S29.

Tulburări de personalitate (Kaplan, ICD, DSM)

- Personalitatea este un ansamblu de caracteristici temperamentale, caracteriale şi voliţionale ale fiecărei

persoane în parte; de obicei e stabilă şi predictibilă, dar pe parcursul vieţii poate fi supusă transformărilor.
- Când trăsăturile de personalitate sunt rigide şi maladaptative şi determină afectare funcţională şi suferinţă
subiectivă, se poate diagnostica o TP. conform DSMIV, TP este un pattern durabil de experienţă internă şi de
comportament care deviază considerabil de la expectaţiile culturii individului, este pervaziv şi inflexibil, are
debut în adolescenţă/ precoce în perioada adultă, este stabil în cursul timpului, duce la detresă /deteriorare.
Caracteristici şi diagnostic (Kaplan)
1. Tulb. sunt pervazive( extensive) şi persistente (istoric de dificultăţi îndelungate în diferite domenii-afectiv,
muncă)
2. Trăsăturile sunt egosintonice (acceptabile pt ego) şi nu egodistonice sau străine ego-ului
3. Trăsăturile sunt alloplastice şi nu autoplastice (pacientul caută să schimbe mediul, nu să se schimbe el)
4. Trăsăturile sunt menţinute cu rigiditate
5. Protejarea împotriva impulsurilor interne şi a stresului extern implică mecanisme de defensă (în spatele
defensei stă anxietatea care poate sau nu să fie stăpânită de defense); mecanisme de defensă:
 fantezia: procesul în care indivizii îşi crează propria lume
 disocierea: în care afectele neplăcute sunt înlocuite de unele plăcute (pac. histrionici)
 izolarea: faptele sunt reamintite fără afect (pac. obsesiv – compulsivi)
 proiecţia: sentimentele neacceptate sunt atribuite altora (pac. paranoizi)
 scindarea: alţii sunt în văzuţi în totalitate buni sau răi (pac. borderline)
 întoarcerea împotriva selfului : implică eşec intenţionat şi acte autodistructive deliberate; adesea
implică un comportament pasiv – agresiv faţă de alţii
 trecerea la act: dorinţele sau conflictele sunt exprimate prin acţiune, fără conştientizarea
reflexivă a ideii sau afectului (pers. antisocială)
 identificarea proiectivă: alţii sunt forţaţi să se identifice cu un aspectat proiectat al selfului,
astfel încât cealaltă pers. resimte sentimente similare cu cele ale pac. (borderline)
6. Pacientul manifestă fixaţie în dezvoltare şi imaturitate
7. Relaţiile obiectuale interne sunt perturbate: pac. are dificulăţi interpersonale în relaţiile afective şi de muncă
şi în mod caracteristic nu apreciază impactul pe care îl are asupra altora
8. Pac. nu conştientizează şi nu tinde să solicite ajutor
9. Frecvent în situaţii medicale apar conflicte cu personalul medical
10. Toleranţa faţă de stress pare să fie deficitară
Unii specialişti consideră că cei cu TP au trăsături comune:
- autocentrare: atitudine de genul „eu primul”
- incapacitate de a-şi evalua corect problemele – mentalitate de victimă şi acuzarea altora pt problemele lor
- lipsa gândirii în perspectivă şi a empatiei
- comportament manipulator şi explorator (?)
- nefericire – suferă de depresie / alte tulb ale dispoziţiei
- vulnerabilitate pt tulb psihice: tendinţe obs-comp, atacuri panică
- percepţie deformată despre sine şi ceilalţi
- maladaptare socială – schimbă reguli pt a face lumea din jur conformă cu sinele propriu
- absenţa halucinaţiilor sau tulb de gândire (excepţie scurte episoade psihotice în tulb borderline)
Epidemiologie (Kaplan)
1. Prevalenţa 6 – 9%, max 15%
2. Debutul este frecvent prin tulb de temperament, în perioada de adolescent sau adult tânăr, dar poate să fie
evidentă din copilărie
3. Femei = bărbaţi
4. Familia pac. are deseori un istoric nespecific de tulb psihiatrice. In cele mai multe TP s-a stabilit că există o
anumită transmisiune genetică parţială

1
5. TP care apar în copilărie nu persistă neschimbate în viaţa adultă; pt a diagn. Sub 18 ani tb ca trăsăturile să fi
fost prezente min 1 an (exc. TP antisocială care nu se diagn sub 18 ani)
6. TP pot fi exacerbate de pierderea persoanei de suport sau a unei situaţii stabile anterior (soţ, serviciu)
7. La B – mai frecv. TP antisocială, la F – TP borderline, histrionică, dependentă
Etiologie
1. Etiologia TP este multifactorială
2. Uneori sunt evidenţi anumiţi determinanţi biologici (genetici, leziuni perinatale, encefalite, TCC)
- impulsivitate - ↑ testosteron, estradiol
- TP schizotipală - ↓ MAO plachetară, mişcări oculare sacadice
- Flegmatici - ↑ endorfine
- Tentative de suicid, agresivitate - ↓ 5 HIAA
- EEG: pot exista unde lente
3. Frecvent se decelează în istoria pac. probleme interpersonale şi familiale severe (abuz, incest, neglijare,
boală, deces parental)
Diagnostic
- pt decelarea organicităţii se pot folosi : teste neuropsihologice, EEG, CT , hărţi electrofizilogice
- pt patternuri şi stiluri de personalitate: teste proiective, Inventarul Multifazic de Personalitate Minnesota -2
(MMPI-2), testul Roscharch, TAT, desenează un om
- se analizează cu cei 4 D : dezvoltare, dinamică, determinanţă, descriere
 Fiziopatologie
1. disfuncţie de lob F – impulsivitate, judecată precară, abulie
2. leziuni sau disfcţ de lob T – sdr. Klüver – Bucy, hipersexualitate, religiozitate, violenţă
3. leziuni de lob P – negare sau elemente euforice
 Psihodinamică – etape:
1. Alterarea funcţionării ego-ului
2. Alterarea supraeului
3. Probleme cu imaginea de sine şi stima de sine
4. Punerea în rol (enactments) ale conflictelor psihologice interne înm baza experienţelor trecute cu alterări
ale judecăţii
 Criterii de diagn DSM IV:
A. Pattern durabil de experienţă int. şi de comportament care deviază considerabil de la expectaţiile culturii
individului şi se manifestă în ≥2 din următoarele domenii:
1. cunoaştere (modul de a percepe şi interpreta pe sine / pe alţii)
2. afectivitate ( gama, intensitate, labilitate, adecvarea răsunsului emoţional)
3. funcţionarea interpersonală
4. controlul impulsurilor
B. Patternul durabil este inflexibil şi pervaziv vis – a vis de o gamă largă de situaţii personale şi sociale
C. Determină detresă / deteriorare semnificativă clinic /social / profesional
D. Pattern stabil şi de lungă durată, debutul poate fi trasat respectiv cel puţin până în adolescenţă / la
începutul perioadei adulte
E. Nu e explicat mai bine ca manifestare /consecinţă a unei tulb. mentale
F. Nu se datorează efectului fiziologic al unei subst / condiţii medicale generale (ex. TCC)
 Criterii ICD 10: min 3
a. atitudini şi comportament marcat dizarmonice, implicând mai multe arii de funcţionare (modul de
percepere şi gândire, afectivitatea, , stilul de relaţionare, controlul impulsurilor)
b. patternul de comportament anormal este durabil şi constă în epis prelungite şi nelimitate de boală psihică
c. comportamentul anormal este implicat în mod clar într-o gamă largă de situaţii personale şi sociale
d. manifestările apar în copilărie sau adolescenţă şi continuă în viaţa adultă
e. tulburarea duce la un disconfort subiectiv, care devine evident târziu în cursul evoluţiei
f. tulb este asociată de obicei cu probleme în performanţa profesională şi socială

2
Evoluţie şi prognostic
+ unele tipuri (antisocială, borderline) tind să se remită cu vârsta, altele nu (TOC, schizotipală)
+ există tendinţa spre dezv de tulb. de pe axa I
Diagn. diferenţial
1. tulb. afective
2. tulb. anxioase (ex. TP evitantă cu fobia socială)
3. tulb. psihotice (ex. TP schizotipală cu SCH)
4. TSPT
5. tulb. datorate unor subst/ condiţii medicale generale
6. trăsături de personalitate – care nu ating pragul pt TP
Tratament
- de regulă pac. nu au motivaţie terapeutică; se pot folosi:
- psihanaliza, psihoterapie psihanalitică, psht suportivă, psht cognitivă, de grup, familială, de mediu
- spitalizare pe termen scurt/ lung, farmacoterapie

Clasificare – DSMIV:
A. TP paranoidă, schizoidă şi schizotipală:
- bizari, excentrici
- implică uzul fanteziei şi proiecţiei
- se asoc. cu tendinţe spre gândire psihotică
- pot avea vulnerabilitate pt dezorganizare cognitivă la stress
- asoc frecvent cu Sch
B. TP antisocială, borderline, histrionică, narcisistică:
- teatrali, emoţionali, extravaganţi
- implică uzul disocierii, negării, scindării şi trecerii la acţiune
- sunt frecv. tulb de dispoziţie, alcoolism, somatizare
C. TP evitantă, dependentă, obs-comp:
- anxioşi şi fricoşi
- implică uzul izolării, agresivităţii pasive, hipocondriazei
- asoc frecv cu anxietate, TOC
Unele TP sunt incluse într-o anexă a DSMIVTR: TP depresivă şi pasiv – agresivă, TP nespecificată în alt mod.
Când un pac. îndeplineşte criterii pt mai multe TP, tb să se pună fiecare diagn.
Trebuie să se ţină seama de următoarele tulb. adiţionale:
- modificare a pers. sec. Unei cond. Med. Gen
- tulb legată de subst
- tulb a identităţii de gen
- tulb ale controlului impulsurilor
- factori psihologici care afectează condiţia medicala
- probleme relaţionale
- probleme legate de abuz sau neglijare
- non- complianţă la trat
- simulare
- comportament antisocial al adultului/ copil/ adolescent
- probleme de identitate
- probleme de ascultare
- probleme de fază a vieţii

3
TP PARANOIDA
Criterii DSM IV TR.
A. neîncredere şi suspiciozitate pervasivă faţă de alţii a. î. intenţiile acestora sunt interpretate ca răuvoitoare,
începând precoce din viaţa adultă şi prezente în ≥ 4 din urm:
1. suspectează că alţii îl exploatează, prejudiciază, înşeală
2. preocupat de dubii nejustificate referitor la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau asociaţilor
3. refuză să aibă încredere în alţii din cauza fricii nejustificate că infofrmaţiile vor fi folosite împotriva sa
4. citeşte intenţii degradante sau ameninţătoare în remarci sau evenimente benigne
5. poartă pică tot timpul, implacabil faţă de insulte, injurii sau ofense
6. percepe atacuri la persoană sau la reputaţia sa care nu sunt evidente altora, acţionând coleros şi
contraatacând prompt
7. are suspiciuni recurente, fără nici o justificare, referitoare la fidelitatea partenerului
B. nu survine exclusiv în cursul Sch, al unei tulb afective cu elemente psihotice ori al altei tulb psihotice şi nu
se datorează efectelor fiziologice directe ale unei condiţii medicale generale
Criterii ICD 10
a. sensibilitate excesivă la eşecuri/ înfrângeri şi atitudini neprietenoase
b. tendinţa de a purta ranchiună permanent
c. suspiciune şi considerarea greşită a acţiunilor altora drept acte de ostilitate sau dispreţ
d. sentiment combativ şi tenace de susţinere a drepturilor personale
e. suspiciune recurentă, fără justificare, privind fidelitatea partenerului
f. tendinţa către o stimă de sine excesivă
g. preocupări privind explicarea prin conspiraţii lipsite de subst a evenimentelor
- alte caract: orgoliu excesiv, supraestimare, reducerea modulării afective, atitudine dispreţuitoare,
interpretativitate, interesaţi de putere şi titluri, nu acceptă autocritica
- în copilărie şi adolecenţă: solitarism, relaţii reduse cu egalii, anxietate socială, rezultate şcolare slabe,
hipersensibilitate, idei şi limbaj bizar, fantezii idiosincratice
- dificili, probleme în relaţiile intime, ostilitate ce se poate exprima în public prin certuri, proteste repetate sau
detaşare ostilă
- par a fi „reci”, lipsiţi de tandreţe, insensibili
- necesiatate crescută de autonomie şi independenţă, precum şi de control asupra celor din jur; rigizi, critici ,
incapabili să coopereze, blamează pe alţii pt propriile lor deficienţe
- datorită promptitudinii lor de a contraataca, pot fi implicaţi frecvent în dispute legale
- prezintă adesea fantezii de grandoare nerealiste, pot fi percepuţi ca „fanatici” şi formează cultte sau grupuri
strâns unite cu alţii care împărtăşesc sistemele lor de convingeri paranoide
- lipsiţi de umor, manif idei de referinţă, îi curtează pe cei de rang înalt şi exprimă dispreţ faţă de cei slabi
- ca răspuns la stress pot experimenta scurte episoade psihotice
- poate apare ca antecedent premorbid al tulb delirante sau Sch
- se poate asocia cu tulb depresivă majoră, TOC, agorafobie
- frecv asoc cu abuz de etanol sau alte subst
- frecv asoc cu TP schizotipală, schizoidă, narcisistă, evitantă, borderline
Epidemiologie, particularităţi
- prevalenţă 0.5 – 2.5% în pop gen, 10-30% în spitale de psh şi 2-10%în ambulator
- frecv la rudele celor cu Sch cronică, tulb delirante de tip persecutoriu
- mai frecv la B
- tb excluse categoriile : imigranţi, refugiaţi politici, dif. Culturale, barierele lingvistice
Etiologie
- s-a determinat o componentă genetică
- frecvent sunt prezente dific. familiale precoce, istoric de abuz în copilărie
Psihodinamică
- defensele clasice sunt proiecţia, negarea şi raţionalizarea
- ruşinea – caracteristică proeminentă
4
- supraeu proiectat asupra autorităţii
- factor favorizant – problemele de autonomie şi separare nerezolvate
Diagn diferenţial
1. tulb delirantă de persecuţie – pac are delir stabil
2. sch paranoidă- haluc şi tulb formale ale gândirii
3. tulb afectivă cu elemente psihotice – există o per clar delimit cu elem psiho asoc cu tulb ale dispoziţiei
4. TP schizoidă – nu au ideaţie paranoidă notabilă
5. TP schizotipală – are gândire magică, experienţe perceptuale insolite, bizarerii de gândire şi limbaj
6. TP borderline şi histrionică – nu au suspiciozitate pervasivă
7. TP evitantă – nu au încredere în ceilalţi din cauza fricii de a fi puşi în dificultate
8. TP antisocială – dorinţa de câştig personal, de a exploata pe alţii
9. TP narcisistică – frica de a nu fi observate imperfecţiunile sau deficienţele
10. TP dat unei cond medicale gen
11. simpt care apar în leg cu uzul cronic al unei subst
12. trăsături paranoide asoc cu prez unui handicap fizic (ex. auz)
Tratament
- f rar solicită trat (pac paranoizi tind să devină şi mai paranoizi)
- medic sunt CI de obicei pt că pot trezi suspiciuni ; dacă e nevoie se folosesc pe termen scurt
- pt agitaţie şi anxietate: AP în doze mici (ex. zyprexa 2.5 mg), clonazepam 0.5 mg
- psht suportivă – cea mai eficientă; are în centrul atenţiei pac.; T tb să fie obiectiv, să nu provoace, să fie
coerent şi constant, sincer şi să evite umorul; tb sprijinite porţiunile sănătoase ale eu-lui

TP SCHIZOIDA
Criterii DSM IV
A. Pattern pervasiv de detaşare de relaţiile sociale şi o gamă restrânsă de exprimare a emoţiilor în situaţii
interpersonale, începând precoce în perioada adultă şi prezentă într-o varietate de contexte – min 4 din :
1. Nu doreşte şi nu se bucură de relaţii strânse, inclusiv de faptul de a fi membru al unei familii
2. Alege aproape întotdeauna activităţi solitare
3. Are puţin /deloc interes pt activ. sexuale cu alte pers
4. Ii plac puţine/deloc activităţi
5. Lipsa amicilor/confidenţilor, alţii decât rudele de grd I
6. Pare a fi indiferent la criticile/laudele altora
7. Prezintă răceală emoţională, detaşare sau afectivitate plată
B. Nu survine exclusiv în cursul Sch, al unei tulb afective cu elemente psihotice ori al altei tulb psihotice sau
tulb de dezv pervazivă şi nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei condiţii medicale generale
ICD 10
a. puţine /deloc activ care produc plăcere
b. răceală emoţională, detaşare sau afect tocit
c. capac lim de a exprima căldură, sentim tandre sau mânie faţă de ceilalţi
d. indiferenţă aparentă faţă de laude sau critici
e. interes scăzut faţă de stabilirea de rel sexuale cu alte pers
f. preferinţă pt activ solitare
g. preocupări excesive pt fantezii şi introspecţie
h. lipsa prietenilor apropiaţi sau a relaţiilor bazate pe încredere sau a dorinţei pt ele
i. insensibilitate marcată faţă de respectarea normelor sociale şi convenţiilor
- frecvent se ataşează de animale
- pot fi f. pasivi şi necompetitivi, ci interese solitare
- B rămân adesea burlaci, dar F pot accepta pasiv căsătoria
- Vieţile lor apar ca lipsite de direcţie, ca „duşi de curent” în scopurile lor
- Ameninţările din partea altora sunt rezolvate prin fantezii de omnipotenţă sau resemnare
- În condiţii de stress pot experimenta episoade psihotice f. scurte
5
- Pot fi interesaţi de matematică, astronomie, filosofie
- Pot dezv tulb depresivă majoră
- Frecv asoc cu TP schizotipală. Paranoidă şi evitantă
Epidemiologie
- 7.5% din pop gen
- incid ↑ la rudele pac cu Sch
- mai frecv la B
- rară în cond clinice
Etiologie
- fact genetivi sunt probabili
- adesea istoric de rel fam perturbate precoce
Psihodinamică
- inhibiţia socială este pervazivă
- nevoile sociale sunt reprimate pt a îndepărta agresivitatea
Dg dif
1. tulb delirantă – simpt psihotice persistente
2. Sch – idem
3. tulb afectivă cu elemnte psihotice – idem
4. tulb autistă (f. uşoare) – interacţ sociale sever deteriorate şi stereotipii
5. tulb Asperger – idem
6. modif de personalitate dat unei cond med gen
7. simpt care apar în asocierea cu uzul cronic al unei subst
8. TP schizotipală – distorsiuni cognitive şi de percepţie
9. TP paranoidă – suspiciozitate şi ideaţie paranoidă
10. TP evitantă – izolare socială dat fricii
11. TP obs-comp – au capac pt intimitate
Evoluţie - Variabilă, pot dezv tulb delirantă,sch, alte psihoze sau depresie
Tratament
- unii pac răspund la antodepresive, psihostimulante sau doze mici de AP
- tb evitat trat pe termen lung
- terapie suportivă cu focalizare pe relaţionare, fricilor de apropiere şi identificării emoţiilor; se aplică pe
termen scurt; pac tb asigurat de confidenţialitate
- terapie cognitivă pt gândurile iraţionale
- terapie de grup, cu trecere gradată de la cea indiv ; pac tb protejat de critici

TP SCHIZOTIPALA
DSM IV TR
A. Pattern pervaziv de deficite sociale şi interpersonale manif prin disconfort acut în relaţii şi reducerea capac
de a stabili rel intime, precum şi prin distorsiuni cognitive sau perceptuale şi excentricităţii de comportament
începând precoce în perioada adultă şi prezent în min 5 din:
1. idei de referinţă (excluzând ideile delirante de referinţă)
2. gândire magică sau credinţe stranii care influenţează comportamentul şi sunt incompatibile cu
normele subculturale (superstiţiozitate, credinţe în clarviziune, telepatie sau fantezii şi preocupări
bizare la adolescenţi)
3. experienţe perceptuale neobişnuite, inclusiv iluzii corporale
4. gândire şi vorbire ciudate (vag, circumstanţial, metaforic, supraelaborat sau stereotip)
5. suspiciozitate sau ideaţie paranoidă
6. afect inadecvat sau constricţionat
7. comportament sau aspect bizar, excentric sau particular
8. lipsa prietenilor sau confidenţilor apropiaţi, alţii decât rudele de grdI

6
 9. anxietate socială excesivă, care nu diminuă odată cu familiarizarea şi tinde să se asocieze cu frici
paranoide şi nu cu judecăţi negative despre sine
B. Nu survine exclusiv în cursul Sch, al unei tulb afective cu elemente psihotice ori al altei tulb psihotice sau
tulb de dezv pervazivă
- multiple ciudăţenii şi excentricităţi, par ciudaţi altora
- pot manifesta derealizare
- imaginaţie f bogată
- pot să manifeste sub stress, simpt psihotice tranzitorii
- solicită adesea trat pt anxietate, depresie
- se pot asocia cu tulb psh ac, schizofreniformă, tulb delirantă sau Sch, depresie majora
- frecv asoc cu TP schizoidă, paranoidă, evitantă şi borderline
- în copilărie/adolescenţă pot manifesta: solitudine, rel reduse cu egalii, anxietate socială, rez şcolare
slabe, hipersensibilitate, fantezii bizare
Epidemiologie
- 3% în pop gen
- frecv ↑ la rudele pac cu Sch
- mai frecv la B
Etiologie – ca la Sch
Diagn – frecv tulb de gândire la testul Roschach
Fiziopat – MAO ↓, mişcări oculare sacadate, atrofie cerebrală în lobul T
Psihodinamică - gândire magică, izolare, scindarea afectului
Dg dif
1. tulb delirantă – per de simpt psihotice persistente
2. Sch – idem
3. tulb afectivă cu elem psihotice – idem
4. tulb autistă
5. tulb Asperger
6. tulb ale limbajului expresiv şi mixte (expresiv şi receptiv) – eforturi de a comunica prin alte
mijloace
7. modif de personalitate dat unei cond med gen
8. simpt care apar în asocierea cu uzul cronic al unei subst
9. TP evitantă – izolare socială dat fricii
10. TP paranoidă – suspiciozitate şi ideaţie paranoidă
11. TP schizoidă – nu au ideaţie paranoidă notabilă
12. TP borderline – simpt psihotice legate de schimbările afective, disociere, izolare socială dat
repetatelor eşecuri personale
Tratament
- progn rezervat, evol spre Sch
- 10% - suicid
- doze mici de AP (0.5 mg Zyprexa ) sau AD
- psht suportivă; poate fi utilă psht de grup sau de mediu

TP ANTISOCIALA
DSM IV TR
A. Pattern pervaziv de ignorare şi violare a drepturilor altora, care survine de la 15 ani, în min 3 din urm.:
1. incapacitatea de a se conforma normelor sociale în leg cu comportamentele legale (comit acte repetate
ce reprez motive de arest)
2. incorectitudine indic de minţitul repetat, uzul de alibiuri, manipularea altora pt profit sau plăcere
personală
3. impulsivitate sau lipsa unor planuri de viitor
4. iritabilitate şi agresivitate, cu repetate bătăi sau atacuri fizice
7
5. ignorarea nesăbuită a siguranţei proprii sau a altora
6. iresponsabilitate persistentă indicată de incapacitatea repetată de a susţine un comportament de muncă
regulat sau de a-şi onora obligaţiile financiare
7. lipsa de remuşcări cu indiferenţă faţă de raţionalizarea faptului că a prejudiciat sau maltratat pe un altul
B. vârsta min 18 ani
C. există dovezi de tulb de conduită cu debut ≤ 15 ani
D. comportamentul antisocial nu apare exclusiv în cursul Sch au episod maniacal
ICD10
a. nepăsare rece faţă de sentim celorlalţi
b. atitudine marcată şi persistentă de iresponsabilitate şi dispreţuirea regulilor şi convenţiilor sociale
c. incapacitatea de a menţine relaţii durabile deşi nu există nici o dific în stabilirea lor
d. toleranţă f. scăzută la frustrare şi un prag scăzut de control al tendinţelor de a manifesta agresivitate,
inclusiv violenţă
e. incapacitate de a trăi sentim de vină şi de a învăţa din experienţă
f. înclinaţie marcată de a da vina pe alţii sau de a oferi explicaţii paluzibile pt comport care a adus pac în
conflict cu societatea
- iritabilitate
- tulb de comport în copilărie
- pot avea stimă de sine exagerată şi aroganţă
- lipsă de empatie, cruzi, cinici, dispreţuitori
- farmec aparent, superficial, volubili, utilizează jargonul pt a impresiona
- iresponsabili şi exploatatori în rel sexuale, istoric de multe partenere
- iresponsabili ca părinţi: malnutriţie, lipsă de igienă
- cheltuieli iresponsabile, pot rămâne fără locuinţă, pot petrece mult timp în închisoare
- moarte prematură prin mijloace violente
- disforie, disp depresivă
- asoc cu tulb depresive, tulb anxioase, tulb în leg cu o subst, tulb de somatizare, tulb de control a
impulsurilor, ADHD
- frecv asoc cu TP borderline, histrionică şi narcisistică
Epidemiologie
- 3 – 7 % la B şi 1% la F
- în penitenciare 75%
- incid ↑ în fam cu TP antisocială, tulb de somatizare, alcoolism, cond socio-economice precare
- predispoziţie la cei cu ADHD şi tulb de conduită
Etiologie
- fact genetici
- lez sau disfcţ cerebrale sec lez cerebrale neonatale, traum craniene, encefalită
- istoric de abandon sau abuz parental
Fiziopatologie
- lez sau disfcţ de lob F – impulsivitate
- lez amigdală sau lez temporale – predisp la violenţă
- anomalii EEG
- semne neurologice minore
Psihodinamică
- dominaţi de impulsuri
- deficite ale ego-ului privind planificarea şi judecata
- lacune ale superegoului
- conştiinţa primitivă sau prost dezvoltată
- deficite ale relaţiilor obiectuale
- elemente agresive proeminente
- elem asoc.: sadomasochismul, narcisismul, depresia
8
Evoluţie
- evoluţie cronică
- prognostic variabil
- se poate remite cu vârsta
- complicaţii: sinucidere, moarte violentă, abuz de subst, lezare fiz, dific legale sau financiare, tulb depresive
Dg dif (nu se pune sub 18 ani)
1. tulb în leg cu o subst
2. comportam antisocial din Sch sau episod maniacal
3. TP narcisistică – nu are impulsivitate, agresivitate şi impostură
4. TP histrionică – exageraţi în emoţii, nu au comport antisociale
5. TP borderline – mai instabili emoţional şi mai mai puţin agresivi
6. TP paranoidă – motivaţi de dorinţa de răzbunare
7. infracţionalitatea fără tulb de personalitate
8. oligo – judecată diminuată
9. modif de personalitate sec unei cond med generală
10. ADHD -. Dific cognitive şi discontrol al impulsurilor
Tratament
- trat dificil /imposibil
- trat abuzului de subst
- spitalizare pe termen lung
- terapie comportamentală de elecţie
- terapie centrată pe emoţii
- uneori treapie de grup si grup suport
- terapie fam – educaţia fam că manif sunt consecinţa bolii
- stimulante – Ritalin pt ADHD
- pt controlul impulsurilor – anticonv (Depakine 500 – 10000mg), timostab (Li – 300 – 600 mg), β blocante
(40-180 mg nadolol)

TP BORDERLINE
DSM IV TR
A. Pattern pervaziv de instabilitate a relaţiilor interpersonale, imaginii de sine şi afectelor şi impulsivitate
marcată, începând precoce în perioada adultă şi prezent în min 5 din urm.:
1. eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar
2. pattern de relaţii interpersonale intense şi instabile caracterizat prin alternare între extremele de
idealizare şi devalorizare
3. perturbare de identitate: imagine de sine sau conştiinţă de sine marcat şi persistent instabilă
4. impulsivitate în min 2 domenii potenţial autoprejudiciante (ex. cheltuieli, sex, abuz de subst, condus
imprudent, mâncare)
5. comportament, gesturi sau ameninţări recurente de suicid ori comportament automutilant
6. instabilitate afectivă datorată unei reactivităţi marcate a dispoziţiei (ex. disforie episodică intensă,
iritabilitate sau anxietate ce durează câteva ore)
7. sentimentul cronic de vid
8. mânie intensă, inadecvată ori dificultate în a controla mânia
9. ideaţie paranoidă sau simptome disociative severe, tranzitorii, în legătură cu stressul
ICD 10
a.rel interpersonale modificate instabile
b. dispoziţie bazală instabilă
c.identitate de sine perturbată şi neclară
d. depersonalizare, dezorientare autopsihică
e.nevroză, anxietate
9
Alte caracteristici:
- anterior considerată la lim dintre nevroză şi psihoză
- problemele de separare – individualizare, de control afectiv şi ataşamentele personale intense ocupă o poziţie
centrală, adiţional faţă de problemele cu imaginea de sine
- pac sunt întotdeauna în criză
- tind să aibă episoade micropsihotice, adeseori cu paranoia sau cu simptome disociative tranzitorii
- relaţiile cu alţii sutn tumultoase, cu gesturi automutilante sau suicidare frecvente
- nu tolerează să fie singuri, se înfurie uşor
- frecvent manipulativi
- pot exista schimvări bruşte în leg cu cariera, identitatea sexuală, valorile şi tipurile de amici
- uşor de plictisit, sunt mereu în căutare a ceva de făcut
- pattern de subminare a lor înşişi
- frecvent întrerup studiul, divorţ, pierd serviciu
- în per de stress pot avea s. psihotice (haluc, distorsiuni ale imag corporeale, idei de referinţă, fen hipnagogice)
- în anamneză frecvent întânim: abuz fizic şi sexual, neglijenţa, pierdere sau separare parentală precoce
- frecv asoc cu tulb afective, tulb în leg cu o subst, tulb de comport alimentar, stressul posttraumatic, ADHD
Epidemiologie
- 2% în pop gen
- F≥ B
- 90% au înca un diagn psh
- 40% încă 2
- în fam prevalenţă ↑ a tulb disp şi a tulb legate de subst
- de 5 ori mai frecv la rudele de grd I
Etiologie - organicitate: lez cerbrale perinatale, encefalită, TCC şi alte tulb cerebrale
Diagnostic - teste proiective care arată alterarea testării realităţii
Fiziopatologie - lez frontale pot afecta judecata şi controlul afectiv; lez temporale produc trăsături Klüver –
Bucy
Psihodinamică
- scindare (splitting) tranzitorie, împărţirea oamenilor în total buni/total răi
- idealizare primitivă
- identificare proiectivă – pac atribuie altuia trăsături idelizate pozitive sau negative apoi caută să-l
angajeze în diferite interacţiuni care sa-i confirme părerea
- pac are nevoi agresive intebse, cât şi foame intensă de obiect
- pac îi este frică de abandon
- subfaza de apropiere a procesului de separare – individualizare este nerezolvată
- proeminentă întoarcerea împotriva propriului self
- disfuncţie gen a ego-ului cu perturbarea identităţii
Dg dif
1. tulb afective – nu sunt reactive de obicei
2. tulb psihotică – alterarea testării realităţii e persistentă
3. TP histrionică – sinucidere şi automutilare rare, rel mai stabile
4. TP schizotipală – elem afective mai puţin severe
5. TP antisocială – defectele conştiinţei şi de ataşament sunt mai grave, preocupare spre profit
6. TP paranoidă – suspiciozitate mai intensă şi mai constantă
7. TP narcisistică – formarea identităţii e mai stabilă, lipsa autodistrucţiei şi a preocupărilor în leg cu
abandonul
8. TP dependentă – supus, conciliant, ataşamente stabile
9. TP dat unei cond med gen
10. simpt care apar în leg cu o subst
11. problema de identitate – în leg cu o fază de dezv
10
Evoluţie
- variabile, se pot ameliora cu vârsta
- complic: sinuciderea,autolezarea, tulb dispoziţiei, tulb somatoforme, psihoze, abuz de subst, tlb sexuale
Tratament
- psht mixtă, supotrivă şi exploratorie
- T funcţionează ca ego auxiliar, fixează lim şi oferă structură
- Terapie comportamentală pt controlul impulsurilor şi reducerea senzitivităţii la critică şi rejecţie
- Antrenarea abilităţilor sociale
- T. Comp. Dialectică : încearcă să înveţe pac să-şi controleze singur emoţiile, viaţa şi pe el însuşi cu ajutorul
autocunoaşterii; se foloseşte mai ales în grup şi nu e potrivită pt cei care învaţă greu concepte noi
- Pt controlul imp si a disp:AD (50 – 200 mg Sertralina, 300 -600 mg Li, 200 -400 carba), sau doze mici de AP
(halo, 2 mg )
- Spitalizări pe termen scurt de obicei, pe tremen lung cei ce becesită modificare structurală
- T tb să monitorizeze contratransferul, sa consulte un coleg
- Tb anticipat că pac poate scinda personalul medical în 2

TP HISTRIONICA
DSM IV
A. Pattern pervaziv de emoţionalitate excesivă şi de căutare a atenţiei, începând precoce în perioada adultă şi
prezent în min 5 din urm.:
1. este incomodat (se simte inconfortabil) în situaţiile în care nu se află în centrul atenţiei
2. interacţiunea cu alţii se caract adesea printr-un comportament seducător sau provocator sexual inadecvat
3. manifestă expresii emoţionale rapid schimbătoare sau superficiale
4. se foloseşte constant de aspectul fizic pt a atrage atenţia asupra sa
5. are un stil de a vorbi excesic de impresionist şi de lipsit de amănunte
6. manifestă autodramatizare, teatralism şi o expresie exagerată a emoţiilor
7. este sugestionabil, uşor de influenţat de alţii sau de circumstanţe
8. consideră relaţiile sale mult mai intime decât sunt în realitate
ICD 10
a. autodramatizare, expresie teatrală, exagerată a emoţiilor
b. sugestibilitate, pac uşor de influenţat de alţii sau de circumstanţe
c. afectivitate labilă şi superficială
d. căutarea continuă a senzaţiilor puternice, a admiraţiei celorlalţi şi a activ în care este în centrul atenţiei
e. seducţie inadecvată în comportament sau înfăţişare
f. atenţie exagerată acordată atracţiei fizice
g. pot asocia egocentrism, autoindulgenţă, dorinţa de a fi apreciat continuu, sentimental uşor de rănit şi
comportament persistent manipulativ pt satisfacerea nevoilor proprii
- manifestare publică exagerată a emoţiilor (plâns necontrolat, accese de furie)
- familiaritate excesivă cu medicii, pers imp, cunoştinţele întâmplătoare
- fără a fi conştienţi, pot juca în rel intime rol de „victimă” sau „prinţesă”
- pot fi dornici de noutate, stimulare şi senzaţii tari, pot deveni penibili
- acţiuni îndrepatte adesea spre obţinerea imediată a satisfacţiei
- gesturi şi ameninţări de suicid pt a atrage atenţia
- asoc frecv cu tulb de somatizare, tulb de conversie, tulb depresivă majoră
- asoc frecv cu TP borderline, narcisistică, antisocială, dependentă
Epidemiologie
- mai frecv la F, dar e subevaluată la B
- 2-3% în pop gen, 10 – 15% în spitale
Etiologie
- dific interpersonale precoce au fost rezolvate prin comportament dramatic
11
- tată distant/ sever şi mamă seducătoare
Psihodinamică
- tipică fantezia de jucare a unui rol
- frecv defense ce includ represia, regresiunea, identificarea, somatizarea, conversiunea, disocierea,
negarea şi externalizarea
- identificarea eronată cu părintele de acelaşi sex şi relaţie ambivalentă şi seductivă cu cel de sex opus
- fixaţie la un nivel genital iniţial
- trăsături orale marcate
- frică de sexualitate, în pofida seductivităţii
Dg dif
1. TP borderline: elem de disperare, sinucidere şi automutilare mai manifeste, perturbari ale identităţii
2. TP antisocială: manipulativi pt profit sau putere
3. TP narcisistică: vor să fie lăudaţi pt superioritatea lor
4. TP dependentă: fără elemente emoţionale exagerate
5. Tulb de somatizare – predomină acuzele somatice
6. Tulb de conversie – presupuse deficite somatice
7. Modif ale pers dat unei cond med gen
8. Simpt în leg cu uzul cr al unei subst
Evoluţie
- variabilă
- complic: tulb de somatizare, conversive, disociative, tulb sexuale, tulb dispoziţiei, abuz de subst
Tratament
- pac este emoţional, caută atenţia în mod excesiv
- psht indiv, psht orientată spre conştientizare sau psht suportivă, funcţie de tăria ego-ului
- focalizare pe sentim profunde ale pac şi înlăturarea defensei de dramă superficială
- pt unii pac – psihanaliza
- nu sunt indicate terapia de grup si cea familială, pt că tind să-şi exagereze emoţiile în prezenţa altora
- se pot folosi anxiolitice pt stările emoţionale tranzitorii: ex 0.5 -1 mg clonazepam

TP NARCISISTICA
DSM IV TR:
A. Pattern pervaziv de grandoare (în imaginaţie şi comportament), necesitatea de admiraţie şi lipsa de empatie,
începând precoce în viaţa adultă prezent în min 5 din urm.:
1. sentiment grandios de autoimportanţă (îşi exagerează realizările şi talentele, aşteaptă să fie
recunoscut ca fiind superior)
2. preocupat de fantezii de succes nelimitate, de putere, strălucire, frumuseţe sau amor ideal
3. crede că este aparte şi unic şi că nu poate fi înţeles decât de , sau tb să se asocieze numai cu alţi
oameni sau instituţii speciale, cu rang înalt
4. necesită admiraţie excesivă
5. are un sentiment de îndreptăţire, adică pretenţii exagerate de tratament favorabil special ori de
supunere automată la dorinţele sale
6. este explatator interpersonal, adică profită de alţii spre a-şi atinge propriile scopuri
7. este lipsit de empatie, incapabil să recunoască sau să se identifice cu sentimentele şi necesităţile
altora
8. este adesea invidios pe alţii sau crede că alţii sunt invidioşi pe el
9. comportamente sau atitudini arogante, sfidătoare
- vulnerabili în stima de sine
- f sensibili la lezarea prin critică sau frustrare, pot reacţiona cu furie, dispreţ sau contraatac sfidător
- nu sunt capabili să rec alte merite sau să manifeste empatie pt problemele celorlalţi, fac frecvent remarci
nepotrivite
- rel interpersonale sunt frecv deteriorate
12
- deşi pot avea realitări amri dat ambiţiei si încrederii, performanţa poate fi întreruptă din cauza intoleranţei la
critică sau eşec
- uneori activ profes poate fi scăzută, dat lipsei de dorinţă de a-şi asuma riscul atunci când e probabil un eşec
- pot asocia retragere socială, disp depresivă şi tulb distimică sau tulb depresivă majoră
- în per de grandoare disp e hipomaniacală
- poate fi asoc cu anorexia nv, tulb în leg cu o subst (cocaina)
- frecv asoc cu TP histrionică, borderline, antisocială şi paranoidă
Epidemiologie
- ≤ 1% în pop gen; 2 – 16% în pop clinică (dar e subdiagn şi în creştere)
- mai frecv la B
- se pp o transmitere fam
- normal ca etapă a ciclului vieţii lla dolescenţi
Etiologie
- lipsa empatiei materne cu rejecţie sau pierdere precoce
Psihodinamică
- opriri ale dezv sau defense? (controversă)
- grandoarea e privită frecvent ca o compensare a unui sentim de inferioritate
Dg dif
1. TP antisocială – desconsideră legea şi drepturile celorlalţi
2. TP histrionică – mai multă expresie emoţională, necesită atenţie
3. TP borderline – instabilitate şi emoţionalitate mai crescute
4. Sch paranoidă – deliruri manifeste
5. TP obs – comp – autocritic
6. TP schizotipală sau paranoidă – susceptibilitate, retragere socială
7. episoade maniacale sau hipomaniacale –
8. simpt care apar în leg cu uzl cr al unei subst
9. modif de pers dat unei cond med gen
Evoluţie
- tulb cr şi greu tratabilă
- suportă greu îmbătrânirea
- progn gen rezervat
- complic posibile: tulb disp, psihoze tranzitorii, tulb somatoforme, tulb prin uz de subst
Tratament
- spitalizare destul de frecv (tb să fie scurtă)
- b somatică poate fi percepută ca o ameninţare la adresa imaginii de sine grandioase
- medicul poate fi idealizat sau devalorizat
- se aşteaptă la tratament special
- interv psihiatrice pot fi percepute ca critici; tb evidenţiate lim reale ale pac şi să se creeze ambianţa pt ca pac
să accepte aceste lim, pac tb ajutat să-şi ajusteze imag de sine
- se fol psht indiv, suportivă sau orientată spre conştientizare, în fcţ de tăria egoului
- terapie de mediu pt pac cu tulb severe
- terapia de grup poate fi utilă pt a ajuta pac să – şi dezv o individualitate sănătoasă şi să-şi dezv empatia

TP EVITANTA
DSM IV TR
A.Pattren pervaziv de inhibiţie socială, sentimente de insuficienţă şi hipersensibilitate la evaluare negativă,
începând precoce în viaţa adultă şi prez în min 4 din urm:
1. evită activ profesionale care implică un contact interpersonal semnificativ din cauza fricii de critică,
dezaprobare sau rejecţie
2. nu doreşte să se asocieze cu alţi oameni decât dacă e sigur că e apreciat
3. manifestă reţinere în rel intime din cauza fricii de a nu se face de ruşine sau a fi ridiculizat
13
4. preocupat de a nu fi criticat sau rejectat în situaţii sociale
5. inhibat în situaţii interpersonale noi din cauza sentim de inadecvare
6. se vede pe sine ca inapt social, inatractiv personal ori inferior altora
7. refuză să-şi asume riscuri personale sau să se angajeze în activ noi pt că acestea l-ar putea pune în
dificultate
- uşor de rănit/ jignit
- retraşi social, necesită acceptare necritică
- dornici de implicare socială
- frecv au „complex de inferioritate”: pac nu are încredere în sine şi e excesiv de modest, se
consideră inadecvat şi lipsit de atractivitate
- pot anula interviuri de angajare pt a nu fi puşi în dific
- comport lor tensionat poate antrena ridiculizare din partea altora
- pot avea fantezii despre rel cu alţii
- tendinţă la interpretare, hipersenzitivitate
- sunt percepuţi de ceilalţi ca „timizi”, „ruşinoşi”, „singuratici” şi „izolaţi”
- asoc cu tulb afective, anxioase (fobia socială)
- asoc frecv cu TP dependentă, borderline, TP din grupa A
ICD10
a. sentimente persistente şi generale de tensiune şi îngrijorare
b. convingerea că este incapabil social, neatractiv sau inferior celorlalţi
c. preocupare excesivă privind criticile sau respingerea pe plan social
d. dorinţa de a evita rel cu oamenii dacă nu e sigur că este agreat
e. existenţa unor restricţii în viaţă din cauza nevoii de securitate fizică
f. evitarea activ sociale sau profesionale care implică contacte interpersonale semnificative din cauza fricii
de a fi criticat, respins
Epidemiologie
- 0.5-1% în pop gen, 10% în ambulator
- F=B
- Posibili fact predisp.: tulb evitantă în copilărie, b. somatică deformantă
Etiologie
- deprecierea/ dezaprobarea parentală manifestă
- hiperprotecţia
- elem fobice ale părinţilor
Psihodinamică
- evitarea şi inhibiţia au caracter defensiv
- frica manifestă de rejecţie acoperă agresivitatea subjacentă, fie oedipală, fie preoedipală
Dg dif
1. fobia socială – sunt evitate situaţii sociale specifice; frecvent coexistă
2. panica cu agorafobie – evitarea începe după debutul atacurilor de panică şi variază funcţie de frecvenţa şi
intensitatea lor
3. TP dependentă – nu evită ataşamentele şi are teamă intensă de abandon
4. TP schizoidă, schizotipală – preferă izolarea socială, nu suferă din acest motiv
5. TP paranoidă – ideaţie paranoidă
6. modif de personal. dat cond med gen
7. simpt care apar în leg cu uzul cr al unei subst
Evoluţie
- pac funcţionează cel mai bine într-un mediu protejat
- comportam evitant începe frecvent în copilărie, manif prin timiditate, izolare, frica de străini dar manif tind să
se disipe cu vârsta
- complic posibile: fobia socială, tulb ale dispoziţiei
Tratament
14
- pac nepretenţios, nesolicitant, cooperant, dar hipersensibil
- pt anxietate şi depresie: SSRI (sertralina 50 – 100mg), BZD (1 mg clonazepam), β bloc (20-80 mg
propranolol)
- psht indiv, suportivă sau orientată spre conştientizare, funcţie de tăria ego-ului
- terapia de grup e utilă
- antrenarea abilităţilor sociale şi a asertivităţii

TP DEPENDENTA
DSMIV TR?
A.Necesitate excesivă şi pervasivă de a fi tutelat (a fi în grija altuia), care duce la un comportamnet submisiv şi
adeziv şi la frică de separare, care începe precoce în perioada adultă şi e prezent în min 5 din urm:
1. are dificultăţi în a lua decizii comune (de fiecare zi) în absenţa unei cantităţi excesive de sfaturi
şi reasigurări din partea altora
2. necesită ca alţii să-şi asume responsabilitatea pt cele mai importante domenii ale vieţii lui
3. are dificultăţi în a-şi exprima dezacordul faţă de alţii din cauza fricii că va pierde sprijinul sau
aprobarea
4. are dificultăţi în a iniţia proiecte sau a face ceva singur (din cauza lipsei de încredere în judecata
sau capac sale)
5. se străduieşte excesiv să obţină protecţie şi sprijin de la alţii, mergând până la a se oferi voluntar
pt lucruri neplăcute
6. se simte inconfortabil sau neajutorat când rămâne singur din cauza fricii exagerate de a nu fi în
stare să aibă grijă de sine
7. caută urgent altă relaţie ca sursă de îngrijire şi sprijin atunci când o relaţie strânsă se termină
8. este exagerat de preocupat de frica de a nu fi lăsat să aibă grijă de sine
ICD10
a. încurajarea sau autorizarea altora de a lua decizii f. imp pt viaţa pac
b. subordonarea nevoilor personale faţă de a celor de care pac este dependent
c. pac nu doreşte să formuleze nici cele mai mici cereri oamenilor de care depinde
d. se simte prost dispus sau neajutorat când este singur
e. preocupare însoţită de teama de a fi abandonat
f. capac lim de a lua decizii în viaţa de zi cu zi
- pot tolera rrel abuzive, lipsiţi de încredere în sine, sunt pasivi, pesimişti, îşi diminuă calităţile , se pot
autodescrie ca „stupizi”
- funcţionarea profesională poate fi deteriorată, evită posturi de conducere, devin anxioşi când trebuie să ia
decizii
- risc ↑ pt tulb anxioase, afective şi de adaptare
- frecv asoc cu TP borderline, evitantă, histrionică
Epidemiologie - 2.5% din TP; mai frecv la F
Etilogie
fact predisp: b. fizică cronică, anxietatea de separare sau pierderea parentală în copilărie
Psihodinamică
- probleme de separare nerezolvate
- poz dependentă este o defensă împ agresiunii
Dg dif
1. agorafobia – pac îi este frică să părăsească locuinţa
2. TP borderline – reacţionează la abandon cu furie şi vid emoţional
3. TP histrionică – cere atenţie
4. TP evitantă – frică de umilire şi rejecţie
5. modif de pers dat unei cond med gen
6. simpt care apar în leg cu uzul unei subst
Evoluţie
15
- variabile
- posibile complic depresive dacă rel este pierdută
- în cazurile tratate progn bun
- pac poate să nu fie capabil să părăsească rel abuzivă
Tratament
- pac au tendinţa de a regresa, cu frica de abandon
- psht orientată spre conştientizare sau psht suportivă, funcţie de tăria ego-ului
- e CI pe termen lung, deoarece poate crea dependenţă
- terapie comportamentală, antrenarea asertivităţii
- terapie de familie şi terapie de grup
- pt anxietate: clonazepam 1 mg
- antidepresive : sertralina 50 – 100 mg
- medicaţia se prescriecu grijă – risc de abuz de sedative /supradoză
- nu e indicată adm de placebo

TP OBSESIVO – COMPULSIVA (ANANKASTA)

DSM IV TR
A.Pattern pervaziv de preocupare pt ordine, perfecţionism şi control mental şi interpersonal în detrimentul
flexibilităţii, deschiderii şi eficienţei, începând precoce în perioada adultă şi prez în min 4 din urm.:
1. este preocupat de detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau planuri, în aşa măsură că obiectivul major
al activităţii este pierdut
2. manifestă perfecţionism care interferează cu îndeplinirea sarcinilor (ex nu poate să termine un proiect pt
că propriile sale standarde nu sunt satisfăcute)
3. excesiv de devotat muncii şi productivităţii, până la excluderea activ recreative şi a prieteniilor
4. hiperconştiincios, scrupulos şi inflexibil în probleme de morală, etică sau valori
5. incapabil să se debaraseze de obiecte uzate sau inutile
6. refuză să delege sarcini sau să lucreze cu alţii dacă aceştia nu se supun exact modului lui de a face
lucrurile
7. adoptă un stil avar de a cheltui, atât faţă de sine cât şi faţă de alţii
8. manifestă rigiditate şi încăpăţânare
ICD10
a. sentimente de îndoială şi prudenţă excesive
b. preocupare în detalii, reguli, liste, ordine, organizare sau programe
c. perfecţionism care interferează cu îndeplinirea sarcinilor
d. conştinciozitate, scrupulozitate excesivă şi preocupări inutile privind eficienţa
e. pedanterie excesivă şi aderenţă la convenţiile sociale
f. rigiditate şi încăpăţânare
g. insistenţă nerezonabilă ca ceilalţi să respecte exact modul său de a acţiona
h. intruziunea unor gânduri sau impulsuri insistente şi supărătoare
- când deciziile tb luate intuitiv, judecata devine o problemă
- perfecţionişti, vor să deţină controlul
- tind să fie prea serioşi, le lipseşte spontaneitatea, preferă rutina şi ritualul
- lipsiţi de abilităţi interpersonale, de umor, căldură, de capac de a face compromisuri
- pot manifesta respect excesiv pt autoritate
- îşi exprimă afecţiunea în mod controlat şi stilat, fac rar complimente, rel cotidiene au caracter formal şi
serios
- au tendinţa de a se supăra sau mânia când nu pot deţine controlul asupra mediului lor fizic sau interpersonal,
dar nu şi-o manifestă deschis
- frecv se suprapun peste trăs pers de tip A (preocupări pt muncă, competitivitate şi lipsa de timp) şi la
oamenii cu risc de IMA
- se pot asocia cu tulb anxioase, depresive
16
Epidemiologie
- 1% în pop gen, 3-10% în clinici
- B : F = 2 :1
- Probabilă transmiterea fam
- Frecv la copiii mai mari din fratrie
Etiologie - antecedente de disciplină aspră
Psihodinamică
- defensele clasice sunt izolarea, formarea de reacţie, desfacerea, intelectualizarea şi raţionalizarea
- neîncredere în emoţii
- problemele de sfidare şi submisiune sunt imp psihologic
- fixaţie în perioada anală
Dg dif
1. TOC – are obsesii şi compulsii adevărate
2. TP narcisistică – cred că ei au atins perfecţiunea
3. TP antisocială – lipsiţi de generozitate dar indulgenţi cu ei înşişi
4. TP schizoidă – lipsa capac de intimitate
5. modif de pers dat unei cond med gen
6. simpt care apar în leg cu uzl cr de subst
Tratament
- spitalizarea e rar necesară, numai când gândurile obsesive nu-i permit să ducă o viaţă normală/ în cond unui
eveniment stresant
- psht pe termen scurt
psht indiv, suportivă sau orientată spre conştientizare, funcţie de tăria ego-ului
- terapie de grup (deşi se pot concentra mai mult spre a analiza defectele altora)
- b. somatică şi trat ei pot fi resimţite ca o ameninţare la adresa controlului sau ca o pedeapsă
- farmaco pe termen scurt
- pt anxietate : clonazepam 1 mg
- clomipramina (Anafranil) 75 – 225 mg/zi
- SSRI: sertralina 50 – 200 mg

TP PASIV - AGRESIVA
DSM IV
A. Pattern pervaziv de atitudini negativiste şi rezistenţă pasivă în faţa cererilor de a performa adecvat, care
începe precoce în per adultă şi prezent în min 4 din urm:
1. rezistă pasiv îndeplinirii sarcinilor sociale şi ocupaţionale de rutină
2. se plânge că este rău înţeles şi neapreciat de alţii
3. este îmbufnat şi certăreţ
4. critică şi observă/veghează cu atenţie autoritatea
5. exprimă invidie şi resentimente la adresa celor aparent mai norocoşi
6. verbalizează acuze exagerate şi persistente de ghinion personal
7. alternează între sfidarea ostilă şi remuşcări
B. Nu apare exclusiv în cursul epis depresive majore şi nu e explicată mai bine de tulb distimică
- găseşte scuze pt întârzieri, dă vina pe alţii, e lipsit de asertivitate
- viziune nefavorabilă asupra viitorului
- ambivalenţi, pot cauza dispute, stima de sine săzută, pesimişti
- pac manifestă obstrucţionism, tătăgănare, încăpăţânare, ineficienţă
- se pot asocia: TP borderline, histrionică, paranoidă, dependentă, antisocială, evitantă
Etiologie
- poate implica comportament învăţat şi modelare parentală
17
- dific precoce cu autoritatea sunt frecvente

Psihodinamică
- conflicte privind autoritatea, autonomia şi dependenţa
- submisivitate, sfidare şi agresivitate
Dg dif
1. TP histrionică şi borderline – comportament mai dramatic, mai agresiv
2. TP antisocială – sfidare manifestă
3. TP obs-comp – perfecţionist şi submisiv
Evoluţie
complic: tulb depresive, abuz de alcool
Tratament
- dificili, se opun mascat faţă de interv psihiatrului
- scopul trat este de a-l face conştient de acest lucru
- psht suportivă, antrenarea asertivităţii

TP DEPRESIVA
DSM IV TR
A. Pattern pervaziv de cogniţii şi comportamente depresive, care începe în per de adult tânăr şi prez în min 5
din urm.:
1. dispoz obişnuită dominată de tristeţe, disperare, dezgust, dezolare, nefericire
2. conceptul de sine se centrează pe convingerile de insuficienţă, inutilitate şi stimă de sine scăzută
3. este critic, acuzator şi dispreţuitor faţă de sine
4. ruminează şi e predispus la îngrijorare
5. este negativist, critic, intransigent faţă de alţii
6. pesimist
7. înclinat spre sentim de vinovăţie şi remuşcare
B. Nu survine exclusiv în cursul episoadelor depresive majore şi nu este explicată mai bine de tulb distimică
- pesimişti, anhedonici, devotaţi datoriei, cronic nefericiţi
- liniştiţi /reţinuţi, introvertiţi şi pasivi
- critic faţă de alţii, judgemental
- modeşti, preferă să urmeze decât să conducă
- incapabili să se bucure sqau să se relaxeze, lipsiţi de simţul umorului
- predispuşi la tulb distimice sau tulb depresive majore
Epidemiologie - frecv, B = F; probabil în fam cu depresie
Etiologie - parentaj deficitar sau pierderi precoce
Psihodinamică
- stimă de sine ↓
- vinovăţie
- autopedepsire
- pierdere precoce a obiectului iubirii
Evoluţie
- risc crescut de tulb distimice sau tulb depresive majore
Dg dif
- tulb distimică – fluctuaţii ale dispoz depresive mai mari
- TP evitantă – mai mult anxios decât depresiv
Tratament
- psht orientată către conştientizare de sine sau psht suportivă, fcţ de tăria egoului
- terapie cognitivă, terapie de grup, terapie interpersonală
- SSRI: 100 mg sertralina
- S-mim: 5 -15 mg metilfenidat
18
Altele
A. TP sadică
- comportament crud sau înjositor
- rară, implic medico-legale
- frecv legată de abuzul parental
B. TP a înfrângerii de sine (self – defeating)
- îşi direcţionează viuaţa către deznodăminte sau rez nefavorabile
- resping ajutorul sau rez bune
- reacţii disforice la succese
- rara
C. TP nespecificată în alt mod(ICD F60.9-Tulburare de personalitate nespecificata
Include nevroza de caracter NSA si personalitatea patologica NSA)
ICD-10 F60-tulburari specifice de personalitate
F60.0-TP paranoida
F60.1-TP schizoida
F60.2-TP disociala
F60.3-TP emotional instabila
.30 De tip impulsiv
.31 De tip borderline
F60.4-TP histrionica
F60.5-TP anankasta
F60.6-TP anxioasa(evitanta)
F60.7-TP dependenta
F60.8-Alte tulburari specifice de personalitate
F60.9-Tulburari de personalitate nespecificate
F61-Tulburari mixte si alte tulburari de persionalitate
F61.0Tulburari mixte de personalitate
F61.1Modificari stanjenitoare ale personalitatii
F62-Schimbari durabile ale personalitatii,neatribuite unor leziuni sau boli cerebrale
F62.0Schimbare durabila de personalitate dupa o traire catastrofica
F62.87Schimbare durabila de personalitate dupa o afectiune psihiatrica
F62.8Alte schimbari durabile de personalitate
F62.9Schimbare durabila de personalitate,nespecificata

F61-Tulburari de personalitate mixte si alte tulburari de personalitate

Categorie prevazuta pt tulburarile si anormalitatile care sunt adesea suparatoare dar nu demonstreaza
patternul specific al simpt ce caracterizeaza tulburarile descrise la F60.asa ca ele sunt adesea mai greu de dg
decat tulb din ac sectiune.Doua tipuri sunt specificate aici prin al 4-lea caracter;orice alte tipuri diferite treb
codificate la F60.8
F61.0Tulb mixte de pers=trasaturi de la mai multe tulburari de la F60,dar fara un set predominant de
simptome care sa permita un diagnostic mai precis
F=61.1<Modificari stanjenitoare de personalitate=neclasificabile in alta parte la F60 sau F62 si considerate
ca secundare dgn principal sau unei tulb afective sau anxioase coexistente(exclude accentuarea trasaturi de
personalitate)
F=62-include tulb ale comportament si personalitatii adulte care s-au dezv dupa stresuri excesiv de
prelungite sau catastrofice sau care urmeaza unei boli psihice grave la persoane fara tulb de pers in
antecedente.Aceste dgn vor fi puse numai atunci cand exista dovada unei schimbari certe si durabile a
patternului (,modului )persoanei de a percepe, relationa sau a gandi despre ambianta si sine insasi.

19
Schimbarea personalitatii treb sa fie semnificativa si asociata cu un comportament inflexibil si neadaptabil
care nu a fost prezent inainte de experienta patogenica.Schimbarea nu treb sa fie o manifestare a altei boli
mintale sau un simptom rezidual al unei boli psihice din antecedente.O astfel de schimbare durabila a pers
este cel mai des vazuta urmand unei experiente traumatiuce devastatoare,dar poate de asem sa se dezvolte ca
o consecinta a unei tulb mentale severe,prelungite sau recurente.Diferentierea dintre o schimbare a pers
dobandita si o demascare sau exacerbare a unei tulb de personalitate existenta,ca urmare a stresului sau a
suprasolicitarii sau a unei trairi psihotice,poate fi f dificila.Schimbarea durabila a pers poate sa fiu diugn
doar atinci cand schiubarea repreziuta in mod de a fi permanent si diferit,care dpv etiologic poate fi corelat
inapoi in timp cu o traire existentiala extrema,profunda.Dgn nu va fi facut decat daca tulb de pers este sec
unei lez masive cerebrale sau unei boli cerebrale(utilizez cat F087).
F6=2.0Schimbare durabila a pers dupa o traire catastrofica
-poate urma trairii unui stres catastrofic;stresul sa fie atat de intens incat sa nu fie necesar sa se ia in
considerare vulnerabilitatea personala pt a explica efectele sale profunde asupra personalitatii.ex-
experientele lagarelor de concentrare,tortura,dezastrele,viuctima terorism captiuvitate prelungita cu iminenta
de a fi ucus.Tulburarea de stres postraumatic poate precede acest tip de schimbare a personaliutatii care
poate fi privita in astfel de caziuri ca o sechela cronica,ireversibila,a iunei astfel de tulb.In alte cazuri schim
de pers poate sa se dezv fara o faza intermediara manifesta de stres postr.O schimbare de lunga durata in
personalitate ce urmeaza unei expuneri de scurta durata la o traire de amenintare privind viata(accident
masina)nu treb inclusa in ac categ deoarece depind de vulnerabilitatea psihologica preexistenta.
Indreptar dgn:schimbarea pers tb sa fie durabila si sa se manifeste prin trasaturi inflexiubile si disadaptative
ce duc la o afectare a fiunctionarii interpersonale,sociale si ocupationale.avem nevoie de „informant
cheie”;pt a elabora dgn tb stabilita prezenta trasaturilor ce nu au fost obs ant ca:
-o atitudine ostila sau neincrezatoare fata de lume
-retragere sociala
-sentimente de gol sau disperare
-sentimentul constant de a fi pe marginea prapastiei ca si cum ar fi constant periclitat
-instrainarea
Aceasta schimbare a pers tb sa fie prez cel putin 2 ani,sa nu fie atribuita unei tulb de pers preexistenta sau
unei tulb mentale alta decat tulb de stres postraumatic(F43.1)Prezenta unei leziuni masive sau boli cerebrale
care poate cauza trasaturi similare tb eliuminata.
Include:schimbarea de pers dupa experiente concentrationale,dezastre,captivitate prelungita cu posibilitatea
iminenta de a fi ucis,expunere prelungita la situatii ce pericliteaza viata(teroris, sau tortura)
F62.1Schimbarea durabila de personalitate dupa o afectiune psihiatrica
Schimbarea pers atribuita unei experiente traumatice de a suferi de o afectiune psihiatrica severa;nu poate fi
explicata de o tulb de pers anterioara si treb diferentiata de sch reziduala si alte stari de remisiune
incompleta dupa o tulb mentala din antecedente.
Indreptar dgn
Schimbarea pers tb sa fie durabila si sa se manifeste ca un pattern inflexibil si disadaptativ al trasaturilor si
functionarii ce duc la o afectare pe termen lung interpersonala,sociala sau ocupationala si suferinta
subiectiva.Tb sa nu existe nici o dovada a unei tulb de pers preex care sa poata explica schimbarea durabila
a pers iar dg nu treb sa se bazeze pe nici un simptom rezidual al unei boli ,mentale din antecedente.schimb
pers se dezv dupa vindecarea clinica de o boala ,mentala care treb sa fi fost traita ca extrem, de stresanta
emotional si distrugand imaginea de sine a individului.atitudinea si reactiile altor pers fata de pacient dupa
boala sunt importante in determinarea si intarirea nivelului de stres perceput de subiect.acest tip de
schimbare a pers nu poate fi pe deplin inteles fara a lua in considerare trairea emotionala subiectiva si
personalitatea anterioara,adaptarea sa si vulnerabilitatea specifice.Dovada dgn tb sa includa:
-dependenta excesiva sau pretentii excesive fata de ceilalti
-convingerea ca a fost schimbat sau stigmatizat de boala ducind la incapacitate de a forma si mentine relatii
personale stranse si bazate pe incredere,precum si la izolare sociala
-pasivitate,interese reduse si implicarea scazuta in act ant de timp liber
-acuze persistent de a fi bolnav ce pot fi asociate cu revendicari hipocondriace si comportament ,maladiv
20
-dispozitie afectiva disforica sau labila
-afectarea semnificativa a functionarii sociale si ocupationale
manifestarile de mai sus tb sa fi fost prezente de-a lungul unei perioade de doi ani sau mai multi;tulb nu e
atribuibilaunei boli sau leziuni cerebrale masive.Un dg ant de sch nuprevaleaa asupra ac dg

F62.8 Alte schimbari durabile de personalitate

Include:tulb de schimbare durabila a personalitatii dupa trairi ce nu sunt mentionate la F60.0 si F60.1,cum ar
fi sdr personalitatii cu durere cronica si schimbarea durabila a personalitatii dupa o traire de privatiune
F62.9 schimbare durabila de personalitate nespecificata
F07-Tulburari de personalitate si comportament datorate bolii,leziunii si disfunctiei cerebrale
Alterarea pers. Si comport. Poate fi reziduala sau concomitenta cu o boala,leziune sau disfunctie
cerebrala.In unele cazuri,diferentele in manifestarea unor astfel de sindroame comport si ale pers(reziduale
sau concom)pot fi sugestive pt tipul si/sau localizarea intracerebrala,dar fiabilitatea unui astfel de demers
dgn nu trebuiesa fie supraestimata.
F07.0tulb de pers organica
F07.1Sindrom post-encefalitic
Principala diferenta intre ac tulb si tulb de pers org=reversibilitate frecventa
Clinic-indispozitie gen,apatie/iritabilitate,diminuari cognitive,somn si patternuri alim alterate,schimbari
comport sexual si aprecierii normelor sociale
Disfunctii neurologice reziduale:paralizie surditate afazie apraxie constructiva acalculie
F07.2Sdr.post- contuzional(sdr organic cerebral post-traumatic):cefalee,ameteala,oboseala,iritabilitate,dific
de concentrare si performante intelectuale reduse,alterari memorie,insomnie,reducerea tolerantei la
stres,emotivitate crescuta,consum alcool.+depresie,anxietate,pierdere a stimei de sine,teama de o lez
cerebrala permanenta

21