Sunteți pe pagina 1din 6

Comparatia radacinilor unei ecuatii de gradul al doilea cu

doua numere reale distincte



Fie ecuatia de gradul al doilea 0
2
+ + c bx ax si numerele reale ,
( ). Ne propunem sa stabilim seturile de conditii care trebuie puse pentru
pozitionarea corecta a radacinilor reale ale ecuatiei date (deci conditia 0
nu trebuie defel uitata).
Am vazut ca la comparatia radacinilor cu un singur numar real
apareau trei cazuri distincte. Aminteam acolo ca problema se poate rezolva
relativ simplu notand y=x- si studiind apoi semnele ecuatiei in y care se
obtine. Pentru stabilirea pozitiei in raport cu doua numere si date ( ),
problema nu mai este la fel de simpla (desi se poate efectua substitutia

x
x
y ). Apar urmatoarele 6 cazuri (cu modificari evidente cand
inegalitatile sunt stricte):
I)
2 1
x x
II)
2 1
x x
III)
2 1
x x
IV)
2 1
x x
V)
2 1
x x
VI)
2 1
x x
Cazul I)
2 1
x x Setul de conditii echivalent este:

( )
( )

'

v
x
af
af
0
0
(1)



Figura 1. Pentru cazul I.

Nu mai prezentam justificarea acestor conditii; cand am comparat
radacinile unei ecuatii de gradul al doilea cu un numar real , am observat
care este maniera de lucru.
Cazul II)
2 1
x x
( )
( )

'

0
0

af
af
(2)



Figura 2. Pentru cazul II.

Cazul III)
2 1
x x
( )
( )

'

v
x
af
af
0
0
(3)



Figura 3. Pentru cazul III.
Cazul IV)
2 1
x x
( )
( )

'

0
0

af
af
(4)




Figura 4. Pentru cazul IV.

Cazul V)
2 1
x x
( )
( )

'

0
0

af
af
(5)


Figura 5. Pentru cazul V.

Cazul VI)
2 1
x x
( )
( )

'

v
x
af
af
0
0
(6)


Figura 6. pentru cazul VI.

Observatie. In unele exercitii (in functie de cerinte) este necesar si
studiul cazului in care ecuatia nu admite radacini reale ( 0 < ).

Exercitiu rezolvat (admitere, 1986) Sa se determine R m astfel incat
functia ( ) ( ) 1 1 5 5
2 2
+ + x m x m x f
m
sa pastreze semn constant pe intervalul
( ) 1 , 1 .
Solutie. Avem trei posibilitati:
a) fie functia data nu are radacini reale, deci pastreaza semn constant
pe R, deci si pe intervalul ( ) 1 , 1
b) fie functia data are radacini reale, dar acestea nu apartin intervalului
( ) 1 , 1 . Aici vor aparea mai multe subcazuri, pe care le vom studia in
mod separat.
c) cazul special m=0 il vom studia separat.

Cazul a) Se pune conditia:

,
`

.
|
+
< + + <
5
5 5 2
,
5
5 2 5
0 1 10 5 0
2
m m m
Cazul b) Punem mai intai conditia:
A m
not

'

'

,
`

.
|

,
`

.
|
+
,
5
5 5 2
5
5 2 5
, 0
Pentru ca radacinile
2 1
, x x ale ecuatiei date sa nu se afle in
intervalul ( ) 1 , 1 , trebuie sa ne situam intr-unul din cazurile I, IV sau VI
explicate in breviarul teoretic. Calculam separat:
( ) 2 5 5 1
2
+ + m m f ( ) m m f 5 5 1
2


Punem pe rand seturile de conditii echivalente (cu inegalitati stricte):

(I):
( )
( )

'

<
+
>
>
1
10
1 5
0 1 5
0 1 5
2
2
2
m
m
f m
f m

'

<
+ +
>
> + +
0
10
1 5 10
0 5 5
0 2 5 5
2
2
2
2
m
m m
m m
m m
( ) ( )

'

m
m
m
, 1 0 ,
R

m

(IV) :
( )
( )

'

<
<
0 1 5
0 1 5
2
2
f m
f m

'

<
< + +
0 5 5
0 2 5 5
2
2
m m
m m

( )

'


1 , 0 m
m

m

(VI) :
( )
( )

'

>
+
>
>
1
10
1 5
0 1 5
0 1 5
2
2
2
m
m
f m
f m

'

<

>
> + +
0
10
1 5 10
0 5 5
0 2 5 5
2
2
2
2
m
m m
m m
m m

( ) ( )

'

,
`

.
|
+

20
65 5
,
20
65 5
, 1 0 ,
m
m
m R

,
`

,
`

.
|

0 ,
5
5 5 2
0 ,
20
65 5
A m
Cazul c) Daca m=0, avem f(x)=1-x, care se anuleaza in x=1, deci
pastreaza semn constant pe (-1,1).
Ramane sa reunim solutiile gasite in cele trei cazuri, obtinand solutia
generala
]
]
]

.
|
+
0 ,
5
5 2 5
m

Exercitii propuse.
1) Sa se determine R m astfel incat multimea:
( ) ( ) { [ ] 1 , 1 0 1 2 1
2
+ + m x m x m x R sa aiba un singur element.


2) Sa se determine R m astfel incat multimea:
( ) ( ) { [ ] 1 , 1 0 1 1 2 2
2
+ + + + m x m x m x R sa aiba doua elemente.

3) Sa se determine R m astfel incat:
{ [ ] + + 7 , 5 0 5 4 2
2
m mx x x R