Sunteți pe pagina 1din 5

Ecuatii de gradul I. Modulul numerelor reale.

Desigur ca rezolvarea ecuatiilor de gradul I este acoperita de programa claselor V-VIII. Nu este lipsit insa de interes sa consideram unele exemple care presupun considerarea mai multor cazuri, in functie de valorile unor parametri.

Ex. 1. Sa se rezolve si sa se discute ecuatiile:

a) 4m x + 6 = 4m + 9x

b)

2

m

+

1

3

+

2

x

=

2

x

+

1

4

x

2

-

1

Solutie. a) Dupa separarea necunoscutei si factorizare, ecuatia se scrie:

R

m Œ

\

(

4m

2

- 9

)

x = 4m - 6 ¤

In

cazurile

in

care

(

2m + 3

)(

2m - 3

)

x = 2

(

2m -3

)

coeficientul

lui

x

este

nenul,

Ï

Ì

Ó

3

±

2

¸

˝

˛

, rezulta solutia unica

x =

2

(

2

3

)

m -

)(

)

=

2

2

m

+

3

(

2323

m

-

m

+

.

adica

pentru

Sa consideram acum situatiile in care coeficientul lui x se anuleaza:

3

. Ecuatia devine 0=0, adica identitate. Orice x real este o

solutie a ecuatiei.

. Ecuatia devine 0=-12, propozitie falsa. In acest caz, ecuatia

nu are solutie (multimea solutiilor sale este vida). Cele trei cazuri distincte prezentate mai sus pot fi sintetizate in urmatorul tabel:

i)

ii)

m =

2

m = -

3

2

m Œ

R \

Ï

Ì

±

3

¸

˝

x =

2

solutie unica

 

Ó

2

˛

 

2

m

+

3

 

3

xŒR

 

m

=

 
 

2

 

3

xŒ

 

m

= -

   
 

2

b) Primul aspect care trebuie avut in vedere atunci cand in ecuatie apar numitori este includerea unor conditii ca acestia sa nu se anuleze. In exemplul

.

Ó Dupa amplificarea primei fractii cu 2x -1 si eliminarea numitorilor, ecuatia

devine (m +1)(2x -1) = 3 + 2x ¤ 2(m +1) x - 2x = 3 + m +1 ¤ 2mx = m + 4 (*)

m + 4

. Nu suntem insa siguri ca aceasta

2 m

solutie a ecuatiei (*) verifica si ecuatia initiala. Trebuie sa ne asiguram ca nu

se anuleaza numitorii din ecuatia initiala. Procedam prin negarea conditiei si rezolvam pe rand ecuatiile:

de fata, aceste conditii sunt

Ï

1

±

2

¸

˝

˛

2

2x +1 0, 4x -1 0 si ele conduc la

x Œ

R \

Ì

Daca m ŒR \{0}, rezulta

x =

m

+ 4

=

1

2

m

+

8

=

2

m

8

=

0

m

2

m

2

m

+ 4

= -

1

2

m

+

8

= -

2

m

4

m

= -

2

m

2

Œ

8

m

= -

2

Am determinat deci valoarea m = -2 , pentru care solutia ecuatiei (*)

nu verifica ecuatia initiala. Mai ramane de analizat cazul m = 0 . Ecuatia (*) devine 0=4 si este imposibila. Sintetizand, rezulta tabelul:

mŒR \{-2,0}

m + 4

x =

solutie unica

 

2

m

mŒ{-2,0}

xŒ

ΠR . (G.M.B, 1974)

Observatie. Sa reamintim inainte de toate semnul functiei de gradul intai

Ex. 2. Sa se rezolve si sa se discute inecuatia

x

-

m

1 -

mx

1, m

f :R ÆR, f (x) = ax + b,a,bŒR,a 0 .

x

 

b

-•

-

 

a

ax + b,a > 0

 

-------

-

0

+++++++

+

ax + b,a < 0

 

+++++++

+

0

-------

-

Solutie. Existenta numitorului impune 1- mx 0 . Pentru m 0 , aceasta revine

la

Ó real. Se trece 1 in membrul stang, aducand la acelasi numitor:

; pentru m = 0 , conditia este 1 0 si se verifica pentru orice x

x

ΠR

\

Ï

Ì

1

m

¸

˝

˛

x

-

m

1

-

mx

-

1

0

¤

x

-

m

-

1

+

mx

1

-

mx

0

¤

(

m

+

1

)(

x

-

1

)

1

-

mx

0

(

*

)

Distingem trei cazuri:

a)

daca m > -1 ¤ m +1 > 0 , inecuatia revine la

x - 1

1 -

mx

0

b) daca m < -1 ¤ m +1 < 0 , avem

x - 1

1 -

mx

£ 0

c) pentru m = -1, rezulta 0 0 , adevarata oricare ar fi x ŒR \{-1}

Cazul m = 0 il vom considera separat. Sa tratam pe rand cazurile a) si b) (mai putin situatia in care m = 0 ). Se observa ca numaratorul se anuleaza in x = 1,

iar numitorul in

. Se impune deci ordonarea acestor puncte pe dreapta

1

x =

m

reala. Am putea rezolva inecuatia

este mai simplu sa observam ca:

1 >

1

m

(cu ajutorul unui tabel), dar intuitiv

1

i) <

daca

m

0

ii) daca

m

(

Œ

0,1

)

iii) daca

m

>

1

iv) daca

m

=

1

m

1

m

1

m

<

0

1

<

m

1

1

;

.

<

1

> 1

;

;

=

Tinand cont de aceste observatii, rezulta urmatoarele cazuri:

 

a1) m Œ(-1, 0) . Avem de rezolvat inecuatia

x

- 1

0 , iar

1

<

0

<

1

1 -

mx

m

alcatuieste tabelul:

 
 

x

-•

1

1

 

m

x -1

 

--------

-

0 ++++++

 

+

1- mx

 

---

-

0

++++++++++

+

x -

1

 

+++

+

| ---

-

 

0 ++++++

 

+

1 -

mx

 

. Se

Rezulta solutia

x

Œ Ê Á -• Ë

1

,

m

ˆ

˜ ¯

»

[

1,

)

.

a2) m Œ(0,1). Avem de rezolvat aceeasi inecuatie

x

- 1

1 -

mx

1

0 , dar

x

m

È

Œ

Î Í

1,

Se alcatuieste un tabel similar celui de mai sus, rezultand solutia

(atentie la semnul numitorului).

a3) m = 1. Inecuatia revine la

x -

1

1 -

x

0

¤ -

1

0

x

Œ

.

1

>

1

.

ˆ

˜

¯

m

a4) m Œ(1, ) . In acest caz,

0

<

1

m

<

1

. Alcatuind un tabel ca mai sus,

rezulta

x

Ê Œ Á Ë

1

m

,1

˘

˙

˚

.

In cazul b), avem de rezolvat inecuatia

x

- 1

1 -

mx

£

0 , iar

1

m

<

0

<

1

. Se

Ê

Œ Á

Ë

1

m

,1

˘

˙

.

alcatuieste un tabel, obtinand solutia

˚ In fine, a ramas de stabilit ce se intampla cand m = 0 . Inecuatia initiala

devine x 1 ¤ x Œ[1,).

Pentru a trece in revista toate cazurile (si sunt ceva la numar !), alcatuim tabelul:

x

m

 

Solutia inecuatiei

mŒ(-•,-1)

x

Ê

Œ

Á

1

,1

˘

˙

Ë

m

˚

m

= -1

xŒR \{-1}

 

mŒ(-1,0)

x

Œ Á Ê -• Ë

 

1

ˆ

»

[

1,

)

,

m

˜ ¯

m

= 0

xŒ[1,)

 

m Œ(0,1)

È

1

ˆ

x

Œ

Í

Î

1,

˜

m

¯

m

=1

xŒ

mŒ(1, )

x

Ê

Œ

Á

1

,1

˘

˙

Ë

m

˚

Nu consideram ca un astfel de exercitiu trebuie sa faca parte din setul de subiecte de bacalaureat. Rezolvarea lui pune foarte bine in evidenta abilitatea de a distinge intre mai multe posibilitati; de aceea, il consideram util in pregatirea candidatilor.

Ex. 3. Sa se rezolve:

a)

ecuatia

b) sistemul

x - 2 x + Ï x + = y 5 Ô Ì x -
x -
2 x
+
Ï
x
+ = y
5
Ô
Ì
x -
5
+
Ó Ô

2

-

y -

x

5

=

1 ;

=

9

Solutie. a) Notam cu u (x) cantitatea din interiorul modulului mare. Ecuatia se

scrie

u

(

x

)

= 1 u

(

x

)

= ± 1 .

Se

observa insa ca

u (x) este suma a doua

module, deci u (x) 0 u (x) = 1. Ecuatia devine deci:

2 2

x x

-

+

-

x

=

1

.

Se expliciteaza modulul interior si rezulta:

2

x -

-=-

x

x

2

2

= = x = 3 x = 3 x
=
= x
= 3 x
= 3
x

x

Ï Ô - x

= Ì

Ó Ô

Ï x

2

Ó

x

= Ì

x

-

2

x + 2

-

-

2,

,

x

x

daca

daca

=

x

= -

,

daca

x

3

x

,

daca

0

x

<

x

x

<

2

2

, rezulta cazurile:

0

.

i) x <

0

-

3

x +

2

- x =

1

-

4

x = -

1

x =

ii) x Œ[0, 2) fi+-x

2

x =1 2 =1 x Œ

1

4

(

œ -•

iii) x

2

fi+-x

x

2

=

1

2

3

x =fi=x

3

2

œ

[

2,

Rezulta ca ecuatia data nu are solutii.

 

b) Din prima ecuatie, observam ca Cea de-a doua ecuatie devine:

y

5

)

y

-

Explicitand

,0

5

)

=

5 5

=

y x

-

+

-

5

=

si

x

.

x

-

5

+

x

=

9 . Se expliciteaza modulele, rezultand cazurile:

i) x <fi--=0

ii) x Œ[0,5) fi-+=fi=fi5

x

5

x

9 fi -2x = 4 x = -2

x

9

5

9

x Œ

x

 

iii)

x

5 x - 5 + x = 9 2x = 14

x = 7 .

Pentru

x

= -

2

y

=

5

+

x

=

7

; pentru x = 7 y = 12 . Solutiile sistemului sunt

deci elementele multimii:

S =

{(

-2, 7

)

(

; 7,12

)}

Exercitii propuse. Sa se rezolve si sa se discute (acolo unde este cazul) ecuatiile si inecuatiile urmatoare:

1) m ( mx + 2 ) - a 2 x = 2a, m,aŒR 1
1)
m (
mx + 2
)
- a
2 x = 2a,
m,aŒR
1
m
2)
=
,
m n
,
ΠR
x n
- x
3,5
x -
7
3)
= 0
x 7
-
x 6
-
64
4)
ax + b > 3 - 2x,
a, b ŒR
3
x -
5)
2 > 1
5
- 3 x
3
ax
+
3
x
-
a
+
1
6)
£ 0,
a
ΠR
ax
-
4 x
+
a
7)
3 -
x
-
x -
2
x
+ 1
=
x
+
1 -
x
x
-
1
4
x
- 10
8)
2
5
2
x -
6
9)
0
(
8 -
x
-
5
x
)(
10
-
3
x
)
Ï Ô = 2
x
-
y
10)
Ì
Ó Ô = 4
x
+
y

11) Sa se determine parametrul real m astfel incat ecuatia:

m

-

2

m

-

5

m

-

3

+

2

+

1

+

4

-

= 0

sa fie echivalenta cu o ecuatie de gradul I. Sa

x se rezolve in acest caz ecuatia.

x

-

x

Alte exercitii se pot gasi in diverse culegeri.