Carpatii

Asezare Carpatii reprezinta partea cea mai inalta a reliefului. Pozitia lor in mijlocul tarii arata rolul pe care-l indeplinesc in formarea unitatii pamantului romanesc. Muntii Carpati sunt munti tineri si de inaltime mijlocie. Ei alcatuiesc o parte din lantul muntos carpatic, care incepe la Dunare, din bazinul Vienei si se desfasoara neintrerupt, sub forma unui arc, pe teritoriul Cehiei, Slovaciei, Poloniei, Romaniei si al Iugoslaviei, terminandu-se dincolo de Dunare, in valea Timokului. Lungimea totala a intregului lant este de 1600 Km. La randul lor, Carpatii fac parte dintr-un sir mai lung, lantul alpino-carpato-himalaian, care strabate Europa si Asia, de la Oceanul Atlantic si pana la Oceanul Pacific. Carpatii se gasesc, prin urmare, in continuarea Alpilor si se prelungesc, la randul lor, cu Muntii Stara Planina (Balcani). Pe teritoriul tarii noastre se afla mai mult de jumatate din lungimea totala a Carpatilor. Orogeneza Dupa structura si timpul cand au aparut, Carpatii sunt o veriga a sistemului muntos alpino - carpato - himalayan. In erele mezozoic si neozoic in timpul unor repetate transgresiuni si regresiuni marine, geosinclinalul carpatic s-a umplut cu depozite sedimentare (argile, calcare, etc.). Depozitele din geosinclinalul carpatic au fost cutate si scoase de sub ape in timpul miscarilor alpine, incepand din cretacic si continuand pana in neogen si care s-au concretizat prin mai multe orogeneze: austrica in mezocretacic; laramica in cretacicul superior si stirica in miocen. Ultimile miscari alpine au fost cele valahice in pliocen - cuaternar. Pe langa miscarile de inaltare, s-au produs si importante prabusiri tectonice. Astfel in cretacicul superior s-a format depresiunea Hateg si tot atunci si la inceputul paleogenului Depresiunea Transilvaniei. In a doua jumatate a perioadei neogene, pe marginea vestica a Carpatilor Orientali s-au produs eruptii vulcanice care au generat un important lant vulcanic. Acelasi fenomen s-a produs atunci si in Apuseni, dar s-au format vulcani izolati. La sfarsitul neozoicului si inceputul cuaternarului s-au retras apele din depresiunile intramontane. Miscarile tectonice de la inceputul cuaternarului au inaltat anumite sectoare ale Carpatilor (indeosebi cel meridional) cu cca. 1000 m. In prima parte a cuaternarului (pleistocen) crestele cele mai inalte ale Carpatilor au fost acoperite cu ghetari, care au sculptat circuri, vai glaciare si creste. O data cu incalzirea climei, acum cca. 10000 de ani, in perioada postglaciara (holocen) ghetarii s-au topit, apele curgatoare au modelat vaile, terasele si luncile, definitivand actuala infatisare a Carpatilor. Relief Temperatura medie anuala scade usor in tara noastra de le sud (10 - 11oC) spre nord (8,5oC), dupa cum scade si in altitudine (6oC la 1000 m altitudine, 0oC la peste 2200 m). Maximele si minimele absolute de temperatura in tara noastra au fost: -38,5oC la Bod (judetul Brasov), inregistrata la 5 ianuarie 1942, si 44,5oC la statia meteorologica Ion

Sion (judetul Braila) la 10 august 1951. Precipitatiile atmosferice scad in medie de la vest la est si cresc cu altitudinea. In tinuturile deluroase cad 600 - 800 mm/an, iar in muntii inalti peste 1200 mm/an. Solurile argiloiluviale numite argiluvisoluri (cenusii si brunroscate) se intalnesc in regiuni depresionare si in muntii nu prea inalti, cambisolurile (soluri brune si brune acide) sunt favorizate de un climat racoros si umed. Mai sus, sub paduri de fag si rasinoase, apar solurile podzolice, sarace in humus. Etajarea aceasta se incheie cu solurile alpine brune acide de climat rece, cu precipitatii abundente si vegetatie de pajiste alpina. Acestea, ca si cele podzolice se numesc spodosoluri.

Carpatii Orientali
Carpatii Orientali se desfasoara pe cca. 3o latitudine si pe o suprafata de 34549km2. Pe latura vestica s-a format un lant de munti vulcanici, fenomen datorat evolutiei placii esteuropene si microplacilor transilvana si panonica. uccesiv in cadrul Carpatilor Orientali, s-au format trei unitati longitudinale distincte din punct de vedere litologic, structural si tectonic: in centru unitatea cristalina, in est cea a flisului, iar in vest cea vulcanica. Unitatea cristalina, care este si cea mai veche, formeaza un lant principal alcatuit din roci dure si avand o tectonica pronuntata: Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului, Muntii Bistritei si Muntii Giurgeului. La sud de valea Trotusului, formatiunile cristaline apar numai in fundamentul extremitatii sud-vestice a Carpatilor Orientali (Piatra Mare, Postavaru si Persani). Unitatea de flis s-a format in doua etape: cretacic superior - flisul intern - si paleogen - flisul extern. Flisul este formatiunea cea mai extinsa in toti Carpatii, avand o latime ce ajunge de la 40 de Km in nord-est la 80 de Km in zona de la curbura. Conditiile climatice din miocen au dus la formarea complexului mediu de nivelare, cu altitudini foarte variate. Miscarile tectonice din faza austrica pana in faza diastrofismului moldavic au dus la compartimentari care au redus masivitatea Carpatilor Orientali. Denivelarile create au conditionat formarea unor piemonturi, resturile lor fiind evidentiate de conglomerate si panze de pietrisuri in depresiunile carpatice. Cea de a treia latura, vulcanica, se contureaza incepand din neogen. Ciclurile vulcanice au dus la formarea lantului vulcanic: Oas, Gutai, Tibles, Caliman, Gurghiu, Harghita. Consolidarea lantului vulcanic a dus la izolare a unor depresiuni(Depresiunea Ciuc si Depresiunea Giurgeu). Inaltare a Carpatilor Orientali a dus la formarea unor "prispe inalte" la periferia muntilor, a depresiunilor intracarpatice si pe culoarele de vale(complexul Gornovita). Bogatiile subsolului se diferentiaza in functie de unitati: unitatea cristalina este concretizata prin zacaminte de cupru, plumb, zincmineralizatii mangano-feroase, zacaminte de bariu, fier, sulfuri polimetalice; unitatea de flis prin carbonati de fier, materiale de constructii(calcare), carbune brun; unitatea vulcanica prin sulfuri polimetalice, zacaminte de aur, sulf si fier, izvoare cu apa termala. Clima Carpatilor Orientali se caracterizeaza prin precipitatii reduse de la nord la sud (datorita desfasurarii longitudinale). Astfel, cele mai mari valori sunt inregistrate in nord - 1400mm/an. Temperatura medie anuala este de 2-6 oC(minima fiind de -29 oC - statia Iezer din Muntii Rodnei). In ceea ce priveste miscarile maselor de aer, importante sunt inversiunile de temperatura si, mai ales, fenomenul de foehn, intalnit la Curbura. Carpatii Orientali se disting printr-o mare extensiune a padurilor de molid si a padurilor de amestec(molid, brad, fag), reprezentand la un loc 40% din patrimoniul forestier al tarii. Pe langa aceste

paduri mai intalnim tufarisurile de jneapan(Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului, Muntii Bistritei, Ceahlau) si pajisti alpine. Dintre animale amintim: ursul, cerbul, rasul, cocosul de munte, gainusa de alun, capra neagra, acvila de munte, ultimele doua le intalnim in zona alpina. Altitudinea medie este de 1025m. Maxima a fost inregistrata in Muntii Rodnei(Varful Pietrosu - 2303m si Ineu - 2279m). Carpatii Orientali au o masivitate redusa, datorita multitudinii depresiunilor, care apar fie suspendate la 900m inconjurate de masive care depasesc 2000m(Depresiunea Dornelor), fie la altitudini mai mici, in jur de 550m(Depresiunea Brasov, Depresiunea Maramures) sau 400m(Depresiunea Oas). Depresiunile alcatuiesc cca. 25% din suprafata. Din punct de vedere al populatiei, asezarilor si economiei, Carpatii Orientali au profunde implicatii in ansamblul Carpatilor Romanesti, configuratia lor favorizand o mare vechime a popularii, care dateaza din paleolitic, ca si permanente schimburi de oameni, bunuri si idei. Carpatii Orientali se impart in trei mari grupe: grupa nordica-de la granita cu Ucraina pana la aliniamentul mai coborat ce leaga Depresiunea Dornelor cu Depresiunea Campulung peste pasul Mestecanis(1096m); grupa centrala-pana la Depresiunea Brasovului si Valea Oituzului; grupa sudica-de la Valea Oituzului pana la Valea Prahovei.

Carpatii Orientali Nordici

Asezare si limite. Grupa de nord este asezata in nordul Carpatilor Orientali si are ca limite: in sud culoarul depresionar Campulung Moldovenesc, Pasul Mestecanis (1096m), Depresiunea Dornelor, Culoarul Bargaului, in vest depresiunea colinara a Transilvaniei (Podisul Someselor) si Campia de Vest (Campia Somesului), in nord granita tarii cu Ucraina, in est Podisul Sucevei. Alcatuirea petrografica. Grupa nordica s-a format, asemenea intregului lant carpatic, in timpul orogenezei alpine, care a tinut din cretacic pana la inceputul cuaternarului. Din punct de vedere geologic, sunt alcatuiti din roci vulcanice in vest (Muntii Oas, Muntii Gutai, Muntii Tibles), roci metamorfice (sisturi cristaline) in centru Muntii Rodnei, Muntii Suhard, Muntii Maramures, Obcina Mestecanis) si roci sedimentare cutate (flis) in est (Obcina Mare, Obcina Feredeu). Prezenta calcarelor a favorizat aparitia unui relief carstic pe rama sudica a Muntilor Rodnei si in Muntii Suhard. Din punct de vedere al reliefului grupa nordica este compusa din doua parti: de vest si de est. Partea de vest include una dintre cele mai mari depresiuni ale tarii si culmi muntoase inalte. Depresiunea Maramuresului ce depaseste spre nord granita tarii, este marginita la vest de muntii vulcanici Oas (cu Depresiunea Tara Oasului), Gutai, Tibles (1835m). Muntii vulcanici din grupa nordica nu prezinta cratere vizibile, deoarece au fost puternic erodati. Sudul Depresiunii Maramuresului este delimitat de Muntii Rodnei alcatuiti din sisturi cristaline, cu varfuri ce depasesc 2000m pe versantul nordic (Varful Pietrosu 2303m si Varful Ineu - 2279m). Muntii Rodnei se prelungesc spre sud cu Muntii Suhardului si Muntii Bargau (1611m). In partea de est a Depresiunii Maramuresului se inalta Muntii Maramuresului (Varful Toroioaga - 1930 m, Varful Farcau - 1957 m). Depresiunea Maramuresului este strabatuta de raurile Viseu, Iza si Mara si are inaltimi de 800m. Are un relief ce coboara in trepte catre vaile raurilor care o strabat. Partea de est a grupei este reprezentata de Obcinele Bucovinei, o succesiune de culmi paralele separate de vai longitudinale largi. Altitudinea lor scade de la vest spre est. Doua depresiuni

importante marginesc aceasta grupa la sud: Depresiunea Bistritei si Depresiunea Campulung.Pasurile mai importante din aceasta grupa sunt: Pasul Setref (818 m), intre Muntii Rodnei si Tibles, Pasul Prislop(1416 m), intre Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului, Pasul Mestecanis (1096 m), Pasul Tihuta (1201 m), Pasul Huta. Grupa nordica poseda numeroase resurse naturale: minereuri complexe (cupru, plumb, zinc)la Baia Sprie, Cavnic, Baiut; minereuri de cupru la Toroioaga, Lesu Ursului, Crucea; mangan la Iacobeni si Saru Dornei; minereuri auro-argintifere la Cavnic; marmura la Borsa; gresii la Campulung Moldovenesc; andezit la Baia Mare. Clima In grupa de nord se disting trei etaje climatice: etajul alpin, cu doua temperaturi medii anuale de 0-2 oC, ierni lungi si veri scurte(Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului); etajul de munte cu temperaturi medii anuale de 0-6 oC (0 oC la peste 2000m altitudine), precipitatii bogate (800-1200mm/an, pe alocuri chiar peste 1200mm/an) si vanturi puternice. In depresiuni temperaturile medii anuale sunt de 7-8 oC, cu frecvente inversiuni si acumulari de aer pe fundul depresiunilor. In grupa de nord se manifesta influentele oceanice, cu climat umed si moderat termic in muntii vulcanici si baltice, cu ierni geroase si precipitatii bogate in Obcinele Bucovinei. Apele. Reteaua hidrografica este bine dezvoltata, reprezentata prin rauri apartinand grupei de vest (Viseu , Iza cu Mara; Somesul Mare cu Bistrita , Salauta; Lapus) si grupei de est (Suceava cu Putna si Sucevita, Moldova cu Moldovita, Bistrita cu Dorna si Bistricioara); lacuri (Ocna Sugatag - pe masiv de sare; Lala , Buhaiescu din Muntii Rodnei - glaciare; Lacul Firiza - de acumulare); ape subterane - minerale in Vatra Dornei, Sangeorz-Bai, Poiana Negri. Vegetatia Se caracterizeaza printr-o etajare a speciilor vegetale astfel: etajul foioaselor (fag, tei, frasin, mesteacan); etajul padurilor de amestec (conifere si fag); etajul coniferelor (brad , molid, pin); etajul alpin (Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului, Muntii Suhard) - pajisti alpine (firuta, rogoz, ienupar, jneapan, afin, merisor). In depresiuni si lunci se dezvolta o vegetatie hidrofila. Fauna Este reprezentata prin: mistret, viezure, lup, vulpe, pisica salbatica, iepure, caprioara, veverita, cerb, urs , ras; pasari ca: ciocanitoarea, cinteza, cocosul de munte, gainusa de alun; pesti ca: pastravul, cleanul, mreana, lostrita. In masivul Rodnei a fost repopulata capra neagra. Solurile. In muntii nu prea inalti sunt intalnite argiluvisolurile si cambisolurile (brune si brune acide). Sub padurile de fag si rasinoase apar solurile podzolice, sarace in humus, iar mai sus solurile alpine, brune acide - spodosoluri. Rezervatii: floristice - Tinovu Gaina, Poiana Stampei, de flora si fauna - Pietrosu Mare Muntii Rodnei, forestiere - Codrul secular Slatioara; speologice - Izvorul Tausoarelor,

geologice si paleontologice - Creasta Cocosului - Muntii Gutai.

Carpatii Orientali Centrali

Asezare si limite. Limita nordica o reprezinta aliniamentul mai coborat ce leaga Depresiunea Dornelor de Depresiunea Campulung peste Pasul Mestecanis (1096 m), la sud este limitata de Depresiunea Brasovului si Valea Oituzului legate prin pasul Oituz (866 m), la est de Subcarpatii Moldovei, iar la vest de Depresiunea colinara a Transilvaniei. Alcatuirea petrografica Se remarca prin prezenta sisturilor cristaline (Muntii Moldovei - Bistritei, Ceahlau, Tarcau), a calcarelor (Giurgeu, Hasmasu Mare), a rocilor vulcanice (Caliman, Gurghiu, Harghita) si a rocilor sedimentare. Relieful Se caracterizeaza printr-un paralelism accentuat al culmilor, altitudini intermediare si multimea depresiunilor. Grupa centrala este alcatuita din doua parti: de vest si de est. In partea de vest sunt muntii vulcanici: Caliman (Varful Pietrosu - 2100 m), Gurghiu (Varful Saca - 1776 m), Harghita(Varful Harghita - Madaras - 1800 m). La sud de Muntii Harghita se afla Muntele Ciumatu, tot de natura vulcanica. Sunt mai inalti decat cei din grupa nordica si au crestele mai vizibile, mai bine pastrate. Lantul muntilor vulcanici este delimitat la vest de doua depresiuni: Giurgeu, strabatuta de cursul superior al Muresului si Ciuc, strabatuta de cursul superior al Oltului. Ambele au altitudini de 600-700 m, cu un climat racoros. Dintre celelalte depresiuni, mai mici, se pot aminti: Balbor, Borsec, Casin, Baraolt, Varsag. In partea de est se defasoara Muntii Moldovei, sub forma a trei siruri de culmi paralele. Primul sir de la vest la est se compune din Muntii Giurgeului, Hasmasu Mare, unde predomina calcarele, ce au facut posibila formarea Cheilor Bicazului, Muntii Ciucului (Varful Viscol - 1493 m) si Nemira (Varful Nemira Mare - 1649 m). Al doilea sir cuprinde cele mai inalte altitudini din Muntii Moldovei: Muntii Bistritei (Varful Budacul - 1859 m), Ceahlaul (Varful Ocolasul Mare 1907 m) si Tarcaul (Varful Gorindusu - 1664 m). In sirul al treilea se afla munti mai scunzi: Muntii Stanisoarei (Varful Bivolu - 1530 m), Muntii Gosman (Varful Cracul Geamana - 1442 m), Muntii Berzunti (Varful Magura - 984 m), care delimiteaza Depresiunea Comanesti catre est. Fragmentarea este accentuata si de prezenta pasurilor: Tihuta (1201 m) intre Depresiunea Dornelorsi Depresiunea Transilvaniei; Tusnad (1301 m) intre Depresiunea Ciuc si Depresiunea Brasov; Bucin (1273 m) intre Depresiunea Giurgeu si Depresiunea Transilvaniei; Sicas (1000 m) intre Depresiunea Giurgeu si Depresiunea Varsag; Racos intre Depresiunea Baraolt si Depresiunea Transilvaniei; Oituz (866 m). Clima Se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 2-6 oC, care pot depasi 6 oC in

depresiuni, cu precipitatii bogate(800 - 1200 mm/an si pe alocuri peste 1200 mm/an) si cu vanturi frecvente si puternice. La peste 1800 m temperaturile scad la 0 - 2 oC, verile sunt scurte, iernile lungi, precipitatiile abundente si vanturile puternice. In depresiuni sunt frecvente inversiunile de temperatura. Apele Reteaua hidrografica este reprezentata prin raurile: Mures cu afluentii Gurghiu, Tarnava Mare, Tarnava Mica; Olt cu Raul Negru, Homorodu Mare si Homorodu Mic; Bistrita cu Dorna, Neagra, Bicaz, Tarcau; Trotus cu Uz, Slanic, Oituz (raurile au un potential hidroenergetic ridicat); prin lacurile: Sfanta Ana (de origine vulcanica), Lacul Rosu (format de baraje naturale); Izvorul Muntelui, Pangarati pe Bistrita, Poiana Uzului pe Valea Uzului (antropice) si prin ape freatice mineralizate pe alocuri si cu valoare terapeutica (Borsec , Tusnad, Slanic Moldova). Vegetatia Este formata din: padurea de fag pana la 1200 m, de amestec si de rasinoase. Pe muntii inalti (Caliman, Ceahlau) apar pajistile alpine (ienupar, jneapan, afin, merisor). Fauna este reprezentata prin animale ca: mistretul , viezurele, lupul , vulpea, pisica salbatica in padurile de fag, caprioara in padurile de conifere, ursul, cerbul , rasul; pasari ca: gainusa de alun, cocosul de munte, ciocanitoarea, acvila de munte; pesti ca: pastrav , clean , mreana . In Ceahlau a fost populata capra neagra . Solurile Sub vegetatia forestiera - argiluvisolurile (cenusii si brun-roscate) in zona muntilor nu prea inalti, solurile brune si brune acide (cambisoluri), solurile podzolice, sub padurile de fag si rasinoase si brune acide in zona alpina. Rezervatii: floristice - Tulghes, Tusnad, Sancraieni , Balbor, de peisaj si flora - Cheile Bicazului , forestiera - Ceahlau, paleontologice si geologice - Carhaga , Racos .

Carpatii Orientali Sudici

Asezare si limite Grupa sudica este delimitata la nord de Depresiunea Brasovului si Valea Oituzului legate prin pasul Oituz, la vest de Valea Prahovei, la est si la sud de Subcarpatii Curburii de care se desparte printr-o denivelare, dar, pe alocuri, pinteni de munti (Pintenul Ivarutu 1021m) patrund in Subcarpati. Alcatuirea petrografica. Aceasta grupa este constituita in totalitate din roci sedimentare cutate (flis). Relief Carpatii Curburii se caracterizeaza prin cea mai scazuta altitudine din Carpatii Orientali, fiind totodata lipsiti de masivitati, datorita fragmentarii accentuate. Grupa sudica este formata din mai multe masive muntoase: Muntii Vrancei (Varful Goru - 1785m); Muntii

Buzaului care includ Muntii Penteleu - 1772m si Muntii Siriu - 1657m; Muntii Ciucas (Varful Ciucas - 1954m); Muntii Baiu - 1895m. Spre Depresiunea Brasov se intinde o prispa mai scunda - Muntii Intorsurii, iar in sud-vestul Depresiunii Brasov sunt Muntii Barsei, formati din Piatra Mare si Postavaru - 1799m. Depresiunile din aceasta grupa sunt: Depresiunea Brasovului, Depresiunea Comandau, Depresiunea Intorsura Buzaului. Depresiunea Brasovului este cea mai mare depresiune din Carpati. Ea este limitata de Muntii Persani, Baraolt, Bodoc, Nemira, iar la sud de Muntii Barsei, Intorsurii si Vrancei. Are altitudini de 500-600m, este intinsa, neteda, cultivata agricol, cu multe orase, intre care Brasovul, important nod de cai de comunicatie, dezvoltat ca mare centru industrial si turistic. Pasurile sunt: Predeal (1033m), Buzau, Tusnad (1301m), Oituz (866m), Vladeni, Bratocea. Clima Se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 2-6 oC, precipitatii bogate(8001200mm/an, pe alocuri chiar peste 1200mm/an) si vanturi puternice. Climatul alpin cu temperaturi medii anuale negative, ierni lungi si veri scurte se manifesta numai pe cele mai inalte varfuri din Masivul Ciucas. In depresiuni, temperatura medie anuala este de 78 oC, precipitatiile sunt bogate(700-1200mm/an). Sunt frecvente inversiunile termice care au dus la inregistrarea la Bod, la 25 ianuarie 1942 a minimei absolute din tara noastra: -38,3 oC. Apele Reteaua hidrografica este reprezentata prin raurile: Olt cu Raul Negru, Barsa ; Oituzul si Uzul, afluenti ai Trotusului; Putna cu Zabala si Naruja; Ramnicul Sarat; Buzaul cu Basca Mare si Basca Mica; Teleajenul si Doftana, afluenti ai Prahovei; prin lacurile de acumulare Paltinu pe Doftana si Siriu pe Buzau si prin apele freatice lipsite de continuitate si uneori mineralizate (Covasna, Valcele). Vegetatia Este dispusa etajat pe verticala, distingandu-se doua zone: a padurilor (etajul stejarului Depresiunea Brasovului - gorun, ulm, tei, carpen; etajul fagului - pana la 1200m; etajul coniferelor) si alpina ("stepa rece") - pajisti cu ienupar, jneapan, afin , merisor. Fauna Este reprezentata prin mistret, viezure, lup, urs, cerb, ras, cocosul de munte, gainusa de alun; pesti ca: pastravul , cleanul , mreana . In Ciucas se intalnesc acvila de munte si capra neagra. Solurile sunt reprezentate prin argiluvisoluri (in zona muntilor mai scunzi); solurile brune si brune acide favorizate de un climat umed si racoros; podroluviile (sub padurile de fag si rasinoase); alpine brune(sub vegetatia alpina). Rezervatii: paleontologica - Purcareni(Depresiunea Brasov), floristica - Sinaia.

Carpatii Meridionali
Carpatii Meridionali reprezinta grupa de sud a arcului carpatic si prin asemanarea lor cu Alpii, au fost numiti in literatura geografica mai veche "Alpii Transilvaniei". Sunt limitati la est de Valea Prahovei, la vest de Culoarul Timis-Cerna, la nord-vest de Culoarul Bistrei, la sud de Subcarpati si Podisul Mehedinti si la nord de Depresiunea Transilvaniei, Culoarul Orastiei si Culoarul Muresului. Carpatii Meridionali sunt cei mai inalti, depasind pe tot aliniamentul lor de la est la vest inaltimi de 2500 m (Muntii Bucegi - Varful Omu-2505 m; Muntii Fagaras - Varful Moldoveanu-1544 m, Varful Negoiu2535 m; Muntii Parang - Varful Parangul Mare-2519 m; Muntii Retezat - Varful Peleaga-2509 m). Au o suprafata de 14040 Km2, reprezentand 21% din tinutul muntos si 5, 91% din suprafasa tarii. Aici intalnim cele mai frumoase si mai numeroase urme glaciare (vai, circuri). Din punct de vedere al alcatuirii petrografice, predomina sisturile cristaline cu intruziuni granitice, iar la margini apar calcarele (cu multe fenomene carstice) si conglomeratele. Pastreaza cel mai bine nivele de platforma: Barascu (20002200 m) cea mai veche; Rau-Ses (1200-1600 m) cu extremitatile mai fragmentate si Gornovita (1000 m)-distrusa aproape in intregime. Au o masivitate pronuntata dar, spre deosebire de Alpi, cu care sunt comparati, sunt fragmentati de vaile transversale ale Jiului, Oltului si de Culoarul Rucar - Bran. Spre deosebire de Carpatii Orientali, unde diviziunea in grupe se facea dupa aliniamente mai coborate, in Carpatii Meridionali, impartirea se face dupa aceste vai transversale. Astfel apar patru grupe cu aspect de masivitate: Bucegi - intre Valea Prahovei si Valea Dambovitei, Fagaras - intre Valea Dambovitei si Valea Oltului, Parang - intre Valea Oltului si Valea Jiului-Strei, Retezat Godeanu - intre Valea Jiului - Strei si Culoarul Timis - Cerna -Bistra.

Muntii Bucegi
Asezare si limite Grupa Bucegi este situata in estul Carpatilor Meridionali, avand ca limite: la est Valea Prahovei, la vest Valea Dambovitei , la nord Depresiunea Brasov, iar la sud Subcarpatii Curburii. Alcatuire petrografica Grupa Bucegi s-a format odata cu sectorul Carpatilor Meridionali si cu intregul lant carpatic, in timpul orogenezei alpine. Catena carpatica s-a definitivat in timpul Erei Neozoice, iar Carpatii Meridionali, deci si grupa Bucegilor, au fost inaltati in bloc, cu cca. 1000 m la sfarsitul Neogenului si inceputul Cuaternarului. Calcarele si conglomeratele dau un specific pitoresc Bucegilor. Caracteristice sunt si cele trei etaje de platforme netede sau usor ondulate: platforma Borascu (la 2000 m), platforma Rau - Ses (la 1200 - 1600 m), platforma Predealului (la 1000 m). Relief

Unitatile acestei grupe sunt: Muntii Bucegi (Varful Omu - 2505 m), Muntii Leaota (Varful Leaota - 2133 m), Muntii Piatra Craiului (Varful Baciului - 2238 m), varful cu altitudinea maxima avand aspectul unei creste alcatuite in principal din calcare; Magura Codlei (1292 m), in partea de vest a Depresiunii Brasov. Zonele depresionare incluse in aceasta grupa sunt: Culoarul Rucar - Bran, unde se afla Pasul Giuvala (1240 m), situat intre Piatra Craiului si Muntii Bucegi - Leaota, Culoarul Prahovei, care formeaza limita estica a grupei. Acesta reprezinta limita dintre Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali. Clima Se caracterizeaza prin temperaturi medii de 2 - 6 oC si 0 - 2 oC la peste 1800 m altitudine, precipitatii abundente de 800-1200 mm/an si vanturi puternice. In Bucegi si Piatra Craiului se intalneste climatul alpin cu temperaturi medii anuale sub 2 oC, precipitatii putine si vanturi foarte puternice. Ape Reteaua hidrografica este alcatuita din raurile Prahova , Ialomita, Dambovita , Barsa si din lacurile antropice cu utilizare in scopuri hidroenergetice amenajate pe Ialomita (Scropoasa) si pe Dambovita. Vegetatia Este alcatuita din paduri dispuse pe mai multe etaje: etajul fagului care urca pana la 1200m si chiar mai sus, dar in amestec si etajul coniferelor. Mai sus de paduri se dezvolta o vegetatie alpina, numita si(stepa rece), cu pajisti, tufisuri de ienupar si jneapan si arbusti pitici(afin , merisor). Fauna Este reprezentata de mistret, iepure, lup, vulpe, urs, cerb, ras , caprioara , veverita. Dintre pasari apar aici cocosul de munte, gainusa de alun, iar in apele reci de munte se gasesc pesti ca pastravul , cleanul si mreana. In zona alpina se intalnesc acvila de munte si capra neagra. Solurile sunt reprezentate prin argiluvisoluri, care apar in munti cu altitudini mici, solurile brune si brun acide, in climatul racoros si umed, solurile podzolice sub padurile de fag si conifere si solurile brune acide in zona alpina. Rezervatii: forestiere - Sinaia, floristica si faunistica - Piatra Craiului , de peisaje si flora - Muntii Bucegi .

Muntii Fagaras
Asezare si limite Grupa Fagaras face parte din cadrul Carpatilor Meridionali, fiind limitata la est de Valea Dambovitei, la vest de Valea Oltului, la nord de depresiunea colinara a Transilvaniei si la sud de Subcarpatii Getici.

Alcatuire petrografica Aceasta grupa este formata predominant din sisturi cristaline cu intriziuni granitice, iar pe latura de nord apar calcare si gresii. Relieful Si aici, ca si in grupa Bucegi, apar cele trei etaje de platforme: Borascu, la 2000 m altitudine, Rau - Ses, la 1200 - 1600 m altitudine si Gornovita, la 1000 m altitudine. Prima se caracterizeaza prin pajisti alpine folosite la pasunatul ovinelor, a doua este mai neregulata ca nivelare, iar cea mai joasa cuprinde fanete si asezari omenesti permanente si sezoniere. In Muntii Fagaras apar frecvente urme ale ghetarilor cuaternari (circuri, vai glaciare, morene, precum si lacuri pe circuri glaciare). Grupa prezinta in nord, o culme unitara, Muntii Fagaras (Varful Moldoveanu - 2544 m si Varful Negoiu - 2535 m), ca un zid cu multe circuri glaciare si lacuri de inaltime, cu creste abrupte si varfuri golase. La sud se desfasoara o serie de masive mai joase, dispuse paralel: Muntii Cozia, Muntii Fruntii, Muntii Ghitu. In est se desfasoara masivul Iezer, cu altitudini mai mari (2462 m). Aceste masive se disting prin pitorescul reliefului in calcare si gresii si prin lacurile de acumulare si hidrocentralele de pe Arges. In vestul grupei se afla Depresiunea Lovistei, mentionata in documente inca din secolul al XII - lea sub numele de "Tara Lovistei", Valea Oltului a constituit un vechi loc de trecere a Carpatilor prin cele doua locuri aflate la altitudini joase: Pasul Turnu Rosu (400m ) si Pasul Cozia (309m ). Clima Se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 2 - 6 oC si 0 - 2 oC la peste 1800 m altitudine, precipitatii abundente(800 - 1200 mm/an si chiar peste 1200 mm/an in muntii inalti) si vanturi puternice. In zona alpina clima se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale negative, ierni lungi si veri scurte. Pe versantul nordic al Muntilor Fagaras este prezent "vantul mare" de tip foehn. In Depresiunea Lovistei si Defileul Oltului este o clima specifica depresiunilor. Ape Reteaua hidrografica este densa, cuprinzand Argesulcu afluentul sau Valsau, Raul Doamnei cu afluentii Argesel si Raul Targului, Dambovita, Oltul. Dintre lacuri, deosebite sunt cele glaciare din Fagaras(Lacul Balea , Lacul Capra , Lacul Podragul Mare) si cele antropice(Lacul Vidraru pe raul Arges ). Apele subterane cuprind ape freatice de mica adancime si lipsite de continuitate. Vegetatia Este dominata de paduri dispuse pe mai multe etaje: etajul fagului (pana la 1200m), etajul padurilor de amestec si etajul coniferelor. Zona alpina se caracterizeaza prin existenta pajistilor cu tufarisuri de ienupar, jneapan si arbusti pitici(afin , merisor). Fauna

Este reprezentata de animale ca: mistretul , viezure, lupul , vulpea, pisica salbatica, ursul , cerbul, rasul (ultimele trei de importanta cinegetica), pasari ca: gainusa de alun, cocosul de muntesi pesti ca de exemplu: pastravul, cleanul , mreana. In zona alpina intalnim capra neagra si acvila de munte. Solurile sunt reprezentate prin: argiluvisoluri in muntii cu altitudini joase, cambisoluri (brune si brune acide) in zonele cu climat umed si racoros, soluri podzolice, sub padurile de fag si conifere si solurile brune acide in zona alpina. Rezervatii: de flora si fauna - Muntele Cozia, geologica si paleontologica - Turnu Rosu, forestiera - Valea Balei.

Muntii Retezat
Asezare si limite Grupa Retezat - Godeanu este delimitata de bazinele Hateg, Depresiunea Getica, Culoarul Timis - Cerna si Depresiunea Petrosani, iar intre Motru si Dunare vine in contact cu Podisul Mehedinti. Alcatuire petrografica Masivul Godeanu este alcatuit in majoritate din sisturi cristaline, formatiuni sedimentare reprezentate prin calcare, gresii, conglomerate, marno - calcare care favorizeaza formarea cheilor (Valea Cernei ). Relief Sunt alcatuiti dintr-un masiv central, Masivul Godeanu, din care se desprind culmi cu directii principale predominante sud - vest, nord - est si vest-est. Inaltimile Muntilor Godeanu variaza intre 2509 m (Varful Peleaga din Retezat) si cca. 700 - 800 m; cele de 2250 m ocupa partea centrala a regiunii (Masivul Godeanu), iar cele maxime, 2250 2500 m, se situeaza in Muntii Retezat. O treapta mai joasa cu altitudini de 1500 - 1800 m se distinge in partea de est unde alcatuieste culmile Valcanului si Varful Gugu, iar catre vest si sud, o alta, la 1200 - 1400 m, face trecerea spre podisul Mehedinti. Muntii Tarcu sunt situati in partea de nord - vest a regiunii atingand inaltimi de 2123 m (Varful Baicu), 2190 m (Varful Tarcu); la acestea se adauga Muntele Mic (1802 m), detasat catre nord vest. In partea de nord a regiunii dintre Jiu si depresiunea Caransebes se situeaza Muntii Retezat. Inaltimile lor maxime de peste 2400 m, domina muntii din jur iar peisajul lor salbatic format din varfuri si creste muntoase, imense caldari glaciare cu nenumarate lacuri si intinse grohotisuri, se afirma ca o puternica individualitate geografica. In Muntii Retezat se disting doua culmi principale: cea nordica formata din varfurile Peleaga (2509 m), Varfu Mare (2463 m), Varful Retezat (2489 m) si cea sudica formata din culmi scurte care coboara pana in depresiunea Petrosani. Sunt formati din sisturi cristaline, gresii si calcare masive favorizand formarea unui relief carstic (doline, avene, pesteri, lapiezuri). Intre valea superioara a Motrului si defileul Jiului se desfasoara Muntii Valcan. Culmea principala este formata de inaltimi de peste 1600 m: Varful Straja (1868 m). Muntii Valcan sunt alcatuiti in mare majoritate din sisturi cristaline, conglomerate si

calcare cristaline, granite, calcare masive care favorizeaza formarea pesterilor (inprejurimile Tismanei). Intre valea inferioara a Cernei si valea superioara a Motrului se intind Muntii Mehedinti. Cele mai mari inaltimi se grupeaza in partea centrala, unde relieful depaseste 1150 m si culmineaza cu varfurile Domogled (1105 m), Pietrele Albe (1335 m). La sud - vest de Masivul Godeanu se situeaza Muntii Cernei alcatuiti din argilite, calcare, conglomerate si gresii avand ca principal varf Varful Poiana Mare (1364 m). Intre grupele Parang si Retezat - Godeanu se afla Depresiunea Petrosani iar la nord de aceasta Depresiunea Hateg. Clima In regiunea inalta clima este aspra cu temperaturi reduse, media anuala fiind de -2oC, cu inghet prelungit la cca. 280 de zile pe an si ninsori abundente. Precipitatiile sunt bogate, media anuala fiind de 1400 mm. Vanturile sunt puternice si au frecventa mare, aici aparand si efectul de foehn resimtit pe versantii sudici si nordici. De asemenea se resimt influente mediteraneene in sud - vest. Ape Reteaua hidrografica are un caracter divergent si apartine bazinelor Jiului, Streiului, Timisului , Raul Rece si direct Dunarii la care se adauga numeroase lacuri glaciare(Lacul Zanoaga , Lacul Bucura ). Vegetatia Diferentierea climatica determina existenta unor etaje de vegetatie bine exprimate. Etajul padurilor de foioase reprezentat prin fagete pure, amestecuri de fag , gorun, tei, izolat palcuri de stejar pufos, paduri de fag in amestec de molid si brad , etajul molidului reprezentat pe versantii nordici, etajul subalpin reprezentat prin jnepenisuri, pajisti si tufarisuri si etajul alpin propriu - zis reprezentat prin tufarisuri pitice. Alte elemente caracteristice sunt alunul turcesc (Muntii Mehedinti), tufarisurile xerotermofile. Fauna Este reprezentata prin capra neagra , lastunul mare sudic, presura barboasa, ciocarlia urecheata (Muntii Tarcu), vipera cu corn, broasca testoasa de uscat, fluturi. Soluri. Padurile de amestec dezvolta soluri acide, soluri humicosilicatice caracteristice etajului alpin propriu-zis. Rezervatii: Parcul National Retezat (relief, flora, fauna), pestera ocrotita - Closani , flora si fauna - Domogled (Muntii Mehedinti), parc dendrologic - Simeria (Depresiunea Hategului).

Carpatii Occidentali
Carpatii Occidentali reprezinta ultima parte a arcului carpatic si sunt limitati la sud de

Dunare, la nord de Valea Barcaului si cotul Somesului, la est de zonele scufundate Depresiunea Transilvaniei, Depresiunea Hateg, Culoarul Bistrei si Culoarul Timis Cerna si la vest de o zona scufundata ce a functionat in trecut ca o mare (Marea Panonica) reprezentata de Dealurile de Vest (piemonturile vestice). In dreptul Muntilor Zarandului, se inregistreaza un fenomen unic in tara noastra - muntele vine in contact direct cu campia. Suprafata Carpatilor Occidentali este de 17714 km2, reprezentand 26, 7% din totalul lantului muntos. Carpatii Occidentali sunt formati din noduri orografice, culmi prelungi si etajate, munti insulari, depresiuni si bazinete. Se deosebesc de celelalte grupe ale lantului carpatic prin discontinuitate si prin altitudinea redusa, ei nedepasind, in medie, 654m, datorita culoarelor depresionare ce reduc mult masivitatea acestei unitati (Muntii Banatului - 1447 m, Muntii Poiana Rusca - 1374m). Nu au avut glaciatiuni. Din punct de vedere al alcatuirii petrografice, predominante sunt calcarele, de unde si multitudinea fenomenelor carstice: pesteri (Comarnic, Vadu Crisului, Ursilor), chei (Nerei, Muresului), coline, lapiezuri si sohodoluri. Sunt intens mineralizati, bogati in metale si nemetale (prezenta minereurilor de fier in Muntii Metaliferi ca urmare a unei intense activitati vulcanice). In cadrul Carpatilor Occidentali se disting trei grupe de muntii: Muntii Apuseni - la nord de Mures (Varful Bihor - 1849m, Varful Vladeasa 1836m, Varful Buteasa - 1790m), Muntii Poiana Rusca (Varful Pades - 1374m, Varful Rusca - 1355m), Muntii Banatului (Varful Piatra Coznei - 1447m, Varful Semenic 1446m).

Muntii Poiana Rusca

Asezare si limite Muntii Poiana Rusca fac parte din lantul Carpatilor Occidentali, in cadrul carora ocupa partea centrala. Limitele acestei grupe sunt: la est Depresiunea Hategului, la vest Dealurile de Vest, la nord Culoarul Muresului, iar la sud Culoarul Bistrei. Alcatuire petrografica . Acesti munti sunt bine individualizati, ca de altfel si celelalte grupe ale Carpatilor Occidentali. Sunt alcatuiti din sisturi cristaline cu intercalatii de calcar. Relieful Se caracterizeaza prin masivitate, vai inguste si culmi largi, inaltime mica (Varful Padesu - 1374m) si absenta zonelor depresionare interioare si a vailor transversale. Acestea ocupa doar zonele de limita: Culoarul Muresului si Culoarul Bistrei. In extremitatea estica a Culoarului Bistrei se afla pasul Poarta de Fier a Transilvaniei (700m), ce uneste Depresiunea Hateg cu Culoarul Bistrei. Clima Datorita influentelor oceanice, aici se manifesta un climat umed si moderat termic, cu medii termice anuale mai ridicate (8-10 oC, la 6 oC pe inaltimi) si precipitatii bogate (700-1000mm/an si 1000-1200mm/an in zonele de maxima altitudine).

Ape Principalul rau care isi are izvoarele in Muntii Poiana Rusca este Bega . Celelalte rauri mai importante sunt marginale: Muresul in nord, care ii separa de Muntii Apuseni, Streiul , care ii separa de Muntii Sureanu si Bistra in sud, care ii delimiteaza de Muntii Tarcu si Muntele Mic. Apele freatice sunt lipsite de continuitate. Vegetatia Reprezentativa este zona de padure. Etajul fagului urca pana la 1200m, fiind urmat de etajul padurilor de amestec si de cel al coniferelor, putin extins datorita altitudinii reduse. Fauna Este reprezentata de mistret, viezure, lup, vulpe, pisica salbatica, iepure (etajul fagului), caprioara , veverita (etajul coniferelor), cerb, urs, ras. Solurile sunt reprezentate de: argiluvisoluri (cenusii si brun-roscate), cambisoluri (brune si brune acide), soluri podzolice (sub padurile de fag si rasinoase). Rezervatii: de peisaj si flora - Cetatea Devei.

Muntii Banatului
Asezare si limite Muntii Banatului apartin Carpatilor Occidentali, avand ca limite la sud Dunarea, la est Culoarul Timis - Cerna , iar la nord si la vest Dealurile Buziasului si Tirolului. Alcatuirea petrografica Muntii Banatului s-au format odata cu intregul lant carpatic, fiind afectati de ambele orogeneze. Au avut loc in aceasta zona si o serie de eruptii vulcanice care au dus la formarea unor resurse bogate de minereuri neferoase (pirite) exploatate la Sasca Montana si Moldova Noua. In cuaternar, cand a avut loc ultima inaltare a Carpatilor, Muntii Banatului nu s-au mai inaltat, fapt pentru care altitudinea lor maxima este de doar 1447 m. Masivitatea este redusa, datorita multitudinii vailor si depresiunilor. Culmile au o alcatuire complexa: in principal roci sedimentare, iar pe parte de est sisturi cristaline. Relieful .Din aceasta grupa fac parte urmatoarele culmi: Semenic (1446 m) si Almajului (1224 m - Varful Svinecea Mare) cu alcatuire cristalina, despartite de Depresiunea Almajului (Bozovici), Muntii Locvei (727 m) si Muntii Aninei (1160 m), mai scunzi (altitudini intre 700 si 1100m), Muntii Dognecei (617m) si Muntii Arenis (cei mai scunzi din grupa). In partea de est se afla pasul Poarta Orientala (Domasnea)-540 m ce face legatura intre Culoarul Timis - Cerna si depresiunea colinara a Transilvaniei.

Clima Muntii Banatului se pozitioneaza intr-o zona cu influente sub mediteraneene, cu ploi de toamna si ierni blande, temperaturi medii anuale de 8 - 10 oC si chiar 6 oC pe inaltimi, precipitatii bogate (700 - 1200 mm/an si chiar peste 1200 mm/an pe inaltimi). In depresiuni (Culoarul Timis - Cerna) apar inversiunile de temperatura. Vantul caracteristic este austrul cald si uscat vara si ploios iarna. Apele Reteaua hidrografica este reprezentata de Dunare, care limiteaza grupa in sud si are ca afluenti pe Nera, Caras, Timis (cu afluentii Barzava si Poganis), Cerna, toate aceste rauri strabatand grupa in discutie. Apele statatoare sunt reprezentate de lacurile de baraj: Valiug (Barzava). Apele freatice sunt, pe alocuri mineralizate sau termale (Baile Herculane) sau formeaza in calcare mari acumulari. Vegetatia Este reprezentata prin doar trei etaje: etajul padurilor amestecate de fag si stejar, etajul padurilor de fag si etajul padurilor amestecate de fag si conifere. Fauna este reprezentata de: mistret, viezure, lup, vulpe, pisica salbatica, iepure, caprioara, veverita , ciocanitoare, cinteza, urs, cerb, ras, cocos de munte, gainusa de alun. Dintre pesti: pastrav, clean, mreana; in Dunare: crapul, carasul, stiuca, platica, salaul, somnul si chiar sturionii intrati din mare pe cursul Dunarii pentru a-si depune icrele. Solurile sunt reprezentate prin: argiluvisoluri (in muntii nu prea inalti), solurile brune, brune acide si solurile podzolice. Rezervatii: speologica - Comarnic, Popovat, de peisaj si flora - Cazane , Cheile Nerei , Cheile Carasului , Beusnita.

Muntii Apuseni
Asezare si limite Muntii Apuseni se incadreaza in Carpatii Occidentali, avand ca limite: la sud Culoarul Muresului, la est depresiunea colinara a Transilvaniei, la vest Dealurile de Vest, iar la nord Valea Somesului, contactul cu Dealurile Salajului si Crasnei si, in continuare, Valea Barcaului. Alcatuirea petrografica Sunt alcatuiti din roci vulcanice (Muntii Metaliferi), sisturi cristaline (Muntii Bihor, Vladeasa, Gilau, Muntele Gaina), precum si calcare.

Relief Muntii Apuseni reprezinta cea mai complexa grupa din Carpatii Occidentali. Au altitudini de peste 1800 m in zona centrala, iar in nord si sud nu ating mai mult de 7001000m. Cuprind in partea centrala Muntii Bihor (1849m), extinzandu-se la est in Muntele Mare (1826 m) si la nord in Muntii Vladeasa (1836 m). In prelungirea sudica a Muntilor Bihor se afla Muntele Gaina (1467 m), iar in nord-est se afla Muntii Gilau. In sud-est sunt Muntii Metaliferi (1080 m), Muntii Trascaului, iar in vest Muntii Crisurilor: Muntii Zarand (Varful Drocea - 836 m), Muntii Codru - Moma (Varful Plesu - 1112m), Muntii Padurea Craiului si Muntii Plopis (776m). In nord, dincolo de Valea Barcaului, se desfasoara un complex de culmi muntoase scufundate, alcatuite din sisturi cristaline, cu altitudini reduse, inconjurate de dealuri. Acest sector de legatura intre Carpatii Occidentali si cei Orientali, numit "jugul intracarpatic" include Muntii Meses si dealurile Prisnel, Preluca si Dealu Mare, depasind foarte rar altitudinea de 800 m. In grupa Apusenilor, alaturi de culmile muntoase se disting o serie de depresiuni: Depresiunea Zarand, Depresiunea Beius si Depresiunea Vad - Borod - depresiuni golfuri; Depresiunea Huedin si Depresiunea Simleu - depresiuni marginale; Depresiunea Gurahont si Depresiunea Brad - depresiuni intramontane. Pasurile din aceasta grupa sunt: Pasul Valisoara (face legatura intre Depresiunea Brad si Culoarul Muresului), Pasul Ciucea (face legatura intre Depresiunea Huedin si Depresiunea Vad - Borod), Pasul Bucium (face legatura intre culoarele vailor Aries si Ampoi). Clima Muntii Apuseni se inscriu intr-un climat montan cu influente oceanice, caracterizat prin temperaturi medii anuale de 2-6 oC la baza muntilor, 0 oC sau chiar negative pe inaltimi, precipitatii de 700-1200 mm/an si chiar peste 1200 mm/an in zonele inalte (Bihor, Muntele Mare, Gilau), inversiuni de temperatura in depresiuni. Caracteristic este vantul de vest. Se intalneste fenomenul de foehn care patrunde in zona depresiunilor Alba - Iulia - Turda de pe Valea Ariesului . Apele Reteaua hidrografica este bine dezvoltata, fiind reprezentata de raurile: Aries, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Somesul Rece , Somesul Cald care conflueaza la Gilau. Apele statatoare sunt reprezentate prin lacuri naturale (Varasoaia - lac format in tinut calcaros) si artificiale (Fantanele , Tarnita si Gilau pe Somesul Cald). Apele subterane sunt reprezentate prin apele freatice mineralizate in zona muntilor vulcanici (Moneasa - bicarbonate si sulfurate). In regiunile carstice sunt discontinue si formeaza grote, pesteri. Vegetatia Grupeaza speciile intr-o etajare armonioasa dupa altitudine: etajul foioaselor (fag , tei, frasin, mesteacan), etajul padurilor de amestec, etajul coniferelor. In zona subalpina (Bihor, Vladeasa) sunt caracteristice tufarisurile (jneapan, ienupar, afin), iar in zona alpina, pajistile alpine. In depresiunile si luncile raurilor apar stuful, papura, trestia, salcia, plopul, arinul.

Fauna Este reprezentata de: lup, vulpe, urs, mistret, cocos de munte(zone de padure), acvila de munte (zone alpine). Dintre pesti caracteristic este pastravul . Solurile caracteristice acestei grupe sunt: argiluvisolurile (cenusii si brun-roscate), care apar in etajul padurii, brune si brune acide (climat umed si racoros), solurile podzolice, spodosolurile. Rezervatii: paleontologice - Detunata , Dealul cu Melci, Muntele Vulcan, Bratca, speologice - Scarisoara, Vadul Crisului, Cetatile Ponorului, forestiera - Padurea Bejan, floristica "Intregalde".