Sunteți pe pagina 1din 6

Calculul unor limite de functii

Este capitolul din Analiza de clasa a XI-a care presupune lucrul celui mai
mare numar de exercitii. Vom cauta sa oferim un numar cat mai mare de
exemple, rezolvate fara apelul la izbavitoarea regula a lui lHospital. De altfel,
recomandam masura in utilizarea acesteia; de multe ori, procedeele clasice
conduc mai usor la solutie.

1. Sa se calculeze
( )
2 2 2
lim ln 3 2 4 5
x
L x a x x x

= + + + + . Discutie.
(18516*, G.M. 11/1980)

Solutie. Notam ln k = a si avem
( )
2 2 2
lim 3 2 4 5
x
L k x x x x

= + + + + . In
cazul in care , se da
2
1 k
2
x x = factor fortat, intrucat unul dintre termeni
este dominant prin coeficient; vezi observatia despre termenii dominanti
prin coeficient sau prin putere in materialul referitor la limitele de siruri.
Rezulta:


( )
2
2 2
, daca 1
3 2 4 5
lim 1 1
, daca 1
x
k
L x k k
x x x x k

> | |

= + + + + = =
|
|
<
\ .


Sa lamurim ce inseamna 1 ln 1 ln 1 sau ln 1 k a a > > < > a .
Inecuatia ln 1 a < devine { }
1 1 1
, \ 0 a a
e e e
| |
<
|
\ .
. Inecuatia
( ) ( ln 1 ; ; a a e a e e > > ) .
Prin complementaritate, inecuatia 1 ln k a < <1 este verificata
pentru
1 1
; ; a e e
e e
| | |

|
\ . \
|
|
.
.
Ramane de studiat cazul interesant k , in care amplificam cu
conjugata:
2
1 =

( )
2 2
2 2
2 2
2 2
2 2
3 2 4 5
lim 3 2 4 5 lim
3 2 4 5
3
1
3 1
lim lim
2 3 2 4 5
3 2 4 5
1 1
x x
x x
x x x x
L x x x x
x x x x
x
x
x x x x
x x x x


+ +
= + + + + =
+ + + + +
+

= =
+ + + + +
+ + + + +
=
=

Concluzionand, avem:

( ) ( )
1 1
, daca ; ;
1 1
, daca ; ; 0 0; ;
1 1 1
, daca ; ; ;
2
a e e
e e
L a e
e e
a e e
e e
| | | |

| |
\ . \ .

| | | |
=

| |
\ . \ .



`
)
e
2. Calculati:
a)
0
1
limsin
x
x

; b)
0
1
lim sin
x
x
x

; c) lim sin
x
x
e x



Solutie. a) Limita data nu exista. Intr-adevar, este suficient sa consideram
sirurile convergente catre zero
1 1
,
2
2
n n
x y n
n
n


= =
+
, 1

. Avem
si ( ) sin 0, 1
n
f x n n = = ( ) sin
n
f y 2 1, 1
2
n n

| |
= + =
|
\ .
( )
0
m
x
f x

. Intrucat sirurile
au limite diferite, rezulta ca li nu exista. ( ) ( ) si
n n
f x f y
b) Am putea concluziona gresit ca daca
0
1
msin
x
x

li nu exista, atunci si
limita
0
1
lim sin
x
x
x

are aceeasi soarta. Sa ne amintim de criteriul produsul


unui sir marginit cu un sir convergent la zero este convergent la zero,
prezentat pe scurt in materialul despre siruri convergente. Fie un sir
arbitrar de numere reale nenule, convergent la zero. Avem
0
n
x
( )
1
sin
n n
n
x
x
= f x ; cum
1
sin 1
n
x
, rezulta ca:
( )
0
1 1
lim sin 0, 0 lim sin 0
n n
n x
n
x x x
x x

= =

c) Similar cu b). Va las placerea.

3. Fie functia ( ) : 0, \
2
k

)
` f . Sa se calculeze: k

`
`
( )
( )
( ) ( )
tg
lim , unde tg
tg 2
A
x f n
x x
L n A
f n f n

| |
= =
|
|
\ .

(11046, G.M.B 3/1971)
Caz particular: pentru ( )
1
2
f n
n
= , evaluati . ( ) ( ) si lim
n
L n L n

(8987, G.M.B. 6/1968, adaptat)


Solutie. Prin inlocuirea lui se observa ca limita data prezinta o
nedeterminare de tipul 1 . Se aduna si se scade o unitate in paranteza, unitatea
scazuta o aducem deja la acelasi numitor:
x


( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
tg tg tg
tg tg tg
tg tg
lim 1
tg
f n x f n
A
x f n f n
l n
x f n
x f n
L n e
f n

| |
= + =
|
|
\ .
, unde
( )
( )
( )
( ) ( )
tg tg
lim tg
tg 2
x f n
x f n
x
l n
f n f n

=
( )
; transformam diferenta de tangente
in produs, cu formula
sin
tg tg
cos cos
a b
a b
a b

= :
( )
( )
( ) ( )
( ) ( )
( )
( )
sin
sin 2
lim
cos cos tg
cos
2
x f n
x
x f n f n
l n
x
x f n f n
f n

. Cum codomeniul functiei


exclude punctele de forma f ,
2
k
k ` cos
( )
, rezulta ;
observam ca factorul
( ) ( ) 0 si sin 0 f n f n
sin
2
x
f n
are limita sin si il inlocuim deja. Aceasta
inlocuire pe parcurs ne scuteste de efectuarea unor calcule greoaie si totodata
inutile. Avem deci:
1
2

=

( )
( ) ( )
( )
( ) ( )
( )
sin
1
lim
cos sin
cos
2
x f n
x f n
l n
x
f n f n
f n


La numitor, efectuam transformarea de reducere la primul cadran
( ) ( )
( )
( )
cos sin sin
2 2 2 2
f n x
x x
f n f n f n

| |
= =
|
|
\ .
; rezulta in fine

( )
( )
( )
( ) ( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
( )
1
1
sin 2 4
2
lim
sin 2 sin 2
sin
2 2
x f n
f n x
x f n f n x f n f n
l n
f n x f n x f n x f n f n
f n f n


= =


Rezulta deci ( )
( )
( )
4
sin2
f n
f n
e

= L n In cazul particular, obtinem


( )
2
2
sin sin
n
n
n
L n e e


= =
n
. Daca facem n , obtinem:
( )
N
1
1
2
sin
2
lim
n
n
n
L n e e

= =

4. Sa se calculeze
( )
3 3
4
sin cos cos sin
lim
ln tg cos 2 x
x x x
L
x x

x
(10438, G.M.B. 6/1970)

Solutie. La numarator, se da factor comun
3
sin cos x x , iar la numitor
adunam si scadem o unitate. Rezulta:

( )
( )
( )( )
( )
3 3 2 2 3
3 3 3 3 3
4 4
sin cos sin cos
sin cos sin cos sin cos
lim lim
ln 1 tg 1 cos 2 ln 1 tg 1 cos 2 x x
x x x x
x x x x x x
L
x x x x

+
= =
+ +
( )
Folosim limita cunoscuta
( ) ( )
( )
0
ln 1 ln 1
lim 1 lim 1
u x
u x u
u u x

+ +
= =
( )
, unde
lim 0,
x
u x

= \
( ) tg 1 cos 2 u x x x =
; in consecinta, inmultim si impartim cu
, functie care are limita 0 i ; rezulta: n
4
x

=
( )
( )( )
3 3 3 3 3
4
1
sin cos sin cos sin cos
tg 1 cos 2
lim
ln 1 tg 1 cos 2 tg 1 cos 2 x
x x x x x x
x x
L
x x x x

+

=
+


Expresia
3 3
sin cos x x se amplifica cu conjugata, care este
3 3 2 2 3
sin sin cos cos x x x + + x ; rezulta:

( )
3 3 3
3 2 3
4
sin cos sin cos
sin cos
lim
tg 1 cos 2
sin sin cos cos
x
x x x x
x x
L
x x
x x x

=

+ +
3 2
x
; pentru o evaluare
mai simpla, a doua fractie (care NU prezinta nedeterminare) se imparte
fortat cu
3
sin cos x x :

( )
3 3
3
3 3
4 4
sin cos
sin cos 1 2 sin cos
lim 2 lim
tg 1 cos 2 3 2 tg 1 cos 2 tg 1 ctg x x
x x
x x x x
L
x x x x x x


+

= =
+ +

Pentru rezolvarea nedeterminarii, se scrie
( )(
2 2
sin
tg si cos 2 cos sin cos sin cos sin
cos
x
x x x x x x x
x
= = = ) x + , efectuand
calculele la numitor:
( )( )
( )
6
4
6
4
2 sin cos
lim
sin cos
3 2
cos sin sin cos
cos
2 sin cos
lim
1
3 2
sin cos cos sin
cos
x
x
x x
L
x x
x x x x
x
x x
x x x x
x

=

+ +

=
| |
+ +
|
\ .
=
x

Simplificarea expresiei sin rezolva nedeterminarea: cos x

6 3
2 1 1
3 2 2 2 3 4
L = =

5. Calculati
2
*
2
0
1 cos cos 2 ...cos
m ,
n
x
x x nx
n
x

` li
Solutie. Notam
2
2
0
1 cos cos 2 ...cos
lim
n
n
x
x x
L
x

=
( )
2 1
cos cos 2 ...cos 1
n
x x n x

nx
; la numarator, adunam si
scadem termenul , care apare in cadrul limitei
; scopul artificiului este de a obtine o relatie de recurenta intre
:
1 n
L

si L
1 n n
L


( ) ( )
( ) ( )
2 1 2 1 2
2 2
0 0
2 1
1 1 2 2
0 0
1 cos cos 2 ...cos 1 cos cos 2 ...cos 1 cos cos 2 ...cos
lim lim
cos cos 2 ...cos 1 1 cos
1 cos
lim lim
n n
n
x x
n n
n
n n
x x
x x n x x x n x x x nx
L
x x
x x n x nx
nx
L L
x x




= +


= + = +
n
=

Evaluam separat limita:
( )( )
1
2 2
0 0
2
2 2
2 3
2 2 2 2
0 0 0 0
1
1 cos 1 cos ... cos
1 cos
lim lim
2sin sin sin
1 cos
2 2 2
lim lim 2 lim lim
4 2 2
2
4
n
n
n
x x
x x x x
nx nx nx
nx
l
x x
nx nx nx
nx n n n
n n n
nx
n x x x



+ + +

= = =
| |
|

= = = =
|
|
\ .

3
=

Rezulta relatia de recurenta ( )
3
1
,
2
n n
n
L L n

= + 2. Punctul de pornire il
reprezinta limita
3
1
2
0
1 cos 1
lim
2
x
x
L
x

= =
1
l = . Se scrie relatia de recurenta
pentru si se insumeaza: 2, 3,... n =


( )
3
2 1
3
3 2
3
1 2
3
1
2
2
3
2
...
1
2
2
n n
n n
L L
L L
n
L L
n
L L

= +
= +

= +
= +

Rezulta
( )
2
2
3 3 3 3 3 3
1
1
2 3 ... 1 2 ...
2 2
n
n n
n n
+
+ + + + + +
= + = =
8
L L
Observatie. In general, o relatie de recurenta de forma
conduce la relatia , in urma unei
simplificari in lant similare cu cea de mai sus. Pentru a obtine expresia lui ,
este necesar sa dispunem de o metoda pentru calculul sumei din membrul drept;
in cazul particular de mai sus, aceasta este chiar jumatate din suma cuburilor
primelor numere naturale.
( ) ( )
1
,
n n
x x f n n

= +
n
2 ( )
1
2
n
n
k
x x f k
=
= +

n
x

Materialul va fi completat cu noi exercitii.