Sunteți pe pagina 1din 4

Comparatia radacinilor unei functii de gradul al doilea f(x)=ax 2 +bx+c cu un numar real aa dat

Aceasta problema se poate rezolva si notand y=x-aa, dupa care se studiaza semnele radacinilor ecuatiei echivalente in y care se obtine. Ne propunem insa sa evidentiem un mod de rationament bazat pe proprietatile functiei de gradul al doilea (si pe proprietati usor de intuit ale functiilor continue, care se vor justifica pe deplin in cursul clasei a XI-a). Bineinteles ca o prima conditie care trebuie pusa este ca ecuatia f(x)=0 -

in care aceasta conditie este verificata, distingem trei posibilitati in ceea ce

sa admita radacini reale, ceea ce se intampla cand

D = b

2

4

ac

0

. In cazul

priveste pozitionarea celor doua radacini reale

x

1

, x

2

fata de a:

I)

II) £ x

a

x

£ x

1

1

£ a

£ x

2

2

III) £

x

1

x

Cazul I).

Ï af

Ì

Ó a

(

a

)

x

v

unde

x v

£ a

2

a

0

= -

£ x

b

2 a

1

£ x

2

Se poate demonstra ca trebuie puse conditiile:

(1)

este abscisa punctului de extrem al functiei.

Justificare. Nu ne propunem sa dam o demonstratie extrem de riguroasa, interesul nostru fiind exclusiv pragmatic (adica insusirea unor deprinderi de rezolvare corecta si imediata a unor exercitii). Sa examinam

figura 1, care descrie geometric situatia in care a £ x £ x .

1

2

Sa examinam figura 1, care descrie geometric situatia in care a £ x £ x .

Figura 1. Pentru cazul I)

Conditia

x

v

a

apare ca evidenta, din moment ce

x

1

a

, x

2

a

si

Viete).

x v

=

x

1

+

x

2

2

(aceasta relatie rezulta imediat conform relatiilor lui

Scriind functia de gradul al doilea sub forma descompusa in

factori liniari:

(

af a

)

f

= a

(

x

)

2

(

a

(

)(

= a x - x

1

)(

a

1

x - x - x

2

)

- x

2

)

, deducem ca:

expresie care este pozitiva in cazul in care atat x 1 cat si x 2 sunt cel mult egale cu a.

(1)

caracterizeaza exclusiv situatia in care a £ x £ x . Nu o vom mai face,

justificarea fiind destul de simpla.

Reciproc,

ar

trebui

sa

aratam

ca

1

setul

2

de

conditii

Cazul

II)

af (a) £ 0

(2)

x (vezi figura 2)

1

2

.

£ a

£ x

Conditia

necesara

si

suficienta

este

2) 1 2 . £ a £ x Conditia necesara si suficienta este Figura 2. Pentru

Figura 2. Pentru cazul II)

Cazul III)

x

1

£

x

2

£ a

. Se pun conditiile:

Ï af

Ì

Ó

x

v

(

a

£

)

a

0 (3) (vezi figura 3)

Figura 3. Pentru cazul III) Nu mai justificam seturile de conditii (2) si (3) ;

Figura 3. Pentru cazul III)

Nu mai justificam seturile de conditii (2) si (3); rationamentul se desfasoara similar cu cazul I). OBSERVATII. 1) In culegerile de exercitii, apar deseori enunturi de forma: “sa se determine parametrul real m astfel incat…”. In aceste cazuri, coeficientii functiilor de gradul al doilea sunt functii simple de un parametru real. Utilizand dupa caz unul din seturile de conditii (1), (2) sau (3) – si – a nu se uita – conditia D 0 - aceste exercitii-tip se reduc la rezolvarea unuia sau mai multor sisteme de inecuatii de gradele I si al doilea. 2) O greseala relativ frecventa la rezolvarea acestor exercitii este ignorarea cazului in care functia de gradul al doilea degenereaza intr-o functie de gradul intai (spre exemplu, functia

f

m

(

x

)

=

(

m -

5)

x

2

-

4

mx + m -

2

devine de gradul intai pentru m = 5 ).

celebra culegere

Nita/Nastasescu/Joita/Brandiburu, editia 1983). Sa se determine valorile parametrului real m astfel incat multimea:

sa aiba un singur

element. Solutie. ecuatia f (x) = 0

pentru ca

sa aiba o singura solutie pe intervalul [2, ) ne

situam in cazul II) de mai sus, in conditiile in care m 5 (cazul m = 5 il vom studia separat, deoarece functia data degenereaza intr-o functie de gradul intai).

Exercitiu

rezolvat

4

mx

+

m

-

f

m

(

x

)

2

=

=

0

(

m -

(din

}« [

2,

{

x

ΠR

(

m

-

5

)

x

2

-

)

Notand

5)

x

2

-

4

mx + m -

2

,

m

Se pun deci conditiile:

Ï

Ì

Ó D 0

(

5

m

-

)

f

(

2

)

£

0

Prima

inecuatie

din

Ê

Á

Ë

- •

sistem

22 ˘

devine

)

.

calcule

Cea de-a doua se scrie

dupa

ceva

(

2

5

)(

3m

+

22

)

0

¤

+

7

m

-

10

0

¤

m

m

Œ

- •

,

-

3

˙

˚

»[

5,

(

Œ

m

,

-

Œ

1

]

»

- •

È 10

Í

Î

,

3

,

22 ˘

-

Ê

Á

Ë 3

m -

3 m

ˆ

˜

. Efectuand intersectia intre

¯

˙

˚

»

(

5,

)

cele doua multimi, gasim

Sa tratam acum si cazul in care m = 5 . Avem f (x) = -20x + 3 , a

m

carei radacina

x =

3

20

nu apartine intervalului [2, ).

Ê

Á

Ë 3

Exercitii propuse (din aceeasi culegere celebra)

1) Sa se determine m ΠR astfel incat:

Solutia finala a exercitiului este deci

22 ˘

,

-

˙

˚

m

Œ

- •

{

x

ΠR

x

2

+ mx

+

1

=

0

}«[ )

1,

»

(

5,

)

.

2) Sa se determine m ΠR astfel incat:

-

1 ]=

OBSERVATIE. Cazul D < 0 trebuie luat de asemenea in calcul !

{

x

ΠR

2

x

-

1

=

0

}« (- • , -

2 mx

+

m

3) Sa se determine m ΠR astfel incat multimea:

{

x

ΠR

(

m

2

- 1

)

x

2

-

(

2

m

-

1

)

x

+

1

=

0}

«

( - •

,1]

sa aiba un singur element.

Sigur ca mai sunt si alte exercitii de acest tip. Sincer vorbind, nu sunt deloc entuziasmat de ele.