UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ ”ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAŞI

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Coordonator ştiinţific,
Conf. univ. dr. Elena - Liliana CHELARIU
Absolvent,
Ciprian Anton STAN

2019
 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ ”ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAŞI

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA AMENAJĂRI PEISAGISTICE URBANE ŞI
TERITORIALE

Titlu

Coordonator ştiinţific,
Conf. univ. dr. Elena - Liliana CHELARIU
Absolvent,
Ciprian Anton STAN

IAŞI
2019
Introducere
PARTEA I- CONSIDERAŢII GENERALE
Capitolul 1- VEGETAȚIA ÎN AMENAJĂRILE PEISAGISTICE
1.1. Importanța vegetației în amenajări
1.2. Alegerea vegetației în amenajările peisagere

Capitolul 2- STRUCTURAREA SPAȚIALĂ A COMPOZIȚIILOR VEGETALE

2.1. Generalitati ale compozițiilor vegetale
2.2. Structurare vegetației în funcție de tipul acesteia/Asocierea vegetației
2.2.1. Arborii și arbuștii
2.2.2. Speciile floricole

Capitolul 3- PREZENTAREA CADRULUI NATURAL AL ZONEI STUDIATE

3.1. Prezentarea cadrului urban, așezare geografică și relief
3.2. Analiza factorilor naturali: climă, condiții pedologice, vegetație spontană și cultivată

PARTEA a II-a – CONTRIBUŢII PROPRII

Capitolul 4- SCOPUL, OBIECTIVELE, MATERIALELE ȘI METODELE CERCETĂRII
4.1. Scopul și obiectivele cercetării
4.2. Materialele și metodele de cercetare
Capitolul 5- STUDII DE CAZ
Capitolul 6- ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE
6.1. Descrierea sitului
6.2. Stabilirea necesităților amenajării
Capitolul 7- PROPUNEREA DE AMENAJARE A SPAȚIULUI VERDE
7.1. Prezentarea generală a amenajării
7.2. Motivarea selecției speciilor vegetale propuse
Concluzii
Bibliografie
Anexe
 INTRODUCERE

Odată cu trecerea timpului s-au conturat un ansamblu de mijloace de compoziție, s-au

format stiluri și noi modalități de amenajare în concordanță cu noile cerințe. Prin înțelegerea
acestora și a realizărilor deosebite care au stabilit fazele principale ale evoluției grădinilor, se
poate pune în evidență moștenirea trecutului, dobândind principii și maniere de organizare a
peisajului, care sunt admise și în prezent și fiind integrate, cu alte coordonate în viziunea
grădinilor.

Într-o anumită perioadă de evoluție, aprecierea și dorința oamenilor de a se apropia de

frumusețea naturii s-a concretizat în creearea grădinii ca loc de recreere, cu scopul de a evada din
cotidian, ceea ce s-a pastrat și în prezent. Astfel, printr-o amenajare peisageră se realizează zone
funcționale care au valoare estetică, ecologică și sanogenă.

Grădinile private sunt unele dintre cele mai vechi tipuri de amenajări, deoarece omul a
simțit mereu nevoia de a fi cât mai aproape de natură, organizand spațiul din jurul reședinței cu
diferite specii de plante, dar și mobilier specific perioadei.

La început grădinile erau utilizate strict pentru creșterea plantelor care asigurau necesarul
de hrană, mai apoi acestea au prins culoare, fiind utilizate și specii care aveau doar rol estetic.

Lucrarea de față redă o prezentare detaliată a unei propuneri de reamenajare peisageră a

unei grădini private din Județul Iași, Municipiul Pașcani și este structurată astfel:
În partea I-a, denumită ‘Considerații generale’, sunt tratate subiecte despre importanța
vegetației . De asemenea, s-au evidențiat principiile de care s-au ținut cont pentru o alegere bine
gândită a speciilor vegetale utilizate într-o amenajare peisagistică. Tot în această parte a lucrării
sunt descrise și caracteristicile cadrului natural al zonei studiate.
Partea a II-a, denumită ‘Contribuții proprii’, conține analiza situației existente a grădinii
private și înfățișarea detaliată a propunerii de reamenajare. În același capitol s-au prezentat studii
de caz a diferitelor grădini, ce au dus la acumularea unor informații utile pentru proiectul nostru
de amenajare.
Conceptul de amenajare a urmărit soluționarea necesitătilor amenajării prin structurarea
grădinii în zone bine organizate și cu funcții diferite.
 PARTEA I

CONSIDERAȚII GENERALE
 CAPITOLUL 1
VEGETAȚIA ÎN AMENAJĂRILE PEISAGISTICE

1.1. Importanța vegetației în amenajări

Spațiile verzi au fost din antichitate un mijloc de relaxare,meditare și inspirație, însă în

zilele noastre aceste oaze fie nu mai primesc atenția necesară si sunt lăsate neîngrijite, spre
degradare, fie importanța lor în supraviețuirea noastră este ignorată complet și înlocuite de
suprafețe construite.
Integrarea elementor vegetale în viața de zi cu zi, la birou, în cadrul complexelor de
locuințe, aliniamente stardale, curțile instituțiilor, grădini, parcuri publice și private aduce o serie
de benificii importante omului, societății și elemntelor construite.
Îmbinarea unei amenajări peisagistice într-o compoziție unitară, spre exemplu, cu un
obiectiv istoric, o construcție impozantă dintr-un oraș are un impact vizual și estetic important.
Aceasta aduce un plus de culoare, frumusețe, crează perspectivă asupra obiectivului și a
altor elemente pentru a le pune în valoare.
Totodată prin combinarea diferitelor tipuri de vegetație acestea pot acționa ca o perdea
de protecție în primul rând împotriva poluării fonice și a aerului.
În zilele noastre datorită progresului tehnologic impresionat și în special datorită
necesității de adaptare la ritmul rapid de dezvoltare a societății s-au îmbunătățit diferite stiluri de
amenjare sau chiar s-au creat altele noi.
Drept urmare din ce in ce mai multe clădiri au acoperișurile înverzite în totalitate sau
parțial, fie cu gazon, diferite specii de sedum sau subarbuști pitici, acestea fiind alese în funcție
de climă, poluarea zonei, arhitectura cadrului s.a..
O altă metodă foarte folosită în spațiile mici fie ele închise fie deschise, este plantare pe
verticală a unor specii, în special floricole.
1.2. Alegerea vegetației în amenajările peisagere

În cadrul amenajărilor, vegetația constituie un element foarte important, iar alegerea

exmplarelor ce vor fi folosite depinde într-o mare măsură de inspirația proiectantului, cadrul
natural al spațiului de amenjat, factorii naturali din regiunea respectivă, arhitectura construcțiilor
din împrejurimi, importanța culturaă și istorică a orașului, a zonei de amenajat, pentru ca într-un
final vegetația selectionată să formeze un cardu unitar și armonios.
Înainte de a alege plantele potrivite pentru amenajarea propusă, trebuie luat în calcul
factorii importanți cum ar fi relief, lumină sol, climă.
O atenție deosebită trebuie acordată unor factori la fel de importanți, în special în
supraviețuirea plantelor pe o durată cât mai îndelungată.
Aceștia din urmă sunt suprafața spațiului unde vor fi plantate viitoarele specii de plante
propuse, țevile de canalizare, apă, gaz și altele din subteran pentru a nu se intersecta în timp cu
rădăcinile arborilor și arbuștilor, liniile de înaltă tensiune, internet și telefonie ce sunt amplasate
de obicei in proximitatea curților și a caselor.
Tipul solului unde vor fi plantate speciile alese joacă un rol foarte important, astlfel în
funcție de textura solului (lutos, argilos, nisipos), nivelul de aciditate ( neutru, bazic, acid), dacă
acesta este fertil sau nu ,pe terenul de amenjat vom putea alege și plantele ce tolerează acel tip de
sol.
Totuși, acești factori pot fi ușor modificați prin drenarea terenului, adăugare de fertilizanți
și compost, prin aplicarea unor corecții a nivelului PH-ului prin diferite metode, pentru a putea
planta speciile de plante dorite.
Expoziția terenului este importantă atunci când alegem planetele ce vor face parte din
amenajarea noastră, deoarece multe specii sunt dependente de cât mai multă sau mai puțină
căldură și lumină.
De aceea în amenajări trebuie ținut cont de faptul că pe un teren cu expunere nordică,
plantele vor fi expuse expuse mai puțin la lumină naturală și mai mult la vânturile geroase ce bat
dinspre nord, spre deosebire de expoziția sudică unde plantele vor avea parte de mai multe
lumină și căldura pe durata zilei și vor mai ferite de geruri pe durata iernii.
 În vederea realizării unei amenajări peisagistice, diversitatea are un rol esențial, iar
gruparea plantelor intr-un mod armonios se poate face prin selecționarea speciilor de arbori,
arbuști , flori, ierburi decorative, mușchi, licheni și combinarea acestora cât mai eficient în
funcție de rezultatul final dorit.
Pentru alegerea arborilor și arbuștilor trebuie avut în vedere cele mentionate mai sus
dar totodată și caracteristicile morfologice și fiziologice.
Într-o amenjare arbori dețin un rol important și probabil sunt primele elemente cu care
intră în contact vizitatorul unei grădini, având totodată rolul de de crea prespectivă și de a da
volum spațiului.
În alegerea acestora dimensiunea sau talia lor este primordială, pentru o asociere cât mai
corectă și uniformă a arborilor cu celelalte elemente vegatale sau construite. Dacă vom alege un
arbore de talia I (25+ metri) pentru o grădină mică, acesta va umbri o cea mai mare parte din
curte, iar lumina nu va mai ajunge la celalte plante.
Forma coroanei sau habitusul variază de la columnară, piramidală, de tip vază,
plângătoare, formă neregulată sau condusă și în funcție de tipul acestora arbori vor fi incadați fie
in grupări, aliniamente, in special speciile columnare, fie individuală( exemplu: specii de
Magnolia sp.)
Foliajul arborilor, fie că vorbim de plante veșnic verzi, cum ar fi speciile de conifere, sau
de plante cu frunze caduce, în funcție de anotimp ele au caracter estetic impozant fie prin colorit
sau formă.
Florile speciilor arbustive pot avea și ele un rol decorativ important prin crearea unor
efecte cromatice spectaculoase cum întâlnim la florile de magnolie sau paulownia.
Frcutele arborilor intr-o amenajare cu efect decorativ reprezintă de cele mai multe ori un
impediment deoarce, în cazul pomilor fructiferi fructele căzute putrezesc, ghindele și nucile pot
fi alunecoase când sunt umede. De aceea când alegem speciile care decorează prin fructe trebuie
sa fim atenți la locul de amplasare și utilitatea acestora pe viitor.
Longevitatea și ritmul de creștere este un factor important în special în gruparea și
asocierea plantelor precum, caracterul invaziv și toxicitate anumitor specii (Taxus baccata),
capacitatea de lăstărire și drajonare.
Florile în cadrul amenajărilor reprezintă de cele mai multe ori principalul element de
culoare prin combinația mai multo specii sau chiar solitare.
 La fel ca la speciile arbustive, la alegrea speciilor floricole, trebuie luat în calcul talia,
habitusul, dar în primul rând ciclu de viață (anuale, bienale și perene) , perioada de înflorire,
caracterul decorativ al frunzelor și florilor și în primul rând trebuie ținut cont de toate
caracteristicile biologice și morfologice ale florilor, situl amenajării, PH-ul solului, cadrul natural
al amenajării.
În funcție de tipul amenăjării vom alege acele specii care se pretează cel mai bine și care
împreună cu celelalte plante și elemente construite vor crea un spațiu armonios, plăcut și
relaxant.
Speciile florile în spațiile verzi pot fi dispuse prin asocierea mai multor specii pentru
crearea de de combinații coloristice și volumetrice sau se poate folosi și o singură specie.
Acestea pot fi excelent asociate cu ierburi decorative, specii de arbuști pitici, târâtori.
Gazonul, deși unul din marii consumatori de apă , are un rol important în cadrul spațiilor
verzi în special prin punerea în evidentă a speciilor floricole, arbustive sau a elementelor
decorative din cadrul amenajării.
Ținând cont de tipul amenjării și destinația acestuia, vom alege diferite specii pentru a
forma un gazon decorativ ș de cele mai multe ori rezistent la călcare.

.
 CAPITOLUL 2

STRUCTURAREA SPAȚIALĂ A ELEMENTELOR VEGETALE

2.1. Genaralități in compozițiile vegetale

În cadrul amenajărilor, organizarea spațiilor în funcție de destinația lor este esențială

pentru a oferi un caracter personal și unic pin selecționarea celor mai potrivite specii de plante.
Prin folosirea texturilor, repetiției, liniilor, ritumului se poate crea o amenajare unitară
prin cobinare elementelor vegetale alături de celelate componente ale sitului.
În funcție de stilul de amenajare adoptat de peisagist (geometric, liber) prin folosirea unor
forme mai riguroase, simetrice pentru stilul geometric sau prin folosirea unor forme sinuoase și
adoptarea unui stil cât mai organic și mai aproape de cel creat de natură pentru stilul peisagistic,
percepția omului asupra formelor din compoziția unei grădini contează intr-o mare măsură,
întrucât acestea pot crea o stare de liniște de odihnă prin liniile sinuase și fomele naturale sau o
stare de curiozitate și cunoștere prin stilul geometric.
Pentru a oferi dinamism unei grădini putem aplica secvențierea prin schimbarea stilului
de la o zonă la alta, a liniilor, culorilor, a formelor, sau prin folosirea repetiției.
Accentuarea unui element din cadrul compoziției peisagistice poate fi considerat un
principal punct de atracție pentru vizitator prin limitarea celorlalte elemente dominante și prin
contrastarea elementului principal.
2.2. Structurare vegetației în funcție de tipul acesteia/Asocierea vegetației
2.2.1 Arborii și arbuștii

Gruparea și dispunerea vegetației influențează in mod direct starea psihică a oamenilor,

rezultând astfel diferite criterii de organizare: estetice, vizual-peisagistice și funcționale (Negrea
Roxana, Zlati Cristina, 2011).
Arborii pot fi dispuși izolat, în rânduri, în grupări sau în masive. În cadrul arborilor izolați
se vor alege specii cu un aspect interesant, înflorire bogată și placută, cât și scoarța cu un colorit
diferit.
Arborii în aliniamente se vor utiliza pe marginea aleilor și drumurilor, pe unul sau mai
multe rânduri, cu specii de talie mijlocie, cu port regulat și o perioadă lungă de înfrunzire.
Grupările se alcătuiesc din cel puțin trei exemplare, care să alcătuiască o grupare unitară.
Se urmărește înflorirea simultană sau succesivă a speciilor, iar culorile să fie contrastante.

2.2.2. Speciile floricole

Amenajările floricole constituie elemente de mare bogăție decorativă. Alegerea

sortimentului de plante se va face în funcție de scopul amenajării, epoca înfloritului, înălțimea
plantelor și culoarea florilor.
Unitatea și armonia peisajului sunt rezultate din echilibrarea volumelor vegetale între ele
și a acestora cu spațiile în care se află sau pe care le definesc (Iliescu Ana-Felicia, 2003).
În cazul compozițiilor realizate pe paliere de înălțime, se va tine cont de principiile
unității în diversitate și al armoniei.
Manierele de încadrare în ansamblul decorativ din spațiile verzi a speciilor floricole sunt:
exemplare izolate, grupuri, rondurile, mozaicurile și arabescurile, rabatele și platbandele,
bordurile petele de culoare, decorul pe verticală (Draghia Lucia, Chelariu Elena-Liliana, 2011).
 CAPITOLUL 3
PREZENTAREA CADRULUI NATURAL AL ZONEI STUDIATE

Spațiul pentru care se va realiza propunerea de amenajare este situat în municipiul

Pașcani, județul Iași.
Din punct de vedere geografic, orașul Pașcani este amplasat în partea de N-V a județului,
și în câmpia Moldovei în partea central estică. Se consideră că orașul este localizat la intersecția
vechilor drumuri comerciale ce legau zonele nordice și vestice ale Europei de sud-estul
continental și de Orientul Apropiat.
Cu o suprafață de 75.42 km2, municipiul Pascani este alcătuit din mai multe localități
componente (Blăgești, Boșteni, Gâștești, Lunca, reședința Pașcani, Sodomeni).
Titlul de municipiu i-a fost alocat în anul 1995, însă prima atestare documentară cu
numele ’Pașcani’ datează din 1419, numele fiind atribuit unui sat. Mai târziu la începutul
secolului al XIX-lea, lângă sat a apărut și un târgușor iar la sfârșitul secolui acesta a devenit
comună rurală.

Figura .-Harta județului Iași

(https://pe-harta.ro/iasi/)
 Relieful municipiului Pașcani este tipic Podișului Moldovei, morfologia acestuia
subliniind două trepte: una înaltă, cu configurație de platouri și masive deluroase, cu altitudini
medii de 300-500 m și înclinație spre sud-est și una mai joasă, cu aspect de câmpie colinară și
altitudini medii în partea nordică și nord-estică de circa 100-150 m.

2.2. Factori naturali: climă, condiții pedologice, vegetație spontană și cultivată

2.2.1.Factori climatici

Clima din zona Pascaniului este temperat-continentală pronunțată, produsă de

caracteristicile reliefului , de poziția geografică, dar și a influențelor maselor anticiclonale
atlantice și siberiene.
Factorii de temperatură şi umiditate tin cont de către masele de aer, care acționează aici.
Influența dominantă acestora impun un caracter temperat-continental, cu temperaturi medii ale
celei mai friguroase luni, ianuarie, de -5º C și ale celei mai călduroase luni, iulie, de +21,4º C.
Precipitațiile în mare parte a anului sunt sub formă de ploi, excluzând intervalul cuprins
între sfârșitul lunii noiembrie și începutul lunii aprilie, când se înregistrează un număr
aproximativ de 42 de zile cu ninsoare.
În Pașcani numărul zilelor cu cer senin este de 106 pe an, iar lunile cu frecvenţa cea mai
mare sunt luna august cu 14,6 zile şi septembrie cu 14,3 zile.
Cantitatea medie de precipitații pe an, din orașul Pașcani, este în jur de 600 mm. Lunile
cu cele mai bogate în precipitații sunt mai și iunie, mai rar și iulie (75 mm/luna).
Distribuirea precipitațiilor este neomogenă și se manifestă diferit în funcție de anotimp:
primăvara ( 20-27%)
 vara (31-42%)
 toamna(17-29%)
 iarna(13-22% )
2.2.2.Condiții pedologice

Învelișul de sol din teritoriul orașului Pașcani este distribuit astfel:

 molisoluri, constituite de cernoziom cambic și argiluluvial în cea mai mare parte a
reliefului jos (de luncă);
 argiluvisoluri, descrise de soluri brune, cenușii și soluri brune luvice, în zona podișurilor;
 soluri slab dezvoltate, incipiente, sărace în humus și elemnte nutritive, gasite
preponderent pe versanți;

2.2.3 Vegetație spontană și cultivată

Vegetaţia naturală tipică pentru municipiul Pașcani este definită de silvostepă, fiind
alcătuită de păduri de foioase, pajişti, terenuri agricole, dar și lunci de plop şi salcie.
Zona de stepă se află la altitudini joase ale reliefului, sub 70 de metri. Speciile distinctive,
care pot fi regăsite în această zonă, sunt Agropyrum cristatum, Festuca pseudovina, Festuca
vallesiaca și alte specii caracteristice pajiștilor.
Zona silvostepei, care ocupă suprafața cea mai extinsă, altitudinile sunt cuprinse între 70-
200 m și, pe lânga elementele ierboase Poa nemoralis , Laminum maculatum, Galanthus nivalis,
Scilla bifolia, etc) se numără și pâlcuri de pădure.
Pădurile ocupă suprafețele din Estul și Vestul municipiului, predominante fiind speciile
foioase (Figura 3.2): fag (Fagus silvatica), carpen (Carpinus betulus), gorun (Quercus petraea),
tei (Tilia tomentosa, Tilia cordata), mesteacăn (Betula pendula).
În cazul suprafețelor cultivate, se remarcă cele agricole care sunt ocupate preponderent de
cereale (grâu, secară, porumb)-149.9 mii ha, leguminoase pentru boabe (fasole boabe, mazăre)-
1.5 mii ha, plante uleioase (floarea soarelui)-24.5 mii ha, rădăcinoase (sfecla de zahăr, cartofi)-
8.7 mii ha, legume (tomate, ceapă)-11.6 mii ha, furaje verzi (anuale-trifoi, lucernă)-25.1 mii ha.
De asemenea, se întâlnesc suprafețe întinse ocupate de către vii și livezi (Anuarul statistic al
județului Iași, 2011)
PARTEA a II-a - CONTRIBUŢII PROPRII
 CAPITOLUL 4
SCOPUL, OBIECTIVELE, MATERIALELE ȘI METODELE CERCETĂRII

4.1. Scopul și obiectivele cercetării

Spațiile verzi urbane au o importanță deosebită atât din punctul de vedere al diminuării
poluării atmosferice, cât și în ceea ce privește esteticitatea zonei amenajate.
Propunerea de amenajare pentru grădina privată din municipiul Pașcani, are ca scop
creearea unui peisaj natural care să îndeplinească atât funcțiile estetice, cât și pe cele practice.
Deoarece este o grădină privată, scopul acesteia este de a satisface toate cerințele
locatarilor, fiind un loc unde aceștia se pot bucura de liniște și izolăndu-i de sursele cotidiene de
stres și poluare.
În acest scop, se va urmări realizarea unui proiect cât mai relevant, care să țină cont de
regulile și principiile de proiectare.
Obiectivul general al propunerii de amenajare este reprezentat de îmbunatatirea si
creșterea calitatii vietii proprietarilor prin proiectarea unei zone de recreere, cat și o zonă pentru
copii, cu ajutorul elementelor naturale, (vegetaţie, apă, sol, roci) și artificiale ( alei de circulaţie,
dotări, instalaţii, etc.).

Astfel prin propunerea de amenajare se vor realiza urmatoarele:

 Proiectarea unor trasee de alei care să facă legatura intre accesul principal și
secundar cu cele două clădiri și care să conducă catre zonele de odihnă, locul de
joacă sau grădina de legume.
 Se vor crea spații de recreere si spații de joacă.
  Se va construi și o mică seră unde proprietarii pot crește plante pe care ulterior le
pot utiliza în mini grădina de legume.
 Se vor folosi specii decorative care să aibă un impact vizual sporit.

4.2 Materialele și metodele de cercetare

În ceea ce privește materialele și metodele de cercetare, analiza spațiului propus pentru

amenajare a fost realizată prin studiu la fața locului și examinarea tuturor elementelor existente.
Principalul material de studiu fiind constituit de întreaga suprafață de teren din
municipiul Pașcani și mediul natural în care se află.
De asemenea, prin cercetarea spațiului și localizarea acestuia s-au fixat prioritățile
propunerii de amanajare și necesitățile proprietarilor.

Ca metode de cercetare au fost folosite urmatoarele:

 Documentarea de specialitate
 Studierea unor exemple similare prin realizarea studiilor de caz
 Analiza situației existente și a posibilităților de amenajare
 Estimarea necesităților funcționale
 Propunerea noțiunii de bază pentru proiectare
 CAPITOLUL 5- STUDII DE CAZ

5.1 Grădina privată din Burghclere, Hampshire

Înainte de a fi reamenajată această grădină avea o suprafață mare de gazon neutilizată ca

și în cazul terenului nostru, fiind delimitată de ziduri din caramidă.
S-a dorit proiectarea unei zone de joacă pentru familie, cu un grătar și o peluza pentru
crochet.

Fig.5.1-Grădina Burghclere, Hampshire

https://www.andreanewill.co.uk/project/family-entertaining-garden/

S-au construit două zone de ședere, ambele fiind constituite din masă și locuri de stat, dar
realizate din materiale diferite, după cum putem observa și mai jos.

Fig 5.2 Locurile pentru relaxare

https://www.andreanewill.co.uk/project/family-entertaining-garden/
 Materialele utilizate utilizate pentru alei sunt pietrișul în combinație cu dale mari din
calcar cu nuanțe deschise, pentru a crea un contrast plăcut cu cărămiziul clădirii și gardului.
Un spațiu irosit a fost transformat într-un punct de interes prin aplicarea formelor
geometrice, utilizând ca plante, specii de Rosa.

Fig 5.3 Geometrizarea spațiului

https://www.andreanewill.co.uk/project/family-entertaining-garden/

S-a creat un traseu relaxant prin care se poate ajunge la unul din zonele de recreere,
utilizand pergole simple din lemn și marcat prin pietriș.

Fig. 5.4 Pergole din lemn

https://www.andreanewill.co.uk/project/family-entertaining-garden/
 În privința speciilor floricole cât și arboricole s-au utilizat numeroase exemplare, care
prin colorit, înălțime și miros au creat o grădină de vis.

Fig. 5.5 Coloritul vegetației

https://www.andreanewill.co.uk/project/family-entertaining-garden/
Astfel, peluza monotonă a devenit o grădină plină de culoare, unde proprietarii își pot
petrece timpul.

Fig 5.6 Exemple de plante utilizate

https://www.andreanewill.co.uk/project/family-entertaining-garden/

5.7 Contrastul vegetației

5.2 Grădina privată din Bucklebury, Berkshire

Locația Berkshire este uimitoare, într-o zonă cu cadre naturale deosebite, mărginită de
pajiști și păduri, de aceea locatarii au dorit o amenajare care să se încadreze cofortabil în acest
mediu, oferind totuși și un refugiu acestora.

Fig 5.8 Incadrarea în cadrul natural

https://www.andreanewill.co.uk/project/contemporary-english-country-garden/

Ca și în cazul grădinii interioare, spațiul a permis mai multe zone de relaxare mobilate cu
scaune și mese, astfel avem zona 1 și zona 2.
Zona 1 reprezentată de terasa, unde putem găsi și ghivece ornamentale de dimensiuni mai
mare, cât și un mic spațiu cu apă realizat din oțel.

Fig 5.9 Zona 1

âhttps://www.andreanewill.co.uk/project/contemporary-english-country-garden/
 Zona 2 este data de un loc mai intim denumit și locul pentru relaxarea de seară, amenajat
cu dale mari dispuse în pietriș, pergola simplă din lemn și mobilierul din metal al mesei.

Fig 5.10 Zona 2

https://www.andreanewill.co.uk/project/contemporary-english-country-garden/

Grădina deține și o mică seră unde se obțin majoritatea plantelor, mutate mai târziu afară,
idee pe care am utilizat-o și noi în amenajarea actuală.

Fig 5.11- Sera utilizată pentru producerea răsadurilor

https://www.andreanewill.co.uk/project/contemporary-english-country-garden/
 La umbra stejarului s-au plantat specii de umbra care oferă interes pe tot parcursul anului.
S-au utilizat numeroase specii anuale și perene care oferă un peisaj nemaipomenit spre exemplu:
Stachys lanata, Hydrangea paniculata, Stipa tenuissima, Hosta plantaginea, Allium L., Buxus
sempervirens etc.

Fig. 5.12 Unicitatea vegetației

https://www.andreanewill.co.uk/project/contemporary-english-country-garden/

Analiza detaliată a celor două grădini private din Anglia a dus la organizarea inteligentă a
terenului, prin utilizarea zonelor de relaxare, jocurilor pentru copii și a vegetației în concordanță
cu nevoile proprietarilor și în armonie cu mediul înconjurător.
Ambele amenajări au reușit să scoată din monotonie spațiul, pornind de la o peluză verde.
În mare parte stilul este liber peisager, integrăndu-se subtil cu mediul natural înconjurător.
S-au utilizat culori îndrăznețe atât în cadrul vegetației, căt și a materialelor utilizate în
cadrul amenajării.
 CAPITOLUL 6
ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE

6.1 Descrierea sitului

Terenul propus pentru amenajare este situat în municipiul Pașcani, județul Iași, strada
Prisăcii și este reprezentat de o grădină privată. Spațiul este situat la periferie , departe de agitația
orașului, constituind astfel un loc potrivit pentru relaxare și odihnă, căt și pentru diverse activități
agricole.
Suprafața totală a spațiului este de 1922 m², dintre care 1177 m² de suprafață gazonată,
136 m² dale si restul de 609 m² ocupând cele două clădiri.

Fig. Localizarea spațiului analizat

(https://www.google.com/maps/place/Eurotex+Impex+Srl/)
 Terenul este delimitat la N-E și S-V de proprietăți private, la S-E de Strada Prisăcii, iar la
N-V de un teren agricol.

Fig. Delimitarea proprietății

(https://www.google.com/maps/@47.232633,26.7265491)

Situl este îngradit de jur împrejur cu gard din ciment și plăci din lemn, păstrat în condiții
foarte bune, dispune de două zone de acces, unul de 3.5 m lungime pentru autovehicule și
celălalt de 1.8 m pentru persoane.
 Fig. -Imprejmuirea sitului

În prezent spațiul este parțial lipsit de vegetație, existând căteva specii de Buxus
sempervirens și Thuja occidentalis dispuse în aliniament de-a lungul gardului, restul suprafeței
fiind gazonată, după cum putem observa și în imaginea de mai jos :

Fig. Situația actuală a terenului

Forma terenului este dreptunghiulară, iar din punct de vedere al gradului de nivelare este
un teren plat , acest lucru fiind un punct forte al amenajării.

Proprietatea privata deține o singură alee care pornește de la accesul principal și duce
către prima clădire. Aleea este într-o stare foarte bună, astfel nu necesită îmbunătățiri sau

modificări.
 Fig-Aleea principală

6.2. Stabilirea necesităților amenajării

În urma cercetării în detaliu a terenului și a elementelor componente, s-au putut stabili

punctele forte și punctele slabe ale amenajării existente, constatându-se în acest mod și
necesitățile propunerii de reamenajare.

La momentul actual spațiul nu este amenajat și nu îndeplinește nicio cerință, de aceea

trebuie să avem în vedere punerea în evidență a terenului prin folosirea diferitelor metode de
amenajare, crearea unor spații de relaxare și jocuri pentru copii.

Trebuie sa avem în vedere că suprafața este redusă, amenajarea fiind astfel una compactă,
utilă și economică.

Fig. Acces autobehicule

În prezent există o singură cale de acces continuată cu o alee dalată, cealaltă intrare
utilizată de către autovehicule necesită și aceasta constuirea unui traseu dalat, insă vom folosi
dale înierbate pentru a nu încarca terenul.

Se vor contura legături între toate zonele de interes, care se vor constitui în propunerea de
reamenajare și construcțiile existente.
 CAPITOLUL 7
PROPUNEREA DE AMENAJARE A SPAȚIULUI VERDE

7.1. Prezentarea generală a amenajării

Prin amenajarea grădinii private din municipiul Pașcani, s-a dorit utilizarea întregului
teren și organizarea acestuia într-un mod care să îndeplinească toate cerințele proprietarilor.
Țînăndu-se cont de principiile de amenajare, s-au utilizat dale, vegetație diversificată,
zone de relaxare și jocuri, realizându-se astfel o grădină placută, cu un stil compozițional mix.
 7.2 Zona de relaxare

Zona de relaxare este constituită de o bucătarie exterioară și o construcție din lemn unde se găsesc
locuri de stat și o masă.

În această zonă, pe peretele unde se află și mobilierul de bucătarie, s-a realizat o structură pe care
sunt dispuse ghivece, în care se află specii aromatice ca Ocimum basilicum (busuoic), Satureja hortensis
(cimbru), Rosmarinus officinalis (rozmarin), Mentha piperita (mentă), Anethum graveolens (mărar), pe
lângă utilitatea lor au și rol estetic în această amenajare.

S-au utilizat și plante la ghiveci ornamentale ca Aechmaea fasciata, Agave americana, Begonia x
rex care pe timpul iernii sunt depozitate în seră, iar în restul anului decorează terasa.
 Amenajarea cu apă

Amenajarea cu apă este constituită dintr-un iaz de adancime redusă de circa 30 cm, pentru a nu fi
un pericol pentru locatari, mai ales pentru copii și o mică stâncărie.

Este dispusă aproape de accesul principal și intrarea din fața casei, fiind un centru de interes al
amenajării.

Iazul este decorat cu specii de apă cum ar fi Nelumbo nucifera, Nuphar lutea și Typha latifolia
care scot din monotonie luciul apei, aceste specii sunt mutate pe timpul sezonului rece în seră. (Drăghia
Lucia, Chelariu Elena-Liliana,2011)

Stâncăria conține doar plante erbacee fiind în armonie cu iazul și producând astfel un efect
special. Aici s-au folosit diferite specii de Sedum,Dianthus, Sagina subulata și Ranunculus gramineus
 Locul de joacă pentru copii

Locul de joacă se remarcă prin culori vii, rezultând astfel un loc ce atrage interesul celor mici. S-
au utilizat dale din cauciuc alveolar care reduc semnificativ pericolul accidentării, fiind sigure chiar și în
condiții nefavorabile, deoarece sunt antiderapante.

Spațiul este alcătuit din leagăne, accesorii pentru cățărat căt și....

Accesul către locul de joacă se realizează pe dalele înierbate.

În alegerea vegetației s-a ținut cont de faptul că acest spațiul este destinat copiilor, astfel s-au
exclus specii periculoase cu ghimbi și frunze, flori sau fructe toxice. (Tatiana Sandu, 2012)
 Grădina de legume și sera

Sera a fost construită pentru a depozita pe timpul iernii plantele care nu se pot adapta condițiilor
climatice specifice țării noastre, cât și pentru a planta răsadul utilizat mai apoi în grădina de legume.

Grădina este alcătuită din mai multe alveole sub formă pătratică dispuse geometric, în care sunt
plantate specii legumicole ca Solanum lycopersicum, Brassica oleracea
Bibliografie

https://www.backyardboss.net/category/diy/page/2/

https://www.daviddomoney.com/love-your-garden-series-4-episode-6-photos/#.W46KFS_TXYU

https://www.andreanewill.co.uk/portfolio/?gid=4