Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Expertiza psihiatrico-legala
Definitie: EML psihiatrica este o activitate inter si multidisciplinara de sinteza, de integrare si avizare, care
coreleaza discernamantul si responsabilitatea umana pentru faptele savarsite in detrimentul legii sau
neglijarii ei cu starea psihica a persoanei si legea juridica la un anume moment existential, stabilind totodata
si periculozitatea sociala a persoanei, masurile de psihoprofilaxie secundara si tertiara, reglementate legal si
metodologic.
Scop: necesitatea implicarii teoretice si practice de combatere a criminalitatii, cu respectarea principiilor
psihopatologice si a reglementarilor drepturilor omului in general, ale bolnavului psihic si ale detinutului in
particular.
Rol: EML are valoare probatorie, de control si protectie sociala, prin caracterul ei integrativ, analitic si
metaanalitic, reprezentand un act de asistenta medicala, de demnitate stiintifica si de reala competenta.
EML va raspunde la 3 probleme majore:
1. diagnosticul de boala psihica sau de lipsa a tulburarilor psihice la data examinarii; de asemenea se vor
avea in atentie:
- cum afecteaza boala gandirea, afectivitatea si vointa bolnavului
- legatura cauzala dintre fapta si boala
- in ce masura fapta este un simptom de boala
- factorii ce au favorizat trecerea la act
- accesibilitatea bolnavului la masurile de reeducare si resocializare
2. discernamantul faptei imputabile in raport cu boala psihica si evaluarea sa
3. masurile cu caracter medico-social si medico-pedagogic ce vor facilita redresarea comportamentului
patologic si masurile de protectie sociala
Obiectivele EMLP
să respecte actele normative în vigoare
să pună la dispoziţia membrilor comisiei dosarele de expertiză şi datele solicitate
să stabilească dacă persoana examinată prezintă tulburări psihice, ce anume şi în ce stadiu evolutiv actual
să precizeze structura de personalitate a persoanei examinate şi posibilele asocieri între tipologia
infracţionalităţii şi actul infracţional
să stabilească capacitatea psihică în momentul examinării şi dacă subiectul examinat poate fi supus
judecăţii
să aprecieze capacitatea psihică în momentul săvârşirii faptei şi să se pronunţe în privinţa
discernământului faţă de fapta incriminată
să aprecieze evoluţia şi prognosticul tulburării psihice, precum şi nivelul potenţial infractogen
să se pronunţe în privinţa măsurilor de siguranţă şi profilaxie care se impun la data examinării, în vederea
securizării, prevenirii, tratării şi recuperării – reinserţiei sociale a celui examinat; presupune includerea în
concluziile EMLP a recomandării/propunerii de încadrare în cod penal 113 cu obligativitatea tratamentului
psihiatric în regim ambulator (sau în detenţie).
să întocmească raportul de expertiză medico – legală psihiatrică
1
prin internare = forma cea mai obişnuită;
la domiciliu
în sala de judecată
în cabinetul anchetatorului
prin corespondenţă
expertiza post–mortem – se efectuează numai pe baza documentelor ce pot oglindi starea psihică a
expertizatului. Se efectuează în: decesul prin sinucidere şi decesul până la judecată a unei persoane care a
săvârşit o infracţiune.
- cadru organizatoric:
1. examinarea propriu-zisa a persoanei – 20-40 min si reexaminarea 10-20 min
2. nr. de examinari
- min o reexaminare pt fiecare caz
- min 2 reexaminari pt cazurile de violenta contra persoanei, de stabilire a tulburarilor de identitate sexuala,
de incredintare de minori, de contestare a diagnosticelor psihiatrice anterioare
- min 2-6 reexaminari pentru cazuri de omor si tentative de omor calificat, omor si tentativa de omor
deosebit de grave, omor si tentativa de omor la copii si adolescenti, omor si tentativa de omor efectuate fara
martori, cazuri de revendicari, cazuri in care se acuza rele tratamente, cazuri in care se suspicioneaza
simulari elaborate, disimulari, debuturi medico-legale, cazuri in care apar dificultati de diagnostic diferential
3. timpul alocat studierii documentatiei – 2 ore pt cazurile obisnuite
4. etapele EML
observatia clinica directa prin internarea expertizatilor sau mai rar in regim de ambulator, asociata cu
investigatii clinice si de laborator necesare
consultarea urmatoarelor date din dosarul cauzei: antecedente medicale, antecedente penale, ancheta
sociala, motivatia, mobilul, motivul
examenul psihic
formularea concluziilor raportului de expertiza care vor contine inclusive masurile ce trebuie luate
Principiile EML:
- principiul independentei expertului;
- principiul respectului autonomiei persoanei, prin oficialitatea si confidentialitatea EML in dreptul penal
si contradictorialitatea ei in dreptul civil;
- principiul integrarii clinico-universitare al EML;
- principiul autoritatii expertului, ce obliga la impartialitate, dar si la profesiune de credinta in caz de erori;
- principiul libertatii si demnitatii persoanei, ce obliga pe expert sa nu participe la anchete penale, sa nu
faca experiente pe justitiabili, sa fie constient de riscurile abuzului profesional.
2
- alte date criminalistice privind: corpuri, delicte, instrumente, substanţe utilizate; aspecte de la locul faptei
(pete, sânge); bilete, scrisori, acte medicale
3. Examinările preliminare
- analiza documentelor medicale (certificate medicale, carnete de sănătate, fişe medicale, reţete medicale,
bilete de ieşire din spital, buletin de analize),
- obligatoriu (dacă au existat) FO clinice după internări în psih anterior faptei sau după comiterea faptei.
4. Alte date semnificative:
- anchetă socială
- situaţia şcolară sau caracterizări de la locul de muncă
- date ce rezultă din autopsia ML a victimei
5. Obiectivele şi motivele solicitării expertizei MLP
- sunt formulate în dispoziţia/ordonanţa de efectuare a EMLP-ului emisă de procuror în cursul anchetei
- încheierea instanţială de judecată pentru efectuarea EMLP (emisă de judecător în cursul judecării).
II. Partea descriptivă de fond – examenul psihiatric
Descrierea simptomatologiei în momentul examinării actuale
- AHC, APP, în special neuropsihice
- comportament antisocial, alcool, droguri
- istoric familial (origine proprie), şcolarizare, profesie, loc de muncă
- evaluare – procese cognitive, afective, ? volitive, comportamentale
- evaluarea celor trei nivele de conştienţă: elementar, operaţional – logic, axiologic
Reconstituirea clinică a momentului faptei
- subiectul expertizat relatează conţinutul faptei, mobilul, modul de realizare, circumstanţele de săvârşire,
atitudine premergătoare şi ulterioară faptei
- se observă: încercările de disculpare, simulare, disimulare; exprimarea sau nu a regretului; indiferenţa,
răceala afectivă, tendinţa de bravare; lipsa de preocupare faţă de situaţia actuală în raport cu îndatoririle
aduse
Sinteză asupra:
- trăsăturilor de personalitate
- constatărilor investigaţilor medicului de specialitate efectuate la solicitarea comisiei EMLP, diverse
examene clinice (neurologie, interne), examinarea psihologică (de către psiholog), examinări paraclinice:
EEG, CT cerebral
- în cazul în care comisia de EMLP consideră necesară observaţia clinică şi investigaţia de specialitate în
condiţii de internare în psihiatrie (copiii ale FO în raportul EMLP, se trece conţinutul sintetic al FO)
- se încheie şi se menţionează cu caracteristicele necesare prognosticul şi semnificaţia diagnosticului
referitoare la gradul de agresivitate, adaptare şi recuperare.
III. Sinteza constatărilor:
- discuţia cazului şi concluziile expertizei
- scurte, clare
- obligaţia de a răspunde la toate obiectivele puse expertizei spre soluţionare
3
- se încheie şi se menţionează cu caracteristicele necesare prognosticul şi semnificaţia diagnosticului
referitoare la gradul de agresivitate, adaptare şi recuperare.
I. Termeni juridici
Periculozitate socială = corespondentă oricărei fapte penale prin privare de libertate pe o durată de 2 ani
Potenţial antisocial = riscul ca o persoană cu tulburări psihice, indiferent de intensitatea lor la momentul
examinării sau încadrare nosologică, să se manifeste sau să recidiveze în comportamentul său antisocial.
Vinovăţia este, conform principiului dreptului, condiţia juridică a răspunderii (a aptitudinii de a accepta,
înţelege şi suporta consecinţele penale ale faptei ilicite). Vinovatia = cand fapta este savarsita cu intentie sau
savarsirea ei se datoreaza unei culpe. Presupune 2 factori:
- intelectiv (cunoaşterea semnificaţiei sociale a faptei)
- volitiv (libertatea de deliberare a deciziei)
Culpa, ca formă a vinovăţiei poate consta din:
-neglijenţă (absenţa prevederii rezultatului acţiunii, deşi subiectul trebuia să o facă)
-imprudenţă (subiectul prevede rezultatul acţiunii sale dar nu îl acceptă, considerând neîntemeiat că el nu se
va produce).
Infracţiunea fapta care prezintă pericol social, constând în încălcarea unei legi penale în săvârşirea cu
vinovăţie a unei abateri de la legea penală şi care este sancţionată de lege.
Responsabilitatea este capacitatea persoanei de a-şi asuma integral obligaţiile ce decurg dintr-o acţiune liber
consimţită, pe care o deliberează şi o întreprinde şi capacitatea de a înţelege consecinţele acestei acţiuni în
deplină concordanţă cu mobilul sau scopul urmărit în interesul persoanei şi fără a prejudicia interesul
colectivităţii
În determinarea responsabilităţii poate exista 3 trăsături psihologice fundamentale:
-de ordin cognitiv (percepţie, raţionament, cunoaştere)
-de ordin afectiv (emoţii, sentimente)
-cele referitoare la impulsuri, dorinţe, voinţă (de ordin conativ)
Iresponsabilitate = cand o persoana, din cauza incapacitatii psihice existente in momentul savarsirii faptei,
nu poate sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale ori nu poate fi stapana pe ele. O asemenea persoana
iresponsabila nu poate fi pedepsita caci n-ar putea fi indreptata prin aplicarea pedepsei. Datorita lipsei
capacitatii de a intelege si de a voi a faptuitorului, iresponsabilitatea are drept consecinta inlaturarea
caracterului penal al faptei. Are la baza 2 criterii:
1. criteriul medical – presupune “prezenta unei boli psihice cronice, a unor tulburari psihice temporare sau
a unor stari morbide”
2. criteriul juridic – presupune “absenta capacitatii de a fi constient de actiunile savarsite si de a le
stapani”.
4
Conştiinţa = procesul de reflectare a propriului eu (conştiinţa eu-lui, a activităţii şi continuităţii persoanei şi
a lumii înconjurătoare (conştiinţa locului, ambianţei, timpului). Constiinta = functie psihica de sinteza, prin
intermediul careia omul se integreaza in mediul ambient si care-i ofera responsabilitatea morala in raport cu
propria sa conduita.
Structura conştiinţei:
-conştiinţa elementară (asigură starea de veghe)
-conştiinţa operaţional – logică (prin care procesele intelectuale au coerenţă şi reflectă obiectiv realitatea)
-conştiinţa axiologică (de opţiune a valorilor după criteriile sociale cerute)
-conştiinţa etică (prin care persoana este capabilă să discearnă binele şi răul pe care faptele sale le pot
produce societăţii)
Discernământul = judecata de valoare asupra consecinţelor moral – juridice ale propriilor acte, =rezultatul
sintezei dintre personalitate şi conştiinţă. Discernamantul= exprimare dinamica a fenomenului de
constiinta, care traduce activitatea si facultatea de deosebire a faptelor, dublata de intelegerea lor si de
apreciere a consecintelor. Depinde de structura personalitatii si a constiintei. EML trebuie sa stabileasca
structura personalitatii si nivelul de constiinta, pentru a se pronunta in privinta discernamantului, in
coroborare cu gradul de dezvoltare intelectuala, gradul de instruire intelectuala, gradul de instruire generala
si profesionala, gradul de educatie familiala si institutionala, experienta de viata, precum si cu toate celelalte
circumstante existente la dosar.
5
3. colectivitati si institutii de ocrotire si asistenta pentru minori cu diferite afectiuni si deficiente cronice
psihice, motorii, senzoriale, somatice
4. scoala speciala de reeducare
5. mustrare
6. libertate supravegheata
7. centru de reeducare
8. institute medical – educativ
9. pedeapsa
- punctele 5 – 9 sunt prevazute de codul penal si destinate in exlusivitate minorilor delincventi care raspund
penal pentru faptele lor
7
În cazul refuzului de îngrijire medicală , se va solicita declaraţie scrisă, medicul fiind obligat să informeze
bolnavul sau persoana îndreptăţită să-şi dea consimţământul, asupra consecinţelor ce decurg din
neacceptarea acestor îngrijiri.
9
Psihiatria legală:
I. Legi privind pacienţii examinaţi în practica clinică curentă:
(a) Legi care reglementează practica clinică
Confidenţialitatea - nu are voie sa strângă informaţii de la alţii fără consimţământul pacientului -
informaţii mai curând de la rude apropiate, decât de la colegi de serviciu; nu se dau informaţii străinilor fără
consimţământul pacientului
Consimţământul la tratament - necesar ca pacientul să înţeleagă şi să accepte liber tratamentul şi
efectele sale secundare: forme clasice - explică natura tratamentului şi ef. sec. probabile - posibilitatea de
obţinere a consimţământului de la rude apropiate - uneori apar controverse ulterior - e bine să se păstreze
însemnări scrise privind ceea ce s-a spus
Internarea şi tratamentul obligatoriu - legi speciale pt. pers. afectate psihic care constituie pericol
pentru sine sau pentru alţii şi care refuză tratamentul - uneori internarea forţată poate fi evitată - dacă
pacientul acceptă îngrijirea - medicul eşuează - membrii familiei susţin internarea; pacient internat de bună-
voie - accept tratament TEC, dar el refuză
(b) Legi civile care se ocupă de capacitatea individului de a se autoadministra
Capacitatea de a conduce un autovehicul - şofatul periculos - în intenţii suicidare sau dezinhibiţie
maniacală; şofatul agresiv sau panicat - idei delirante de persecuţie; şofatul nedecis/inexact - demenţă;
concentrare scăzută în anxietate şi depresie; capacitate de conducere scăzută - trataţi cu medicamente
psihotrope
Capacitatea testamentară - criterii de sănătate mintală folosite:
(1) testatorul înţelege ce e un testament şi care sunt consecinţele acestuia;
(2) el ştie natura şi mărimea proprietăţii sale;
(3) el ştie numele rudelor apropiate şi poate evalua revendicările lor faţă de proprietatea lui;
(4) dacă nu are o tulb. mintală care nu poate denatura sentimentele sau judecăţile privitoare la scrierea
testamentului.
Prejudicii şi contracte - prejudicii: fapte pentru care o persoană e răspunzătoare în codul civil (neglijenţa,
calomnia, defăimarea, încălcarea proprietăţii şi prejudicierea) - pentru prejudicii e luată în considerare
valoarea nominală când persoana care a săvârşit nu e sănătoasă mental - tulb. mintală - restrictivă);
- contract - dacă tulburarea mintală apărută după întocmire contract - e valabil; dacă tulb. mintală e prezentă
în momentul întocmirii – distincţie între trebuinţe şi nontrebuinţe - contractul făcut pentru trebuinţe - e
valabil; contractul pentru nontrebuinţe poate fi invalidat dacă: (a) nu înţelegea ceea ce făcea; (b) cealaltă
persoană era conştientă de incapacitatea partenerului.
Procura şi administrarea din oficiu - procura (curatela) şi tutela; tutela poate fi solicitată şi de medic în
cazul în care rudele nu doresc
Codul familiei - contract de căsătorie – nul dacă unul era atât de tulburat încât să nu înţeleagă natura
contractului - îmbolnăvirea în timpul căsătoriei - motiv de divorţ.
11