TEMA 5.

ETICA ÎN PROFESIA CONTABILĂ

5.1. Principiile profesiei contabile

5.2. Esența cadrului general conceptual al profesioniștilor contabili
5.3. Poziția profesioniștilor contabili angajați

-5.1-
O caracteristică distinctă a profesiei contabile o constituie asumarea responsabilității de a acționa
în interes public. Așadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu constă exclusiv în satisfacerea
nevoilor unui client sau ale unui angajator individual, ci trebuie să acționeze pentru binele comun. În
activitatea lor, profesioniștii contabili se îndrumează de Codul Etic al Profesioniștilor contabili,
elaborat de Consiliul pentru Standarde de Etică pentru Contabili al Federației Internaționale a
Contabililor (IFAC).
Un profesionist contabil trebuie să respecte următoarele principii fundamentale:

1. Integritate - trebuie să fie sincer şi onest în toate relațiile profesionale şi de afaceri

Principiul integrității impune tuturor profesioniștilor contabili obligația de a fi sinceri şi onești în

toate relațiile profesionale şi de afaceri. Integritatea implică, de asemenea, tranzacții corecte şi juste.
Un profesionist contabil nu trebuie să fie asociat, în mod conștient, cu rapoarte, declarații, comunicate
sau alte informații atunci când acesta apreciază că informațiile:
• Conțin o declarație în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare;
• Conțin declarații sau informații întocmite neglijent; sau
• Omit sau ascund informații necesar a fi incluse în cazul în care o astfel de omisiune sau
ascundere ar induce în eroare.
2. Obiectivitate - trebuie să fie imparțial, să nu se afle în conflict de interese sau sub influențe
nedorite ale altor părți, care să prevaleze asupra raționamentului profesional sau de afaceri

Principiul obiectivității impune tuturor profesioniștilor contabili obligația de a nu își compromite

raționamentul profesional sau de afaceri din cauza subiectivismului, conflictelor de interese sau
influenței nejustificate a altor persoane. Un profesionist contabil poate fi pus în situații în care
obiectivitatea îi este afectată. Este imposibil ca toate aceste situații să fie definite şi descrise. Un
profesionist contabil nu trebuie să deruleze un angajament dacă o circumstanță sau o relație poate
genera subiectivism sau poate influența într-un mod injust raționamentul său profesional referitor la
acel serviciu 1.
Principiul competenței profesionale şi al atenției cuvenite impune tuturor profesioniștilor
contabili următoarele obligații:
Menținerea cunoștințelor şi a aptitudinilor profesionale la nivelul necesar care să asigure clienții
sau angajatorii de primirea unor servicii profesionale competente; şi
Să acționeze cu conștiinciozitate în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale
aplicabile, atunci când oferă servicii profesionale.

1
Manual de standarde internaționale de audit şi control de calitate. Codul etic al profesioniștilor
Contabili, Ediția 2009/2010. Federația Internațională a Contabililor (IFAC), Monitorul Oficial, ediție specială 24 august,
2012. Chișinău : Moldopress, Combinatul Poligrafic.

1
 3. Competența profesională şi atenția cuvenită – trebuie să-şi mențină cunoștințele şi
aptitudinile profesionale la nivelul necesar, pentru a se asigura că un client sau un angajator
primește servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evoluții din practică, legislație şi
tehnică şi acționează în mod responsabil şi în conformitate cu standardele tehnice şi
profesionale aplicabile. Confidențialitate - trebuie să respecte confidențialitatea informațiilor
dobândite ca urmare a relațiilor profesionale şi de afaceri şi nu trebuie să divulge astfel de
informații către terțe părți fără o autorizare specifică adecvată, cu excepția cazului în care
există un drept sau o obligație legală sau profesională de a dezvălui aceste informații, şi nici
să folosească aceste informații pentru avantajul său personal sau al altor părți terțe

Serviciile profesionale competente presupun exercitarea unui raționament solid în aplicarea

cunoștințelor şi aptitudinilor profesionale în furnizarea acestora. Competență profesională poate fi
împărțită în două faze separate:
Obținerea unui nivel de competență profesională; şi
Menținerea unui nivel de competentă profesională.
Menținerea competenței profesionale presupune o permanentă monitorizare şi înțelegere a
evoluțiilor relevante pe plan profesional, tehnic şi din mediul de afaceri. Pregătirea profesională
continuă permite profesionistului contabil să-şi dezvolte şi să-şi mențină capacitățile, în vederea
desfășurării unei activități competente în mediul profesional.
Conștiinciozitatea include responsabilitatea de a acționa în conformitate cu cerințele unei misiuni,
cu atenție, meticulozitate şi oportunitate. Un profesionist contabil trebuie să întreprindă acțiunile
necesare pentru a se asigura că cei care își desfășoară activitatea profesională sub autoritatea
profesionistului contabil beneficiază de instruire şi supraveghere adecvată. Acolo unde este cazul, un
profesionist contabil trebuie să îi atenționeze pe clienții, angajatorii sau alți utilizatori ai serviciilor
profesionale, de limitele inerente ale serviciilor furnizate.
Confidențialitate
Principiul confidențialității impune tuturor profesioniștilor contabili obligația de a se abține de
la:
Dezvăluirea de informații confidențiale în afara firmei sau organizației angajatoare ca urmare a
unei relații profesionale sau de afaceri, în lipsa unei autorități adecvate şi specifice sau cu
excepția cazului în care există o obligație sau o sarcină legală sau profesională de a face publice
acele informații; şi
Folosirea, în avantajul lor personal sau în avantajul unor terțe părți, a informațiilor confidențiale
dobândite în urma relațiilor profesionale sau de afaceri 2.
Un profesionist contabil trebuie să respecte confidențialitatea, chiar şi într-un mediu social, fiind
atent în ceea ce privește posibilitatea furnizării de informații necugetate, în special unui asociat
apropriat de afaceri sau unui membru din familie. Un profesionist contabil trebuie să păstreze
confidențialitatea informațiilor prezentate de către un posibil client sau angajator. Un profesionist
contabil trebuie să păstreze confidențialitatea informațiilor din cadrul firmei sau organizației
angajatoare. Un profesionist contabil trebuie să întreprindă toate acțiunile rezonabile pentru a se asigura
că angajații aflați sub controlul său şi persoanele care îi furnizează consultanță şi asistență respectă
obligația profesionistului contabil de a păstra confidențialitatea. Necesitatea de a se conforma

2
Manual de standarde internaționale de audit şi control de calitate. Codul etic al profesioniștilor
Contabili, Ediția 2009/2010. Federația Internațională a Contabililor (IFAC), Monitorul Oficial, ediție specială 24
august, 2012. Chișinău : Moldopress, Combinatul Poligrafic.

2
principiului confidențialității se menține şi după încheierea relației dintre un profesionist contabil şi un
client sau angajator. Când profesionistul contabil își schimbă locul de muncă sau obține un nou client,
acesta are dreptul de a utiliza experiența anterioară. Profesionistul contabil nu trebuie, totuși, să
folosească sau să prezinte informațiile confidențiale fie dobândite, fie obținute dintr-o relație
profesională sau de afaceri. Următoarele constituie circumstanțe în care profesioniștilor contabili le este
sau le poate fi solicitată prezentarea de informații confidențiale sau în care prezentarea acestora poate
fi adecvată:
- Pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare; sau
- Pentru a prezenta autorităților publice adecvate eventualele încălcări ale legii care au apărut; şi
în cazul în care există o obligație profesională sau un drept de a le prezenta şi nu este interzisă
prin lege:
- Conformitatea cu controlul de calitate al unei organizații membre sau unui organism
profesional;
- Furnizarea unui răspuns la o anchetă sau investigație efectuată de o organizație membră sau de
un organism de reglementare.
- Protejarea intereselor profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor
judiciare; şi Conformitatea cu standardele tehnice şi cerințele de etică.
În luarea deciziei cu privire la prezentarea de informații confidențiale, profesionistul contabil
trebuie să ia în considerare următorii factori relevanți:
✓ Dacă interesele tuturor părților, inclusiv ale părților terțe, ale căror interese ar putea fi afectate,
ar fi prejudiciate în cazul în care clientul sau angajatorul consimt prezentarea informațiilor de
către profesionistul contabil;
✓ Dacă toate informațiile relevante sunt cunoscute şi fundamentate, în măsura în care este posibil;
în cazul în care situația implică fapte nefundamentate, informații incomplete sau concluzii
nefondate, trebuie să se recurgă la raționamentul profesional pentru a se determina tipul de
prezentare care trebuie făcută, dacă este cazul;
✓ Ce tip de comunicare este preconizat şi cui i se adresează; şi
✓ Dacă pârțile cărora li se adresează comunicarea sunt destinatarii adecvați.
4. Comportament profesional - trebuie să respecte legile şi reglementările şi să evite orice acțiune
care discreditează profesia

Principiul comportamentului profesional impune tuturor profesioniștilor contabili obligația de a

se conforma legilor şi reglementărilor relevante şi de a evita orice acțiuni, de care profesionistul
contabil are, sau ar trebui să aibă, cunoștință, care pot discredita profesia. Acestea includ acțiuni pe
baza cărora o terță parte rezonabilă şi informată, evaluând faptele specifice şi circumstanțele disponibile
profesionistului contabil la data respectivă, ar putea concluziona că este afectată în mod negativ buna
reputației a profesiei. În cadrul strategiei de promovare şi mediatizare a lor şi a activității pe care o
efectuează, profesioniștii contabili nu trebuie să furnizeze informații care să compromită profesia.
Profesioniștii contabili trebuie să fie cinstiți şi loiali şi este inadmisibil 3:
✓ Să facă revendicări exagerate referitoare la serviciile pe care le pot oferi, la calificările pe care
le posedă şi la experiența pe care au acumulat-o; sau

3
Manual de standarde internaționale de audit şi control de calitate. Codul etic al profesioniștilor
Contabili, Ediția 2009/2010. Federația Internațională a Contabililor (IFAC), Monitorul Oficial, ediție specială 24
august, 2012. Chișinău : Moldopress, Combinatul Poligrafic.

3
 ✓ Să ofere referințe compromițătoare sau comparații lipsite de fundament privind munca
desfășurată de alții.
Un profesionist contabil în practica publică nu trebuie să se angajeze, cu voia sa, în nici o afacere,
ocupație sau activitate care îi afectează sau care ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau buna
reputației a profesiei şi care ar rezulta în incompatibilitatea cu principiile fundamentale. Conformitatea
cu principiile fundamentale poate fi amenințată printr-o gamă largă de situații şi relații. Natura şi
importanța amenințărilor pot varia în funcție de măsura în care ele sunt generate în legătură cu prestarea
serviciilor unui client de audit şi dacă clientul de audit constituie o entitate de interes public, unui client
de asigurare care nu este client de audit sau unui client de non - asigurare.

-5.2.-
Circumstanțele în care lucrează profesioniștii contabili ar putea genera amenințări la adresa
conformității cu principiile fundamentale. Cadrul general conceptual specifică o abordare prin care un
profesionist contabil:
(a) Să identifice amenințările la adresa conformității cu principiile fundamentale;
(b) Să evalueze amenințările identificate; și
(c) Să trateze amenințările prin eliminarea acestora sau reducerea lor la un nivel acceptabil.
Profesionistul contabil trebuie să aplice cadrul general conceptual pentru a identifica, a
evalua și a trata amenințările la adresa conformității cu principiile fundamentale. Dispozițiile
suplimentare și materialele de aplicare care sunt relevante în aplicarea cadrului general conceptual
sunt stabilite în:
 Partea 2 – Profesioniști contabili angajați;
 Partea 3 – Profesioniști contabili practicieni; și
 Standardele Internaționale privind Independența, după cum urmează:
a) Partea 4A – Independența în cazul misiunilor de audit çi de revizuire; și
b) Partea 4B – Independența în cazul altor misiuni de asigurare decât cele de audit çi de
revizuire.
Atunci când profesionistul contabil se confruntă cu o problemă de etică, el trebuie să ia în con­
siderare contextul în care problema a apărut sau ar putea apărea. Atunci când o persoană care este profesionist
contabil practician desfășoară activități profesionale în conformitate cu relația sa cu firma, în calitate de
antreprenor, de angajat sau de proprietar, această persoană trebuie să se conformeze prevederilor din
Partea 2 care se aplică acestor circumstanțe.
Atunci când pune în aplicare cadrul general conceptual, profesionistul contabil trebuie:
(a) Să își manifeste curiozitatea;
(b) Să își exercite raționamentul profesional; și
(c) Să utilizeze testul unei terțe părți rezonabile și în cunoștință de cauză.
Manifestarea curiozității este o condiție esențială pentru înțelegerea faptelor și circumstanțelor
cunoscute care sunt necesare pentru aplicarea corectă a cadrului general conceptual. Manifestarea
curiozității implică:
(a) Luarea în considerare a sursei, relevanței și suficienței informațiilor obținute, ținând cont
de natura, scopul și rezultatele activității profesionale desfășurate; și
(b) A fi deschis și atent în ce privește nevoia de investigații suplimentare sau alte acțiuni.
Când ia în considerare sursa, relevanța și suficiența informațiilor obținute, profesionistul
contabil poate lua în considerare, printre altele, măsura în care:
• Au apărut informații noi sau modificări ale faptelor și circumstanțelor.

4
 • Informațiile sau sursele acestora ar putea fi influențate de subiectivism sau interesul
propriu.
• Există un motiv pentru a fi îngrijorat cu privire la faptul că informațiile potențial relevante
ar putea să lipsească din faptele și circumstanțele cunoscute contabilului.
• Există o inconsecvență între faptele și circumstanțele cunoscute și așteptările contabi-
lului.
• Informația furnizează o bază rezonabilă pentru a ajunge la o concluzie.
• Se poate ajunge la alte concluzii rezonabile în urma informațiilor obținute.
Toți profesioniștii contabili să își manifeste curiozitatea atunci când identifică, evaluează și
tratează amenințările la adresa principiilor fundamentale. Condiția esențială pentru aplicarea cadrului
general conceptual se aplică tuturor contabililor, indiferent de activitatea profesională desfășurată. În
conformitate cu standardele de audit, de revizuire sau cu alte standarde de asigurare, inclusiv cele emise
de IAASB, contabilii sunt de asemenea obligați să își exercite scepticismul profesional, care include o
evaluare critică a probelor.
Exercitarea raționamentului profesional constă în aplicarea pregătirii relevante, a cunoștințelor,
aptitudinilor și experienței profesionale proporțional cu faptele și circumstanțele, luând în considerare
natura și domeniul de aplicare ale activităților profesionale specifice și interesele și relațiile implicate.
Raționamentul profesional este necesar atunci când profesionistul contabil pune în aplicare cadrul
general conceptual pentru a lua decizii informate referitoare la căile de acțiune disponibile și pentru a
determina dacă astfel de decizii sunt adecvate circumstanțelor. Pentru determinarea acestui aspect,
contabilul poate lua în considerare chestiuni precum măsura în care:
• Competența și experiența contabilului sunt suficiente pentru a ajunge la o concluzie.
• Există necesitatea de a se consulta cu alte persoane cu competențe și experiență re-levante.
• Propria percepție sau influență a contabilului ar putea afecta exercitarea raționamentului său
profesional.
Terță parte rezonabilă și în cunoștință de cauză reprezintă o analiză realizată de profesionistul
contabil în legătură cu probabilitatea ca o terță parte să ajungă la aceleași concluzii. O astfel de analiză
este realizată din perspectiva unei terțe părți rezonabile și în cunoștință de cauză, care cântărește toate
faptele și circumstanțele relevante pe care contabilul le cunoaște sau pe care se poate aștepta, în mod
rezonabil, ca acesta să le cunoască, la momentul ajungerii la concluziile respective. Nu este necesar ca
terța parte rezonabilă și în cunoștință de cauză să fie un contabil, dar aceasta trebuie să dețină
cunoștințele și experiența relevante pentru a înțelege și a evalua gradul de adecvare al concluziilor
contabilului într-o manieră imparțială.
Profesionistul contabil trebuie să identifice amenințările la adresa conformității cu principiile
fundamentale. Înțelegerea faptelor și circumstanțelor, incluzând orice activități profesionale, interese și
relații care ar putea compromite conformitatea cu principiile fundamentale, este o condiție necesară
pentru identificarea de către profesionistul contabil a amenințărilor la adresa unei astfel de conformități.
Existența unor astfel de condiții, politici și proceduri stabilite de profesie, legislație sau reglementări,
firmă sau organizația angajatoare, care pot îmbunătăți comportamentul etic al contabilului, ar putea, de
asemenea, ajuta la identificarea amenințărilor la adresa conformității cu principiile fundamentale.
Amenințările la adresa conformității cu principiile fundamentale se încadrează în una sau mai
multe dintre următoarele categorii:
(a) Amenințare de interes propriu – amenințarea ca un interes financiar sau de altă natură
să influențeze în mod necorespunzător raționamentul sau conduita profesionistului
contabil;

5
 (b) Amenințare de autorevizuire – amenințarea ca un profesionist contabil să nu evalueze
corespunzător rezultatele unui raționament făcut anterior sau ale unei activități
prestate de contabil ori de o altă persoană din cadrul firmei sau organizației
angajatoare a acestuia, pe care contabilul se va baza la elaborarea unui raționament ca
parte a efectuării unei activități curente;
(c) Amenințare de reprezentare – amenințarea ca un profesionist contabil să promoveze
poziția unui client sau a unei organizații angajatoare până în punctul în care
obiectivitatea profesionistului contabil este compromisă;
(d) Amenințare de familiaritate – amenințarea ca din cauza unei relații îndelungate sau
apropiate cu un client sau cu organizația angajatoare, un profesionist contabil să fie
prea îngăduitor cu interesele acestora sau cu acceptarea activității lor; și
(e) Amenințare de intimidare – amenințarea ca un profesionist contabil să fie împiedicat să
acționeze obiectiv din cauza unor presiuni reale sau percepute, inclusiv încercări de a
exercita o influență necorespunzătoare asupra contabilului.
O situație ar putea genera una sau mai multe amenințări, iar o amenințare ar putea afecta
conformitatea cu unul sau mai multe principii fundamentale.

-5.3-
Aplicarea cadrului general conceptual – profesioniști contabili angajați . Atunci când
promovează scopurile și obiectivele legitime ale organizației lor angajatoare, profesioniștii contabili
pot promova poziția organizației, cu condiția ca declarațiile făcute să nici nu fie false și să nici nu
inducă în eroare. Astfel de acțiuni nu creează, în general, o amenințare de reprezentare.
Cu cât poziția deținută de profesionistul contabil este mai înaltă, cu atât sunt mai mari
capacitatea și oportunitatea de a accesa informații și de a influența politicile, deciziile luate și acțiunile
întreprinse de alte persoane implicate în organizația angajatoare. În măsura în care pot face acest lucru,
ținând cont de poziția și de vechimea lor în organizație, contabilii trebuie să încurajeze și să promoveze
o cultură bazată pe etică în organizație. Exemplele de măsuri care ar putea fi luate includ introducerea,
implementarea și supravegherea unor:
 Programe de educație și formare etică.
 Procese de gestionare și criterii de evaluare a performanței și de recompensare care
promovează o cultură etică.
 Politici privind etica și denunțarea.
 Politici și proceduri concepute pentru a preveni neconformitatea cu legile și
reglementările.
Întocmirea sau prezentarea informațiilor include înregistrarea, păstrarea și aprobarea
informațiilor. Atunci când întocmește sau prezintă informații, un profesionist contabil trebuie:
(a) Să întocmească sau să prezinte informațiile în conformitate cu un cadru general de
raportare relevant, după caz;
(b) Să întocmească sau să prezinte informațiile într-o manieră al cărei scop să nu fie nici
inducerea în eroare, nici influențarea în mod necorespunzător a rezultatelor în termeni
contractuali sau de reglementare;
(c) Să-și exercite raționamentul profesional pentru:
(i) A reprezenta faptele cu acuratețe și în mod complet din toate punctele de vedere
semnificative;
(ii) A descrie clar natura reală a tranzacțiilor sau a activităților de afaceri; și
(iii) A clasifica și a înregistra informațiile în timp util și în mod adecvat;

6
 (d) Să nu omită ceva cu intenția de a furniza informații înșelătoare sau de natură să
influențeze în mod necorespunzător rezultatele în termeni contractuali sau de
reglementare;
(e) Să evite influența nejustificată a unor persoane, organizații ori tehnologii sau dependența
nejustificată de acestea; și
(f) Să fie conștient de riscul de subiectivism.
Un exemplu de influențare în mod necorespunzător a rezultatelor în termeni contractuali sau de
reglementare este utilizarea unei estimări nerealiste cu intenția de a evita încălcarea unei dispoziții
contractuale, cum ar fi o clauză restrictivă, sau a unei dispoziții de reglementare, cum ar fi o cerință
legată de capital pentru o instituție financiară. Un profesionist contabil care intenționează să se bazeze
pe activitatea altor persoane, fie din interiorul, fie din afara organizației angajatoare, sau a altor
organizații, trebuie să-și exercite raționamentul profesional pentru a determina care sunt pașii de urmat,
dacă există, pentru a îndeplini responsabilitățile stabilite în cadrul reglementativ specific 4.

SITUAŢII ŞI TESTE
1. Antreprenorul B. călătoreşte de câteva săptămâni împreună cu auditorul. În timpul călătoriei
antreprenorul caută posibilitatea de a investi în întreprinderile străine. Auditorul urmează să-l consulte
în privinţa investiţiilor, de asemenea să efectueze auditul situațiilor financiare a întreprinderii ce
aparţine antreprenorului B.
Reieşind din principiul independenţei , cum se evaluează activitatea auditorului în cazul oferirii
consultaţiei şi în cazul exercitării auditului.

2. Auditorul a ajutat la întocmirea situațiilor financiare.

Ce influenţă are acest fapt asupra auditului situațiilor financiare anuale ?

3. Auditorul a primit însărcinare de a determina preţul de vânzare a societăţii, situațiilor

financiare ale căreia el le auditează.
Se respectă oare în cazul dat independenţa auditorului faţă de client ?

4. Pe parcursul a mai multor ani auditorul exercită auditul situațiilor financiare anuale ale unui
agent economic. În tot acest răstimp între auditorul superior şi contabilul-şef s-a menţinut o strânsă
colaborare. În componenţa grupului de auditori intră colaboratori care pe parcursul a mai multor ani s-
au specializat în verificarea unei poziţii a rapoartelor (mijloace fixe, stocuri).
Care avantaje şi neajunsuri apar în cazul auditării situațiilor financiare anuale?

5. Auditorul discută cu colaboratorii săi raportul său ce nu a fost încă oferit clientului.
Este încălcată oare în cazul dat obligaţia de a respecta confidenţialitatea informaţiilor
dobândite?

6. Auditorul a stabilit mărimea onorariului său pentru exercitarea auditului situațiilor financiare
anuale reieşind din rezultatul activităţii economice a agentului economic în mărime de 1,5% din profitul
net.

4
Manual de Reglementări Internaționale de Control al Calității, Audit, Revizuire, Alte Servicii de Asigurare și Servicii Conexe, emis
de International Auditing and Assurance Standards Board (IAASB), publicat de International Federation of Accountants (IFAC),
decembrie 2015 în limba engleză, tradus în limba română de către Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) în decembrie
2016.Disponibil:http://mf.gov.md/sites/default/files/legislatie/2015%20IAASB%20Manual%20-
%20Volumul%201%20RO_2016_final.pdf

7
 Ca rezultat acest onorariu nu depăşeşte mărimea onorariilor acceptate de auditori. Ce obligaţii
profesionale reiese din acest fapt?

7. Contabilii care exercită servicii profesionale în domeniul fiscalității nu trebuie să ofere

clientului garanție că declarația fiscală întocmită de el este:
a) neverificabilă;
b) incompletă;
c) adecvată;
d) neatacabilă;
e) nici un răspuns corect.

8. Obiectivitatea este unul din principiile generale ale profesiei contabile care prevede ca :
a) contabilul titular, în special cel cu funcții de răspundere, trebuie să acorde o deosebită
atenția necesității dezvoltării şi păstrării de către colegi a propriilor opinii în domeniul
contabilității;
b) contabilii trebuie să respecte confidențialitatea informației referitoare la afacerile
clientului, obținută în timpul derulării serviciilor profesionale cât şi după încheierea
relațiilor dintre contabil şi client;
c) contabilii nu trebuie să se prezinte drept experți, care dispun de așa cunoștințe sau
experiența pe care în realitate nu le posedă;
d) contabilii trebuie să fie corecți, imparțiali şi nu trebuie să permită prevalarea asupra
obiectivității a unor prejudecăți, conflicte de interese sau influențe externe;
e) nici un răspuns corect.

9. Stabiliți dovezile necesare profesionistului contabil la evaluarea daunei pricinuite. În ce

mod va putea fi evaluată această daună.
Entitatea BETA s-a adresat unei firme de consultanță în contabilitate cu scopul de a obține unele
indicații în ceea ce privește contabilizarea daunelor, prin urmare:
a) În rezultatul incendiului cauzat de un scurtcircuit au fost nimicite toate valorile materiale
din depozit în sumă de 3 000 000 lei;
b) Rețeaua de aprovizionare cu apă situat lângă depozitul entității BETA a fost distrusă în
proporție de 60 %.

10. Care din următoarele proceduri de control vor fi cele mai adecvate pentru depistarea lipsei
de numerar cauzate ca rezultat al anulării unei creanțe comerciale ?
a) Anularea urmează a fi aprobată de către directorul financiar după revizuirea recomandațiilor
din cadrul departamentului de vânzări;
b) Anularea urmează a fi confirmată de planul încasărilor în care sunt indicate toate creanțele
companiei, divizate în baza termenul limită de achitate;
c) Anularea urmează a fi aprobată de către casier, care cunoaște dacă creanțele au fost totuși
colectate;
d) Anularea urmează a fi autorizată de către angajații companiei ce sunt antrenați în vânzări pe
teren şi sunt în competență să determine situația financiară a clienților.

11. Care din următoarele situații oferă cele mai credibile dovezi privind plenitudinea evidenței
costurilor de producție:

8
 a) Verificarea corectitudinii evidenței costurilor de materiale, aferente producției în curs de
execuție.
b) Verificarea dinamicii costurilor privind producția în curs de execuție şi atribuirea unei părți
din ele la produsele finite.
c) Verificarea detaliată a costului produselor finite.
d) “Urmărirea” costului materialelor utilizate, începând cu procurarea şi terminând cu includerea
lor în consumurile legate de producția în curs de execuție.
Determinați şi explicați răspunsul corect.

12. Cum vor fi influențate, din punct de vedere contabil, situațiile financiare anuale viitoare?
A fost luată hotărârea de a stopa activitatea a 3 magazine din cele 7 ce aparțin unei entități din
industria textilă, care, în baza deciziei acționarilor, s-au dovedit a fi nerentabile.

13. Auditorul, care a încheiat contract cu privire la acordarea serviciilor de audit pe termen lung,
nu a fost remunerat pentru efectuarea auditului pe anul anterior. El a pus condiţia, că dacă lucrul nu va
fi plătit, atunci el nu va începe auditul situațiilor financiare pe anul curent. Clientul a răspuns că
rezultatele auditului pe anul curent au o importanţă esenţială, deoarece în cazul obţinerii întârziate a
raportului auditorului sau obţinerii raportului auditorului cu opinie cu menţiuni, compania nu va fi în
stare să primească o finanţare suplimentară. După efectuarea auditului pe anul curent, auditorul va primi
plata toală pentru 2 ani.
Se cere: de a determina care va fi problema ce va afecta independenţa auditorului, dacă el
va decide să îndeplinească auditul în aceste condiţii.

14. După ce auditorii au aflat despre neînregistrarea de către client a cheltuielii privind stocurile
ieşite, ei au convenit doar la o mică corecţie în situațiile financiare deoarece preşedintele clientului le-
a comunicat că compania îşi va încălca contractele privind creditele dacă suma completă va fi
înregistrată. Acesta reprezintă un exemplu de lipsă a:
a. Instruirii şi profesionalismului auditorului.
b. Planificării şi supravegherii de audit.
c. Independenţei la investigarea de audit.
d. Independenţei la întocmirea raportului auditorului.