TEMA 4.

STANDARDE ȘI REGLEMENTARI ALE PROFESIEI CONTABILE

4.1. Dimensiunile actuale ale Standardelor Internaționale de Raportare Financiară

4.2. Conceptul Standardelor Internaționale de Contabilitate în Sectorul Public
4.3. Esența Standardelor Internaționale de Educație
4.4. Poziția Standardelor Internaționale de Audit (ISA) și a Standardelor Internaționale de Audit
Intern (IIA)

-4.1-
Standarde Internaționale de Raportare Financiară conțin standarde şi interpretări emise de
Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate (IASB), administrate de fundația IFRS.
Obiectivul principal al acestei fundații constă în dezvoltarea, în interes public, a unui set unic de
standarde pentru raportare financiară de înaltă calitate, executorii, comprehensive și acceptate la nivel
global în baza unor principii clar definite. Fundația IFRS a apărut în decembrie 2010 în rezultatul
schimbării denumirii Fundației IASC (Comitetul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate).
Setul unic de standarde IFRS conține : Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS),
Standardele Internaționale de Contabilitate (IAS), Interpretări IFRIC ( Comitetul pentru Interpretarea
Standardelor Internaționale de Raportare Financiară), Interpretări SIC (Comitetului Permanent
pentru Interpretări) și Cadrul general conceptual de raportare financiară. Aceste standarde au fost
acceptate pentru aplicare în Republica Moldova fiind utilizate în 166 de țări, repartizate în felul
următor: Europa - 27 % (44 țări), Africa - 23% (38 țări), Orientul Mijlociu - 8 % (13 țări), Asia și
Oceania – 20 % (34 țări), America – 22 % (37 țări).
Organul principal de reglementare în domeniul contabilității și raportării financiare în Republica
Moldova este Ministerul Finanțelor în colaborare cu Banca Națională a Moldovei, Comisia Națională
a Pieței Financiare și Biroul Național de Statistică. Acesta este responsabil de acceptarea IFRS,
elaborarea și aprobarea Standardelor Naționale de Contabilitate, Planului general de conturi contabile,
Indicațiile metodice, regulamentelor, instrucțiunilor și altor acte normative din domeniul contabilității
și raportării financiare, formularelor de documente primare și instrucțiunilor privind completarea
acestora.
Situațiile financiare sunt întocmite şi prezentate de diverse entităţi din întreaga lume pentru
utilizatori externi. Deși astfel de situații financiare pot părea similare de la o țară la alta, există diferențe
care probabil au fost cauzate de o varietate de factori sociali, economici şi juridici, precum şi de faptul
că diferite țări, în momentul stabilirii dispozițiilor naționale, au avut în vedere necesitățile unor
utilizatori diferiți ai situațiilor financiare. Aceste circumstanțe diferite au condus la utilizarea unei
diversități de definiții pentru elementele situațiilor financiare: de exemplu, active, datorii, capitaluri
proprii, venituri şi cheltuieli. Totodată, acestea au avut ca rezultat utilizarea unor criterii diferite pentru
recunoașterea elementelor în situațiile financiare şi o anumită preferință pentru diferite baze de
evaluare. De asemenea, au fost afectate domeniul de aplicare al situațiilor financiare şi informațiile
prezentate.
Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate s-a angajat să reducă aceste diferenţe,
urmărind să armonizeze reglementările, standardele contabile şi procedurile referitoare la întocmirea şi
prezentarea situaților financiare. Acesta consideră că armonizarea se poate realiza cel mai bine
punându-se accentul pe întocmirea de situaţii financiare care să furnizeze informaţii utile pentru luarea
deciziilor economice. Consiliul consideră că situaţiile financiare întocmite cu acest scop răspund
nevoilor comune ale majorității utilizatorilor. În fapt, aproape toţi utilizatorii iau decizii economice, de
exemplu, pentru:
(a) a hotărî când să cumpere, să păstreze sau să vândă o investiție în capitalurile proprii.

1
 (b) a evalua capacitatea de gestionare sau răspunderea conducerii.
(c) a evalua capacitatea entității de a-şi plăti personalul şi de a oferi alte beneficii angajaților
săi.
(d) a evalua garanția pe care entitatea o poate oferi pentru creditele ce i-au fost acordate.
(e) a determina politicile fiscale.
(f) a determina profitul şi dividendele care pot fi distribuite.
(g) a elabora şi utiliza date statistice privind venitul național.
(h) a reglementa activitățile entităților.
Consiliul recunoaște totuși că guvernele pot stabili, în particular, dispoziții diferite sau
suplimentare pentru scopurile proprii. Totuși, aceste dispoziții nu ar trebui să influențeze în niciun caz
situaţiile financiare publicate pentru a satisface interesele altor utilizatori decât în măsura în care
răspund şi nevoilor acestora. Situaţiile financiare sunt, de regulă, întocmite conform modelului contabil
bazat pe costul istoric recuperabil şi pe conceptul de menţinere a capitalului financiar nominal. Alte
modele şi concepte ar putea fi mai bine adaptate pentru a putea satisface obiectivul de a furniza
informaţii utile în luarea deciziilor economice, dar la ora actuală nu există un consens în favoarea unei
modificări. Acest Cadru general conceptual a fost elaborat astfel încât să poată fi aplicat unei serii de
modele contabile şi concepte de capital şi de menţinere a capitalului.
Consiliul pentru Standarde Internaționale de Contabilitate desfășoară în mod curent procesul de
actualizare a cadrului său general conceptual. În prezent sunt în vigoare următoarele standarde:
• IFRS 1 Adoptarea pentru prima dată a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară
• IFRS 2 Plata pe bază de acțiuni
• IFRS 3 Combinări de întreprinderi
• IFRS 4 Contracte de asigurare
• IFRS 5 Active imobilizate deținute pentru vânzare și activități întrerupte
• IFRS 6 Explorarea și evaluarea resurselor minerale
• IFRS 7 Instrumente financiare: informații de furnizat
• IFRS 8 Segmente de activitate
• IFRS 9 Instrumente financiare
• IFRS 10 Situații financiare consolidate
• IFRS 11 Angajamente comune
• IFRS 12 Prezentarea intereselor existente în alte entități
• IFRS 13 Evaluarea la valoarea justă
• IFRS 14 Conturi de amânare aferente activităților reglementate
• IFRS 15 Venituri din contractele cu clienții
• IFRS 16 Contracte de Leasing
• IAS 1: Prezentarea situațiilor financiare
• IAS 2: Stocuri
• IAS 7: Situația fluxurilor de trezorerie
• IAS 8: Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile și erori
• IAS 10: Evenimente ulterioare perioadei de raportare
• IAS 12: Impozitul pe profit
• IAS 16: Imobilizări corporale
• IAS 19: Beneficiile angajaților
• IAS 20: Contabilitatea subvențiilor guvernamentale și prezentarea informațiilor legate de asistența
guvernamentală
• IAS 21: Efectele variației cursurilor de schimb valutar
• IAS 23: Costurile îndatorării
• IAS 24: Prezentarea informațiilor privind părțile afiliate
• IAS 26: Contabilizarea și raportarea planurilor de pensii
• IAS 27: Situații financiare individuale
• IAS 28: Investiții în entitățile asociate și în asocierile în participație
• IAS 29: Raportarea financiară în economiile hiperinflaționiste
• IAS 32: Instrumente financiare: prezentare
• IAS 33: Rezultatul pe acțiune

2
 • IAS 34: Raportarea financiară interimară
• IAS 36: Deprecierea activelor
• IAS 37: Provizioane, datorii contingente și active contingente
• IAS 38: Imobilizări necorporale
• IAS 39: Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare
• IAS 40: Investiții imobiliare
• IAS 41: Agricultură1

-4.2-

În Republica Moldova, trezoreria a întreprins o reformă pentru a îmbunătăți sistemul contabil

și de raportare financiară în sectorul public. Obiectivul reformei este de a dezvolta Standardele
Naționale de Contabilitate în Sectorul Public (SNCSP) în conformitate cu IPSAS și de a le introduce
la nivel central și local. Întru realizarea reformei, Ministerul Finanțelor, prin ordinul nr.202 din 17
decembrie 2015, a creat un Consiliu pentru Standarde de evidență contabilă în sectorul public - organ
consultativ pentru asigurarea elaborării SNCSP, aliniate la IPSAS, și elaborarea/modificarea actelor
normative în domeniul contabilității şi raportării financiare. Conceptul pentru dezvoltarea și
introducerea SNCSP a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelornr.159 din 27 decembrie 2016.
Acesta conține un plan de acțiune pentru reforma contabilă și raportare pentru perioada 2017-2022.
IPSAS-urile sunt elaborate de către Consiliul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate
din cadrul Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC). Potrivit prevederilor constituţiei IFAC,
scopul acestei organizaţii internaţionale este de “a servi interesul public, de a întări profesia contabilă
la nivel mondial şi de a contribui la dezvoltarea unor economii internaţionale puternice prin iniţierea şi
promovarea aderării la standarde profesionale de o înaltă calitate, a progresului convergenţei
internaţionale a acestor standarde, precum şi a dezbate probleme de interes public, pentru care
experienţa profesională este extrem de relevantă”. Astfel, menţionăm că rolul Consiliului IFAC este de
a elabora standarde de o înaltă calitate şi totodată de a armoniza contabilitatea entităţilor publice din
întreaga lume prin:
➢ creşterea credibilităţii şi calităţii rapoartelor financiare;
➢ susţinerea ofertei de informaţie (financiară şi nefinanciare) de o înaltă calitate;
➢ promovarea unei oferte credibile de servicii contabile.
IPSAS- urile reprezintă cea mai bună practică internaţională de raportare financiară pentru
entităţile din sectorul public. Ele se aplică atât pentru rapoartele financiare întocmite în baza
contabilităţii de angajamente, cât şi a contabilităţii de casă. Pe lângă Standardele Internaţionale de
Contabilitate pentru Sectorul Public, IFAC mai emite şi lucrări cu informaţii suplimentare pentru
concretizarea unor probleme de genul trecerii de la contabilitatea de casă la contabilitatea de
angajamente etc. În componenţa entităţilor din sectorul public, a căror rapoarte financiare se întocmesc
în conformitate cu prevederile IPSAS, sunt incluse următoarele: entităţile guvernamentale naţionale.
entităţile guvernamentale regionale, locale (municipiile), entităţile guvernamentale asociate (agenţii,
consilii etc.).
IPSASB elaborează standarde de contabilitate și îndrumări pentru utilizare de către entitățile
din sectorul public. Structurile și procesele care sprijină operațiunile IPSASB sunt facilitate de
Federația Internațională a Contabililor (IFAC). Obiectivul strategic al IPSASB este:

1
Standardele Internaționale de Raportare Financiară pe teritoriul RM (IFRS), acceptate prin Hotărârea Guvernului nr.
238 din 29 februarie 2008. În: Monitorul Oficial nr. 47- 48, art. nr.: 302, 07.03.2008.

3
Consolidarea managementului financiar public (GFP) la nivel global prin adoptarea tot mai mare a
Standardelor Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS™) bazate pe angajamente.
Furnizat prin două domenii principale de activitate, ambele având un accent de interes public:
• Dezvoltarea și menținerea IPSAS și a altor ghiduri de raportare financiară de înaltă
calitate pentru sectorul public; și
• Creșterea gradului de conștientizare a IPSAS și a beneficiilor adoptării angajamentelor.
IPSASB urmează un proces legal deschis și transparent pentru a se asigura că IPSAS sunt
elaborate în interesul public. Acest proces oferă oportunitatea tuturor celor interesați de raportarea
financiară din sectorul public, inclusiv celor direct afectați de Standarde, de a-și face cunoscut opiniile
către IPSASB și asigură că toate opiniile sunt luate în considerare în procesul de elaborare a
standardelor.
În urma raportului Grupului de evaluare a guvernanței IPSASB din 2015, a fost
înființat Comitetul de interes public (PIC). Misiunea PIC este de a oferi asigurarea că activitățile de
stabilire a standardelor IPSASB sunt în interesul public, oferind recomandări cu privire la:
• Termenii de referință ai IPSASB;
• Aranjamentele de numire și numire a membrilor IPSAB; și
• Procedurile și procesele pentru formularea strategiei și planului de lucru al IPSASB; și
dezvoltarea IPSAS.
În prezent, PIC este compus din persoane din Fondul Monetar Internațional, Organizația Internațională
a Instituțiilor Supreme de Audit, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și Grupul
Băncii Mondiale. Activitatea IPSASB, inclusiv programul de standarde, nu ar fi posibilă fără sprijinul
partenerilor noștri de finanțare. Finanțările sunt realizate în întregime din contribuții voluntare, atât
financiare, cât și în natură. În prezent sunt în vigoare următoarele standarde:
• IPSAS 1 - Prezentarea situațiilor financiare
• IPSAS 2 - Tabloul fluxurilor de numerar
• IPSAS 3 - Politici contabile, modificări în estimările contabile și erori
• IPSAS 4 – Efectele modificărilor cursurilor de schimb valutar
• IPSAS 5 – Costurile îndatorării
• IPSAS 6 - Situații financiare consolidate și contabilitatea entităților controlate
• IPSAS 7 - Contabilitatea investițiilor în entități asociate
• IPSAS 8 - Raportarea financiară a participațiilor în sociatățile mixte
• IPSAS 9 – Venituri din tranzacții comerciale
• IPSAS 10 - Raportarea financiară în economiile hiperinflaționiste
• IPSAS 11 – Contractele de construcții
• IPSAS 12 – Stocuri
• IPSAS 13 - Leasing
• IPSAS 14- Evenimente ulterioare datei închiderii exercițiului
• IPSAS 15 - Instrumente financiare: conținut și prezentare
• IPSAS 16 - Investiții imobiliare
• IPSAS 17 - Proprietăți, instalații și echipamente
• IPSAS 18 - Raportarea pe segmente
• IPSAS 19 - Provizioane, datorii contingente și active contingente
• IPSAS 20 - Prezentarea părților afiliate
• IPSAS 21 - Deprecierea activelor generațoare de alte fluxuri decât cele de numerar
• IPSAS 22 - Publicarea situațiilor financiare ale sectorului guvernului general
• IPSAS 23 - Venituri din alte tranzacții fără decât cele de schimb
• IPSAS 24 - Prezentarea informațiilor din buget în situațiile financiare
• IPSAS 25- Beneficiul Angajaților
• IPSAS 26 - Deprecierea activelor generatoare de numerar
• IPSAS 27 - Agricultura
• IPSAS 28 -Instrumente financiare: prezentare
• IPSAS 29 - Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare
• IPSAS 30 - Instrumente financiare: raportare
• IPSAS 31 – Active nemateriale
• IPSAS 32 - Aranjamente de concesiune de servicii: concendent

4
 • IPSAS 33 -,Adoptarea pentru prima dată a contabilității de angajamente
• IPSAS 34 - Situații financiare separate
• IPSAS 35 - Situații financiare consolidate
• IPSAS 36 - investiții în asociații și asocieri în participație
• IPSAS 37-Acorduri comune
• IPSAS 38 - Prezentarea intereselor în alte entități
• IPSAS 39 – Beneficiile angajaților
• IPSAS 40 - Combinații din sectorului public
• IPSAS 41 - Instrumente financiare
• IPSAS 42 - Beneficii sociale
• RPG 1 - Raportarea sustenabilității pe termen lung a finanțelor entității
• RPG 2- Discuții și analiză a situației
• RPG 3—Informații de performanță serviciului de raportare2

-4.3-

În 2018, IFAC și IAESB au anunțat o nouă soluție pentru dezvoltarea viitoare a educației
contabile la nivel global. Noua abordare, aprobată de Boardul IFAC în 2019, este în curs de
implementare. IAESB și-a încetat existența în 2019, odată cu finalizarea planului său de activitate.
IAESB este un organism normalizator de standarde independent care elaborează standarde de educație,
materiale-suport pentru implementare și îndrumări de aplicare spre a fi utilizate de organismele membre
IFAC și de alte părți interesate de educația profesională contabilă, cum ar fi: universitățile și furnizorii
de educație, angajatorii, organismele de reglementare, autoritățile guvernamentale, contabilii și
potențialii contabili.
IAESB își elaborează standardele și îndrumările conform unui proces comun de normalizare
care implică Consiliul de Supraveghere în Interesul Public (PIOB), care supraveghează activitățile
IAESB, precum și Grupul consultativ al IAESB, care contribuie cu recomandări de interes public. IFAC
oferă IAESB sprijin financiar, operațional și administrativ. Acest lucru permite voluntarilor cu calificări
înalte care fac parte din IAESB să se concentreze exclusiv pe activitățile de normalizare. Obiectivul
IAESB este de a servi interesul public prin: elaborarea și normalizarea de standarde internaționale de
educație de înaltă calitate care îmbunătățesc competența candidaților la titlul de profesionist contabil și
a profesioniștilor contabili, consolidând astfel profesia contabilă globală și contribuind la creșterea
încrederii publice. IAESB este format din cel mult 18 membri. Stabilirea dimensiunii IAESB ține cont
de implicațiile asupra capacității și de diversitatea și combinația de talente necesare pentru activitățile
anticipate de elaborare a standardelor. Dimensiunea IAESB este aprobată de PIOB pe baza unei
recomandări a Comitetului de Nominalizare și după aprobarea de către Boardul IFAC.
Desemnarea membrilor IAESB, inclusiv a președintelui și a președintelui adjunct, este
aprobată de Consiliul de Supraveghere în Interesul Public (PIOB) pe baza recomandării Comitetului de
Nominalizare și după aprobarea de către Boardul IFAC. IAESB include practicieni și nepracticieni1,
dintre care cel mult jumătate (nouă) trebuie să fie practicieni și cel puțin trei trebuie să fie membri
publici. Un membru public este o persoană care îndeplinește cerințele pentru a fi considerat nepractician
și, totodată, reflectă și este perceput ca reflectând interesul public general. Toți membrii consiliului au
obligația de a semna o declarație anuală prin care se angajează să acționeze în interesul public și să își
îndeplinească cu integritate responsabilitățile ca membri IAESB. În elaborarea independentă a
standardelor sale, IAESB are obligația de a fi transparent în activitățile sale și de a respecta procedura
stabilită aprobată de PIOB. Ședințele Consiliului, inclusiv cele desfășurate în sistem teleconferință, sunt
deschise publicului, iar documentele de pe agenda acestora sunt disponibile pe
www.iaesb.org/meetings.

2
Consiliul pentru Standardele Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public. https://www.ipsasb.org/

5
 Manualul3 este concepută pentru a susține Standardele Internaționale de Educație (IES-urile),
care prezintă principiile de bază, conceptele și definițiile care îmbunătățesc educația contabilă. Mai
exact, prezentul Manual include Cadrul general pentru Standardele Internaționale de Educație pentru
profesioniștii contabili și candidații la titlul de profesionist contabil (Cadrul general din 2015),
Glosarul de termeni al IAESB (Glosarul din 2019) și IES-urile 1-6, care tratează accesul la programele
de educație profesională contabilă și Dezvoltarea Profesională Inițială (DPI) ale unui candidat la titlul
de profesionist contabil, precum și IES 7, Dezvoltarea profesională continuă (2014), și IES 8,
Competența profesională pentru partenerii de misiune responsabili pentru auditurile situațiilor
financiare (2016), care acoperă Dezvoltarea Profesională Continuă (DPC) pentru profesioniștii
contabili și partenerii de misiune. În decembrie 2018, IAESB a publicat IES 7, Dezvoltarea
profesională continuă, revizuit, care clarifică principiile și dispozițiile cu privire la modul în care
organizațiile profesionale contabile cuantifică, monitorizează și aplică sistemele lor de dezvoltare
profesională continuă. IES 7 (revizuit) clarifică faptul că toți profesioniștii contabili trebuie să își
dezvolte și să își mențină competența profesională pentru a-și îndeplini rolul. Structura manualului este
concepută în felul următor:
- PARTEA ÎNTÂI – Introducere, scop și cadrului general de aplicare;
- PARTEA A DOUA – Concepte de educație
a) Competența profesională
b) Obiectivele educaționale, domeniile de competență și nivelurile cunoștințelor
c) Învățare și dezvoltare
d) Educație generală
e) Dezvoltarea profesională inițială
f) Dezvoltarea profesională continuă
g) Evaluarea, cuantificarea și monitorizarea;
- PARTEA A TREIA – Publicațiile IAESB: Standardele Internaționale de Educație,
alte publicații ale IAESB;
- PARTEA A PATRA – Obligațiile membrilor IFAC în legătură cu IES-urile;
- ANEXA 1: Descrierea nivelurilor cunoștințelor;
- ANEXA 2: Convenții de elaborare ale IAESB
Aria de competență ale obiectivelor educaționale aferente competențelor tehnice:
A. Contabilitate financiară și raportare financiară (Intermediar):
1. Aplicarea principiilor contabile în cazul tranzacțiilor și altor evenimente.
2. Aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS-uri) sau a altor standarde
relevante în cazul tranzacțiilor și altor evenimente.
3. Evaluarea caracterului adecvat al politicilor contabile folosite pentru întocmirea situațiilor
financiare.

3
Manualul de reglementări internaționale de educație, Ediția 2019 al International Accounting Education Standards Board
(IAESB), publicat de International Federation of Accountants (IFAC) în octombrie 2019, Handbook of International
Education Pronouncements, 2019 Edition, ISBN: 978-1-60815- 427-2. ISBN pentru ediția în limba română: 978-606-580-
125-7.

6
 4. Întocmirea situațiilor financiare, inclusiv a situațiilor financiare consolidate, în conformitate
cu IFRS-urile sau alte standarde relevante.
5. Interpretarea situațiilor financiare și a prezentărilor de informații aferente.
6. Interpretarea rapoartelor care includ date nefinanciare, de exemplu, rapoarte de sustenabilitate
și rapoarte integrate.
B. Contabilitate managerială (Intermediar):
1. Aplicarea unor tehnici pentru a sprijini procesul decizional al conducerii, inclusiv
determinarea costurilor produselor, analiza variațiilor, gestionarea stocurilor și bugetare și
prognoză.
2. Aplicarea tehnicilor cantitative adecvate pentru a analiza comportamentul costurilor și factorii
care influențează costurile.
3. Analizarea datelor financiare și nefinanciare pentru a oferi informații relevante pentru
procesul decizional al conducerii.
4. Întocmirea de rapoarte pentru a sprijini procesul decizional al conducerii, inclusiv rapoarte
care se axează pe planificare și bugetare, managementul costurilor, controlul calității,
evaluarea performanței și pragurile de referință.