 F10
Axul principal (axa C) este indexata la 00. Dupa ce freza frontala (deget) este pozitionata la X95 cu avansul rapid, incepe sa se rotesca in stanga cu 400 -1 min . Freza este pozitionata in Z60 cu viteza de avans de 10 mm/rot. Freza este intoarsa in X110 cu avansul cu avansul rapid. Freza este intoarsa in Z120 cu avansul rapid Axul principal se indexeaza in pozitia 0 0 . Dupa ce freza este pozitionata in X90 cu avansul rapid ciclul de filetare este executat. In acelasi fel axul se indexeaza si ciclul de filetare este executat pana in X85 In acelasi fel axul se indexeaza si ciclul de filetare este executat pana in X80 G180 anuleaza ciclul fix.

G095 X110 G185 X95

Z120 Z60

N104

X90

N105 N106 N107 N108 N109 N110

X85 X80 G180 G00 X1000 Z1000 G95 M146 M12 M109 M02

[Completari] Comanda SA=12 in blocul N103 specifica viteza de avans pe axa C ca 12 min-1. Functia de repetitie nu este valabila pentru ciclurile fixe de filetare apelate de G185 pana la G188. In ciclul fix de filetare apelat cu G185 pana la G188 numai viteza de avans G95 este selectabila. Scriind G94 in aceste regimuri rezulta in alarma. In acest regim viteza de avans este data fata de axa C. In ciclurile apelate cu G185 pana la G188, numai filetul cu pas constant poate fi prelucrat. In regim G183 un cod F specifica pasul filetului.

170

Exemplul 4:

La prelucrarea unui canal de pana cu latimea de 5 mm lung de 20 mm asa cum e aratat mai sus, programul este prezentat mai jos utilizand G190 pentru a apela ciclul fix de prelucrare canale pana.

1. Axul este indexat la 900. Freza deget este pozitionata la Z105 mm cu avansul rapid iar scula M incepe sa se roteasca CCW cu 1000min1. 2. Freza prelucreaza pana in Z97mm cu 15mm/min. 3. Freza prelucreaza pana in X45mm cu 30 mm/min. 4. Freza se intoarce pana in Z105 mm cu avansul rapid

5. Freza se intoarce pana in X75 mm cu avansul rapid 6. Freza prelucreaza 8mm fata de pozitia anterioara. 7. Pasii 3)6) sint repetati pana cand se ajunge la Z80.

Masinarea canelurii B Masinarea canelurii C

171

[Completari] Rotatia sculei si comenzile de fixare/eliberare axa C nu sunt necesare sa fie desemnate in blocurile N104 pana la N106 fiind facute automat. In blocul N105 care apeleaza ciclul de frezare la al doilea canal de pana programati numai comenzile care difera de acelea specificate in blocul anterior N104. In blocurile N106 si N107 se aplica acelasi concept de programare. Codurile S, T si M nu trebuie programate in timpul ciclului fix.

172

CAPITOLUL 8
1. Sumar

FUNCTIA DE GENERARE AUTOMATA A PROGRAMULUI PE STRUNG (LAP)

LAP (Lathe Auto-Programing) este o functie care utilizeaza la maxim capabilitatea CNC de procesare rapida a datelor. Cu aceasta functie controlul genereaza automat traiectoria sculei pentru a realiza conturul necesar al piesei. Cand aceasta functie este utilizata, un program care contine dimensiunile conturului final de finisat, incluzand conditiile de degrosare este pregatit ca Programul de Definire a Conturului; cand este apelat cu conditiile de prelucrare specificate echipamentul genereaza automat traiectoria sculei pentru ciclul de degrosare si apoi finiseaza piesa la dimensiunile programate. Aceasta caracteristica permite programatorului sa termine programele pieselor prin simpla alegere a dimensiunilor specificate intr-un desen. Aceasta nu numai simplifica programarea dar reduce timpul de programare; usureaza de asemena pasii pregatitori de programare ca si procedura de verificare a programului. Regimuri diferite de prelucrare cu LAP pot fi asimilate in orice tip de prelucrare. In plus fata de caracteristicile de mai sus mai exista si LAP4 (vezi observatia de mai jos); cu LAP4, o piesa poate fi prelucrata folosind cele mai eficiente drumuri ale sculei prin simpla transpunere a formei piesei. Caracteristicile LAP: Nu este necesar un program special de programare. Aceleasi metode ca cele utilizate in programarea conventionala se aplica functiei LAP Timpul de programare poate fi redus mult Programarea pentru ciclurile de degrosare poate fi eliminata simplificand calcularea manuala in programare Schimbarea conditiilor de prelucrare cum ar fi adancimea de aschiere si viteza de avans este posibila in timpul ciclului de degrosare Prin transpunerea formei piesei fara dimensiuni prelucrarea in gol poate fi eliminata pentru a imbunatati eficienta de prelucrare (LAP4) Observatie: LAP4 a fost dezvoltat prin extinderea functiilor LAP3.

173

2. Codurile G utilizate pentru a desemna regimul de prelucrare (G80, G81, G82, G83) Exista cinci regimuri de prelucrare pentru functia LAP: Regim I Regim II Regim III Regim IV Regim V AP: AP: AP: AP: AP: pentru strunjirea din bara pentru strunjirea prin copiere pentru prelucrarea filetelor pentru strunjirea barelor cu viteza mare (numai LAP4) pentru strunjire prin copierea profilului barei (numai LAP4)

Observatie: AP este prescurtarea de la Auto Program Pentru detalii despre Regimurile AP I pana la V si programe vedeti 10.1 pana la 10.6 Corespondenta dintre regimurile de prelucrare listate mai sus si codurile G care pot fi utilizate cu LAP este dupa cum urmeaza.
G85: Utilizat pentru apelarea ciclului de strunjire de degrosare din bara. Regim I AP/Regim IV AP Schimbarea conditiilor pentru strunjirea de degrosare Utilizat pentru apelarea ciclului de copiere a profilului. Regim II AP/Regim V AP Utilizat pentru apelarea ciclului de strunjire de finisare Utilizat pentru apelarea ciclului continuu de filetare. Regim II AP G83: Inceputul definirii formei piesei (numai LAP4) G81: Inceputul definirii conturului longitudinal G82: Inceputul definirii conturului transversal G80: Terminarea definirii conturului.

G84: G86:

G87: G88:

174

3. Lista modurilor de prelucrare In LAP prelucrarea longitudinala sau transversala poate fi desemnata pentru fiecare din modurile AP, IV. Modurile care pot fi utilizate cu LAP sunt enumerate in tabelul de mai jos. Prelucrarea longitudinala Prelucrarea transversala Regim I (1) AP

(6) Regim II (2) AP LAP3 (7)

Regim III (3) AP

LAP4 (8) Regim IV AP (4) (9)

Regim V (5) AP

(10)

Numerele (1) pana la (10) corespund descrierii lor in paginile urmatoare.

175

(1) Regim I AP, prelucrare longitudinala (G85+G81+G80)

Prelucrarea este executata in timp ce se deplaseaza nivelul de prelucrare cu adancimea de aschiere. Programul unei piese poate fi creat prin simpla desemnare a datelor conturului de finisare. (2) Regim II AP, prelucrare longitudinala (G86+G81+G80)

Prelucrarea este executata de-a lungul conturului de finisare. Piesele turnate si forjate pot fi prelucrate la viteze mai mari decat in Regim I AP deoarece miscarile care nu sunt necesare ale sculei sunt reduse ca numar.

176

(3) Regim III AP, prelucrarea longitudinala (G88+G81+G80)

(4) Regim IV AP, prelucrarea longitudinala (G85+G83+G81+G80) (numai LAP4)

Zona dintre semifabricat si conturul final este prelucrata. Scula aschietoare se misca cu avansul rapid in celelate zone. Timpul necesar pentru prelucrare este cel mai scurt. (5) Regim V AP, prelucrarea Longitudinala (G86+G83+G81+G80) (numai LAP4)

177

Prelucrarea este efectuata de-a lungul formei indicata mai sus. Deoarece numarul de treceri pe suprafata forjata a piesei este mic in acest regim acesta este eficient pentru prelucrarea nesupravegheata in timpul noptii cand durata de viata a sculei este un considerent important. (6) Regim I AP, Regim transversal de prelucrare (G85 +G82+G80)

(7) Regim II AP, regim de prelucrare transversal (G88+G82+G80)

(8) Regim III AP, prelucrare transversala (G88+G82+G80)

178

(9) Regim IV AP, prelucrare transversala (G85+G83+G82+G80) (numai LAP4)

(10) Regim V AP, prelucrarea transversala (G86+G83+G82+G80) (numai LAP4)

179

4. Listele cu coduri si parametri Codurile G, M si parametrii utilizati in LAP sunt date mai jos. Coduri G Codul G G80 G81 G82 G83 G84 G85 G86 G87 G88 Coduri M Codurile M M32 M33 M34 M73 M74 M75 M85 Descriere Avans continuu pe fata de filetat (flancul stanga) in G88 Avans in zigzag in G88 Avans continuu pe fata de filetat (flancul din dreapta) in G88 Traiectorie de patrundere 1 in G88 Traiectorie de patrundere 2 in G88 Traiectorie de patrundere 3 in G88 Scula nu se intoarce in punctul de inceput al prelucrarii dupa terminarea ciclului de strunjire de degrosare (numai LAP4) Descriere Sfarsit definire contur Pornire definire contur, longitudinal Pornire definire contur, transversal Pornire definire forma (numai LAP4) Schimbarea conditiilor de strunjire de degrosare, strunjirea din semifabricat cilindric Ciclul de strunjire de degrosare din semifabricat cilindric Ciclu de copiere contur Sfarsit ciclu de strunjire Ciclu de filetare continuua

Parametrii LAP (1/2) Parametru D DA Descriere Reglarea initiala Intervalul setare D>0 DA>0 de

DB

Adancimea de aschiere in ciclul Alarma de degrosare Adancimea de aschiere dupa ce DA=D regimul de strunjire de degrosare se schimba, punctul A Adancimea de aschiere dupa ce DB=DA regimul de strunjire de degrosare se schimba, punctul B

DB>0

180

FA

FB

E XA

XB

ZA

ZB

Viteza de avans dupa ce regimul de strunjire de degrosare se schimba, punctul A Viteza de avans dupa ce regimul de strunjire de degrosare se schimba in punctul B Viteza de avans de degrosare de-a lungul conturului de finisare Coordonata pe X a schimbarii regimului de degrosare in punctul A Coordonata pe X a schimbarii regimului de degrosare in punctul B Coordonata pe Z a schimbarii regimului de degrosare in punctul A Coordonata pe Z a schimbarii regimului de degrosare in punctul B

FA=F

FA>0

FB=FA

FB>0

F activ la intrarea in E>0 regim LAP Nici o schimbare a regimului de prelucrare Nici o schimbare a regimului de prelucrare Nici o schimbare a regimului de prelucrare Nici o schimbare a regimului de prelucrare

Parametrii LAP (2/2) Parametru U Descriere Adaosul de prelucrare pe directia axei X pentru ciclul de finisare Adaosul de prelucrare pe directia axei Z pentru ciclul de finisare Inaltimea filetului in ciclul de filetare G88 Unghiul la varf al sculei de filetare in G88 Reglarea initiala U=0 Intervalul de setare

W=0

H B

Alarma B=0

Parametri CNC Parametru Parametrul optional (OTHER FUNCTION 1) Continut Valoare initiala Valoarea degajarii in strunjirea din 100 bara cu LAP (0.001 mm) Distanta de siguranta LAP (0.001 2000 mm) numai (LAP4) Avans dupa model in ciclul de Traiectorie de patrundere 3 filetare

181

[Completari] Urmatoarele cuvinte trebuie specificate ca valori incrementale D, DA, DB, U, W, si H D, DA, DB, XA, XB, U si H trebuie date ca diametre. In ciclurile de filetare care utilizeaza M73, H-U trebuie sa fie mai mare sau egal cu D: In M74 si M75 aceasta trebuie sa fie pozitiva: Cand se foloseste succesiv mai mult de o litera, echipamentul interpreteaza expresia ca o variabila. De aceea este necesar sa se foloseasca un delimitator pentru adrese:

5. Ciclul de strunjire din semifabricat cilindric (bara) [Formatul programului] N0103 G85 NAT01

W G84

Unde: N0103: Numarul secventei G85: Codul G care apeleaza ciclul de strunjire din semifabricat cilindric. Trebuie desemnat imediat dupa numarul secventei (nume) NAT01 : Nume secventa in primul bloc din blocurile de definire a conturului _____: Inserati un tab sau spatiu D: Adancimea de aschiere in ciclul de strunjire de degrosare F: Viteza de avans in ciclul de degrosare U: Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta X W: Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta Z G84 : Schimbarea regimului de strunjire de degrosare

[Functia] Cu comenzile de mai sus, echipamentul incepe sa caute programul de definire a conturului incepand cu numele secventei NAT01. Dupa desemnarea parametrilor pentru D, F, U, W si G84 ale NAT01, controlul incepe ciclul strunjire din semifabricat cilindric.

182

[Completari] Nu scrieti un S, T, sau M in blocul G85. Cuvantul D este utilizat pentru a specifica adancimea de aschiere in ciclul de degrosare. Cand o comanda G84 care indica schimbarea conditiilor de aschiere este data, D este valabil pana in punctul unde se face schimbarea, XA si ZA. Un D trebuie dat intotdeauna in blocul G85, cu o valoare mai mare decat 0. O desemnare gresita va declansa o alarma. F este utilizat pentru a specifica viteza de avans in ciclul de degrosare. Cand este data o comanda G84 care indica schimbarea regimului de prelucrare, F este valabil pana in punctul unde se face schimbarea regimului, XA si ZA. Daca nici un F nu este desemnat in blocul G85, viteza de avans care a fost activa inaintea executarii blocului G85 ramane valabila in continuare. F trebuie sa fie pozitiv. Daca nu, se declanseaza alarma. Cand o instructiune U sau W nu este atribuita acestea sunt considerate 0. U si W trebuie sa aiba valori pozitive. Daca nu, o alarma apare. 6. Schimbarea conditiilor de prelucrare in ciclul de strunjire bare (G84) [Formatul programului]

Specifica punctul unde regimul de prelucrare este schimbat Adancimea de aschiere dupa schimbarea regimului de prelucrare

Viteza de avans dupa punctul de schimbare a regimului de prelucrare

Comenzile apartin de acelasi bloc. (trebuie specificat la inceputul blocului)

[Functia] Aceste comenzi permit schimbarea regimului de prelucrare in punctele dorite in timpul unui ciclu de degrosare. Daca nu se schimba regimul de prelucrare, nu le folositi. [Detalii] Aceste comenzi trebuie programate in blocul care contine G85 care apeleaza ciclul de strunjire din bara (semifabricat cilindric). Deoarece numarul de caractere intr-o linie va fi foarte mare cand aceste comenzi sunt specificate in aceeasi linie, ele vor fi scrise in linii diferite precedate de $, care indica ca aceste comenzi apartin aceluiasi bloc.

183

G84 si comenzile de dupa trebuie date dupa Pentru strunjirea exterioara OD valorile coordonatelor punctului de pornire LAP, schimbare regim prelucrare punctul A si schimbare regim prelucrare punctul B trebuie date in asa fel ca ele sa devina mai mici in aceasta ordine. Pentru strunjire interioara ID, ele trebuie date in asa fel ca ele sa fie mai mari in aceasta ordine. Daca ambele puncte A si B de schimbare a regimului de prelucrare exista cand avansul D este executat, adancimea de aschiere si viteza de avans date pentru XB=(ZB=) sunt valabile. Daca pozitia curenta este inainte de XA iar traiectoria sculei va merge dupa XA cand un ciclu de prelucrare este efectuat cu adancimea de aschiere D din pozitia curenta, ciclul este efectuat cu D desemnat; DA este desemnat cand pozitia curenta este in XA. In prelucrarea longitudinala, comenzile SA= si ZB= nu trebuie date. In prelucrarea transversala, comenzile XA= si XB= trebuie, de asemenea, sa nu fie date. 7. Ciclul de strunjire prin copiere

unde N0123 : G86 : NAT01 : _____ : D: F: U: W:

Numarul secventei Codul G care apeleaza ciclul de strunjire prin copiere. Trebuie desemnat imediat dupa numarul secventei (nume) Nume secventa in primul bloc din blocurile de definire a conturului Inserati un tab sau spatiu Adancimea de aschiere Viteza de avans Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta pe X Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta pe Z

[Functia] Cu comenzile de mai sus, echipamentul incepe sa caute programul de definire a conturului incepand cu numele secventei NAT02. Dupa desemnarea parametrilor pentru D, F, U, W ale NAT02 echipamentul incepe ciclul de strunjire prin copiere. [Completari] Nu scrieti un S, T, sau M in blocul G86. Cuvantul D este utilizat pentru a specifica adancimea de aschiere in fiecare ciclu si trebuie dat in blocul G86 fara a fi urmat de altceva. Un D trebuie sa aibe o valoare mai mare decat 0. O desemnare gresita va declansa o alarma.

184

F este utilizat pentru a specifica viteza de avans pentru blocurile pana la care un E este desemnat in programul de definire a conturului. Daca nici un F nu este desemnat in blocul G85, viteza de avans care a fost valabila inaintea executarii blocului G85 ramane valabila in continuare. F trebuie sa fie pozitiv. Daca nu, se declanseaza alarma. Cand nu este dat nici un U si/sau W, aceste valori sunt luate ca 0 de control. U si W trebuie sa fie pozitive sau zero. Daca nu, se declanseaza alarma. 8. Ciclul de finisare (G87) [Format]

Unde: N0203: Numarul secventei G87: G care apeleaza ciclul de finisare. Trebuie desemnat imediat dupa numarul secventei (nume) NAT03 : Nume secventa in primul bloc din blocurile de definire a conturului _____ : Inserati un tab sau spatiu U: Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta pe X W: Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta pe Z Completari] Nu scrieti un S, T, sau M in blocul G86. Viteza de avans desemnata in programul de definire a conturului este cea valabila. Daca nici un F nu este dat in programul de definire a conturului, viteza de avans care a fost valabila inainte de acest bloc ramane valabila. Cand nu este dat nici un U si/sau W, aceste valori sunt luate ca 0 de control. U si W trebuie sa fie pozitive sau zero. Daca nu, se declanseaza alarma. 9. Ciclul continuu de filetare (G88) [Format]

Unde: N0143 : Numarul secventei G88 : Cod G care apeleaza ciclul de strunjire prin copiere. Trebuie desemnat imediat dupa numarul secventei (nume) NAT04 : Nume secventa in primul bloc din blocurile de definire a conturului _____ : Inserati un tab sau spatiu D: Adancimea de aschiere H: Inaltimea filetului

185

U: W:

Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta pe X Adaosul de prelucrare in ciclul de finisare, componenta pe Z

M32 (M33, M34) Modul de prelucrare M73 (M74, M75) Modul de prelucrare [Functia] Cu comenzile de mai sus, echipamentul incepe sa caute programul de definire a conturului incepand cu numele secventei NAT04. Dupa desemnarea parametrilor pentru D, H, B, U, W, M32 (M33, M34) si M73(M74, M75) ale NAT04 echipamentul incepe ciclul de filetare. [Detalii] Nu scrieti un S, T, sau M in blocul G86. D este utilizat pentru specificarea adancimii de aschiere pentru prima trecere din ciclul de filetare. Adancimea de aschiere in fiecare ciclu de filetare dupa aceea variaza in conformitate cu modelul de avans selectat (M73, M74, M75). Un D trebuie scris in blocul G85 si trebuie sa aiba o valoare mai mare decat 0. Desemnarea gresita va declansa o alarma. H trebuie sa fie pozitiv si trebuie sa fie specificat in blocul G88. Daca datele numerice ale lui D nu sunt pozitive sau daca se omit se declanseaza o alarma. Valoarea H trebuie sa fie mai mare decat U si/sau W. Daca nu, se declanseaza alarma. B specifica unghiul varfului sculei de filetat si trebuie sa aiba o valoare in intervalul: Cand nu este dat nici un B, controlul il socoteste ca 0. M32, M33 si M34 sunt utilizate pentru selectarea modului de prelucrare. M32: Avans continuu pe fata de filetat (flancul din stanga) M33: Avans in zigzag in G88 M34: Avans continuu pe fata de filetat (flancul din dreapta) Cand nici un M32, M33 si M34 nu este dat, controlul selecteaza M32. M73, M74 si M75 sunt utilizate pentru selectarea modelului de avans. Cand nici un astfel de M nu este dat, modelul M73 este selectat automat. In modelul M73, H-U trebuie sa fie mai mare sau egal cu D. Daca nu se indeplineste aceasta conditie se declanseaza alarma.

186

10. Moduri de programare automata AP Regimurile AP I pana la V sunt explicate aici. Este indicat sa vedeti si 10.5.5. 10.1 Modul I de programare automata AP (strunjirea din semifabricat cilindric bara) [Functia] In Regim I AP, zona inconjurata de punctele de pornire AP si conturul definit de programul de definire contur incepand cu G81 (sau G82) este prelucrat in timp ce se muta nivelul de prelucrare cu adancimea de aschiere desemnata cu D. Acest regim este valabil pentru strunjirea obisnuita de exemplu strunjirea barelor (pe diametru). Deoarece degrosarea si finisarea pot fi executate folosind acelasi program de definire a conturului cand adaosul de prelucrare este desemnat folosind U (pe X) sau W (pe Z), lungimea programului poate fi redusa. 10.1.1 Traiectoria sculei si programul prelucrarea longitudinala

187

Definirea conturului

Inceputul codul G

definirii

conturului

longitudinal

Blocurile de definire a conturului de finisare

Codul G sfarsitul definirii conturului

Ciclul de degrosare...

Pozitia de schimbare a sculei Punctul de pornire al AP, S, T si M pentru ciclul de degrosare Apelare ciclu degrosare Linie de continuare: Regimul de prelucrare se schimba in punctul XA Linie de continuare: Regimul de prelucrare se schimba in punctul XB

Ciclul de finisare
Pozitia de schimbare a sculei S, T si M pentru ciclul de finisare Apelare ciclu finisare

188

10.1.2 Traiectoria sculei si programul prelucrarea transversala

Inceputul definirii conturului longitudinal codul G

Blocurile de definire a conturului de finisare

Ciclul de degrosare...

Sfarsit definire contur Codul G sfarsitul definirii conturului Pozitia de schimbare a sculei Punctul de pornire al AP, S, T si M pentru ciclul de degrosare Apelare ciclu degrosare Linie de continuare: Regimul de prelucrare se schimba in punctul XA Linie de continuare: Regimul de prelucrare se schimba in punctul XB

189

Ciclul de finisare

Pozitia de schimbare a sculei S, T si M pentru ciclul de finisare Apelare ciclu finisare

10.1.3 Generalitati despre ciclul de strunjire din semifabricat cilindric (bara) Ciclul longitudinal de degrosare (exemplul A) (1) Comenzile in blocul N0101 pozitioneaza scula in punctul de schimbare al sculei. (2) In blocul N0102, sunt selectate comenzile S, T, si M pentru ciclul de degrosare, apoi scula este pozitionata in punctul de pornire LAP. Cand nu este data nici o comanda S,T sau M in acest bloc, acelea selectate in blocul(urile) anterioare sunt valabile. (3) Comanda NAT01 in blocul N0103 determina controlul sa caute programul cu numele programului NAT01. Este efectuat un ciclu de degrosare. Conditiile de prelucrare pentru ciclul de degrosare sunt de asemenea specificate in acelasi bloc. D: Adancimea de aschiere F: Viteza de avans U: Componenta pe X a adaosului de prelucrare in ciclul de finisare W: Componenta pe Z a adaosului de prelucrare in ciclul de finisare Pentru a schimba conditiile de prelucrare in timpul ciclului de degrosare desemnati urmatoarele comenzi cu G84. XA: Coordonata pe X a punctului A de schimbare a conditiilor de prelucrare DA: Adancimea de aschiere dupa punctul A FA: Viteza de avans dupa punctul A Pentru a schimba conditiile de prelucrare desemnati urmatoarele comenzi. XB: Coordonata pe X a punctului B de schimbare a conditiilor de prelucrare DB: Adancimea de aschiere dupa punctul B FB: Viteza de avans dupa punctul B

190

Punctele de schimbare a regimului de prelucrare trebuie programate in blocul care contine G85. Pentru o programare mai clara, comenzile cu privire la aceste puncte sunt programate in linii diferite, fiecare linie precedata de $ care indica faptul ca linia este o continuare a celei precedente. Cand nu este dat nici un F in acest bloc, ultima viteza de avans ramane valabila. Datele punctelor de schimbare a conditiilor de prelucrare trebuie sa devina mai mici in urmatoarea ordine: punctul de pornire AP, XA, apoi XB, cand se efectueaza strunjire OD (exterioara). Pentru strunjire interioara ele devin din ce in ce mai mari, in aceeasi ordine. (4) Cand se ajunge la comenzile in blocul N0001, controlul calculeaza punctul de intersectie a doua linii: cea paralela cu axa Z situata la Xs-D/2 si cea care trece prin punctele (Xs, Zs) si (Xa+U, Za+W). Apoi scula este pozitionata in punctul calculat A (Xp, Zp). Pozitionarea este efectuata cu avansul rapid cand G00 este scris in primul bloc al definirii conturului, si este efectuata cu viteza de avans cand este dat G01 in primul bloc al definirii conturului. Selectati punctul de pornire AP (programare automata) (Xs, Zs) fata de punctul (Xa, Za) sa intruneasca urmatoarele conditii: pentru strunjirea la interior pentru strunjirea la exterior cade dupa Xs fata de Daca adaosul de finisare U este asa mare incat piesa, se declanseaza alarma. (5) Prelucrarea este efectuata in regim G01 pana in punctul B unde linia paralela cu Z si care trece prin A intersecteaza conturul final al ciclului de degrosare. Viteza de avans in acest ciclu de prelucrare este aceea selectata de F cand ciclul de degrosare a fost apelat.

191

(6) Dupa ce s-a ajuns in B conturul final al ciclului de degrosare este prelucrat pana in punctul de coordonate Xb+D (pe X). Daca G80 care indica sfarsitul definirii conturului apare inainte de a se ajunge la acest punct, conturul de degrosare final este prelucrat pana in punctul specificat in blocul care precede blocul G80. Viteza de avans in aceasta prelucrare este specificata de E care este desemnat intr-un program de definire a conturului. Daca nu este desemnat nici un E in programul corespunzator de definire contur, cel desemnat ultimul ramane valabil. Cand un E nu a fost specificat, viteza de avans specificata cand se apeleaza ciclul de degrosare ramane activa.

(7) La terminarea prelucrarii explicate in (6), scula aschietoare este retrasa din piesa in directia opusa directiei de avans pe X si catre Zs dupa axa Z cu 0.1 mm pe fiecare axa (ca diametru in cazul axei X). Valoarea retragerii este setata la valoarea de retragere in LAP-BAR cu parametru optional (OTHER FUNCTION 1) in micrometri.

(8) Aceasta termina ciclul de degrosare finala. Scula se intoarce pe Z la Zp asa cum a fost determinat in pasul (4) cu avansul rapid si apoi pe axa X pana la Xp.

192

(9) Pasii (4) pana la (8) sunt repetati pana in punctul de schimbare a conditiilor de prelucrare. Dupa acel punct, prelucrarea este continuata cu adancimea de aschiere (D) si viteza de avans (F) schimbate.

(10) Daca aschierea in pasul (6) este de-a lungul unei pante descendente si conturul de prelucrat este mai jos de punctul de prelucrare (Xp), mai intai conturul este prelucrat pana la adancimea programata si apoi prelucrarea este efectuata paralel cu Z in regim G01 pana in punctul unde traiectoria paralel cu Z intersecteaza conturul final de degrosare. Prelucrarea de-a lungul liniei paralele este efectuata cu viteza de avans specificata de un F (FA/FB).

(11) Apoi pasii (6) si (7) sunt repetati. Scula se intoarce pe Z pana in punctul unde prelucrarea dupa X a fost inceputa in regim G01 in pasul (10). La terminarea pozitionarii pe Z, scula este pozitionata pe X in punctul unde ciclul anterior de prelucrare a inceput.

193

(12) Pasii (10) si (11) sunt repetati pana cand sectiunea cea mai de jos pe X a fost prelucrata. Dupa aceea scula se retrage pe X si Z cu 0.1 mm (ca raza pe X) si este pozitionata pe X la coordonata primul nivel de prelucrare D pe panta descententa +0.2 mm. Axa Z se intoarce pana in punctul care are aceeasi coordonata ca punctul de pornire D al ciclului pantei descendente +0.2 mm. Scula se intoarce pe Z pana in punctul care are aceeasi coordonata ca punctul de pornire al ciclului pantei descendente cu adancimea de aschiere D. Scula este apoi pozitionata pe X in acel punct.

(13) Pasii descrisi mai sus sunt repetati pana cand scula ajunge pe X la nivelul unde traiectoria sculei este generata mai jos de nivelul Xa+U. Cand acest nivel este atins, degrosarea finala este efectuata de-a lungul conturului pana in B. Viteza de avans pentru prelucrarea de-a lungul conturului final de prelucrare este cea specificata de E.

Dupa terminarea pasului final de degrosare, scula este retrasa pe X sau Z cu 0.1mm (ca diametru pentru axa X). Valoarea retragerii este setata la valoarea de retragere in LAP-BAR cu parametru optional (OTHER FUNCTION 1) in micrometri.

194

(14) La terminarea pasului (13) scula se retrage la punctul de pornire AP (Xs, Zs). Sunt doua tipuri de traiectorie pentru miscarea de retragere a sculei: Cele doua axe se intorc la punctul de pornire AP simultan cand G00 este desemnat in primul bloc al programului de definire contur (blocul de dupa cel care contine fie G81 sau G82). Cand G01 este desemnat in blocul indicat mai sus, pozitionarea pe axa X este facuta mai intai, apoi scula se intoarce pe Z pana la punctul de pornire AP (programare automata).

Ciclul de finisare prelucrare longitudinala (exemplul A) (1) Comenzile in blocul N0201 pozitioneaza scula in pozitia de schimbare a sculei (2) In blocul N0202, comenzile S, T si M pentru ciclul de finisare sunt selectate. (3) Comanda NAT01 in blocul N0203 determina echipamentul sa caute programul cu numele programului NAT01. Ciclul de finisare este efectuat cu acest program. (4) Ciclul de finisare este efectuat pe baza datelor desemnate in programul de definire a conturului cu conditiile de prelucrare specificate pentru ciclul de finisare. (5) Dupa ce ciclul de finisare este terminat, comenzile in blocul de dupa N0203 sunt executate. 10.2 Modul II de programare automata AP (strunjirea prin copiere) [Functia] In modul II AP, conturul finisat indicat de programul de definire a conturului este mutat paralel pana la punctul de pornire AP. Prelucrarea este executata de-a lungul conturului de finisare in timp ce se deplaseaza nivelul de prelucrare in diviziuni ale adancimii de aschiere D. Cand acest regim este utilizat pentru prelucrarea unei piese cu adancime de aschiere constanta, de exemplu piese turnate din fonta sau piese forjate, viteza de prelucrare poate fi mai mare decat in Modul I AP.

195

10.2.1 Traiectoria sculei si programul prelucrarea longitudinala

Definirea conturului
Inceputul definirii conturului longitudinal codul G

Blocurile de definire a conturului de finisare

Ciclul de degrosare

Sfarsit definire contur Codul G sfarsitul definirii conturului Pozitia de schimbare a sculei Punctul de pornire al AP, S, T si M pentru ciclul de degrosare Apelare ciclu degrosare Pozitia de schimbare a sculei S, T si M pentru ciclul de finisare Apelare ciclu finisare

Ciclul de finisare

196

10.2.2 Traiectoria sculei si programul Prelucrarea transversala

Definirea conturului
Inceputul definirii conturului longitudinal codul G

Blocurile de definire a conturului de finisare

Ciclul de degrosare

Sfarsit definire contur Codul G sfarsitul definirii conturului Pozitia de schimbare a sculei Punctul de pornire al AP, S, T si M pentru ciclul de degrosare Apelare ciclu degrosare Pozitia de schimbare a sculei S, T si M pentru ciclul de finisare Apelare ciclu finisare

Ciclul de finisare

197

10.2.3 Generalitati ale ciclului de strunjire prin copiere Ciclul de degrosare in directie longitudinala (exemplu A) (1) Comenzile in blocul N0121 pozitioneaza scula in punctul de schimbare al sculei. (2) In blocul N0122, sunt selectate comenzile S, T, si M pentru ciclul de degrosare, apoi scula este pozitionata in punctul de pornire LAP. Cand nu este data nici o comanda S,T sau M in acest bloc, acelea selectate in blocul(urile) anterioare sunt valabile. (3) Comanda NAT20 in blocul N0103 determina controlul(echipamentul) sa caute programul cu numele programului NAT20. Este efectuat un ciclu de degrosare. Conditiile de prelucrare pentru ciclul de degrosare sunt de asemenea specificate in acelasi bloc. D: Adancimea de aschiere U: Componenta pe X a adaosului de prelucrare in ciclul de finisare W:Componenta pe Z a adaosului de prelucrare in ciclul de finisare Scrieti de asemenea un F daca este necesar. Cand nici un F nu este indicat in programul de definire a conturului viteza de avans scrisa ultima oara ramane activa. (4) Cand se ajunge la comenzile in blocul N0201 in programul de definire a conturului, controlul calculeaza punctul de intersectie a doua linii: cea paralela cu axa Z situata la Xs-D/2 si cea care trece prin punctele (Xs, Zs) si (Xa+U, Za+W). Apoi scula este pozitionata in punctul calculat A (Xp, Zp). Odata cu pozitionarea, controlul calculeaza distanta (XOFF, ZOFF) dintre aceste doua puncte (Xp, Zp) si (Xa+U, Za+W).

Daca valoarea lui U sau W este prea mare iar sensul avansului este inversat, se declanseaza alarma.

198

(5) Prelucrarea este inceputa din (Xp, Zp) pana in punctul tinta (*1) calculat de OSP. 1*: Punctul tinta este punctul obtinut prin deplasarea punctelor comandate in definirea conturului cu (XOFF+U+ZOFF +W), paralele la axele respective. Prelucrarea este facuta cu avansul specificat de un E in fiecare bloc de definire a conturului.

(6) Pasul (5) este repetat pana cand definirea conturului se termina (G80) Axa Z se intoarce apoi in punctul de coordonate de inceput AP, Zs.

(7) Aceasta termina primul ciclu de degrosare. Noile XOFF si ZOFF sunt calculate si pasii (4) pana la (6) sunt repetati. Pozitiile pentru al N-lea ciclu sunt calculate dupa cum urmeaza.

Longitudinal

Transversal

199

(8) Pasii indicati mai sus sunt repetati pana cand punctul de avans atinge sau depaseste Xa+U. In acel punct controlul socoteste (XOFF, ZOFF) ca fiind (0, 0) si prelucreaza dupa o traiectorie deplasata fata de conturul specificat cu valoarea (U, W). La sfarsitul definirii conturului, scula se misca pe axa Z catre acelasi Z ca la punctul de pornire AP, iar apoi pe X la punctul de pornire AP.

(9) Aceasta termina ciclul de degrosare iar comenzile in blocul de dupa N0123 sunt executate. Ciclul de finisare prelucrarea longitudinala (exemplu A) (1) Comenzile in blocul N0221 pozitioneaza scula in pozitia de schimbare a sculei. (2) In blocul N0222, comenzile S, T si M pentru ciclul de finisare sunt selectate. (3) Comanda NAT20 in blocul N0223 determina controlul sa caute programul cu numele programului NAT20. Ciclul de finisare este efectuat cu acest program. (4) Ciclul de finisare este efectuat pe baza datelor desemnate in programul de definire a conturului cu conditiile de prelucrare specificate pentru ciclul de finisare. (5) Dupa ce ciclul de finisare este terminat, comenzile in blocul de dupa N0223 sunt executate. 10.3 Modul III AP (ciclul continuu de filetare) [Functia] In Regim III AP, filetarea este executata dupa conturul desemnat de programul de definire contur care incepe cu G61 (sau G82). Modul de filetare (M32, M33, sau M34) si modelul avansului (M73, M74, sau M75) poate fi selectat prin desemnarea codului M corespunzator.

200

Traiectoria sculei si programul prelucrarea longitudinala Desemnati traiectoria sculei pentru ciclul continuu de filetare cu G34, G35, G112 si G113 (G112 si G113 nu pot fi desemnate daca functia optionala de filetare ciclica nu este selectata.)

Definirea conturului

201

Generalitati ale ciclului continuu de filetare in directia longitudinala (1) Comenzile in blocul N0141 desemneaza S, T si M pentru filetare. (2) Comenzile in blocul N0142 pozitioneaza scula in punctul de pornire AP (Xs, Zs). (3) B, H, D, si U in blocul N0143 specifica datele necesare pentru ciclul de filetare. B: H: D: U: Unghiul la varf al sculei de filetare Inaltimea filetului de prelucrat Adancimea de aschiere Adaosul de prelucrare pentru finisare

Doua tipuri de coduri M se utilizeaza pentru selectia regimului de filetare si modelul de avans. G88 NAT40 apeleaza programul de definire a conturului si executa ciclul de filetare necesar (Modul III AP). Pentru detalii ale ciclului de filetare, vedeti CAPITOLUL 7, Coduri M care specifica regimul de filetare si traiectoria. Ciclul de filetare pe fata frontala Pentru filetare pe o fata frontala, utilizati G80 pana G82 pentru a defini conturul filetului ca in Modurile I si II. Scrieti M27 care selecteaza axa X pentru pasul filetului in blocul G34/G35/G112/G113. Adaosul de prelucrare este specificat de un W in loc de U. 10.4 Modul IV AP (ciclul de strunjire din semifabricat cilindric cu viteza mare) [Functia] In Modul IV AP datele profilului materialului sunt introduse in plus fata de conturul de finisare. Profilul materialului este programat in blocurile incepand cu G83. Zona dintre profilul materialului si conturul finisat este prelucrat prin deplasarea nivelului de prelucrare cu adancimea de aschiere D. OSP-ul recunoaste unde nu este material si scula se deplaseaza cu avansul rapid in acele regiuni. Aceasta elimina deplasarile cu viteza de prelucrare in zonele unde nu se prelucreaza cum se intimpla in Modul I AP si permite prelucrarea cu viteze mari.

202

10.4.1 Traiectoria sculei si programul prelucrarea longitudinala

Definirea Conturului 1) Codul G de pornire definirea profilului

2) Blocurile de definire a profilului de prelucrat

3) Cod G de pornire definirea conturului de finisare

4) Blocurile de definire a conturului de finisare

5) Codul G de sfarsit definire contur

203

Pozitia de schimbare a sculei Punctul de pornire al AP, S, T si M pentru ciclul de degrosare 6) Apelarea ciclului de degrosare Pozitia de schimbare a sculei S, T, si M pentru ciclul de finisare 7) Apelare ciclul de finisare

10.4.2 Traiectoria sculei si programul prelucrarea transversala

Definirea conturului 1) Codul G de pornire a definirii profilului 2) Blocurile de definire a profilului de prelucrat 3) Cod G de pornire definirea conturului de finisare

204

4) Blocurile de definire a conturului de finisare

Ciclul de degrosare

5) Codul G de sfarsit definire contur Pozitia de schimbare a sculei Punctul de pornire al AP, S, T si M pentru ciclul de degrosare 6) Apelarea ciclului de degrosare

Ciclul de finisare

Pozitia de schimbare a sculei S, T, si M pentru ciclul de finisare 7) Apelare ciclul de finisare Intrarile in programele A si B sunt descrise in 1) pana la 7) mai jos. (1) Codul G de pornire a definirii profilului semifabricatului (G83) Acest cod declara pornirea definirii profilului semifabricatului Blocurile de dupa blocul G83 si urmate de blocul G81 sau G82 definesc semifabricatul ce urmeaza sa fie prelucrata (2) Blocul de definire a profilului semifabricatului Definiti profilul piesei utilizand G01, G02, si G03. G00 nu poate fi utilizat Se declanseaza o alarma daca G02 sau G03 este specificat in primul bloc care urmeaza dupa blocul G83. (3) Codul G de pornire a definirii conturului piesei prelucrate Acest cod declara inceputul definirii conturului final. Blocurile de dupa G81 sau G82 si urmate de G80 definesc conturul final G81: Conturul longitudinal G82: Conturul transversal (4) Blocurile de definire a conturului final Definiti conturul final utilizand G00, G01, G02, si G03. Traiectoria de retragere a sculei dupa terminarea prelucrarii difera daca primul bloc contine G00 sau G01. G00 poate fi folosit numai in primul bloc F: Viteza de avans la finisare

205

S: Viteza de rotatie a axului la finisare E: Viteza de avans pe contur in ciclul de strunjire cu viteza mare Comenzile F, E, si S sunt modale. (5) G care indica sfarsitul definirii conturului Acest cod declara sfarsitul definirii conturului. (6) Apelare ciclu de degrosare Ciclul de degrosare este inceput prin apelarea blocurilor de definire a conturului care incep cu G85. Cand blocurile de definire a conturului incep cu G83, este selectat Modul IV AP (ciclul de strunjire cu viteza mare) (numai LAP4) Cand blocurile de definire a conturului final incepe cu G81 sau G82, este selectat regimul I AP (ciclul de strunjire bare) (7) Apelare pentru ciclul de finisare Ciclul de finisare este facut prin desemnarea G87 si apelarea blocurilor de definire a conturului final care incep cu G81 sau G82. 1) Definirea profilului semifabricatului trebuie sa vina inaintea blocurilor care definesc conturul final. 2) Profilul semifabricatului trebuie sa fie definit in acelasi sens cum a fost definit conturul final.

3) Punctul de pornire al profilului semifabricatului de prelucrat este identic cu punctul de inceput al profilului prelucrat. 4) Punctul final al profilului semifabricatului de prelucrat este identic cu punctul final al profilului prelucrat.

206

10.4.3 Generalitati ale ciclului de strunjire din semifabricat cilindric cu viteza mare Ciclul de degrosare in directie longitudinala (exemplul A) (1) Comenzile in blocul N0161 pozitioneaza scula in punctul de schimbare al sculei. (2) In blocul N0162, comenzile S, T, si M pentru ciclul de degrosare sunt selectate, apoi scula este pozitionata in punctul de pornire LAP. Cand nu este data nici o comanda S,T sau M in acest bloc, acelea selectate in blocul(urile) anterioare sunt valabile. (3) Comanda NAT60 in blocul N0163 determina controlul sa caute programul cu numele programului NAT60. Este efectuat un ciclu de degrosare. Cand NAT60 este desemnat in blocul care incepe cu G83 un ciclu de strunjire cu viteza mare (LAP4) este efectuat. Conditiile de prelucrare pentru ciclul de degrosare sunt de asemenea specificate in acelasi bloc. D: Adancimea de aschiere F: Viteza de avans U: Componenta pe X a adaosului de prelucrare in ciclul de finisare W: Componenta pe Z a adaosului de prelucrare in ciclul de finisare Daca M85 apare in acest bloc, retragerea sculei in punctul de pornire AP la terminarea ciclului de degrosare poate fi anulata. Aceasta elimina miscarea sculei care nu este necesara daca scula este utilizata in prelucrarea urmatoare. Pentru a schimba conditiile de prelucrare in timpul ciclului de degrosare desemnati urmatoarele comenzi cu G84. XA: Coordonata pe X a punctului A de schimbare a conditiilor de prelucrare DA: Adancimea de aschiere dupa punctul A FA: Viteza de avans dupa punctul A Pentru a schimba conditiile de prelucrare din nou desemnati urmatoarele comenzi. XB: Coordonata pe X a punctului B de schimbare a conditiilor de prelucrare DB: Adancimea de aschiere dupa punctul B FB: Viteza de avans dupa punctul B Punctele de schimbare a regimului de prelucrare trebuie programate in blocul care contine G85. Pentru o programare mai clara, comenzile cu privire la aceste puncte sunt programate in linii diferite, fiecare linie precedata de $ care indica faptul ca linia este o continuare a celei precedente. Cand nu este dat nici un F in acest bloc, ultima viteza de avans ramane valabila. Datele punctelor de schimbare a conditiilor de prelucrare trebuie sa devina mai mici in urmatoarea ordine: punctul de pornire (Xs), XA, apoi XB, cand se efectueaza strunjire OD (exterioara). Pentru strunjire interioara ele devin din ce in ce mai mari in aceeasi ordine.

207

(4) Comenzile intre G83 si G81 sunt comenzile de definire a profilului semifabricatului iar cele dintre G81 si G80 definesc conturul final. Pentru strunjirea OD, desenati perpendiculara din punctul care este obtinut prin deplasarea punctului pe diametrul maxim al materialului sau pe conturul final de degrosare, care este mai mare si obtineti punctul de intersectie A al acestei perpendiculare cu profilul materialului. Pentru strunjirea ID , desenati perpendiculara din punctul care este obtinut prin deplasarea punctului pe diametrul cel mai mic al materialului sau pe conturul final de degrosare, care este mai mic si obtineti punctul de intersectie A al acestei perpendiculare cu profilul materialului. Scula aschietoare este pozitionata la distanta de siguranta Lc (distanta LAP) fata de punctul A pe Z. Pozitionarea este efectuata cu avansul rapid cand G00 este desemnat in primul bloc al blocurilor de definire a conturului final si cu viteza de avans cand G01 este desemnat in primul bloc. Distanta de siguranta LAP (Lc) este setata la parametrul optional (OTHER FUNCTION 1) in 0,01 mm. Pentru relatia dintre Lc si punctul de pornire AP vedeti 10.4.5 Cum se obtine punctul de pornire al prelucrarii. O alarma se declanseaza daca G02 sau G03 este specificat in primul bloc din cele care definesc profilul piesei de prelucrat. (5) Prelucrarea este facuta in regim G01 pana in punctul B unde linia paralela la Z si care trece prin A intersecteaza conturul final al ciclului de degrosare. Viteza de avans in ciclul de prelucrare este dat de F cand ciclul de degrosare este apelat.

208

Cand linia intersecteaza profilul materialului in B inainte de B, prelucrarea este executata in G01 pana la o distanta Lc fata de B pe Z si dupa aceea scula este miscata cu avansul rapid pana la o distanta Lc pe Z fata de conturul materialului. Aici prelucrarea este repornita in regim G01.

(6) Dupa ce punctul B este atins, conturul final al ciclului de degrosare este prelucrat pana in punctul de coordonate Xb+D. Daca este gasit G80, care indica sfarsitul definirii conturului, inainte de a se ajunge la acest punct, conturul de degrosare final este prelucrat pana in punctul specificat in blocul care precede blocul G80. Viteza de avans este specificata de E care este ales intr-un program de definire a conturului. Daca nici un E nu este dat in programul de definire a conturului corespunzator, cel specificat ultimul ramane activ. Cand un E nu a fost specificat, viteza de avans de la apelarea ciclului de degrosare ramane activ.

209

(7) Dupa terminarea prelucrarii explicata la (6) scula aschietoare este retrasa din piesa pe X si Z cu 0,1 mm pe fiecare axa (ca diametru pentru X). Retragerea este setata la parametrul optional (OTHER FUNCTION 1) in micrometri.

(8) Ciclul final de degrosare se incheie. Scula se retrage pe Z cu avansul rapid si apoi pe X pana in Xs in punctul urmator de prelucrare. Urmatorul punct de pornire este la distanta Lc pe Z fata de profilul materialului si deplasat cu D pe X.

210

Pasii (4) pana la (8) sunt repetati pana in punctul de schimbare a conditiilor de prelucrare. Dupa acel punct, acelasi ciclu este repetat cu adancimea de aschiere (D) si viteza de avans (F) schimbate.

(9) Cand o panta descendenta trebuie prelucrata in pasul (6), scula aschietoare coboara pe contur pana in punctul unde cooordonata pe X este aceeasi ca pentru punctul de pornire al prelucrarii. Apoi aschierea este executata din acel punct in regim G01 pana cand linia paralela cu axa Z intersecteaza conturul final de degrosare. Scula aschietoare se misca in acelasi fel ca in pasul (5) cand linia intersecteaza profilul materialului inainte de a intersecta conturul final de degrosare. Pasii (6) si (7) sunt repetati. Apoi scula se intoarce pe Z pana in punctul unde aschierea pe Z este pornita in pasul (10). Dupa ce scula a fost pozitionata pe Z este pozitionata pe X unde ciclul de prelucrare anterior a inceput.

211

(10) Pasii (10) si (11) sunt repetati pana cand sectiunea cea mai de jos este prelucrata. Dupa aceea scula se retrage pe X si Z cu 0,1 mm (ca raza pe X) si se pozitioneaza in punctul de coordonate D+0,2 mm pe X. Dupa terminarea prelucrarii pantei descendente, prelucrarea anterioara se reia si pasii dupa (4) sunt repetati. Urmatorul punct de inceput este punctul situat pe X la D -D" fata de profilul materialului si la Lc pe Z.

(11) Pasii descrisi mai sus sunt repetati pana cand scula atinge pe X nivelul unde traiectoria sculei este generata mai jos de Xa+U. Cand un astfel de nivel este atins, prelucrarea de degrosare finala este efectuata dupa contur, lasand adaosul de finisare.

212

Viteza de avans in prelucrarea pe conturul final de degrosare este cel specificat de E. La terminarea pasului final de degrosare, scula se retrage pe X si Z cu 0,1 mm (ca raza pe X). Retragerea este setata la parametrul optional (OTHER FUNCTION 1).

(12) La terminarea pasului (13) scula se intoarce in punctul de pornire al AP (Xs, Zs). Exista doua traiectorii de retragere a sculei: Scula se retrage simultan pe X si Z in punctul de pornire AP cand G00 este desemnat in primul bloc al programului de definire a conturului (blocul de dupa cel care contine fie G81 sau G82). Cand G01 este desemnat in blocul indicat mai sus, pozitionarea este facuta prima data pe axa X si apoi se intoarce pe Z catre punctul de pornire AP.

213

Scula nu se intoarce catre punctul de pornire al AP asa cum e explicat in pasul (14) cand M85 este desemnat in blocul care apeleaza ciclul de degrosare (blocul care incepe cu G85). Aceasta incheie un ciclu de degrosare. Ciclul de finisare la strunjirea cu viteza mare in directie longitudinala (exemplul A) (1) Comenzile in blocul N0261 pozitioneaza scula in pozitia de schimbare a sculei. (2) Comenzile S, T si M pentru ciclul de finisare sunt selectate in blocul N0262 (3) In blocul N0263, controlul cauta programul cu numele N0608. Ciclul de finisare in regimul de strunjire bare este efectuat utilizand acest program. (4) Ciclul de finisare este efectuat dupa dimensiunile date in programul de definire a conturului cu conditiile de prelucrare pentru ciclul de finisare. (5) Dupa ce ciclul de finisare este terminat, sunt executate comenzile in blocul de dupa N0263. 10.4.4 Precautii la strunjirea semifabricatelor cilindrice (bara) cu viteza mare. Punctul final al conturului finisat In modul IV AP, portiunea de dincolo de coordonata Z (coordonata X in directia transversala) al punctului final al conturului finisat (conturul final de degrosare cand adaosul de prelucrare este desemnat utilizand U sau W) nu este prelucrat chiar daca profilul semifabricatului in acea portiune este dat.

214

10.4.5 Cum se obtine punctul de pornire pentru trecerile de lucru Punctul de pornire al avansului de lucru intr-un ciclu de strunjire bare cu viteza mare este determinat de urmatoarele : Cs : Punctul de pornire AP Lc : Distanta de siguranta LAP Bsp : Punctul de pornire al conturului finisat (dupa activarea compensarii razei la varf a sculei) Cp : Punctul de intersectie intre profilul semifabricatului si traiectoria de avans (linia) Xp: Punctul de intersectie intre segmentul Cs-Bsp si traiectoria de avans Cand compensarea razei la varf nu este activata, punctul de pornire al conturului finisat desemnat in definirea profilului este luat ca punctul de pornire Bsp al conturului finisat. Explicatia care urmeaza considera prelucrarea longitudinala in sensul lui Z ca exemplu. Aceasta este relatia de pozitionare normala in strunjirea semifabricatelor tip bara. Coordonata pe X a traiectoriei de avans > Bsp (X) Punctul de pornire al avansului de lucru este definit la care este distantat de punctul Cp cu distanta LAP (Lc). Coordonata pe X a traiectoriei de avans La prelucrarea din punctul de pornire al conturului de finisare Bsp dupa conturul de finisare, scula aschietoare este intai pozitionata in regim G00 cu avansul rapid la , care este distantat de Bsp cu distanta LAP, Lc si este apoi pozitionat in punctul Bsp cu viteza de lucru in regim G01.

215

Portiunea din dreapta (in directia pozitiva a axei Z) segmentului CsBsp nu este prelucrata. Sa consideram ca punctul de intersectie dintre traiectoria de avans si acest segment este Xp. Punctul de pornire al avansului de lucru este definit la este distantat de punctul Cp cu Lc (distanta LAP). , care

Punctul de pornire al avansului de lucru este definit in punctul Xp (Z, X) unde segmentul CsBsp intersecteaza traiectoria de avans. Coordonata pe X a traiectoriei de avans Cand se prelucreaza din punctul de plecare al conturului finisat Bsp scula aschietoare este pozitionata direct in punctul Bsp (Z, X) cu avansul rapid.

10.5 Modul V AP (ciclul copiere profil bara) [Functia] In modul V AP, datele profilului sunt introduse in plus, odata cu datele profilului conturului de finisare. Profilul semifabricatului este programat in blocurile care incep cu G83. Prelucrarea se face paralel cu profilul barei. De indata ce scula incepe prelucrarea piesei, aceasta nu este mutata fata de profilul barei pana ce prelucreaza conturul final. Aceasta caracteristica reduce numarul contactelor sculei cu piesa rezultand intr-o durata de viata prelungita a sculei. Acest regim este de asemena eficient pentru strunjirea interioara ID, care este dificila in modul II AP.

216

10.5.1 Traiectoria sculei si programul prelucrarea longitudinala

Definirea conturului 1) Codul G de pornire a definirii profilului

2) Blocurile de definire a profilului de prelucrat

3) Cod G de pornire definirea conturului de finisare

4) Blocurile de definire a conturului de finisare

5) Codul G de sfarsit definire contur

217

Ciclul de degrosare

Pozitia de schimbare a sculei Punctul de pornire al AP, S, T si M pentru ciclul de degrosare 6) Apelarea ciclului de degrosare

Ciclul de finisare

Pozitia de schimbare a sculei S, T, si M pentru ciclul de finisare 7) Apelare ciclul de finisare

10.5.2 Traiectoria sculei si programul prelucrarea transversala

218

1) Codul G de pornire a definirii profilului

2) Blocurile de definire a profilului de prelucrat 3) Cod G de pornire definirea conturului de finisare

4) Blocurile de definire a conturului de finisare

5) Codul G de sfarsit definire contur

Ciclul de degrosare

Pozitia de schimbare a sculei Punctul de pornire al AP, S, T si M pentru ciclul de degrosare 6) Apelarea ciclului de degrosare

Ciclul de finisare

Pozitia de schimbare a sculei S, T, si M pentru ciclul de finisare 7) Apelare ciclul de finisare Intrarile de date in programele A si B sunt descrise in 1) pana la 7) mai jos. (1) Codul G de pornire a definirii profilului semifabricatului (G83) Acest cod declara pornirea definirii profilului semifabricatului Blocurile de dupa blocul G83 si urmate de blocul G81 sau G82 definesc piesa ce urmeaza sa fie prelucrata (2) Blocul de definire a profilui semifabricatului Definiti profilul piesei utilizand G01, G02, si G03. G00 nu poate fi utilizat (3) Codul G de pornire a definirii conturului piesei prelucrate Acest cod declara pornirea definirii conturului final. Blocurile de dupa G81 sau G82 si urmate de G80 definesc conturul final G81: Conturul longitudinal G82: Conturul transversal

219

(4) Blocurile de definire a conturului final Definiti conturul final utilizand G00, G01, G02, si G03. Traiectoria de retragere a sculei dupa terminarea prelucrarii difera daca primul bloc contine G00 sau G01. G00 poate fi folosit numai in primul bloc F: Viteza de avans la finisare S: Viteza de rotatie a axului la finisare E: Viteza de avans pe contur in ciclul de strunjire cu viteza mare Comenzile F, E, si S sunt modale. (5) G care indica sfarsitul definirii conturului (G80) Acest cod declara sfarsitul definirii conturului. (6) Apelare ciclu de degrosare Ciclul de degrosare este inceput prin apelarea blocurilor de definire a conturului care incep cu G86. Cand blocurile de definire a conturului incep cu G83, este selectat regimul IV AP (ciclul de strunjire cu viteza mare) (numai LAP4) Cand blocurile de definire a conturului final incepe cu G81 sau G82, este selectat regimul II AP (ciclul de strunjire copiere profil) (7) Apelare pentru ciclul de finisare Ciclul de finisare este facut prin desemnarea G87 si apelarea blocurilor de definire a conturului final care incep cu G81 sau G82.

220

1) Definirea profilului semifabricatului trebuie sa vina inaintea blocurilor care definesc conturul final. 2) Profilul semifabricatului trebuie sa fie definit in acelasi sens cum a fost definit conturul final.

3) Sunt cazuri in care echipamentul CNC schimba datele primului element al profilului ce urmeaza sa fie prelucrat pentru a scurta timpul ciclului. De exemplu, in prelucrarea longitudinala in sensul pozitiv al axei Z, daca coordonata pe X a primului element este mai mica fata de al doilea element, atunci coordonata pe X a celui de-al doilea element este folosita drept coordonata primului element.

221

10.5.3 Generalitati ale ciclului de copiere Ciclul de degrosare in directia longitudinala (exemplul A) (1) Comenzile in blocul N0181 pozitioneaza scula in punctul de schimbare al sculei. (2) In blocul N0182, comenzile S, T, si M pentru ciclul de degrosare sunt selectate, apoi scula este pozitionata in punctul de pornire LAP. Cand nu este data nici o comanda S,T sau M in acest bloc, acelea selectate in blocul(urile) anterioare sunt valabile. (3) Comanda NAT80 in blocul N0183 determina controlul sa caute programul cu numele programului NAT80. Este efectuat un ciclu de degrosare. Cand NAT80 este desemnat in blocul care incepe cu G83 un ciclu de strunjire cu viteza mare (LAP4) este efectuat. Conditiile de prelucrare pentru ciclul de degrosare sunt de asemenea specificate in acelasi bloc. D: Adancimea de aschiere F: Viteza de avans U: Componenta pe X a adaosului de prelucrare in ciclul de finisare W: Componenta pe Z a adaosului de prelucrare in ciclul de finisare Daca M85 apare in acest bloc, retragerea sculei in punctul de pornire AP la terminarea ciclului de degrosare poate fi anulata. Aceasta elimina miscarea sculei care nu este necesara daca scula este utilizata in prelucrarea urmatoare. Cand nici un F nu este dat in acest bloc, ultima viteza de avans programata ramane valabila in continuare. (4) Comenzile intre G83 si G81 sunt comenzile de definire a profilului semifabricatului iar cele dintre G81 si G80 definesc conturul final al piesei. Coordonatele primului element (Za, Xa) si coordonatele celui de-al doilea element (Zh, Xh) sunt comparate si deoarece Xa este mai mic decat Xh in acest exemplu, coordonatele primului element sunt schimbate in (Za, Xh). Apoi scula este pozitionata intai pe X si apoi pe Z cu viteza de prelucrare in punctul A care este obtinut prin mutarea coordonatei pe X a primului element cu adancimea de aschiere D in sens negativ si apoi prin mutarea pe Z cu distanta LAP (Lc) in sens pozitiv. Pozitionarea este efectuata cu avansul rapid cand G00 este desemnat in primul bloc al blocurilor de definire a conturului final si cu viteza de avans cand G01 este desemnat in primul bloc.

222

Distanta de siguranta LAP (Lc) este setata la parametrul optional (OTHER FUNCTION 1) in micrometri.

(5) Punctele alese in blocurile de definire a profilului sunt deplasate cu D in directia de avans. Scula se deplaseaza cu viteza de prelucrare in regim G01 din punctul A in punct A (Za, Xh-D) care este obtinut prin deplasarea (Za, Xh) cu D. Apoi prelucrarea este executata pe H-G in regim G01. Aici este activa viteza de avans desemnata cu F in blocul de apelarea ciclului de degrosare

(6) Cand prelucrarea atinge punctul unde profilul deplasat al barei intersecteaza conturul final scula este retrasa cu 0,1 mm (ca raza pe X) in sensul opus sensului de avans pe X si Z. Valoarea retragerii este setata cu parametrul optional (OTHER FUNCTION 1) in micrometri. Cand adaosul de prelucrare este ales in program utilizand U sau W, scula aschietoare este retrasa cand prelucrarea atinge punctul unde deplasarea profilului materialului intersecteaza conturul de degrosare final.

223

(7) Aceasta incheie primul ciclu de degrosare. Scula aschietoare este apoi pozitionata in punctul B cu avansul rapid. Cand coordonata pe X la terminarea primului ciclu de degrosare este mai mica decat cea mai mare a urmatorului nivel de prelucrare, scula aschietoare se misca pana in punctul coordonata X cea mai mare+0,2 mm (ca diametru) cu avansul rapid (sau cea mai mica coordonata pe X -0,2 mm in cazul strunjirii interioare). Apoi se misca pana in (Zs). Apoi se misca prima data pe X si apoi pe Z in punctul B cu avansul rapid. Apropierea de punctul B este in acelasi sens cu sensul de aschiere. Pentru a obtine punctul B deplasati (Za, Xh) cu 2D in sensul negativ al axei X si obtineti (Za, Xh-2D). Apoi deplasati acest punct cu Lc in sensul pozitiv al axei Z. Acesta este urmatorul punct de pornire (Za+Lc, Xh-2D).

(8) Cand valoarea Xh-2D este mai mica decat valoarea Xa, punctul de pornire al conturului final este luat ca urmatorul punct B. Cand un U sau W a fost desemnat, conturul de degrosare este luat ca urmatorul punct de pornire B. Viteza de avans desemnata de comanda E in blocurile de definire a conturului este activa. Cand nici un E nu este desemnat in blocurile de definire a conturului, este activa comanda E desemnata in blocurile inainte de blocurile de definire a conturului. Daca nu este dat nici un E, este activa viteza de avans desemnata cu F in blocul care apeleaza ciclul de degrosare.

224

(9) Cand profilul materialului deplasat cu D numar par intersecteaza conturul de prelucrat (sau conturul final de degrosare) in timpul prelucrarii profilului, scula aschietoare incepe prelucrarea dupa profilul deplasat. Cand profilul materialului deplasat cu D numar par intersecteaza din nou conturul de prelucrat (sau conturul final de degrosare), scula se retrage pe axe cu 0,1 mm ca in pasul (6). Apoi scula este pozitionata pe Z intr-un punct mai sus unde prelucrarea dupa profilul materialului a inceput si apoi este pozitionata pe X cu acest Z.

225

In ciclurile de degrosare in modul IV AP scula se retrage in punctul unde prelucrarea dupa profilul materialului a inceput in conformitate cu procedura urmatoare: Scula este pozitionata pe X in punctul coordonata X cea mai mare din ciclu +0,2 mm (ca diametru). Scula este pozitionata pe Z intr-un punct mai sus decat punctul unde prelucrarea dupa profilul materialului a inceput. Scula este pozitionata pe X in punctul unde prelucrarea dupa profilul materialului a inceput cu viteza de avans.

(10) Pasii (8) si (9) sunt repetati pana cand zona dintre profilul materialului si conturul final (sau conturul final de degrosare) este prelucrata. Apoi scula este retrasa cu 0,1 mm (ca diametru pe X) in sensul opus sensului de avans dupa X si Z. Valoarea retragerii este setata la valoarea retragerii in LAP-BAR cu parametru optional (OTHER FUNCTION 1).

226

(11) La terminarea pasului (10), scula se retrage catre punctul de pornire AP (Zs, Xs). Sunt posibile doua traiectorii de retragere a sculei: Scula se retrage pe X si Z simultan cand G00 este desemnat in primul bloc al programului de definire a conturului ( blocul de dupa cel care contine fie G81 sau G82). Retragerea dupa X este facuta prima iar apoi pe Z se intoarce la punctul de incepere al sculei cand G01 este desemnat in blocul indicat mai sus.

Cand M85 este dat in blocul care apeleaza ciclul de degrosare (blocul care incepe cu G86), scula nu se retrage catre pozitia de pornire AP asa cum e explicat in pasul 11, si comenzile in blocul care urmeaza dupa N0183 sunt executate. Aceasta incheie ciclul de degrosare. Ciclul de finisare la strunjirea in directie longitudinala (exemplul A) (1) Comenzile in blocul N0281 pozitioneaza scula in pozitia de schimbare a sculei. (2) Comenzile S, T si M pentru ciclul de finisare sunt selectate in blocul N0282 (3) In blocul N0283, controlul cauta programul cu numele N0810. Ciclul de finisare in regimul de strunjire bare este efectuat utilizand acest program. (4) Ciclul de finisare este efectuat cu conditiile de prelucrare (F viteza de avans, S viteza de rotatie a axului) pentru ciclul de finisare. (5) Dupa ce ciclul de finisare este terminat, sunt executate comenzile in blocul de dupa N0283.

227

10.5.4 Precautii la executarea ciclului de copiere Cand sensul de definire a profilului semifabricatului sau a conturului final este opus sensului de prelucrare se declanseaza alarma. In astfel de cazuri definiti profilul din nou sau impartiti tehnologia de prelucrare.

228

10.5.5 Precautii Desemnati numele secventei de definire a conturului chiar dupa codul G care apeleaza executarea programului LAP: G85, G86, G87 si G88. Pentru G83 (G81 sau G82) utilizate pentru a indica pornirea definirii conturului trebuie desemnat un nume de secventa corespunzator. Cu privire la programarea absoluta sau incrementala, G90 sau G91, regimul stabilit cand se comanda G85, G86, G87 sau G88 este activ. Totusi acest regim se schimba daca se specifica un cod G care selecteaza un alt sistem de referinta in programul de definire a conturului. In primul bloc al programului de definire a conturului este imposibil sa se desemneze G90 sau G91 independent. Desemnati-le intotdeauna cu comenzile X si/sau Z in acelasi bloc. Cu privire la G64, G65, G94, G95, G96, si G97, regimul stabilit cand se comanda G85, G86, G87 sau G88 este activ. Odata stabilit acest regim nu poate fi schimbat din programul de definire a conturului. Cu privire la G97, G112 si G113, acele comenzi, active cand G85, G86, G87 sau G88 sunt date, devin active dupa terminarea LAP. Trimiterea de la un LAP la alt LAP nu este posibila. Daca un cod G care apeleaza LAP (G85, G86, G87 si G87) este desemnat cand regimul compensarii razei la varf este activ, se declanseaza alarma. Compensarea razei la varf poate fi activata in timpul unui LAP; asigurati-va ca ati anulat regimul de compensare a razei la varf inainte de blocul G80 care indica sfarsitul definirii conturului. Compensarea razei la varf (G41/G42) poate fi desemnata numai in blocurile care definesc conturul final (G81/G82 G80).

Activati si anulati functia LAP intre G81 (G82) si G80

229

Numarul maxim de pante descendente care se pot programa in modul I AP si modul IV AP este de zece.

Pentru profilul de mai sus, numarul de pante descendente este cinci. Daca se programeaza mai mult de zece pante se declanseaza alarma. O depasire a profilului se poate intampla daca ambele U si W sunt desemnate pentru prelucrarea pantelor. Desemnati U pentru prelucrarea longitudinala si W pentru prelucrarea transversala. (Cand U sau W este desemnata, scula este deplasata pe X sau Z) In modul IV AP si modul V AP, primul nume al secventei blocurilor de definire a conturului incepand cu G83 poate fi desemnat prin specificarea G87. In acest caz, profilul materialului definit in blocurile intre G83 si G81/G82 este ignorat. Exemplele de programe utilizate in acest capitol sunt create in asa fel incat G87 apeleaza numarul secventei blocului de definire a conturului final care incepe cu G81/G82. Cand blocurile care definesc profilul materialului sunt sterse din programul CN scrise pentru modul IV AP sau modul V AP, programul poate fi rulat in regim I AP sau regim II AP. Pentru a permite aceasta schimbare, apelati acelasi numar de secventa cum a fost apelat in blocul G81/G82 din blocul G85/G86. Cand regimul AP a fost schimbat, traiectoria sculei este schimbata si ea corespunzator. Grija deosebita trebuie luata in urmatoarele cazuri:

230

(1) Prelucrarea la interior (ID) Scula poate sa interfere cu piesa. Corectati programul dupa cum e necesar, de exemplu schimbati punctul de pornire AP. Din modul IV AP in modul I AP

Din modul IV AP in modul II AP

231

(2) Strunjirea prin copiere in pantele descendente In modul II AP diametrul trebuie sa fie cel mai mare in punctul final al portiunii de definire a conturului (trebuie sa fie cel mai mic la strunjirea interioara ID). Altfel scula interfereaza cu piesa. Din Modul V AP in Modul II AP

232

(3) Relatia dintre punctul de incepere AP (Zs, Xs) si punctul de pornire al prelucrarii (Za, Xa) trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii. Pentru prelucrarea ID:

Pentru prelucrarea OD:

(4) Aveti relatia de mai sus in minte cand desemnati punctul de pornire AP si punctul de pornire al aschierii. Exemplu:

233

(5) Cand punctul de pornire al aschierii si punctul de pornire AP sunt desemnate asa cum e aratat mai sus (unde Xs=Xa) este gresit ciclul. 11. Aplicatie a functiei LAP

234

Exemplu de masinare utilizand modul I AP Exemplu de program:

(Definirea conturului)

(Pozitia in care se schimba scula) (S, T, si M pentru ciclul de degrosare) (Punctul de pornire degrosare) (Apelare ciclu degrosare bare) (S, T si M pentru ciclul de finisare) (Apelare ciclu de finisare)

Un program de definire a conturului care incepe cu G81 si se termina cu G80 poate fi introdus in orice pozitie din acest program

235

Exemplu de masinare utilizand modul IV AP Exemplu de program:

(Definirea conturului)

(Pozitia in care se schimba scula) (S, T, si M pentru ciclul de degrosare) (Punctul de pornire degrosare) (Apelare ciclu degrosare bare) (S, T si M pentru ciclul de finisare) (Apelare ciclu de finisare)

Un program de definire a conturului care incepe cu G81 si se termina cu G80 poate fi introdus in orice pozitie din acest program 236

CAPITOLUL 9

GENERAREA CONTURULUI

1. Functia de programare a generarii conturului (frontal) 1.1 Generalitati Functia de generare a conturului poate prelucra linii sau arcuri pe o fata frontala a unei piese cu interpolarea simultana a doua axe C si X la modelele de masini cu prelucrari diverse. Este posibila prelucrarea liniara pe un plan cu trei axe controlate simultan X, Z si C. 1.2 Formatul de programare Prelucrarea liniara : G101 X Z C F X, Z, C: Coordonatele punctului tinta pe linie F: Viteza de avans (mm/min) G102 X C L F X, C: Coordonatele punctului final in CW L: Raza arcului F: Viteza de avans (mm/min) G103 X C L F X, C: Coordonatele punctului final CCW L: Raza arcului F: Viteza de avans (mm/min)

Prelucrarea unui arc:

237

1.3 Exemple de programare Prelucrarea liniara (G101) Exemplul 1:

Program 1: Controlul simultan pe 2 axe X si C .Cuplare axa C .Eliberare axa C .Pozitionare .Punctul de pornire A .Punctul final B

238

Program 2: Controlul simultan pe 3 axe: X, Z si C .Cuplare axa C .Eliberare axa C .Pozitionare .Punctul de pornire A .Punctul final B Exemplul 2:

Program:
.Cuplare axa C .Eliberare axa C .Pozitionare .Punctul de pornire A .Punctul final B .Punctul final C .Punctul final D .Punctul final A

239

Prelucrare arc (G102, G103) Exemplul 1: G102

Program:

.Cuplare axa C .Eliberare axa C .Pozitionare .Punctul de pornire A .Punctul final B

240

Exemplul 2: G103

Program:
.Cuplare axa C .Eliberare axa C .Pozitionare .Punctul de pornire A .Punctul final B .Punctul final C .Punctul final D .Punctul final E .Punctul final F .Punctul final A

241

Exemplul 3: G103

Program:

.Cuplare axa C .Eliberare axa C .Pozitionare .Punctul de pornire A .Punctul final B .Punctul final C

242

Combinatie cu functia de conversie a sistemului de coordonate Exemplul 1:

V1=R (raza cutitului) Valoarea razei cutitului trebuie setata ca variabila V1 inainte. Program:

Cuplare axa C Eliberare axa C Pornirea conversiei coordonate

sistemului

de

Pozitionare in punctul de pornire A Prelucrarea pana in B Prelucrarea pana in C Prelucrarea pana in D Prelucrarea pana in A Sfarsit conversie sistem de coordonate

243

Exemplu 2:
r = raza arcului de prelucrat adancimea de aschiere = unghi R= raza cutitului D= diametrul piesei Acestea trebuie date in program Coordonatele X si Y al punctului de pornire pot fi calculate dupa cum urmeaza:

Unde:

Presupunand mare decat 29,60. Folositi 350 pentru A. V1=R (raza cutitului) Raza cutitului trebuie setata ca variabila V1 inainte.

valoarea A va fi mai

244

Program:

Cuplare axa C Eliberare axa C Pornire conversie sistem de coordonate

Pozitionare in punctul de pornire A Prelucrare pana in B Sfarsit conversie sistem de coordonate.

Daca echipamentul NC nu are instructiuni utilizator 2 (optional), nu poate efectua calcule trigonometrice. De aceea programarea trebuie facuta prin introducerea directa a valorilor numerice.

1.4 Informatie suplimentara Operatie speciala in regim G101 Daca traiectoriile sculei comandate fara functia de compensare a razei cutitului sau traiectoriile sculei calculate ca rezultat al activarii functiei de compensare sunt linii drepte care trec prin centrul de coordonate X, C se efectueaza urmatoarea operatie speciala. (1) Cand comenzile C de plecare si oprire sunt aceleasi:

Desi comanda G101 apeleaza pentru miscarea compusa axele X si C, scula se misca numai pe X in acest caz (la fel ca G01).

245

(2) Cand punctul de plecare este in centru iar comenzile C ale punctelor de plecare si oprire difera:

In acest caz numai axa C se misca pana cand valoarea comandata este atinsa; apoi se misca pe axa X. (3) Cand punctul final este in centru si comenzile C de plecare si oprire difera:

Acest caz este opus lui (2) de mai sus; scula se misca numai pe X pana cand se atinge valoarea comandata; apoi se misca axa C. (4) Cand punctele de plecare si oprire sunt in parti opuse fata de centrul axei C cu comanda axei C:

In acest caz, scula se misca pe X pana cand atinge 0. Apoi axa C se roteste cu 1800; dupa terminarea rotatiei de 1800 scula se misca pe X din nou. In miscarile din (2), (3) si (4) de mai sus, miscarea axei C este de asemenea controlata de viteza de avans. Este posibil sa se activeze corectia vitezei de avans dupa C prin setarea corectiei axei C (%) cu parametrul optional (MASINARI MULTIPLE).

246

Operatie speciala in regimul G101: valoarea pentru viteza de avans pe C este setata. Intervalul de setare: 1-1000 (Unitate:%) Valoarea initiala: 100 (%) Functia de control automat al vitezei de avans Daca traiectoriile trec aproape de centru, viteza de avans pe C calculata din cea compusa (pe X si C) poate sa fie excesiv de mare.

Pentru viteza de avans F, componenta pe axa C se schimba in secventa Ca, Cb, Cc si Cf. In acest caz, viteza maxima pe C este maxima in Cd. Daca se da o viteza de avans pe axa C prea mare pentru a rezulta F comandat, aceasta va declansa alarma de viteza CON. Viteza de avans este limitata automat in asa fel incat viteza de avans pe C nu va depasi limita de viteza CON. In acest caz viteza de avans programata se schimba in timpul executarii comenzilor. De aceea este posibil sa se ignore aceasta limitare automata prin dezactivarea functiei de control automat cu setarea la limita Auto pentru axa C cu parametru optional (PRELUCRARI MULTIPLE). In regim G101, G102, si G103, sensul de rotatie al axei C este determinat de control in conformitate cu profilul programat, indiferent de M15 sau M16. O alarma se declanseaza daca o comanda pentru C este desemnata in regim M109 sau M147. In regim G102 sau G103 se obtin doua arcuri care au punctele de pornire si oprire si raza arcului L. Echipamentul selecteaza arcul cu unghiul la centru mai mic de 1800. Aceasta inseamna ca nu se poate prelucra intr-un singur bloc un arc cu unghiul la centru mai mare de 1800. In acest caz impartiti arcul pentru a face programul. Daca blocul G102 sau G103 nu contine o comanda L, valoarea L nu este pozitiva, sau L este prea mica pentru a defini un arc, se declanseaza alarma. In regim G102 sau G103 controlul pe Z nu este posibil. Se declanseaza o alarma daca se specifica o comanda pe Z.

247

Pentru a efectua generarea conturului cu functia de compensare a razei sculei activata, programati profilul final. Pentru a efectua generarea conturului cu functia de compensare a razei sculei dezactivata, programati traiectoriile centrului sculei. Pentru a da comenzile de generare a conturului pe fata (frontal), scula trebuie sa fie pe axa X pozitiv in sistemul de coordonate a programului. Se declanseaza alarma, daca pozitia pe X nu are valoare pozitiva.

2. Functia de programare a generarii conturului (longitudinal)

2.1 Sumar Aceasta functie executa prelucrari de arce pe periferie (fata laterala) a unei piese pe un model cu prelucrari multiple prin miscarea pe Z in timp ce axa C se roteste. Programarea este efectuata in planul care este obtinut prin desfasurarea suprafetei cilindrice. Rezulta doua planuri diferite: unul este planul exterior asa cum e aratat in fig. 1 si 2, iar celalalt este planul interior asa cum e aratat in fig 3 si 4. Planul utilizat pentru programare, interior sau exterior, poate fi selectat cu parametrul indicat mai jos. Ecranul cu sistemul de coordonate Z-CE cu parametrul optional (MASINARI MULTIPLE) Selectarea planului exterior (fig. 1 si 2) Selectarea planului interior (fig. 3 si 4) (1) Planul exterior

248

(2) Planul interior

Sensul de interpolare circulara, sensul de compensare a razei la varf (a sculei) si alti factori sunt determinati in functie de planul ales. 2.2 Formatul de programare Interpolare circulara pe fata G132 Z C L F laterala (CW) Z, C:

L: F: Interpolare circulara pe fata G133 Z C L F laterala (CCW) Z, C L F

Coordonatele punctului final pentru interpolarea circulara (CW) Raza arcului pe fata laterala Viteza de prelucrare (mm/min) Coordonatele punctului final pentru interpolarea circulara (CCW) Raza arcului pe fata laterala Viteza de prelucrare (mm/min)

2.3 Precautii Se declanseaza o alarma, daca coordonatele pe X ale punctelor de plecare si oprire sunt diferite. Aceasta este deoarece planul de coordonate va fi schimbat daca valorile coordonatelor pe X sunt diferite. Pentru interpolarea circulara intre A si B pe fata laterala exista doua traiectorii posibile care au aceeasi raza. In acest caz este ales arcul cu unghiul la centru mai mic de 1800.

249

In fig. 5 de mai jos, arcul a este generat.

Valorile din paranteze sunt pentru planul interior. Pentru interpolarea circulara intre punctele A si B pe fata laterala exista doua traiectorii posibile care au aceeasi raza si un unghi la centru mai mic de 1800 , deoarece axa C este axa de rotatie si valorile coordonatelor sunt continuue in cicluri de 3600.

Intr-un astfel de caz, un arc este generat in conformitate cu M15/M16 (comanda de rotatie inainte/inapoi a axei C) ales inainte de comanda pentru arc. Arcul a este generat cand este ales M15. Arcul b este generat cand este ales M16. Valorile in paranteze sunt pentru planul interior (in figuri si text).

250

Cand axa C este cuplata, prelucrarea este posibila in gama de 5965 de rotatii ale axei C (596 de rotiri pentru specificatia 0,1) intr-un sens. Daca generarea conturului pe fata laterala depasesc aceasta limita se afiseaza urmatoarea alarma:

Daca aceasta alarma este afisata, folositi functia de programare a generarii conturului longitudinal (lateral). Metoda de setare este descrisa mai jos. Functia de programare a generarii conturului lateral Activarea/Dezactivarea regimului Functia de programare a generarii conturului lateral este activ cand 1 este setat la parametrul optional (bit) Nr. 56 bit 4. 1: Functia de programare a generarii conturului lateral Activ 0: Functia de programare a generarii conturului lateral Inactiv Alegerea regimului de programare a generarii conturului lateral Sistemul intra in regim de programare a generarii conturului lateral cand G119 este ales si este dezactivata cand G119 este anulata. Desi G119 este utilizata pentru desemnarea planului Z-C ca planul pentru regimul de compensare a razei R, este de asemenea utilizat pentru apelarea regimului de programare a generarii conturului lateral cand aceasta functie este utilizata. G119 este anulat in urmatoarele cazuri: Desemnarea G138 (axa Y ACTIV) Desemnarea G136 (axa Y INACTIV) G136 este utilizat pentru anularea G137 (conversie coordonate ACTIV) Desemnarea M109 (control axa C INACTIV) Resetare Restrictii Cand functia de programare contur lateral este setata ca activa, urmatoarele restrictii se aplica. Comenzile G312 si G313 pentru programarea generarii conturului lateral pot fi alese numai in regim de programare contur lateral. Daca G312 sau G313 este desemnat in alt regim, urmatoarea alarma este afisata.

251

CAPITOLUL 10 CONVERSIA SISTEMULUI DE COORDONATE 1. Sumar Modelele de masini cu prelucrari multiple au o functie pentru a converti comenzile programului desemnate in sistemul de coordonate cartezian in coordonate polare, pe X si C. Aceasta functie simplifica programarea cand o gaura pe fata frontala a piesei nu este specificata prin unghi, ci prin distanta verticala fata de o raza vector.

[Formatul de programare] Pornirea conversiei sistemului de coordonate G137 C_ _ _ C: Unghiul axei C care defineste sistemul de coordonate ortogonal ( ) Anularea conversiei sistemului de coordonate G136 [Detalii] Cand G137 este ales, un sistem de coordonate cartezian este setat. In acest sistem de coordonate axa Z este luata ca punctul zero iar semidreapta in directia unghiului C ales in blocul G137 este luata ca axa X pozitiv. Dupa desemnare, comenzile sunt date utilizand X si Y in loc de X si C. Valorile pentru X si Y sunt date ca raze. Puneti inainte (+) sau (-) ale sistemului de coordonate cartezian specificat. Primul cadran: Al treilea cadran Al doilea cadran Al patrulea cadran

252

Dupa terminarea pozitionarii utilizand X sau Y in regim G137, incepeti prelucrarea. Pentru regimul de prelucrare selectati un ciclu fix multiplu sau G01. Deoarece G00, G01 si codurile G care desemneaza ciclul fix multiplu sunt anulate cu G137, alegeti-le in urmatorul bloc. Daca comanda de conversie a coordonatelor este desemnata in timp ce cursele pe X sau Z sunt in pozitiile limita, se declanseaza o alarma. 2. Formatul conversiei Raza vectorului si unghiul facut pe axa C dupa conversia coordonatelor sunt calculate cu formulele de mai jos:

Raza vectorului, Unghiul,

3. Exemple de programe G137 este activ pana cand G136 este desemnat. Nu desemnati alte comenzi in blocul G136. Pentru comanda C intr-un bloc G137, desemnati unghiul fata de zero-ul axei C. Acest unghi este echivalent cu in figura de mai sus. Dupa desemnarea G137, utilizati X si Y in loc de X si C pentru comenzile de pozitionare pana cand G136 este dat. Exemplul 1: ciclu fix de prelucrare la P1

253

Exemplul 2: prelucrare cu G01 la P2.

Observatie: Folositi X si Y numai pentru pozitionare. 4. Informatie suplimentara Cand se creeaza sistemul de coordonate ortogonal cu comanda de conversie este posibil sa se selecteze daca deplasarea zeroului axei C este sau nu inclusa, prin setarea urmatorului parametru: Deplasarea zero-ului in G137 cu parametru optional (PRELUCRARI MULTIPLE).

254

1) Desemnati X si Y in primul bloc dupa blocul G137. Cand numai X sau Y este dat se declanseaza alarma. Aceasta nu se aplica blocurilor urmatoare. 2) Cand se da o comanda incrementala in regim G137 se declanseaza alarma. Pentru a desemna comenzi incrementale in regim G137 procedati dupa cum urmeaza. Anulati regimul de programare incrementala in blocul inainte de G137. Desemnati X si Y in regim de programare absoluta in primul bloc dupa G137. Desemnati regimul de programare incrementala. Exemplu de program:
Regimul de programare incremental ACTIV

Masinare

Anulati regimul de programare incremental inainte de G137 Conversia sistemului de coordonate Desemnati o valoare absoluta pentru X si Y Programare incrementala ACTIV

Masinare

Anulati regimul de programare incremental Anulati conversia sistemului de coordonate

Cand G90 inainte de G137 este omis, se declanseaza alarma 3) Cand regimul de programare incrementala (G91) este desemnat fara a se da comenzile absolute in G137, se declanseaza alarma. Daca G91 este desemnat in blocul de dupa G137 se declanseaza alarma.

255

CAPITOLUL 11

PROGRAMAREA PENTRU PRELUCRAREA SIMULTANA PE 4 AXE (Model 2S)

Acest capitol descrie programarea prelucrarii unei piese cu doua scule in acelasi timp. 1. Programarea 1.1 Selectarea turelei Pentru a scrie un program pentru turela A (turela superioara) sau turela B (turela de jos), se selecteaza intai turela pentru care se scrie programul. Nu exista diferente in formatul programului intre programele pentru turelele A sau B. G13: selectarea turelei A G14: selectarea turelei B Codul G utilizat pentru selectarea turelei trebuie intotdeauna plasat la inceputul programului. Toate comenzile intr-un program care incepe cu selectia turelei (G-ul) sunt valabile pentru acea turela. Pentru a programa o operatie pentru cealalta turela selectati mai intai turela. Exemplu:

Codurile de selectare a turelei pot fi specificate intr-un program de cate ori este necesar. La executarea programului, portiunile programului guvernate de G-urile de selectare a turelei sunt separate in programe G13 si G14 care sunt luate ca programe pentru turelele respective.

256

1.2 Comanda de sincronizare (codul P) [Functia] In prelucrarea simultana pe 4 axe, desi doua turele pot fi manevrate independent, exista cazuri cand este necesar controlul sincronizat a doua turele; rotatia arborelui in timpul prelucrarii folosind scule in ambele turele este un exemplu care necesita un astfel de control. Pentru a sincroniza timpul de prelucrare al G13 si G14 este prevazuta o comanda speciala. Aceasta comanda de sincronizare este specificata utilizand P. [Formatul de programare] P_ _ _ _ P: numar intreg (pana la 4 cifre) Codurile P controleaza ordinea executarii programelor G13 si G14. [Detalii] Executarea programului se face in ordinea crescatoare a lui P. Daca un cod P este citit in timpul executarii unui program, executarea acelui program este oprita pana cand codul P este citit in celalalt program (cealalta turela). Cand un cod P apare in celalalt program, numerele codului P sunt comparate si programul cu P mai mic este executat. Daca numerele codului P sunt aceleasi, ambele programe sunt executate. Cand executia unui program pentru o turela este terminata in timpul opririi programului pentru cealalta turela, executia programului oprit este reluata. [Exemplu de program] Comenzile de rotatie ale arborelui, viteza lui si comenzile de selectie a treptelor de viteza care trebuie sincronizate pentru cele doua turele trebuie specificate dupa cum urmeaza.

257

In exemplul de mai sus, blocul A este executat pentru ambele programe G13 si G14. Blocurile B, C si D sunt executate in aceasta ordine. 1.3 Codul M (M100) de sincronizare a asteptarii pentru prelucrarile simultane Sincronizarea asteptarii turelelor A si B in timpul prelucrarilor simultane poate fi comandata cu M100.

M100 potriveste timpii de aschiere

Urmatoarele puncte trebuie luate in considerare la sincronizarea prelucrarii cu M100: 1) S si M nu pot fi sincronizate cu M100 2) Acelasi numar de M100 trebuie dat pentru turela A sau B. Daca este dat un numar diferit, prelucrarea continua fara timp de asteptare. 3) Inserarea unui M100 intr-o prelucrare cu compensarea razei R declanseaza o alarma. Nu se citeste programul mai departe in timpul unei opriri programate cu M100. Compensarea razei necesita citirea inainte a blocurilor si din aceasta cauza inserarea M100 nu este permisa. 4) Atentie deosebita sa nu amestecati codurile P si M100. Orice incercare de a opri o turela cu ajutorul M100 in timp ce cealalta turela este oprita datorita lui P rezulta in continuarea prelucrarii fara timp de asteptare. 258

2. Formatul de programare

Selecteaza turela A

Comenzi pentru turela A Selecteaza turela B

Comenzi pentru turela B

259

In timpul controlului simultan pe 4 axe, S, M cu privire la rotatia arborelui (M00, M01, M03, M04, M05 si M41 pana la M44), si G96 care apeleaza regimul de prelucrare cu viteza constanta trebuie sa se potriveasca pentru turelele A si B. Altfel se declanseaza alarma. Daca G13 si G14 nu sunt specificate masina, nu efectueaza prelucrarea preconizata. Blocurile de sub G13 sau G14 sunt continue ca program. Asta inseamna ca N0101 urmeaza direct dupa N0049 si N0151 urmeaza dupa N0099. De aceea cand S, T si M in aceste blocuri sunt la fel cum sunt date in N0001 si N0051 ele pot fi omise. Blocurile care contin S si M (M41 pana la M44, M00, M01, M03, M04 si M05) pentru turelele A si B, sau un G96 trebuie de asemenea sa contina aceleasi numere pentru P (pana la 4 cifre) pentru a sincroniza executia comenzilor in acele blocuri la turelele A si B. Cand sincronizarea executiei comenzilor la cele doua turele este necesara utilizati P. Exemplu de program:
P10 in N0001 si in N0101 sincronizeaza executia M41 S120 in acele blocuri P20 in N0002 si in N0102 sincronizeaza executia M03

P30 in N0050 si in N0150 sincronizeaza pornirea aschierii

P40 in N0090 si in N0201 sincronizeaza executia in M05

260

Daca numarul P in blocul N0002 este facut, de ex. P200, adica daca numarul P nu se potriveste, echipamentul executa comenzile in N0001 pentru turela A si acelea in N0101 pentru turela B. Dupa aceea comenzile pentru turela B cu P mai mic decat P200 sunt executate si apoi comenzile pentru turela A sunt executate din blocul care contine P200, de ex. N0001. De aceea numerele P trebuie date secvential in conformitate cu ordinea executiei comenzii. 3. Precautii la programarea prelucrarii simultane pe 4 axe Esential pentru o programare eficienta a prelucrarii pe 4 axe este sa se faca intr-o maniera echilibrata. In aceste cazuri la programarea simultana pe 4 axe aveti grija sa: Determinati duratele operatiilor de executat de turelele A si B Timpii de aschiere necesari pentru ambele turele trebuie determinati cu precizie pentru fiecare turela. Determinati conditiile optime de aschiere Deoarece o schimbare a vitezei arborelui principal nu poate fi facuta in timpul prelucrarii simultane pe 4 axe, viteza de aschiere variaza in conformitate cu diametrul de prelucrat. Selectati cu grija tipul materialului sculei ca sa corespunda materialului piesei de prelucrat. Selectati viteza de avans si adancimea de aschiere luand in considerare prelucrarea cu cele doua turele: Exemplu:

261

Determinati conditiile de prelucrare in asa fel ca puterea de aschiere necesara celor doua turele sa nu depaseasca capacitatea masinii. Alte consideratii Utilizarea intrerupatorului INDIVIDUAL permite turelelor sa fie manevrate independent, facilitand verificarea prelucrarilor de incercare. Trebuie avut grija sa se evite interferenta: Interferenta intre bara de alezare si universal Cand se efectueaza prelucrarea frontala cu sculele in turela A: Interferenta intre sculele din turela A si bara de alezare in turela B. Interferenta intre sculele in turela A si portcutitul ID in turela B. Miscarile programate ale sculelor in turela B luand in considerare pe cele din turela A. G02 si G03 trebuie de asemenea programate luand in considerare prelucrarea cu sculele din turela A. In regim de prelucrare cu viteza constanta apelat cu G96, G110 si G111 selectati turela cu care se obtine viteza constanta: G96 G111 apeleaza prelucrare cu viteza constanta de aschiere pentru turela B si G96; G110 anuleaza G96 G111 si selecteaza regimul de prelucrare cu viteza constanta de aschiere pentru turela A. Aceasta caracteristica genereaza diferente mari in vitezele de aschiere pentru sculele de la turelele A si B cand de exemplu se prelucreaza simultan la o piesa cu mari diferente intre diametre. De aceea portiunea prelucrata de fiecare turela in parte si materialul sculei trebuiesc selectate cu atentie. Exemplu de program:

262

Comenzile S, M si P din G96 ale turelelor A si B trebuie sa corespunda. Chiar atunci cand regimul de prelucrare constanta este activ, este activ numai pentru turela A. Turela B nu este in acest regim.

4. Exemplu de programare Material: Adaos de prelucrare: S45C (JIS, otel carbon) 3mm (ca raza)

Turela

Nr. scula

Scula aschietoare
Pozitionat vertical

Conditii de prelucrare
Viteza de aschiere 12065 m/min Adancimea de

Timp de prelucrare

T0101

263

aschiere: 3 mm Viteza de avans: 0,35 mm/rot

T0202

Pozitionat vertical

Viteza de aschiere: 95 m/min.

Adancimea de aschiere: 3 mm Viteza de avans: 0,4 mm/rot

T0101

Pozitiont orizontal

Viteza de aschiere: 65 m/min.

Adancimea de aschiere: 3 mm Viteza de avans: 0,25 mm/rot

Timpul de aschiere pe piesa este 68 de secunde cand piesa este prelucrata cu control pe 4 axe simultan si este 131 de secunde (= 68 + 63) daca piesa este prelucrata conventional. Aceasta inseamna o economie de timp de 48%. 4.1 Fisa tehnologica program Programul de mai jos efectueaza simultan prelucrarea frontala si strunjirea exterioara de catre turela A si strunjirea interioara de catre turela B.

264

Nume program Selectarea turelei A

Prelucrarea frontala cu scula din turela A

Strunjirea exterioara scula din turela A

cu

Deoarece nu se da nici o comanda P20 intr-un program executat de scula din turela B, acest bloc este executat numai de turela A Selectarea turelei B

Strunjirea ID cu scula din turela B

265

CAPITOLUL 12 INSTRUCTIUNI UTILIZATOR 1. Sumar Operatiile si functiile alcatuite ca un grup de instructiuni sunt stocate in memorie ca un subprogram. Subprogramul stocat poate fi accesat din programul principal prin specificarea numelui programului, care reprezinta un grup de instructiuni, iar operatiile si functiile in acel program pot fi executate. Un grup de operatii si functii stocat in acest fel este denumit Program instructiuni utilizator si apelarea lui se face cu Comanda de apelare instructiuni utilizator.

Cel mai mare avantaj al functiei instructiuni utilizator este ca functii de operare variate si variabile pot fi utilizate intr-un program de instructiuni utilizator. In plus, folosirea declaratiilor echipamentului asigura o utilizare mai usoara. Sunt multe cazuri in care functiile instructiunii utilizator pot fi folosite eficient: Componente pentru care acelasi contur este specificat in mod repetat in timpul prelucrarii, cum ar fi roti de curea Roti dintate si flanse cu contururi similare Elementele de contur similare ale componentelor de prelucrat sunt alese folosind Group Technology si sunt exprimate utilizand variabilele. Programul de instructiuni utilizator este creat utilizand variabilele in timp ce dimensiunile curente ale unei componente specifice de prelucrat sunt furnizate intr-un program de prelucrare (programul principal). Astfel componente cu contururi similare pot fi prelucrate utilizand un program instructiuni utilizator. Cicluri automate care implica echipament periferic si/sau functii Instructiuni necesare pentru interblocarea ciclului de prelucrare cu un alimentator de bare sau ciclu de incarcare sau incarcarea/descarcarea piesei, comenzile ciclului de calibrare, instructiunile pentru manevrarea masinii conectate cu un

266

robot sau alt echipament periferic sunt programate ca programe instructiuni utilizator. Cand se foloseste echipament periferic si functii aferente, utilizatorul poate folosi functii specializate sau diverse operatii prin utilizarea functiei instructiuni utilizator. Componente cu contururi similare Cand dimensiunile punctelor in care arcele se intersecteaza sau un arc si un segment pe con se intersecteaza nu sunt date pe desen, dar pot fi calculate cu un numar de expresii, un program de instructiuni utilizator pentru aceste piese poate fi programat utilizand expresii. Cicluri fixe speciale sau obisnuite pentru utilizatori Asa cum e mentionat mai sus, utilizarea eficienta a functiei instructiuni utilizator poate face posibila prelucrari diverse si functii. In plus programele complicate pot fi simplificate mult cu aceasta functie, asigurand o programare precisa si rapida. 2. Tipuri de functii Instructiuni utilizator 2.1 Relatia dintre tipurile fisierelor program si functiile Instructiuni utilizator Relatia dintre tipul fisierelor program si functiile instructiuni utilizator este data mai jos.

Programele din partea stanga (Instructiuni utilizator 1) Configuratia de aici contine un program de planificare si programe principale; functia Instructiuni utilizator poate fi folosita cu aceste doua tipuri de programe. Functia Instructiuni utilizator utilizata intr-o astfel de configuratie este denumuita Instructiuni utilizator 1.

267

Programele din partea stanga (Instructiuni utilizator 2) Configuratia de aici contine toate tipurile de programe si functia Instructiuni utilizator poate fi utilizata in fiecare tip de program. Functia Instructiuni utilizator utilizata intr-o astfel de configuratie este denumita Instructiuni utilizator 2. 2.2 Comparatia dintre Instructiuni utilizator 1 si Instructiuni utilizator 2 Functia si continutul Programele utilizabile Instructiuni utilizator 1 Programul principal Program de planificare Instructiuni utilizator 2 Programul principal Subprogram Program planificare Subprogram sistem instructiune GOTO instructiune IF instructiune CALL instructiune RTS instructiune MODIN instructiune MODOUT instructiune GET/PUT instructiune READ/WRITE Variabile comune Variabile locale Variabile de sistem Variabile I/O (patru reguli)

Functia instructiune control

instructiune GOTO instructiune IF

Functia variabila

Variabile comune Variabile locale Variabile de sistem (patru reguli)

Functie de operare

Expresie de calcul Expresie de comparatie Expresie logica (booleana) Functii

OR, AND, EOR, NOT SIN, COS, TAN, ATAN, ATAN2, SQRT, ABS, BIN, BCD, ROUND, FIX, FUP, DROUND, DFIX, DFUP, MOD

Inserati fie un spatiu sau un tab dupa instructiunile de control indicate mai jos. GOTO, CALL, RTS, MODIN, MODOUT

268

2.3 Functiile de baza pentru Instructiuni utilizator Functiile de baza sunt clasificate pe larg in urmatoarele trei functii: Functia Instructiune control Aceasta functie va permite sa controlati ordinea de executie a secventelor programate utilizand instructiuni cum ar fi IF, GOTO, si CALL. Functia variabila In programarea normala, datele numerice urmeaza direct dupa caracterele de adresa, cum ar fi A pana la Z. Aceasta functie va permite sa alocati caracterelor de adresa variabile exprimate de litere si cifre, in loc de date numerice. Datele numerice curente sunt reprezentate de variabile in programele respective. In acest fel functia variabila ofera versatilitate si flexibilitate in programare. Exemplu:
Programarea normala Cand functia de calcul este utilizata

Nume variabila

Valoarea dorita poate fi desemnata

Functia de calcul Aceasta functie va permite sa programati direct calculele aritmetice incluzand operatori (cum ar fi +, -, x, /), in loc de valori sau variabile (vezi functia variabila de mai sus) cu caracterele adresa (cum ar fi X, Z, I, K) Exemplu:
Programarea normala Cand functia de calcul este utilizata

269

3. Instructiuni utilizator 1 Functiile de baza pentru Instructiuni utilizator 1 (functia de instructiune a controlului, functia variabila, operatiile aritmetice) sunt descrise aici. 3.1 Functia Instructiune control 1 Se pot utiliza 8 instructiuni pentru control. Din acestea instructiunea GOTO si IF sunt functii Instructiuni utilizator 1. instructiune GOTO instructiune IF instructiune CALL instructiune RTS instructiune MODIN instructiune MODOUT instructiune GET/PUT instructiune READ/WRITE

Programati aceste instructiuni de control fie la inceputul unui bloc sau imediat dupa numele secventei specificate la inceputul unui bloc (*1). Inserati un spatiu sau tab dupa numele secventei sau o instructiune de control ca delimitator. Daca nu exista delimitator, se declanseaza alarma. Nu este necesar sa inserati un spatiu sau un tab dupa IF, deoarece este urmata de o paranteza la stanga [. (1*) Nume secventa Numele secventei este un cod pentru identificarea individuala a blocurilor intr-un program si consta din 4 caractere alfanumerice dupa caracterul adresa N. Exista 2 tipuri de nume de secventa cu urmatoarele constructii: <N> <4 cifre>, si <N> <litera> <3 caractere alfanumerice> Termenul nume secventa asa cum e el utilizat in acest manual se refera la ambele tipuri de nume de secventa. Exemplu:

270

Cu alte cuvinte, orice element care contine mai mult de o litera (A pana la Z), cum ar fi nume de secventa si un cod de control, trebuie urmat fie de un spatiu fie de un tab. In continuare sunt tratate instructiunile GOTO si IF, care sunt instructiunile de control ale Instructiuni utilizator 1. Pentru detalii despre instructiunile de control ale Instructiuni utilizator 2, vedeti Functiile de control 2. 3.1.1 Instructiunea GOTO (ramificatia neconditionala) [Formatul de programare]

unde N0 GOTO N1 -

numele secventei blocului (poate fi omis) indica o instructiune GOTO indica numele secventei al blocului la care se sare (obligatoriu)

[Functia] Executia programului sare neconditionat la blocul indicat de N1 si acel bloc este executat. [Detalii] Blocul N1 trebuie sa fie in acelasi program ca blocul continand instructiunea de control. 3.1.2 Instructiunea IF (ramificatia conditionala) [Format de programare] (1)

N0 IF -

GOTO N1

numele secventei acestui bloc (poate fi omis) indica o instructiune IF - exista 2 posibile rezultate ale operatiei de comparare; adevarat si fals. Expresia conditionala trebuie introdusa in paranteze patrate. instructiune de executat daca expresia conditionala este adevarata (poate fi omisa) numarul secventei blocului la care se sare daca expresia conditionala este adevarata. Obligatoriu.

271

(2)

GOTO N1 -

- poate fi utilizata in loc de o expresie conditionala. Saltul se produce sau nu daca variabila este definita sau nu. se executa daca variabila este definita (poate fi omisa) numarul secventei blocului la care se sare daca variabila este definita. Obligatoriu.

[Functia] Cand expresia conditionala este adevarata (exemplul 1) sau cand variabila locala este definita (exemplul 2), executarea secventei sare la secventa N1. Cand expresia conditionala este falsa (exemplul 1) sau cand variabila locala nu este definita (exemplul 2), se executa urmatoarea secventa. [Detalii] Exemplul 1:

Un salt este facut la N2000, daca variabila V1 este 10 (V1=10). Cand V1 nu este 10, urmatorul bloc este executat. Exemplul 2:

Daca variabila locala ABC a fost definita, executia sare la N2000. Daca nu, blocul urmator este executat. EQ inseamna egal. Pentru detalii vedeti Functia de calcul aritmetic 1.

272

3.2 Variabile Trei tipuri de variabile sunt utilizate: Variabile comune Variabile locale Variabile de sistem Aceste trei tipuri de variabile difera ca utilizare si caracteristici. 3.2.1 Variabilele comune Termenul comun din variabilele comune se poate lua ca atare iar aceste variabile pot fi utilizate in comun pentru programele principale si subprograme. Cand aceeasi variabila este utilizata in 2 sau mai multe programe, numarul de variabile utilizat in acele programe trebuie sa fie identic. De aceea o variabila comuna, rezultatul calculului intr-un program, poate fi folosita in alte programe. [Format] V numerice = date numerice sau expresie Desemnarea variabilelor comune consta din inserarea a trei cifre dupa V. Variabilele comune utilizabile sunt V1 pana la V200. Exemple:

[Detalii] Variabilele comune sunt valabile atat in programele principale cat si in subprograme. Variabilele comune nu sunt afectate de resetarea echipamentului sau oprirea masinii. Asta inseamna ca datele sunt pastrate, cu exceptia cazului in care ele sunt schimbate sau un nou soft de control este instalat. In afara de setarea sau schimbarea lor intr-un program, variabilele comune pot fi setate sau schimbate prin setarea unui parametru. Pentru informatii detaliate despre setarea parametrului, vedeti CAPITOLUL 4 SETAREA PARAMETRULUI, OPERAREA DATELOR in MANUALUL DE OPERARE. 3.2.2 Variabile locale Asa cum spune si numele, variabilele locale sunt variabilele pe care un utilizator le poate seta asa cum le doreste, cu nume sugestive. Pana la 127 de variabile locale pot fi utilizate pentru fiecare din turelele A si B.

273

[Format] Litera

Litera

2 alfanumerice = numar sau expresie

O, N si V nu pot fi utilizate Exemplu: [Detalii] O variabila locala nu poate sa aiba acelasi nume deja folosit pentru un nume de functie, operator de comparatie, operator logic (boolean) sau adresa caracter*. (Pentru detalii despre numele unei functii, vedeti Functia de calcul aritmetic 2, pentru operatorii de comparatie, Functia de calcul aritmetic 1 si pentru operatorii logici, Functia de calcul aritmetic 2.) * Adresele extinse sunt date pentru a realiza LAP, procesare trasee si cicluri fixe ale utilizatorului. Ele sunt necesare deoarece nu sunt litere indeajuns in alfabet pentru a acoperi numarul necesar al numelor de extensie. Urmatoarele adrese sunt utilizate in prezent.

Caracteristicile variabilelor locale Variabilele locale sunt sterse cand echipamentul este resetat. Cand o noua variabila locala este setata intr-un program principal, adica atunci cand sunt trecute date sub un nume nou de variabila locala, numele acelei variabile locale si datele corespunzatoare sunt inregistrate in memorie. Daca un nume de variabila locala este utilizat fara sa aiba date, se declanseaza alarma. Cand date noi sunt trecute sub o variabila locala deja inregistrata cu alte date, datele vechi sunt actualizate (sterse). Programul principal

In N0010, 160 este desemnat variabilei locale ramanand valabil pana la secventa N0049. In N0050, o noua data 200 este data aceleiasi variabile locale DIA1. Aceasta sterge datele vechi 160 si le inlocuieste cu datele noi 200.

274

Pana la 127 de variabile locale pot fi utilizate. Cand o comanda de apelare subprogram (instructiune CALL) este programata intr-un program principal si subprogram cu variabile locale setate in blocul care contine instructiunea CALL, variabilele cu valori numerice intr-un astfel de bloc sunt toate inregistrate ca variabile locale noi iar valorile lor numerice sunt stocate in memorie. Chiar daca o variabila locala are acelasi nume cu una deja inregistrata inainte de programarea instructiunii de apelare, aceasta este inregistrata ca o noua variabila.

Datele numerice aplicate variabilei locale de instructiunea CALL in programul principal Datele numerice aplicate variabilei locale de instructiunea CALL in subprogram.

Asa cum e aratat mai sus, variabilele cu acelasi nume ca cele deja inregistrate, sunt inregistrate ca variabile diferite.

275

Cand se folosesc variabile locale intr-un subprogram apelat si exista cateva variabile locale cu acelasi nume inregistrate in memorie, sunt utilizate datele variabilei locale care a avut acel nume inregistrat ultima oara. Variabilele locale setate in blocul care contine instructiunea CALL sunt toate sterse cand instructiunea RTS in subprogramul apelat este executata.

In exemplul de mai sus executia N2010 in subprogramul 2 inregistreaza 4 feluri de variabile locale cu acelasi nume ABC si DEF apoi subprogramul O3000 este executat. Daca subprogramul O3000 contine nume ABC si DEF, datele numerice inregistrate ultima oara, ex. ABC=400 si DEF=350 sunt apelate. La sfarsitul subprogramului O3000, cand instructiunea RTS in O3000 este executata, variabilele locale inregistrate de subprogramul CALL O3000, ABC=400 si DEF=350 sunt sterse din memorie.

276

Cand o variabila locala este nou setata intr-un subprogram, numele ei si datele numerice sunt inregistrate in memorie. Ea este valabila numai in subprogramul respectiv si este stearsa cand instructiunea RTS in acel subprogram este executata.

Cand datele numerice de sub o variabila locala care are deja alte date numerice, se actualizeaza in timpul executarii unui subprogram, datele vechi se sterg. Daca cateva variabile locale cu acelasi nume sunt inregistrate in memorie, datele numerice ale ultimei variabile locale sunt actualizate.

Cand N2010 din subprogramul 2 este executat, variabilele locale ABC=400 si DEF=350 sunt inregistrate in memorie dar sunt sterse prin executarea RTS in subprogram 2. De aceea in blocurile anterioare lui N2040, sunt utilizate variabilele inregistrate cand subprogramul 2 a fost apelat. Cand blocul N2040 este executat, valorile numerice ale variabilelor locale ABC si DEF inregistrate in subprogramul 2 sunt actualizate la 220 si respectiv 300, iar cele inregistrate in subprogramul 1 si programul principal nu sunt actualizate.

277

3.2.3 Variabilele de sistem O variabila de sistem este o variabila specifica unui sistem particular si numele ei este fixat. Variabilele de sistem nu sunt sterse cand echipamentul NC este resetat. Variabilele de sistem sunt: Variabila zero offset Variabila zero shift Variabila corectiei sculei (tool offset) Variabila compensarii razei la varf Variabila datelor interferentei sculei Variabila limitei de variatie a softului Variabila bariera universal Variabila sageata (droop) Variabila bariera papusii mobile Variabila compensarii erorii pasului Variabila repornire utilizator Variabila comentariu alarma Aceste variabile pot fi setate, schimbate si utilizate intr-un program in conformitate cu formatul descris mai tarziu. De aceea, ele pot fi utilizate eficient in programele in care sunt necesare, cum ar fi programe de masurare ale piesei, programe de calibrare ale sculei, sau programe de procesare a datelor masurate. Ele pot fi desigur setate prin selectarea ZERO SET, TOOL DATA sau PARAMETER. Pentru detalii ale procedurii de setare, vedeti CAPITOLUL 4 SETAREA PARAMETRULUI, OPERARE din MANUALUL DE OPERARE. Detalii ale variabilelor de sistem sunt date mai jos: [Formatul programului de baza pentru variabilele de sistem] V Litera Trei alfanumerice

V Toate variabilele de sistem au inainte V Variabilele zero offset

Setati variabilele in felul urmator: VZOFZ = 12364.256

278

Variabilele zero shift

Setati variabilele in felul urmator: VZSH = 50 Prin variabilele zero shift umblati la valoarea deplasarii setate prin operatia zero shift apelat de G50, iar valoarea deplasarii setate este stearsa cand echipamentul NC este resetat. Variabilele corectiei sculei (tool offset)

Setati variabilele in felul urmator: VTOFZ [5] = 2,634 Aceasta indica ca valoarea corectiei sculei pe axa Z pentru #5 este setata la 2,634. Variabilele compensarii razei la varf

Setati variabilele in felul urmator: VNSRZ [4] = 0.8 Aceasta indica ca raza la varf (pe axa Z) a sculei cu compensarea razei la varf nr. 4 este setata la 0.8 mm. Variabilele limitei de variatie a soft-ului

279

Setati variabilele in felul urmator: VPVLZ = 2352.168 Aceasta indica faptul ca limita softului pe axa Z in sensul pozitiv este setata la Z = 2352.168 mm. Datele numerice ale acestor variabile sunt fata de originea sistemului de coordonate al masinii (originea masinii). Variabilele barierei universalului/papusii mobile

Lungime asezare bac L1 Lungime asezare bac D1 Pozitie bac pe Z; CZ Pozitie bac pe X; CX Dimensiune asezare L2 Diametru centrare D2 Diametru centrare D3 Pozitie fata frontala piesa WR

Datele numerice ale acestor variabile sunt fata de originea sistemului de coordonate al programului (zero-ul programului). Variabilele droop

280

Variabilele compensarii erorii pasului Aceste variabile sunt valabile numai cand functia de specificatie a compensarii erorii pasului este valabila.

Variabilele de repornire

Variabilele comentariului alarmei

Pentru aceeasta variabila, un sir de caractere sau un cod hexazecimal (cu $ inainte) intre ghilimele pot fi utilizate. Literele alfabetului (mari si mici) pot fi utilizate pentru sirul de caractere. Pentru procedura vedeti 4.1 Functia de control 2 Instructiunea GET/PUT. Pot fi setate pana la patru caractere din codul hexazecimal. Afisarea unui comentariu este data cu variabila de iesire VDOUT [] = numarul codului. Vezi mai jos.

Intervalul valabil pentru numerele codului este 1 pana la 9999.

281

Exemplu program 1:

Dupa executia programului de mai sus, o alarma cu un comentariu poate fi generata in N205.

Exemplu program 2:

Cand programul de mai sus este executat, este afisat numai ABC ca comentariu. Setati un comentariu fara sa plasati un spatiu intre caracterele comentariului. In exemplul de mai sus, deoarece trei caractere sunt setate la VUACM [1], al patrulea caracter si urmatoarele trebuie setate la VUACM [4]. Exemplu program 3:

Dupa executia programului de mai sus, o alarma cu un comentariu poate fi generata in N103.

Exemplu program 4:

282

Variabila aritmetica

Comanda NOEX Indicata la inceputul unei secvente de setare a unei variabile, pentru a grabi verificarea programului prin eliminarea procesarii bloc cu bloc. (Operatia este aceeasi indiferent daca aceasta comanda este data sau nu.) Comanda NOEX este valabila numai in regimul de operare bloc cu bloc cu 1 setat la comanda de ignorare NOEX cu parametru optional (OTHER FUNCTION 1). 3.2.4 Variabile de citire I/O Variabilele de citire I/O sunt variabile de sistem care citesc intrarile/iesirile panoului si intrarile/iesirile semnalelor. Variabila de sistem utilizata pentru citirea intrarii este VIRD iar cea utilizata pentru citirea iesirii este VORD. [Format] Citirea intrarii:
verificare numar pozitie

Citirea iesirii:
verificare numar pozitie

*Datele citite sunt 1 daca bit-ul este ACTIV si 0 daca bit-ul este INACTIV.

283

<Metoda de obtinere a adresei I/O> Citirea starii semnalelor de intrare 1. Cautati semnalul I/O (de intrare/iesire) din tabelul de biti de intrare/iesire, si verificati eticheta acestuia. Daca, de exemplu, doriti sa verificati Door close confirmation (Confirmarea de inchidere a usii), gasiti eticheta iDRCL. 2. Activati I/O monitor si apasati tasta functionala Srch pentru a afisa urmatorul ecran. Introduceti numele etichetei gasite iDRCL la Label si apasati butonul Search sau Display.

3. Cand se termina cautarea apare urmatorul ecran. Adresa IX0121.0 indicata la L_Addr arata ca adresa logica este 121 si numarul bitului este 0. Aceasta inseamna ca se poate citi starea confirmarii de usa inchisa specificand VIRD[1210].

284

Citirea starii semnalelor de iesire 1. Cautati semnalul de intrare/iesire in tabelul cu biti de intrare/iesire si verificati eticheta acestuia. Daca, de exemplu, doriti sa verificati Machine Lock (Blocarea masinii), gasiti eticheta opMLCK. 2. Cautati opMLCK in I/O Monitor in acelasi mod prezentat pentu semnalele de intrare. 3. Cand cautarea s-a incheiat, apare urmatorul ecran. Adresa QX0513.6 indicata la L_Addr arata ca adresa logica este 513 si numarul bitului este 6. Specificati comanda VORD introducand valoarea obtinuta scazand 512 din adresa logica. Se poate citi starea machine lock specifiand VORD[0016].

285

3.3 Functia de operare aritmetica 1 Aceasta functie permite operarea aritmetica utilizand variabile. Programarea poate fi facuta in acelasi fel ca pentru expresiile aritmetice generale. [Format program] Adresa, Adresa extinsa, Variabila = expresie Expresia din dreapta care necesita o operatie aritmetica este alcatuita din constante, variabile, expresii de comparatie si operatori. Expresiile aritmetice si de comparatie sunt descrise mai jos. Expresie aritmetica Operator + + / Expresie de comparatie Operator Ce inseamna (Mai mic decat, <) LT LE EQ NE GT GE
(Mai mic decat sau egal cu ) (Egal cu =) (Diferit ) (Mai mare decat, >) (Mai mare sau egal, )

Ce inseamna Semn pozitiv Semn negativ Adunare Scadere Inmultire Impartire

Exemplu

Exemplu

Continut
Sari la N100 cand V1 este mai mic ca 5 Sari la N100 cand V1 este mai mic sau egal 5 Sari la N100 cand V1 este egal cu 5 Sari la N100 cand V1 este diferit de 5 Sari la N100 cand V1 este mai mare ca 5 Sari la N100 cand V1 este mai mare sau egal ca 5

Regula
Inserati un spatiu pe fiecare parte a operatorului

286

4. Instructiuni utilizator 2 Instructiuni utilizator 2 permite utilizarea mai multor functii decat sunt furnizate de Instructiuni utilizator 1, incluzand variabilele I/O, operatiile logice, operatii cu functii si instructiunile echipamentului, cum ar fi instructiunea CALL, instructiunile MODIN/MODOUT si instructiunile PUT/GET. 4.1 Functiile de control 2 Instructiunile echipamentului NC de sub Instructiuni utilizator 2 instructiunile CALL, RTS, MODIN, MODOUT, READ/WRITE si GET/PUT, sunt descrise in aceasta sectiune. Un spatiu sau un tab trebuie intotdeauna inserat dupa o instructiune de control. 4.1.1 Instructiunea CALL Apelarea programului [Formatul programului]

unde, N0 CALL O1 Q1

Numele secventei acestui bloc (poate fi omisa) Instructiunea CALL Numele subprogramului de apelat. Obligatoriu. Indica numarul de repetitii ale subprogramului de apelat (1 pana la 9999 dupa adresa Q) Setati variabilele de folosit in subprogramul apelat.

[Functia] Subprogramul desemnat de <O1> este apelat si executat. Cand variabilele sunt setate in sectiunea de setare a variabilelor, toate sunt inregistrate. Exemplu:

Cu comenzile desemnate mai sus, subprogramul O1234 este apelat si executat. In acelasi timp, variabilele XP1 si ZP1 sunt inregistrate. 4.1.2 Instructiunea RTS Sfarsitul subprogramului [Formatul Programului]

287

[Functia] Instructiunea RTS trebuie intotdeauna specificata la sfarsitul unui subprogram. Executarea blocului RTS incheie subprogramul apelat si secventa de executie sare la blocul urmator dupa cel care contine instructiunea CALL. Variabilele inregistrate in blocul care contine instructiunea CALL si variabilele din subprogram sunt toate sterse. Statutul definit/nedefinit al variabilelor locale cu o instructiune IF

unde, N2 IF

GOTO N3

- numele secventei acestui bloc - instructiune IF - numele variabilei locale al carei statut definit/nedefinit este investigat. Nu este necesar sa se includa numele variabilei in paranteze drepte. - aceasta poate fi omisa - specificati aici numele secventei blocului la care se sare daca variabila locala este gasita ca fiind definita

Aceasta verifica daca variabila locala cu numele respectiv este definita sau nu. Un salt este facut la numele secventei desemnate N3, daca este definit; daca nu este definita, se executa blocul de dupa N2. Exemplul 1:

Daca variabila locala ABC a fost definita, executarea secventei sare la N2000. Daca nu a fost definita, urmatorul bloc este executat. Exemplul 2: program principal

288

Cand blocul N1000 din programul principal este executat, executia secventei sare la subprogramul O1234. Subprogramul este executat de la N001 si cand controlul citeste instructiunea RTS in N050, executa secventa, apoi sare inapoi la N1001 din programul principal si comenzile din acel bloc si blocurile consecutive sunt executate. In acelasi timp cu saltul de la subprogram la programul principal, variabilele XP1 si ZP1 sunt sterse. Ordinea executiei programului:

4.1.3 Instructiunea MODIN [Formatul programului]

unde, N0n MODIN O1 Q1

- numele secventei - instructiune MODIN - numele subprogramul de apelat. Obligatoriu. - indica numarul de repetari al subprogramului de apelat (1 pana la 9999 dupa adresa Q; este Q1 daca nu e specificat) - Setati variabilele de folosit in subprogramul apelat.

[Functia] Subprogramul desemnat este apelat de fiecare data cand o comanda de miscare pe o axa este executata. Subprogramul desemnat este apelat si executat de fiecare data cand o comanda de miscare pe o axa (*1) in programul care apeleaza acel subprogram este executat. Aceasta functie ramane activa pana cand instructiunea MODOUT descrisa in (4) este citita. *1 Miscarea de comanda pe axa inseamna orice comanda in G00, G01, G03 si G31 pana la G35 care contine fie un X sau un Z sau amandoua. 4.1.4 Instructiune MODOUT [Formatul programului]

N0 MODOUT

- numele secventei acestui bloc (poate fi omis) - desemneaza o instructiune MODOUT

[ Functie] Aceasta este instructiunea de anulare a regimului MODIN.

289

Regimul MODIN trebuie anulat de o instructiune MODOUT desemnata in acelasi program. Asta inseamna ca regimul MODIN activat in programul principal nu poate fi anulat de instructiunea MODOUT in subprogram si un regim MODIN activ in subprogram nu poate fi anulat de o instructiune MODOUT in programul principal. Numarul maxim de subprograme utilizabile intr-un singur program este 125. [Exemplu de program] Exemplu de program cu instructiuni MODIN si MODOUT. Programul principal Subprogram

Programul este pornit din N001 al programului principal iar comenzile pana la N030 sunt executate normal. La executarea comenzilor din N031, subprogramul O1000 este apelat in regim MODIN. Totusi subprogramul nu este executat in acest bloc. Cand comenzile miscarii pe axe in blocul N032 sunt terminate, subprogramul O1000 este apelat si executat pana in N1040 in acel subprogram. Instructiunea RTS determina un salt la programul principal si urmatoarea secventa, N033, este apoi executata. Acelasi pas este repetat pana la blocul N039 in programul principal. Instructiunea MODOUT in N040 anuleaza regimul MODIN si comenzile in blocurile de dupa N041 sunt executate normal.

290

Grupare si intervalul de folosire al regimului MODIN/MODOUT Nivelul de grupare permis in regimul MODIN/MODOUT este opt. Exemplu: doua niveluri de grupare Programul principal

Subprogram

In acest exemplu, regimul MODIN este activ de la N001 la N030 pentru subprogramul O1000 si de la N010 la N020 pentru subprogramul O2000. Secventa: (1) In blocurile de la N001 la N009, subprogramul O1000 este apelat si executat de fiecare data cand o comanda de miscare pe o axa este executata. (2) In blocurile de la N010 la N020, subprogramul O1000 este apelat si executat imediat dupa ce o comanda de miscare pe axa este executat. Apoi subprogramul O2000 este apelat si executat successiv. Daca programul cu suprogramul O2000 contine o comanda de miscare pe axa, N2001 in acest exemplu, O1000 este executat dupa ce comanda de miscare pe axa este terminata. Dupa ce subprogramul O2000 este terminat, blocul de comenzi in programul principal este executat. (3) In blocurile de la N021 la N030, subprogramul O1000 este apelat si executat de fiecare data cand o comanda de miscare este executata.

291

4.1.5 Instructiunea READ/WRITE Instructiunile READ si WRITE sunt utilizate pentru comunicatii cu echipamente externe prin interfata RS232C. Ele sunt utilizate impreuna cu instructiunea GET/PUT descrisa in (6) mai jos. [Formatul programului]

unde, N0 READ N

- numele secventei acestui bloc (poate fi omis) - desemneaza o instructiune READ - canalul pentru interfata RS232C

unde, N0 WRITE N

- numele secventei acestui bloc (poate fi omis) - instructiune WRITE - canalul pentru interfata RS232C

[Functia] READ :

WRITE:

Primeste datele de la echipamentul extern conectat la canalul desemnat de <n> si le inregistreaza in zona de citire (maximum 160 de caractere) in cod JIS8. Trimite datele inregistrate in zona de scriere (max. 160 de caractere) in cod JIS8 la echipamentul extern conectat la RS232C.

292

[Detalii] Protocolul de transmisie Rata baud si configuratia codului pentru canalul interfetei RS232C care se utilizeaza pentru comunicarea cu un echipament RS232C trebuie setata dinainte. Acesti parametri de comunicare sunt setati la parametrul optional al CNC (RS232C) prin selectarea PARAMETER SET. Codul de transmisie Pentru codurile de transmisie se utilizeaza codul JIS 8 bit sau JIS 7 bit (in acest caz se utilizeaza un numar par). Sfarsitul transmisiei datelor este fie NULL, fie %. Care dintre aceste coduri sunt utilizate este determinat de setarea la oprire de verificare cu parametru optional (RS232C). (% este selectat de 1, iar NULL este selectat de 0) [Completari] Urmatoarele situatii in timpul transmisiei de date declanseaza alarma B: o Numarul de caractere ale transmisiei de date depaseste 160. o Transmisia de date prin interfata RS232C se opreste pentru o durata mai mare decat cea prescrisa. o Se declanseaza o alarma in interfata RS232C in timpul transmisiei. o RS232C nu mai este pregatita pentru transmisie. Nu listati iesiri utilizand acelasi canal al interfetei RS232C in timpul executiei comenzii READ/WRITE. Executia comenzii READ/WRITE si listarea datelor masurate nu pot fi executate in acelasi timp. Daca una este in executie, executia celeilalte comenzi este oprita. Deoarece zonele pentru READ si WRITE sunt diferite, executia comenzii READ nu modifica zona WRITE. Numai un numar de secventa poate fi pus inaintea comenzii READ/WRITE. Cand se foloseste codul JIS 7 bit, desemnati codul SI (shift in $0F) la inceputul comunicatiei 1 si desemnati SO (shift out $0E) la sfarsit. Deoarece ambele SI si SO sunt tratate ca date, includeti-le in numarul de caractere din transmisie.

293

4.1.6 Instructiunea GET/PUT [Formatul programului]

unde, N0 - numele secventei acestui bloc (poate fi omis) GET - instructiune GET s - numele variabilei utilizate sa inregistreze datele in zona READ unde datele sunt stocate de instructiunea READ (variabile comune, variabile de sistem, variabile locale, variabile de iesire) K - acesta indica numarul de cifre de citit din zona de citire unde datele au fost inregistrate de instructiunea READ (max. 10 linii). Daca s=0 acesta indica numarul de caractere ce se ignora (max 160 caractere)

N0 - numele secventei acestui bloc (poate fi omis) PUT - instructiune PUT s - datele de scris in zona de scriere: numele variabilei, sir de caractere sau numar hexazecimal (variabila comuna, variabila de sistem, variabila locala, variabila de intrare, ABC, $0A) K - aceasta indica numarul de cifre de scris din zona de scriere unde datele au fost inregistrate de instructiunea WRITE (max. 10 linii). Daca s=0 aceasta indica numarul de spatii ale codului (max 160 caractere) [Functia] Instructiunea GET : Aceasta citeste datele numerice (codul JIS8) din zona de citire unde datele au fost inregistrate cu instructiunea READ si le seteaza pentru variabila desemnata. Instructiunea PUT: Aceasta inregistreaza datele numerice si sirul de caractere al variabilei setate in zona de scriere cu instructiunea WRITE. Datele sunt inregistrate in codul JIS8. [Detalii] Instructiunea GET: Mai intai este citit codul de citire din zona de citire de instructiunea READ; este citit numarul de caractere desemnate in K, numarand din pozitia RRP. Apoi aceasta citire este convertita in valori numerice si seteaza tipul de variabile desemnate in s. In acest timp, RRP este suplimentata cu valoarea K. RRP este setat la inceputul zonei de citire cand instructiunea READ este executata sau CNC este resetata si este suplimentata cand GET este executata. Nu poate fi intoarsa. Alarma B se declanseaza in urmatoarele cazuri: a) Cand RRP depaseste numarul de coduri citite de instructiunea READ.

294

b) Cand conversia in date numerice este imposibila. Exemplu: Cand sunt mai mult de doua zecimale sau exista alte cifre decat de la 0 la 9. Instructiunea PUT: Cand o variabila comuna sau o variabila locala este desemnata in s, este utilizat un numar real, iar cand o variabila de intrare este desemnata, se utilizeaza numere intregi. Pentru variabilele de sistem datele sunt convertite in JIS 8 in conformitate cu atribuirea variabilelor de sistem. Apoi codul de litere este scris in zona WRITE; sunt scrise numarul de cifre date in K, numarand din pozitia WWP. In acest moment, WWP este suplimentat cu K. WWP este setat la inceputul zonei WRITE cand instructiunea WRITE este executata sau CN resetata, si este suplimentata cand PUT este executata. Nu se poate intoarce. Un sir de caractere sau numar hexazecimal poate fi folosit pentru s intr-o instructiune PUT. Totusi limita pentru numarul de caractere este 16. "*" nu trebuie dat. Expresia de caractere si numere zecimale Numar hexazecimal Litere mari Litere mici Alarma B se declanseaza in urmatoarele cazuri: - cand WWP depaseste 160 - cand NULL sau % exista in numarul hexazecimal Relatia intre READ/WRITE si GET/PUT Comunicatiile de date sunt efectuate prin zona de citire/scriere cu ajutorul variabilelor (variabile comune, variabile de sistem, variabile locale, variabile de intrare/iesire) si echipamentelor externe.

295

Conceptul este ilustrat in figura de mai jos

[Exemple de programe] Exemplul 1. Program care utilizeaza instructiunile READ/WRITE si GET/PUT

Datele sunt citite din CN0 Mesajul (a) (10 litere) este sarit A 11 litera este citita in V1

Mesajul (b) (9 litere) este sarit A 21 si 22 litera sunt citite in V2 Mesajul (c) (4 litere) este sarit A 27a pana la 31 litera sunt citite in datele tool offset Mesajul (d) (4 litere) este sarit A 36 pana la 40 litera sunt citite in datele tool offset

296

Datele transmisiei

Rezultatul programului precedent:

Exemplul 2. Programul de iesire (presupunand ca imprimanta este conectata la CN0): 4 spatii

Cap de tabel

Cod intoarcere sanie Numar tool offset

Valoare tool offset

Cod intoarcere sanie

Urmatoarele vor fi listate cand programul de mai sus este executat.

297

4.2 Variabile I/O Variabilele I/O sunt variabilele utilizate pentru trimiterea si primirea semnalelor I/O intre control si echipamentul periferic. Variabilele de intrare: Variabilele care reprezinta semnale intrate de la echipamentul periferic, cum ar fi panoul de comanda, unitatea de procesare a datelor masurate, sistemul de masurare a sculei si sensorul palpator. Aceste semnale sunt denumite date de intrare. Variabilele de iesire: Variabilele care reprezinta semnale de iesire din control la echipamentul periferic, cum ar fi lampi indicatoare si afisaj alarme pe panoul de comanda. Aceste semnale sunt denumite date de iesire. 4.2.1 Variabile de intrare

Numerele variabilei de intrare sunt listate mai jos. Numarul Continutul datelor variabilei de intrare
0 (Inactiv), 1 (Deschis) 1 bit prin care variabilele #1 pana la #8 corespund cu 0 pana la 7. 5 bit numar hexazecimal, $0 pana la $F Bit: 0 (Inactiv), 1 (Activ) 1 bit prin care variabilele #11 pana la #18 corespund cu 0 pana la 7. 0 (Inactiv), 1 (Deschis) 0 (Inactiv), 1 (Deschis) 0 (Inactiv), 1 (Deschis) 1 bit prin care variabilele #31 pana la #38 corespund cu 0 pana la 7. Temporizari: 1msec., 1 sec., 1 min., 1 ora, 1 zi (temporizarile sunt resetate la 0 la pornire si incepe numaratoarea, numarator 4 biti) Conditia codurilor de specificare: #1 pana la #16 (in biti)

Echipamentul care le genereaza

Panoul de comanda

EC

Panoul de comanda EC Panoul de comanda

Detaliile specificatiilor trebuie discutate.

298

4.2.2 Variabile de iesire

Numerele variabilei de iesire sunt listate mai jos.

Detaliile specificatiilor trebuie discutate.

4.3 Functia de operare aritmetica 2 Functia de operare aritmetica a Instructiunii utilizator 2 ofera caracteristici care nu sunt suportate de Instructiuni utilizator 1; expresii logice si functiile pot fi utilizate. Pentru detalii despre functiile de operare aritmetica ale Instructiunii utilizator 1, vedeti Functia de operare aritmetica 1.

299

Expresii logice Operator OR AND EOR NOT Functii

Functia SIN COS TAN ATAN ATAN2

Ce face Suma Inmultire OR exclusiv Negatie

Exemplu

Regula Puneti un spatiu in fiecare parte

SQRT ABS BIN BCD ROUND FIX FUP DROUND DFIX

Ce face Sinus Cosinus Tangenta Arctangent (1) Interval: -90 pana la 90 Arctangent (2) Unghiul punctului definit de coordonatele (a, b). Intervalul -180 pana la 180 Radacina patrata Valoare absoluta Conversie din zecimal in binar Conversie din binar in zecimal Rotunjire Rotunjire la Intreg (-) Rotunjire la intreg (+) Revenire Rotunjire la a treia zecimala Rotunjire la a treia zecimala (-) Rotunjire la a treia zecimala (+) Rest (a-fix[a/b] *b)

Exemplu

Regula si observatii
Numerele dupa simboluri trebuie incluse in paranteze drepte

Cand doua elemente sunt specificate intr-o paranteza dreapta, puneti o virgula intre ele.

Pozitia zecimalei este determinata in conformitate cu sistemul de unitati de masuri selectat. Pentru unghi comenzile sunt: 1 grad pentru 1 mm si 1 tol 0,001 grade pentru 1 m

DFUP MOD

0,0001 grad pentru 0,0001 toli

Combinatie de Operatii Operatiile si functiile explicate in pagina anterioara pot fi combinate dupa cum e nevoie.

300

Desemnarea ordinii operatorilor cu paranteze drepte [ ] Ordinea operatorilor poate fi determinata prin utilizarea parantezelor drepte. Exemplu:

5. Informatie suplimentara despre programele Instructiuni utilizator 5.1 Intoarcerea la secventa in program utilizand Instructiuni utilizator Intoarcerea la secventa poate fi facuta in acelasi fel ca intr-un program conventional si nu sunt restrictii de activare a functiei de intoarcere la secventa. Cand variabilele sunt setate intr-un bloc inainte de cel unde intoarcerea la secventa este executata, datele setate sunt toate inregistrate in memorie. 5.2 Tipuri de date, constante 5.2.1 Tipuri de date Exista trei tipuri de date: intregi, reale si logic Intreg Datele intregi sunt numere intregi si pot fi zero, un intreg pozitiv sau un intreg negativ. Real Datele reale sunt numere reale si pot fi zero, un numar pozitiv real sau un numar negativ real. Logic Datele logice pot fi adevarat (1) sau fals (0).

301

5.2.2 Constante Exista doua tipuri de constante: intregi si reale Intregi Constantele intregi sunt numere intregi. Ele pot fi exprimate pana la 8 cifre si sunt interpretate ca numar zecimal. Reale Constantele reale sunt numere intregi. Ele pot fi exprimate pana la 8 cifre incluzand o zecimala si sunt interpretate ca numar zecimal. 5.3 Regulile de operare/tipuri ale variabilelor si evaluarea valorilor lor 5.3.1 Tipul variabilei si evaluare Cand se seteaza o variabila, este utilizata o instructiune de alocare: Exemplu: unde, V= nume variabila constanta, nume variabila, expresie si functie Cu aceasta setare, valoarea lui este evaluata, iar valoarea lui V este schimbata in conformitate cu regula. Numele variabilei V
Variabile de sistem

Unitati de masura
1 mm 1/10000 toli

Tip
[I] [R]

Evaluarea valorii
Neschimbat (tolii sunt convertiti in metric) ( rotunjire ) [I]*1000 (metric) [I]*10000 (toli) [R]*100 (metric), (rotunjire) [R]*10000 (toli), (rotunjire) Neschimbat Neschimbat Neschimbat Neschimbat (rotunjire)

mm toli

[I] [R]

Variabile comune Variabile locale Adresa extinsa Variabila I/O

[I] [R] [I] [R] [I] [R] [I] [R]

Abreviatii: [I]..Intreg [R].Real ..Schimba in real ..Schimba in intreg

302

5.3.2 Reguli de operare si evaluarea valorilor Exemplu:

Tipul expresiei

Operator

Ce face

Tip element 1 A [I] [R] [R] [I] [R] [R] [I]

+ Expresie aritmetica + * / LT LE EQ NE GT GE Expresie logica EOR OR AND NOT

Suma Scadere Semn pozitiv Semn negativ Inmultire Impartire Mai mic decat < Mai mic decat sau egal Egal cu = Diferit Mai mare decat > Mai mare decat sau egal cu OR exclusiv Suma Inmultire Negare

Tip element 2 B [I] [R] [R]

Tipul rezultatului operatiei C [I] [R] [R] [R] [I] [R] [R]

[R] [I] [R]

[b]

Expresie de comparatie

[R] [R] [I] (rotunjire) [I] sau (rotunjire) [R] [I] (rotunjire) [I] [I]

Prescurtari: [I]..Intreg [R}Real Schimba in real ....Schimba in intreg [b].Logic

303

5.3.3 Reguli de operare ale functiei si evaluarea valorii Exemplu:

Tipul expresiei

Ce face Sinus Cosinus Tangenta

Unitati de masura

Tip element 1 A

SIN COS TAN ATAN ATAN2

Tip element 2 B [R]/1000 grade (metric) [R]/1000 grade (toli) [R] -

Rezultatul operatiei C

Arctangenta

1 mm 1/10000

[R]*1000 1/1000 grade (metric) [R]*1000 (1/10000 grade (toli) -

1 mm 1 tol

SQRT ABC BIN

Radacina patrata Valoare absoluta

(rotunjire)

BCD
(rotunjire)

ROUND

Rotunjire

(neschimbat)

FIX

Rotunjire

(neschimbat)

FUP

Numara ca numere intregi

(neschimbat)

304

Prescurtari: [I]..Intreg [R}Real Schimba in real Schimba in intreg [b].Logic 6. Exemple de programe Instructiuni utilizator Trei programe tipice sunt furnizate in urmatoarele pagini. Vedeti aceste exemple si metodele de programare utilizate ca sa puteti utiliza din plin functia Instructiuni utilizator. Exemplu de program 1 (prelucrare ax cu contur similar)

Sa presupunem ca trei piese diferite cu contururi similare cu acel aratat mai sus trebuie prelucrate. Programele sunt pregatite folosind functia Instructiuni utilizator asa cum e descris mai jos. [Secventa program] Procedura: 1. Denumiti fisierele celor trei piese:

2. Deoarece aceste piese au contururi similare, acestea sunt definite cu un subprogram. Numele fisierului subprogramului este 3. Elementele (dimensiunile) utilizate pentru a defini conturul, numerele sculei si vitezele de aschiere sunt exprimate utilizand variabilele locale si variabilele comune.

305

V1 = scula de degrosare DX1= diametrul DX1 V2 = scula de finisare DX2= diametrul DX2 V3 = viteza de aschiere in ciclul de DX3= diametru DX3 degrosare V4 = viteza de aschiere in ciclul de WLZ1 = adaos de finisare in directie finisare longitudinala (WZ1) LZ1 = dimensiune longitudinala LZ1 UDX1 = adaos de finisare pe diametru LZ2 = dimensiune longitudinala LZ2 XS = coordonata X al punctului de pornire LAP LZ3 = dimensiune longitudinala LZ3 ZS = coordonata Z al punctului de pornire LAP 4. Pentru a prelucra o piesa, se utilizeaza regimul LAP. 5. Pasii descrisi mai sus sunt enumerati in tabelul de mai jos.

Subprogram Subprogramul care defineste conturul, pregatit utilizand variabile locale si comune, poate fi programat asa cum e aratat mai jos pe baza tabelului de mai sus.

306

Programul principal Programul de aschiere este compus din trei programe principale pentru fiecare piesa.

307

[Supliment] Numele fisierului programului de aschiere (programul principal) Puneti $ in fata numelui fisierului. Daca programul este pe banda, ordinea este urmatoarea : Numele programului de aschiere (numar) O100 in acest exemplu Programul principal apeleaza subprogramul O1000 pentru prelucrare. In acest moment, programul principal desemneaza datele necesare variabilelor utilizate de subprogram. Exemplu program 2 (prelucrare contur care necesita calculatie pentru definire)

La prelucrarea unui contur care contine un arc si portiune conica si cand punctul(ele) intersectiei nu este indicat pe desen, functiile de operare ale functiei Instructiuni utilizator pot fi utilizate cu eficienta pentru a crea programul. [Secventa program] (1) Cu marirea sectiunii A, echipamentul calculeaza punctele de intersectie utilizand variabilele si functia de operare ale utilizatorului. Punctele care trebuie calculate sunt coordonata Z ale punctului a si coordonatele X si Z ale punctului b. Pentru a le obtine, variabilele sunt setate ca mai jos.

308

V10 = unghiul conului (150) V11 = raza arcului (16 mm) XD1= diametrul in punctul a (110 mm) XD2= diametrul in punctul b XD3= diametrul in punctul c (190 mm) ZL1= coordonata pe Z a punctului a ZL2= coordonata pe Z a punctului b ZL3= coordonata pe Z a punctului c (32 mm) DIS1= DX3-DX1 DIS2= distanta dintre centrul arcului si punctul c DIS3= distanta dintre punctul a si b (pe Z) DIS4= distanta dintre punctul b si c (pe Z)

Setati utilizand variabile comune

Setati utilizand variabile locale

(2) Punctul de intersectie poate fi calculat cu urmatoarea ecuatie, pe baza variabilelor din 1.

(3) Deoarece modelul in sectiunea A poate fi utilizat in comun cu alte piese, este preferabil sa se programeze un astfel de contur ca subprogram. Vom numi subprogramul Variabilele XD2, ZL1 si ZL2 sunt setate in acest subprogram, si alte variabile sunt setate in programul principal. (4) Pregatiti programul de aschiere ca un program princuipal. Numele filei programului principal este Functiile LAP si functiile de compensare a razei la varf sunt utilizate in programul principal.

309

Subprogram

Program principal (program de aschiere)

310

[Supliment] Variabilele sunt setate in blocul N1000 Coordonata pe Z a punctului a este comandata in blocul N1001. Coordonatele pe X si Z a punctului b si raza arcului sunt comandate in bloc N1002. Coordonatele pe X si Z a punctului c sunt comandate in bloc N1003 RTS in blocul N1004 indica sfarsitul subprogramului. Subprogramul ORT01 este apelat de comanda in blocul N109 pentru a defini conturul care consta din arc si con. Variabilele utilizate pentru definirea acestui contur sunt toate setate in acest bloc.

Exemplu program 3 (prelucrarea unui contur care consta dintr-un contur repetat) Acesta este un exemplu de programare pentru o piesa care are un contur care se repeta, cum ar fi o roata de curea.

311

[Secventa program] (1) Presupunand ca sunt mai multe roti de curea cu contur similar, ca mai sus. Pentru simplificarea programelor acestor prelucrari, exprimati conturul piesei A utilizand variabile. Nume variabila PC11 XH1 XD1 ZW1 ZW2 TW1 D1 DK Continut Pasul Inaltime canal Punctul de pornire al aschierii Latimea canelurii Conicitate pe Z Latimea sculei Valoarea lui I de 1R Valoarea lui K de 1R Valoare numerica pentru acest exemplu (Fig. 3.1) 20 mm 15 2 16 4.7 6 0.299 0.954

(2) Programati ciclul de aschiere al canelurii ca un subprogram utilizand variabile. Deoarece acest program este apelat dupa executia comenzilor de miscare pe axe, este pregatit in regim incremental ca sa poata fi folosit oriunde este apelat. Numele subprogramului este PULL-PTTN1.SUB.

312

Subprogram

(3) Programul de prelucrare a unei caneluri a fost creat in pasul (2). Utilizand acest subprogram, programul de prelucrat roata de curea aratat in fig. 3.1 poate fi pregatit. Faceti acest program ca un program principal: Numele filei este PULLY-1.MIN

313

Programul principal (programul de aschiere)

[Supliment] Instructiunea MODIN in blocul N007 trece echipamentul in regim MODIN in care subprogramul este apelat si executat de fiecare data comenzile de miscare pe axe sunt incheiate. In acest bloc, variabilele utilizate in subprogramul OPP1 sunt de asemenea setate. In blocurile N007 pana la N011, subprogramul OPP1 este apelat si executat de fiecare data cand comenzile de miscare pe axe in acele blocuri sunt incheiate, prelucrand in acest fel canelurile rotii de curea. Canelurile rotii de curea ar putea fi de asemenea prelucrate utilizand instructiunea CALL in loc de MODIN si MODOUT. Totusi cand instructiunea CALL este utilizata, acea instructiune trebuie repetata de fiecare data cand subprogramul trebuie apelat.

314

CAPITOLUL 13 PROGRAME DE PLANIFICARE 1. Sumar Programele de planificare permit prelucrarea continua a diferitelor piese fara interventia operatorului, utilizand un alimentator de bare, incarcator sau alt echipament automat. Cateva programe principale pot fi selectate si executate in ordinea specificata de un program de planificare Un program de planificare este stabilit de urmatoarele cinci blocuri. Daca alte blocuri sunt specificate, se declanseaza alarma. Programul trebuie terminat cu blocul END. a) Blocul PSELECT Selecteaza si executa programele principale b) Blocul GOTO Se ramifica neconditionat c) Blocul IF Se ramifica conditionat d) Blocul VSET Seteaza variabilele. e) Blocul END Incheie programele de planificare Aceste comenzi trebuie specificate la inceput sau imediat dupa numele secventei. Desi comentariile date intre (si) si liniile continue identificate de $ sunt valabile, stergere bloc (/) nu este valabila. Memoria pentru programul de planificare, programul principal si subprogram este pana la marimea maxima a memoriei intermediare care este selectata de specificatie. Blocurile specificate intr-un program de planificare sunt descrise mai jos. 2. Blocul PSELECT [Functia] Blocul PSELECT selecteaza si executa programele principale ale unei piese de prelucrat. Aceasta functie cauta un fisier program principal pentru ca acesta sa fie selectat ca program de prelucrare. Functia cauta de asemenea un fisier subprogram, sau fisier subprogram de sistem si fisierul subprogram al producatorului pentru subprogramele cerute, pe care le selecteaza automat. Repeta programele selectate dupa cum e specificat.

315

[Formatul de programare] Comenzile trebuie specificate in urmatoarea ordine: Comenzile incluse in [ ] pot fi omise. Virgula , poate fi de asemenea omisa daca ceea ce urmeaza este omis.

fm: numele fisierului programului principal

Daca este omis un nume de unitate (device), fisier, si/sau o extensie, intrarile de MD1, A si MIN, sunt active. Daca toate intrarile pentru fm sunt omise, este activ. Daca sau ? este utilizat in numele fisierului programului principal, se declanseaza o alarma Daca fisierul specificat nu exista, se declanseaza alarma. pm: numele programului principal

Daca intrarea pm este omisa, este folosit numele primului program din fisierul specificat cu programe principale. Se declanseaza o alarma, daca programul specificat nu exista in fisierul de programe principale selectate, fm. Daca M02 sau M30 care indica sfarsitul programului nu este specificat in programul principal, se declanseaza alarma.

316

fs: Numele fisierului subprogramului

Inserarea lui fs poate fi omisa cand: o nici o comanda de apelare a subprogramului nu este specificata intr-un program principal o subprogramul apelat dintr-un program principal sau dintr-un subprogram exista in MD1:*.SSB (subprogram de sistem) sau in MD1:*.MSB (subprogram al producatorului masinii) o celelalte subprograme necesare, altele decat SSB si MSB se gasesc in fisierul de programe principale. Daca fs este specificat, numele echipamentului si extensia pot fi omise. Setarile curente pentru numele echipamentului si extensie sunt MD1 respectiv SUB. De aceea, daca tot este omis, se considera ca nici un fisier nu a fost specificat. Daca numarul total de subprograme utilizate depaseste 126, se declanseaza alarma. Daca RTS, care inseamna sfarsitul unui subprogram, nu este specificat, se declanseaza alarma. Daca fisierul specificat de fs nu exista, se declanseaza alarma. n: numarator repetitie

Q: numar de repetitii (specificat de adresa) Intervalul de setare este de la 1 la 9999 iar 1 se utilizeaza daca inserarea n lipseste. Daca un numar in afara intervalului 1 pana la 9999 este specificat, se declanseaza o alarma. Un spatiu ( ) poate fi utilizat in loc de =. = poate fi omis daca este urmat direct de o valoare numerica.

317

3. Blocul de ramificatie Functia de ramificatie a programului de planificare, care este identica cu CAPITOLUL 12 punctul Functia Instructiune control 1 (3.1.), este posibila datorita blocurilor GOTO si IF, care ofera ramificatie neconfitionata, respectiv conditionata. Blocul GOTO [Functia] Blocul GOTO schimba secventele programului neconditionat. Secventa la care se sare este specificata utilizand un nume de secventa imediat dupa comanda GOTO. [Format] Comenzile trebuie specificate in ordinea urmatoare:

Blocul IF [Functia] Blocul IF schimba secventele programului conditionat. Daca conditia este adevarat, secventa sare la alta secventa. Daca este fals, continua pana la urmatoarea oprire. [Format] Comenzile trebuie specificate in urmatoarea ordine:

Operatorii de comparatie includ CAPITOLUL 12 - Functia de operare aritmetica 1 (3.3).

. Pentru detalii, vezi

318

4. Blocul de setare a variabilelor [Functia] VSFT trebuie specificat pentru setarea variabilelor utilizand programul de planificare. [Format] Comenzile trebuie setate in urmatoarea ordine:

Variabila din stanga: Specificati o variabila comuna, de sistem sau de iesire. Daca se specifica alta variabila, se declanseaza alarma. In partea dreapta: Daca se specifica o variabila de iesire, se declanseaza alarma. 5. Blocul de sfarsit program de planificare [Functia] La sfarsitul unui program de planificare, un bloc END trebuie intotdeauna specificat. Toate blocurile specificate dupa END nu sunt valabile. [Format] END 6. Exemplu de program Procedura de a creare a unui program de planificare este explicata mai jos. Sa presupunem ca strungul CN este echipat cu un alimentator de bare si trei piese diferite sunt prelucrate dupa programul de planificare. [Secventa program] Procedura: 1 Fixati numele fisierului si numele programului (numar) de utilizat pentru prelucrarea a trei feluri de piese. Piesa A A.MIN, O100 Piesa B B.MIN, O200 Piesa C C.MIN, O300 2 Creati programul pentru fiecare piesa bazandu-va pe desenul piesei. 3 Pentru a prelucra aceste trei piese, determinati ordinea si numarul de piese de prelucrat. Piesa A 20 bucati Pieas B 15 bucati Piesa C 25 bucati

319

4 Realizati programul de planificare. Stabiliti numele fisierului programului de planificare. Numele filei SHAFT-1.SDF 5 Utilizati variabile comune pentru a numara piesele prelucrate. Variabila pentru piesa A V1 Variabila pentru piesa B V2 Variabila pentru piesa C V3
Numele fisierului programului de planificare Acest cod trebuie specificat la inceputul unui program Seteaza valoarea initiala pentru numarator pentru piesa A Apeleaza si executa programul pentru piesa A Aduna 1 la numarator la terminarea programului Sare la N1001 pentru a repeta prelucrarea daca valoarea numaratorului este mai mica de 20 Trece la N1004 dupa prelucrarea a 20 de bucati din piesa A. Seteaza valoarea initiala pentru numarator pentru piesa B Apeleaza si executa programul pentru piesa B Aduna 1 la numarator la terminarea programului Sare la N1005 pentru a repeta prelucrarea daca valoarea numaratorului este mai mica de 15 Trece la N1008 dupa programarea a 15 bucati din piesa B. Seteaza valoarea initiala pentru numarator pentru piesa C Apeleaza si executa programul pentru piesa C Aduna 1 la numarator la terminarea programului Sare la N1009 pentru a repeta prelucrarea daca valoarea numaratorului este mai mica de 25 Trece la N1012 dupa prelucrarea a 25 bucati din piesa B. Codul END al programului de planificare. Acesta trebuie intotdeauna inserat la sfarsitul unui program de planificare

*1: la setarea variabilelor comune intr-un program de planificare specificati comanda VSET mai intai, apoi setati variabila comuna.

320

CAPITOLUL 14 FUNCTII DIVERSE 1. Comanda de prelucrare conicitate cu ajutorul unghiului In programarea conventionala, prelucrarea conului apelata cu G01, G34, si G35 este programata utilizand coordonatele punctului final. Prin utilizarea acestei functii comanda este data simplu prin inserarea unei coordonate X sau Z a punctului final al conului impreuna cu unghiul fata de axa Z (masurat in sens invers acelor de ceas).

O comanda a unghiului in definirea conului este valida in: G00, G01, G31, G32, G33, G34, si G35. Unghiul este specificat dupa adresa A. Unitatile de masura pentru comenzile unghiului pentru specificatiile metrice si toli sunt dupa cum urmeaza: 0 Metric :1 m ..0.001 0 :10 0.01 m 0 :1mm .1 Toli :1/10000 toli ..0.001 0 0 :1 tol ..1 Echipamentul interpreteaza comenzile ca o comanda de con cand comenzile contin fie un X sau Z impreuna cu un A. Daca o comanda A este data cu ambele X si Z, sau cand este data fara nici un X sau un Z, se declanseaza o alarma. Comanda de prelucrare con cu ajutorul unghiului este valabila in: LAP Regim de compensare a razei la varf Regim de programare incrementala Subprograme Unghiul este masurat in planul Z-X cu sensul pozitiv al axei Z fiind 0 grade. Este pozitiv cand este masurat in sens invers acelor de ceas si negativ in sensul acelor de ceas. In figura de mai jos, unghiul este exprimat ca A135 in unitati de masura ale echipamentului NC de 1mm, deoarece unghiul este masurat in sens invers acelor de ceas. Pentru unghiul aratat in dreapta figurii, A225 si A-135 vor da acelasi con.

321

Daca nu se obtine nici un punct de intersectie cu comenzile X si A, sau Z si A, se declanseaza o alarma. Fiti precauti la programarea prelucrarii cu viteza constanta. 2. Functia de verificare a barierei universalului/papusii mobile 2.1 Descriere generala Functia de verificare a barierei permite stabilirea unei bariere a universalului/papusii mobile (o zona specifica a masinii in care scula aschietoare nu poate intra) in vecinatatea universalului/papusii mobile pe baza datelor din program sau introduse in regim MDI. Daca o scula este comandata sa se miste in interiorul barierei, se declanseaza o alarma si se opreste masina. Aceasta functie face posibil sa se efectueze incercari in regim automat sau prelucrarea in regim manual, fara sa ne facem griji ca scula se loveste. In plus, aceasta previne accidentele cand o scula loveste universalul sau pinola datorita unei probleme neasteptate in timpul manevrarii automate. 2.2 Bariera universalului si a papusii mobile 2.2.1 Stabilirea unei bariere a universalului Functia barierei universalului poate seta o zona in jurul universalului in care scula nu poate intra si care este la fel cu forma universalului: aceasta nu este posibil cu date variabile de pozitionare limita prin soft. Activarea sau dezactivarea functiei barierei universalului poate fi selectata prin programarea codului M corespunzator. De aceea, miscarea sculei utilizand functia barierei universalului poate fi verificata atunci cand este necesar.

322

Simbol L D L1 D1 CX CZ

Descriere Lungime bac Dimensiune bac Lungimea de prindere a bacului Latime de prindere a bacului Diametru de prindere a universalului Distanta fata de zero program

Metoda Axe universal/papusa mobila

Pentru detalii referitoare la procedura de stabilire a barierei, vedeti CAPITOLUL 4, SETAREA PARAMETRILOR in OPERAREA DATELOR din MANUALUL DE OPERARE. 2.2.2 Stabilirea barierei papusii mobile Zona utilizata pentru functia barierei papusii mobile este indicata in figura de mai jos.

323

Metoda de setare a barierei papusii mobile. Setati datele necesare la urmatorii parametrii: Simbol Descriere Metoda L Lungimea axului pinolei D Diametrul axului pinolei L1 Lungime (1) a axului pinolei D1 Diametrul (1) al axului pinolei Axe universal/pinola L2 Lungime (2) a axului pinolei D2 Diametrul (2) axului pinolei D3 Diametrul centrului axului pinolei WR Pozitia (Z) a axului pinolei Pentru detalii ale procedurii de stabilire a barierei pinolei, vedeti CAPITOLUL 4 SETAREA PARAMETRILOR din OPERAREA DATELOR din MANUALUL DE OPERARE. 2.2.3 Miscarile sculei si alarma Odata ce bariera universalului este stabilita, este activata sau dezactivata prin programarea codului M corespunzator: M25 Bariera universal ACTIVAT M24 Bariera universal DEZACTIVAT M21 Bariera pinola ACTIVAT M20 Bariera pinola DEZACTIVAT Daca scula este comandata sa intre in interiorul barierei in timp ce bariera universalului si/sau pinolei este activata, se declanseaza alarma si masina se opreste. Exemplu de program:

Program normal de prelucrare

Bariera universal ACTIVAT (Bariera pinola ACTIVAT)

Bariera universal DEZACTIVAT (Bariera pinola DEZACTIVAT)

Functia barierei este activa pentru blocurile de comenzi din blocul care contine M25 (M21) la cel care contine M24 (M20)

324

1) Cand masina este pornita sau cand echipamentul NC este resetat, controlul este automat setat in regim de bariera inactiv (M24 si M20 activ). Daca este necesar ca functia barierei universalului si pinolei sa fie activata, comandati M25 si M21. 2) Functia bariera a universalului si pinolei este activa pentru deplasarea cu impuls manual sau cu avansul normal. 3) Bariera este modificata cand date noi de setarea barierei sunt inserate.

3. Functia de reducere a timpului operatiei Vedeti Manualul de Operare pentru detalii ale functiei de reducere a timpului operatiei II. 4. Comanda de eliberare a turelei (pentru specificatia turela NC) NC elibereaza turela si determina miscarea pe axe la primirea comenzii M203. Aceasta comanda este valabila numai cand este specificata cu G00 in acelasi bloc. Exemplu:

Miscari simultane pe axa X de la 220 la 500 si pe Z de la 300 la 800 Daca comanda M203 este specificata in acelasi bloc cu G00, va elibera turela fara a tine cont de pozitia curenta a turelei. Daca comanda M203 este precedata de o comanda de avans de prelucrare (alta decat G00) si conditia de fixare a turelei nu este confirmata, se declanseaza alarma .

325

5. FUNCTIA DE VARIATIE A VITEZEI ARBORELUI PRINCIPAL 5.1 Sumar Functia de control a variatiei vitezei arborelui principal schimba periodic viteza de rotatie a arborelui, pentru a nu aparea vibratii in timpul prelucrarii unei piese cu perete subtire si cu diametru mare. 5.2. Metoda de variatiei a vitezei arborelui principal de catre control 5.2.1 Variatia vitezei arborelui principal Deoarece vibratiile pot sa se produca in timpul aschierii pieselor subtiri si cu diametru mare sau piese asemanatoare, aceasta functie previne vibratiile in timpul aschierii prin varierea vitezei arborelui principal in functie de ciclu, marimea datelor si intervalul de temporizare predeterminat de viteza arborelui principal comandat. Variatia control =ACTIV Variatie control =INACTIV Viteza de arborelui (min-1) rotatie a

P: Ciclul de variatie a vitezei arborelui principal (0 pana la 25.5 sec) : Amplitudinea variatiei vitezei arborelui principal (0 Q pana la 100%) R: Intervalul de temporizare (0 la 12.5 sec)

5.3 Caracteristicile controlului 5.3.1 Codurile M Controlul variatiei vitezei de rotatie a arborelui principal este activat sau dezactivat folosind urmatoarele coduri M. M695: Controlul variatiei vitezei de rotatie ACTIVAT M694: Controlul variatiei vitezei de rotatie DEZACTIVAT

326

Aceste coduri M sunt modale. Odata ce M695 este specificat, comanda M695 este activa pana cand comanda M694 este specificata. Cand masina este pornita sau dupa ce sistemul este resetat, aceste coduri M trec in starea M694.

5.3.2 Parametri Urmatorii parametri sunt adaugati pentru a permite setarea amplitudinii (Q ciclului (P) ), si intervalul de temporizare (R). (1) Amplitudinea variatiei vitezei arborelui principal (Q ) Seteaza o amplitudine de variatie a vitezei de rotatie a arborelui. Parametru cuvant No. 114 Unitatea de setare 1[%] Intervalul de setare 0 pana la 100 Valoarea initiala 0 (2) Ciclul de variatie a vitezei de rotatie a arborelui principal (P) Seteaza un ciclu de variatie a vitezei arborelui Parametru cuvant No. 115 Unitatea de setare 0.1 [sec] Intervalul de setare 0 pana la 255 Valoarea initiala 0 (3) Intervalul de temporizare (R) Seteaza un interval de temporizare Parametru cuvant No. 116 Unitatea de setare 0.1[sec] Intervalul de setare 0 pana la 125 Valoarea initiala 0 5.3.3 Variabile de sistem Urmatoarele variabile de sistem sunt adaugate pentru a permite citirea si scrierea parametrilor de mai sus. VFLTQ A mplitudinea variatiei vitezei arborelui principal : VFLTP: Ciclul de variatie al vitezei de rotatie a arborelui principal (P) VFLTR: Interval de temporizare (R)

327

5.3.4 Limitarea caracteristicilor Cand utilizati acest control aveti grija la urmatoarele: (1) Cand viteza arborelui principal cu controlul variatiei depaseste viteza maxima de rotatie a arborelui principal (incluzand comanda maxima a vitezei arborelui principal) viteza atinge varful la viteza maxima de rotatie a arborelui. Aveti grija de acest lucru cand dati o comanda.

(2) Nu utilizati acest control daca variatia vitezei arborelui principal produce probleme in aschiere. (Ex.) Filetare cu tarodul Strunjire plana (M220 pana la M226) (3) Acest control este valabil numai pentru rotatia arborelui principal inainte (M03) si rotatie in sens invers (M04) (Ex.) Comanda de orientare a arborelui (M19) Comanda de rotire a arborelui pe distanta predeterminata Rotatie sincronizata (M151) (4) Chiar pentru rotatia arborelui inainte (M03) sau rotatia arborelui inapoi (M04), acest control nu este valabil in urmatoarea situatie. (Ex.) In timpul rotatiei cu viteza constanta (G96) (5) Daca relatia dintre ciclul de variatie a vitezei arborelui (P) si intervalul de temporizare (R) este asa cum e aratat mai jos, controlul variatiei vitezei arborelui nu poate fi folosit. Aveti grija de acest lucru cand setati datele. Ciclul de variatie a vitezei arborelui (P) Intervalul de temporizare (R) x 2

328

5.4 Exemplu de programare

Controlul variatiei vitezei arborelui =Activat Controlul variatiei vitezei arborelui =Dezactivat

329

CAPITOLUL 15 ANEXE Anexa 1. Tabel cu coduri G : Optional Altele : Standard

CODUL G G00 G01 G02 G03 G04 G05 G06 G07 G08 G09 G10 G11 G12 G13 G14 G15 G16 G17 G18 G19 G20 G21 G22 G23 G24 G25 G26 G27 G28 G29 G30 G31 G32 G33 G34 G35 CONTINUT Deplasare cu avans rapid Interpolare liniara cu avans de lucru Interpolare circulara in sensul acelor de ceasornic cu avans de lucru (CW) Interpolare circulara in sensul invers acelor de ceasornic cu avans de lucru (CCW) Temporizare

Selectare turela A Selectare turela B

Compensarea razei la varf: planul X-Y Compensarea razei la varf: planul Z-X Compensarea razei la varf: planul Y-Z Intoarcere in pozitia de zero masina Intoarcere in pozitia de schimbare scula Cuplul motor nu se aplica

Anulare comanda de limitare a cuplului Comanda de limitare a cuplului Neexecutarea unui ciclu Ciclu fix de filetare: longitudinal Ciclu fix de filetare: frontala Ciclu fix de filetare Ciclu filetare cu pas variabil (pas crescator) Ciclu filetare cu pas variabil (pas descrescator)

330

G36 G37 G38 G39 G40 G41 G42 G43 G44 G45 G46 G47 G48 G49 G50 G51 G52 G53 G54 G55 G56 G57 G58 G59 G60 G61 G62 G63 G64 G65 G66 G67 G68 G69 G70 G71 G72 G73 G74 G75 G76 G77 G78 G79 G80

Sincronizarea avansului arborelui de frezare (inainte) Sincronizarea avansului arborelui de frezare (inapoi)

Anularea compensarii de raza Compensare raza la varf: stanga Compensare raza la varf: dreapta

Schimbare coordonate origine program, Prescrierea turatiei maxime Compensarea erorii de indexare a turelei

Oglindire Oprire control servosistem Pornire control servosistem

Ciclu de filetare fix longitudinal Ciclu de filetare fix transversal Ciclu longitudinal fix de prelucrare canale Ciclu transversal fix de prelucrare canale Tesire automata Racordare automata Ciclu filetare (cu tarod) la dreapta Ciclu filetare (cu tarod) la stanga Sfarsit de definire contur (LAP)

331

G81 G82 G83 G84 G85 G86 G87 G88 G89 G90 G91 G92 G93 G94 G95 G96 G97 G98 G99 G100 G101 G102 G103 G104 G105 G106 G107 G108 G109 G110 G111 G112 G113 G114 G115 G116 G117 G118 G119 G120 G121 G122

Inceput de definire contur longitudinal (LAP) Inceput de definire contur transversal (LAP) Inceput de definire contur semifabricat (LAP) Schimbare conditii de aschiere in ciclul de strunjire semifabricat cilindric (LAP) Apelare ciclu de strunjire degrosare din semifabricat cilindric (LAP) Apelare ciclu de strunjire degrosare din semifabricat profilat (LAP) Apelare ciclu de strunjire finisare (LAP) Apelare ciclu de filetare (LAP) Programare absoluta Programare incrementala

Programare avans pe minut mm/min Programare avans pe rotatie mm/rot. Programare cu viteza de aschiere constanta Anulare programare cu viteza de aschiere constanta

Desemnare prioritate pentru aschiere independenta la turela A sau B Interpolare liniara la generare contur Interpolare circulara la generare contur (fata) (CW) Interpolare circulara la generare contur (fata) (CCW)

Filetare sincronizata cu tarodul (la dreapta) Filetare sincronizata cu tarodul (la stanga) Strunjire cu viteza constanta pe turela A Strunjire cu viteza constanta pe turela B Filetare circulara in sensul acelor de ceas (CW) Filetare circulara in sensul invers acelor de ceas (CCW)

Compensare R: planul C-X-Z

Comanda axei W pentru arborele secundar pe turela A (G13)

332

G123 G124 G125 G126 G127 G128 G129 G130 G131 G132 G133 G134 G135 G136 G137 G138 G139 G140 G141 G142 G143 G144 G145 G146 G147 G148 G149 G150 G151 G152 G153 G154 G155 G156 G157 G158 G159 G160 G161G170

Comanda axei W pentru arborele secundar pe turela B (G14) Originea efectiva pentru mandrina A Originea efectiva pentru mandrina B Comanda de prelucrare inclinata inactiva Comanda de prelucrare inclinata activa Comanda de prelucrare M/C inactiva Comanda de prelucrare M/C activa

Interpolare circulara in generare contur (lateral) (CW) Interpolare circulara in generare contur (lateral) (CCW)

Sfarsit conversie coordonate sau regim axa Y INACTIV Inceput conversie coordonate Mod axa Y ACTIV Stabilirea modului de prelucrare utilizand arborele principal Stabilirea modului de prelucrare utilizand arborele secundar Stabilirea modului de prelucrare utilizand arborele pick-off Stabilirea modului de prelucrare utilizand arborele pick-off si turela 3 Comanda de dezactivare a axei W Comanda de activare a axei W

Comanda de dezactivare a axei B Comanda de activare a axei B

Pozitionare pinola cu program (pinola semiautomata) Cod pentru lineta programabila (semiautomata) Comanda de pozitionare unidirectionala pe axa W Comanda de contorizare precisa activa Comanda de contorizare precisa inactiva Offset scula in directia axei acesteia Offset scula in directia axei acesteia (fara offset pozitie de rotatie) Anulare offset scula in directia axei acesteia Cod G functie macro MODIN

333

G171 G172 G173 G174 G175 G176 G177 G178 G179 G180 G181 G182 G183 G184 G185 G186 G187 G188 G189 G190 G191 G205G214

Cod G functie macro CALL

Ciclu sincronizat de filetare (CW) Ciclu sincronizat de filetare (CCW) Ciclu fix al sculei rotative: anulare Ciclu fix al sculei rotative: gaurire Ciclu fix al sculei rotative: alezare Ciclu fix al sculei rotative: gaurire adanca Ciclu fix al sculei rotative: filetare cu tarodul Ciclu fix al sculei rotative: filetare longitudinala Ciclu fix al sculei rotative: filetare frontala Ciclu fix al sculei rotative : filetare continua longitudinala Ciclu fix al sculei rotative : filetare continua transversala Ciclu fix al sculei rotative: alezare cu alezoare/ bara de alezare Ciclu fix al sculei rotative: ciclu de prelucrare canale pana Ciclu fix al sculei rotative : ciclu longitudinal de prelucrare canale pana Cod G functie macro CALL

334

Anexa 2. Tabel cu coduri auxiliare M : Optional Altele : Standard

CODUL M M00 M01 M02 M03 M04 M05 M06 M07 M08 M09 M10 M11 M12 M13 M14 M15 M16 M17 M18 M19 M20 M21 M22 M23 M24 M25 M26 M27 M28 M29 M30 M31 M32 M33 M34 CONTINUT Oprire program Oprire optionala Sfarsitul programului Pornirea arboreului principal (sensul acelor de ceas) [roteste arborele de lucru in sens invers acelor de ceas cand e vazut dinspre piesa] Pornirea arboreului principal (sensul invers acelor de ceas) [roteste arborele de lucru in sensul acelor de ceas cand e vazut dinspre piesa] Oprire arbore principal Schimbarea sculei Lichid de racire PORNIT Lichid de racire OPRIT Anulare rotatie lenta arbore principal Activare rotatie lenta arbore principal Oprire arbore frezare Pornire arbore frezare (CW) Pornire arbore frezare (CCW) Pozitionare axa c (sens pozitiv) Pozitionare axa c (sens negativ) Post-procesare date masurate transferate prin rs232 Eliberare orientare arbore principal Orientare arbore principal Bariera pinola INACTIV / Monitorizarea interferentei arborelui principal INACTIV Bariera pinola ACTIV / Monitorizarea interferentei arborelui principal ACTIV Tesire INACTIV Tesire ACTIV Bariera universal INACTIV, Interferenta scula INACTIV Bariera universal ACTIV, Interferenta scula ACTIV Filetare cu pas pe axa Z Filetare cu pas pe axa X Verificare interferenta scula INACTIV Verificare interferenta scula ACTIV Sfarsitul programului Avans continuu pentru filetare pe fata Avans in zigzag la filetare Avans continuu pentru filetare pe fata (din dreapta)

335

M35 M36 M37 M38 M39 M40 M41 M42 M43 M44 M45 M46 M47 M48 M49 M50 M51 M52 M53 M54 M55 M56 M57 M58 M59 M60 M61 M62 M63 M64 M65 M66 M67 M68 M69 M70 M71 M72 M73 M74 M75

Retragere pe Z a alimentatorului Avansare pe Z a alimentatorului Retragere brat alimentare Avans brat alimentare in pozitia de descarcare Avans brat alimentare catre universal Gama de viteze a arborelui principal neutra Treapta 1 de viteze sau selectare viteza mica Treapta 2 de viteze sau selectare viteza mare Treapta 3 de viteze Treapta 4 de viteze

Ignorare reglaj turatie arbore principal INACTIV Ignorare reglaj turatie arbore principal Suflare cu aer aditional 1 INACTIV Suflare cu aer aditional 1 ACTIV

Indexare automata a universalului Retragere ax pinola Avans ax pinola Anulare M63 Forta de prindere mica Forta de prindere mare Anulare M61 Ignorare valoare fixa rpm in prelucrare cu viteza constanta Anulare M64 Ignorare rotatie arbore principal dupa cod M Ignorare cod M de raspuns Ignorare cod T de raspuns Indexare turela libera Anulare sincronizare in ciclu de strunjire came Regim sincronizare A pornit Regim sincronizare B pornit Comanda de schimbare manuala a sculei Pozitionare ATC in pozitia de apropiere Traiectoria 1 de filetare Traiectoria 2 filetare Traiectoria 3 de filetare

336

M76 M77 M78 M79 M80 M81 M82 M83 M84 M85 M86 M87 M88 M89 M90 M91 M92 M93 M94 M95 M96 M97 M98 M99 M100 M101108 M109 M110 M111 M112 M113 M114 M115 M116 M117 M118 M119 M120 M121 M122

Retragere dispozitiv de prindere piese Avans prinzator piese Deschidere lineta Inchidere lineta Inaintare overcut Retragere overcut Inchidere universal Deschidere universal Neintoarcere la punctul de incepere al aschierii dupa ebos (LAP) Indexarea turelei : sensul acelor de ceas (invers) Anulare M86 Suflare cu aer INACTIV Suflare cu aer ACTIV Capac inchis Capac deschis Retragere alimentator cu bare Avans alimentator cu bare Incarcatorul incarca Incarcatorul descarca Dispozitiv prindere piese pentru arbore secundar retras Dispozitiv prindere piese pentru arbore secundar avansat Axul pinolei apasa incet Axul pinolei apasa tare Asteptare pentru comanda de sincronizare Semnal exterior M Anulare m110 Cuplare axa C (se apecifica fara alte comenzi) Setarea automata a punctului de zero pentru arborele pick-off Oprire scula rotativa la turela 3 Scula rotativa la turela 3 rotatie inainte Scula rotativa la turela 3 rotatie inapoi Descarcatorul ACTIV Descarcatorul INACTIV Inaintare senzor palpator Retragere senzor palpator Numarare speciala (operatii) Nimic de lucru Lineta INACTIV/ACTIV Lineta retrasa

337

M123 M124 M125 M126 M127 M128 M129 M130 M131 M132 M133 M134 M135 M136 M137 M138 M139 M140 M141 M142 M143 M144 M145 M146 M147 M148 M149 M150 M151 M152 M153 M154 M155 M156 M157

Lineta avansata Verificare timp extra ACTIV (se porneste alarma daca se depaseste timpul de executie setat pentru ciclul respectiv) Verificare timp extra INACTIV (nu se porneste alarma daca se depaseste timpul setat pentru ciclul respectiv) Suflare cu aer aditional 3 INACTIV Suflare cu aer aditional 3 ACTIV Retragere ax pinola Avans ax pinola Eroare de prindere (iesire aer) INACTIV Eroare de prindere (iesire aer) ACTIV Detectare eroare de prindere INACTIV Detectare eroare de prindere ACTIV Monitorizare impingere pe axa Z INACTIV Monitorizare impingere pe axa Z ACTIV Desemnare forma pentru ciclu fix (multiplu) Interblocare masurare palpator ACTIV Interblocare masurare palpator INACTIV Functia de reluare a filetarii dupa pas operatie de invatare Ciclu filetare cu ignorare viteza constanta a sculei rotative Fixare axa C sau deselectare Presiune mica lichid de racire Presiune mare lichid de racire Lichid de racire aditional 1 INACTIV Lichid de racire aditional 1 ACTIV Eliberare axa C Fixare axa C Pornire arbore pick-off, CW Pornire arbore pick-off, CCW Rotatie sincronizata INACTIV Rotatie sincronizata ACTIV Interblocare ax scula rotativa ACTIV Iinterblocare ax scula rotativa INACTIV Suflare cu aer aditional 2 INACTIV (la masurare) Suflare cu aer aditional 2 ACTIV (la masurare) Interblocare prelucrare intre centre INACTIV Interblocare prelucrare intre centre ACTIV

338

M158 M159 M160 M161 M162 M163 M164 M165 M166 M167 M168 M169 M170 M171 M172 M173 M174 M175 M176 M177 M178 M179 M180 M181 M182 M183 M184 M185 M186 M187 M188 M189 M190 M191 M192 M193 M194 M195 M196

Prelucrare pas sincronizare INACTIV Prelucrare pas sincronizare ACTIV Anulare M161 Fixare reglaj avans (100%) Anulare M163 Fixare reglaj turatie scula rotativa (100%) Anulare M165 Ignorare oprire ciclu si procesare bloc cu bloc Ignorare interblocare ax pinola avans/retragere INACTIV Ignorare interblocare ax pinola avans/retragere ACTIV Ignorare raspuns viteza constanta la arborele de frezare Axa C libera

Robot in interiorul strungului eliberare interblocare INACTIV Robot in interiorul strungului eliberare interblocare ACTIV Lichid de racire aditional 2 INACTIV Lichid de racire aditional 2 ACTIV Eliberare axa Y Fixare axa Y Fixare pinola universal Eliberare pinola universal Cerere catre robot 0 Cerere catre robot 1 Cerere catre robot 2 Cerere catre robot 3 Anulare interblocare interna universal INACTIV Anulare interblocare interna universal ACTIV

Programare cuplare pinola INACTIV (tractare programata a pinolei) Programare cuplare pinola ACTIV (tractare programata a pinolei) Desemnare g00 posibila cu cuplarea pinolei Prescrierea sensului de rotatie a axului sculei rotative (CW) Prescrierea sensului de rotatie a axului sculei rotative (CCW) Anulare M194 Reglare a fazelor la filetare Anulare M196 Cursa de pasuire activa

339

M197 M198 M199 M200 M201 M202 M203 M204 M205 M206 M207 M208 M209 M210 M211 M212 M213 M214 M215 M216 M217 M218 M219 M220 M221 M222 M223 M224 M225 M226 M227 M228 M229 M230237 M238 M239

Stergere cursa de pasuire

Anulare sincronizare avans pe axa Z Sincronizare avans pe axa Z, G13 Sincronizare avans pe axa Z, G14 Eliberare turela (turela CN) LR15M-ATC ; reducerea timpului (usita magazie scule inchisa) LR15M-ATC ; reducerea timpului (usita magazie scule deschisa) LR15M-ATC ; reducerea timpului (pozitia de retragere INACTIV) LR15M-ATC ; reducerea timpului (pozitia de retragere ACTIV) Interblocare usa C, D ACTIV Interblocare usa C, D INACTIV Ciclu de aschiere canal de pana : un singur sens Oprire ax scula rotativa de la turela 3 sau ciclu prelucrare pana: zigzag Oprire ax scula rotativa de la turela 3 sau ciclu prelucrare pana: desemnare adancimea de aschiere Oprire ax scula rotativa de la turela 3 sau ciclu prelucrare pana: divizare egala a adancimii de aschiere Ignorare monitorizare sarcina G00 INACTIV Ignorare monitorizare sarcina G00 ACTIV Suflare cu aer aditional INACTIV Suflare cu aer aditional ACTIV Strunjire plana INACTIV Strunjire plana ACTIV (1:1) Strunjire plana ACTIV (1:2) Strunjire plana ACTIV (1:3) Strunjire plana ACTIV (1:4) Strunjire plana ACTIV (1:5) Strunjire plana ACTIV (1:6) Magazia de scule asteapta comanda ; LR15M-ATC Comanda (ATC) aducere scula urmatoare Orientare arbore scula rotativa pentru schimbare (ATC) Semnal exterior M Oscilatia arborelui sculei rotative Orientare arbore secundar

340

M240 M241 M242 M243 M244 M245 M246 M247 M248 M249 M250 M251 M252 M253 M254 M255 M256 M257 M258 M259 M260 M261 M262 M263 M264 M265 M266 M267 M268 M269 M270 M271 M272 M273 M274 M275 M276 M277 M278 M279 M280 M281 M282

Arborele sculei rotative : neutru Arborele sculei rotative : treapta 1 de viteza Arborele sculei rotative : treapta 2 de viteza Transportorul de span oprit Transportor de span rotatie inainte Interblocare pick-off ACTIV Interblocare pick-off INACTIV Pick-off INCHIS Pick-off DESCHIS Impingator piesa retras Impingator piesa avansat Scriere date cu interferometrul cu laser Verificare date cu interferometrul cu laser Oprire program

Anulare M265 Anulare deplasare rapida in timpul deplasarii manuale cu impuls

Turatia mica a arborelui principal ACTIV Turatia mica a arboreului principal INACTIV

341

M283 M284 M285 M286 M287 M288 M289 M290 M291 M292 M293 M294 M295 M296 M297 M298 M299

Suflare cu aer in fata arborelui principal INACTIV Suflare cu aer in fata arborelui principal ACTIV Usa (de sus) inchis Usa (de sus) deschis

Schimbare constanta de timp (pentru mai putine semne pe piesa) Schimbare constanta de timp (pentru aschiere eficienta a formei)

342

Anexa 3. Tabel cu variabilele de sistem

VARIABILE VZOFZ VZOFY VZOFX VZOFC VZOFW VZSHZ VZSHY VZSHX VZSHC VZSHW VTOFZ VTSOY VTOFX VNSRZ VNSRX VPVLZ VPVLX VPVLW VNVLZ VNVLX VNVLW VINPZ VINPY VINPX VINPC VTRTS VTLGN VTLSN VTLCN VTLST VTLCT VTLSA VTLCA VTLOA VTLOB VTLOC VTLUS CONTINUT punct de zero pe axa Z punct de zero pe axa Y punct de zero pe axa X punct de zero pe axa C punct de zero pe axa W deplasare a punctului de zero pe axa Z deplasare a punctului de zero pe Y deplasare a punctului de zero pe X deplasare a punctului de zero pe C deplasare a punctului de zero pe W corectie scula pe axa Z corectie scula pe axa Y corectie scula pe axa X compensare raza pentru axa Z compensare raza pentru axa X limita variabila pozitiva pe Z (sistemul de coordonate al masinii) limita variabila pozitiva pe X (sistemul de coordonate al masinii) limita variabila pozitiva pe W (sistemul de coordonate al masinii) limita variabila negativa pe Z (sistemul de coordonate al masinii) limita variabila negativa pe X (sistemul de coordonate al masinii) limita variabila negativa pe W (sistemul de coordonate al masinii) valoare abatere la schimbare directie pe axa Z valoare abatere la schimbare directie pe axa Y valoare abatere la schimbare directie pe axa X valoare abatere la schimbare directie pe axa C avans rapid pe axa T (1/10-1) numar grup scula numar setat pentru durata de viata a sculei numar de piese prelucrate pe durata de viata a sculei timp setat pentru durata de viata a sculei timp de aschiere pentru durabilitatea sculei uzura sculei setata pentru durabilitatea sculei uzura sculei pe durata de viata a sculei numar corectie scula (grup 1) numar corectie scula (grup 2) numar corectie scula (grup 3) variabila care indica ca scula a fost folosita intr-un INTERVALUL DE SETARE SUFIX

0 99999.999

0 999.999

032 064 096

0 99999.999

01000 132767 024 09999 0359999 0999.999 09999.999 032 064 096 112 120 196

112 120

343

VTLNG VTLLF VGRSL VGRLF VGRID VXMPO VXMCD VXMON VXMTG VXMOG VXMXZ VXMNC VXMCO VXMMC VXMMO VXMMD VXMDR VRNGZ VRNGX VSNZ VSNX VIMDZ VIMDX VPFVZ VPFVY VPFVX VPFVT VPCHX VPCHZ VTOAA VTOBA VTOCA VTOAB

program variabila care indica ca scula a fost evaluata neconforma la masurare variabila care indica ca scula s-a uzat numar scula selectata din grup variabila a duratei de viata a sculei (grup de scule) variabila numar indexare scula (grup de scule) numar intrare pozitie pentru post-procesare date masurate valoare corectie numarul corectiei de scula ce trebuie corectata numarul grupului sculei ce trebuie corectata numarul grupului corectiei sculei ce trebuie corectata axa fata de care se corecteaza (0 :axa X, 1 :axa Z) numaratoare corectii sarite numaratoare consecutiva OK ignorare numaratoare corectii ignorare numaratoare OK inregistrarea rezultatelor masurarilor anterioare variabila date citite/necitite pozitia cercului de referinta pe Z (sistemul de coordonate al programului) pozitia cercului de referinta pe X (sistemul de coordonate al programului) pozitia senzorului pe axa Z (sistemul de coordonate al masinii) pozitia senzorului pe axa X (sistemul de coordonate al masinii) datele de masurare in timpul prelucrarii pe axa Z datele de masurare in timpul prelucrarii pe axa X valoare de compensare a erorii pasului pe axa Z valoare de compensare a erorii pasului pe axa Y valoare de compensare a erorii pasului pe axa X valoare de compensare a erorii pasului pe axa CT pasul pe X pasul pe Z numarul a corectiei de scula la prima pozitie de schimbare (ATC) numarul B al corectiei de scula la prima pozitie de schimbare (ATC) numarul C al corectiei de scula la prima pozitie de schimbare (ATC) numarul A al corectiei de scula la a doua pozitie de schimbare (ATC) numarul B al corectiei de scula la a doua pozitie de schimbare (ATC)

196 0/1

096 0/1 012 0999.999 032/64/96 112/24 13 0/1

112 120 196 112

099 1/2/4/8/16/32/6 4 0/80

112

NIMIC NIMIC

0 99999.999

1/2

112

0 0.999

1120

200065000

Nimic

096

196

VTOBB

344

VTOCB VTHRZ VTHRX VLMON VEINT VBNCT VPWSP VPWTP VTLIN VTLFN VTLA1 VTLA2 VTLL VTLD VTLW VTIZN VTIZP VTIXN VTIXP VTIPN VGRIN VGRFN VGRA1 VGRA2 VGRL VGRD VGRW VSIDC VEXPO VEXTR VEXAX VEXGF VEXTO VEXOG VEXOK VEXFB VEXDR VSIOZ

numarul C al corectiei de scula la a doua pozitie de schimbare (ATC) pasuire a filetului in directia Z pasuire a filetului in directia X comanda de monitorizare a incarcarii pe axe comanda de intrerupere permisa pe axa numarare blocuri sau nu pozitia dispozitivului de prindere piese la jgheabul in care cad piesele pozitia dispozitivului de prindere piese in pozitia de transfer a pesei numarul codului de clasificare a sculei numarul codului tipului de scula unghiul de asezare al sculei unghiul de atac al sculei lungimea portsculei/proiectie/lungimea burghiului diametrul portsculei/burghiului latimea sculei punct de interferenta al sculei : ZN punct de interferenta al sculei : ZP punct de interferenta al sculei : XN punct de interferenta al sculei : XP numarul modului de interferenta al sculei numarul codului de clasificare al sculei numarul codului tipului (formei) de scula unghiul de asezare al sculei aschietoare unghiul de aschiere (atac) al sculei lungimea portsculei/proiectiei/lungimea burghiului diametrul portsculei/diametrul burghiului latimea sculei orientarea arboreului (mecanic cu bolt/electric) punct de control dupa prelucrare RS232C turela de control dupa prelucrare RS232C axa de control dupa prelucrare RS232C semnalizare grup de control dupa prelucrare RS232C numar corectie de scula folosita la control dupa prelucrare RS232C numar grup al controlului dupa prelucrare RS232C rezultatele controlului dupa prelucrare RS232C valoare de raspuns la controlul dupa prelucrare RS232C variabila de sfarsit de date la controlul dupa prelucrare RS232C comanda de deplasare la un punct pe axa Z (sistem de coordonate al programului) comanda de deplasare la un punct pe axa Y (sistem de coordonate al programului)

0 99999.999 0127 03 0 99999.999

NIMIC 164 NIMIC

138 04 0360.000 0360.000 112 120 196

0 9999.999

02 138 04 0360.000 0360.000 0 9999.999

112 120 196 NIMIC

0/1 09 0/1 032 03 0/1 0 999999 0/80

112

NIMIC

NUMAI CITIRE

NIMIC

VSIOY

345

VSIOX VSIOC VAPAZ VAPAX VSKPZ VSKPY VSKPX VSKPC VETFZ VETFY VETFX VDIFZ VDIFX VETON VETLN VAPPZ VAPPX VMIRZ VRSTT VPAI VCNGC VXMDS VTOPC VCEJM VMCN VMDT VXMBD VXMAB VWKCS VWKCC VUACM

comanda de deplasare la un punct pe axa X (sistem de coordonate al programului) comanda de deplasare la un punct pe axa C (sistem de coordonate al programului) pozitia curenta pe axa Z (sistem de coordonate al masinii) pozitia curenta pe X (sistem de coordonate al masinii) punct contact senzor pe axa Z (sistem de coordonate al masinii) punct contact senzor pe axa Y (sistem de coordonate al masinii) punct contact senzor pe axa X (sistem de coordonate al masinii) punct contact senzor pe axa C (sistem de coordonate al masinii) valoarea corectia sculei folosita indata pe axa Z valoarea corectia sculei folosita indata pe axa Y valoarea corectia sculei folosita indata pe axa X DIF pe axa Z (control servosistem) DIF pe axa X (control servosistem) numarul corectiei de scula al sculei active numarul sculei active punct de retragere al scule pe axa Z punct de retragere pe al sculei axa X SEMNALIZARE POTRIVIRE ORIENTARE SISTEM DE COORDONATE ($00 :OK, $80 :NG) repornire secventa ($00 :INCHIS, $80 :DESCHIS) (constanta circulara) numarator NG (Nu e buna) de control dupa prelucrare variabila setului de date de la controlul dupa prelucrare evaluare capat bara cititor de date CEJ MATIC numarator de control variabila transfer date turela A /B date BCD controlate in sistem binar desemnarea turelei pentru corectie valoare setata pt numarator piese valoarea de numarare comentariu alarma pentru utilizator

NIMIC

NUMAI CITIRE

12

NUMAI CITIRE

NIMIC

0255 0128 NUMAI CITIRE 0 99999.9 09999 NELIMITAT 0/1 099999999 SIR SIMBOLURI (MAX.16) 1500 09999.999 09999.999 09999.999

112 132 112

14 116

VSKFA VSKFB VCHKL VCHKD VCHKZ VCHKX VTSL

viteza de avans control 2 viteza de avans control 1 dimensiune bac L1 dimensiune baC D1 pozitie bac CZ pozitie bac CX deplasare axa pinola L2

NIMIC

346

VTSDA VTSDB VWKR VRZV VRCV VRRG VLZV VLYV VLRG VPLOF VRYV VRBV VRWV VRXV VTLMT VMXA1 VMNA1 VMXA2 VMNA2 VCHIO VCHSW VZARP VZBRP VZCRP VXARP VXBRP VWAP VSNWD VSNTU VRUND VUNIT

diametrul ax pinola D2 diametru ax pinola D3 fata frontala piesa WR datele intr-un punct de coordonate pe axa Z pentru robot datele intr-un punct de coordonate pe axa C pentru robot date registru robot coordonate punct pentru date incarcator piese pe axa Z coordonate punct pentru date incarcator piese pe axa Y date registru incarcator corectie fata de zero a axei M pentru strunjire plana coordonate punct pentru date robot pe axa Y coordonate punct pentru date robot pe axa C coordonate punct pentru robot pe axa W coordonate punct pentru robot pe axa X numar tip scula max cod unghi de asezare in tabel A1 min cod unghi de asezare in tabel A1 max cod unghi de asezare in tabel A2 min cod unghi de asezare in tabel A2 schimbare date la prindere ID/OD schimbare date lucru in universal/intre centre pozitie desemnata pe axa ZA pozitie desemnata pe axa ZB pozitie desemnata pe axa ZC pozitie desemnata pe axa XA pozitie desemnata pe axa XB pozitie desemnata pe axa W distanta dintre centrul senzorului si capul senzorului in directia de rotatie inainte a axei C distanta dintre centrul senzorului si capul senzorului in directia de rotatie in sens invers al axei C constanta 360 sistem unitati de masura

09999.999 09999.999 099999999

NIMIC

199

032767 099999999

147 199

032767 0359.999 099999999

NIMIC 199

080 0360.000 0360.000 0,1

I=1-38 J=1-4 K=1-6

099999999

NIMIC

NUMAI CITIRE

07

* Variabilele de sistem exista sau nu in functie de caracteristicile masinii

347

LIST OF PUBLICATIONS

Publication No. 5238-E

Date May 2005

Edition 1st

This manual may be at variance with the actual product due to specification or design changes. Please also note that specifications are subject to change without notice. If you require clarification or further explanation of any point in this manual, please contact your OKUMA representative.