Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALA A COMUNEI VICTORIA IN CADRUL ZONEI METROPOLITANE 2004 - 2014
Intocmit Ing. Raileanu Neculai, Primaria Comunei Victoria Consultant Arh. Mihaela Vrabete, GRASP
Comuna Victoria este o comunitate cu profil agricol intensiv , cu importante resurse naturale , amplasata pe o cale rutiera europeana si punct de frontiera ,cu posibile atractii pentru investitori . Evolutia rapida a performantelor in agricultura cu dezvoltare integrata ,si posibilitati de crestere a relatiilor transfrontaliere, va da comunei in viitor ,o recunoastere de comunitate prietenoasa intr-un mediu prosper.
Asezare geografica Teritoriul comunei Victoria este situata in culoarul vaii Prutului la limita estica a judetului, la 23 km nord de municipiul lasi, pe drumul European 583. In componenta comunei intra satele. Frasuleni, Icuseni, Luceni, Sculeni, Stinca, Sendreni si Victoria. ISTORIC Frasuleni, este asezat la aproximativ 7km nord de central comunei, pe malul Prutului,datand din anul 1569. lcuseni, este atestat in anul 1453, plasandu-se la 6 km sud-est de 1
centrul comunei, pe malul Jijiei. Luceni este asezat la 4 km sud-est de centrul comunei, pe malul din stanga Jijiei, datand din anul 1436 si are ca monument arhitectural Bxserica Sf.Nicolae cladita In anul 1830. Sculeni, este atestat documentar din anul 1772, situandu-se pe malul drept al raului Prut, la 3 km de centrul comunei. Dispune, ca resursa naturala, de cariere de pietris. Ca monument arhitectural are Mihail si Gavril cladita in anul 1825. Stanca, se situeaza in vecinatatea sudica a satului, centru de comuna, pe dealul cu acelasi nume. Dispune de cariere de argila. Asezare noua, formata prin improprietarirea locuitorilor in anul 1921. pe locul satului disparut Posadnici (sec. XI). situat la 2 km de Victoria, pe traseui drumului comunal 13. Sendreni, este plasat la 10 km nord-vest de centrul comunei pe
terasele din dreapta Prutului, fiind atestat documentar in anul 1803. Dispune de cariere de pietris. Victoria, centru de comuna, dateaza din anul 1803, plasandu-se din stanga raului Jijia. Dispune de cariere de argila. pe o terasa joasa
AUDIT Resursele subsolului -ape minerale sulfuroase neexploatate cu calitati in vindecarea diverselor boli -argila ca materie prima in fabricarea caramizilor
Relieful,solul si utilizarea terenurilor Relieful Relieful este reprezentat prin cumpene si interfluvii largi. versanti afectati de eroziune si alunecari. In sesurile raului Prut si Jijia au fost efectuate lucrari de indiguire si desecare. Terenurile arabile sunt mecanizabile si numai un procent de 3-5% nu pot fi mecanizate, decit cu restrictii si cu masini pentru executarea lucrarilor de panta. Problema ameliorativa cea mai actuala o reprezinta intretinerea lucrarilor de indiguire si desecare din luncile Prutului 2
Solul Caracteristic teritoriului sint soluri aluviale din sesul Prutului, petice de lacovisti, cernoziomurile carbonatice si cernoziomul levigat. Reactia chimica a solurilor este slab si moderat alcalina, iar in lunci intalnim soluri cu o reactie moderata sau chiar puternic alcalina.
Clima. Comuna se afla intr-un climat temperat continental Temperatura medie anuala este de 9,5 in luna cea mat friguroasa se C. inregistreaza o temperatura medie lunara de - 3 C, iar in luna cea mai calduroasa o temperatura medie lunara de 20 Anual pe teritori ul comunei cad precipitatii ce oscileaza C. Intre 470 si 520 litri pe mp.
Situatia fondului funciar Suprafata teren in raza administrativa a comunei: Agricol -arabil -pajisti -vii Neagricol -paduri - altele 974ha 590ha 3595ha 1012ha 45ha 1564ha 4652 ha
Total suprafata administrativa a comunei 6216ha Din care: -de pus in posesie -pus in posesie 3805ha 3700ha
Clasele de favorabilitate a terenurilor se prezinta astfel: -clasa a II a -clasa a III a -clasa a IV a -clasa aVa 318ha arabil 2089ha : 775ha 71ha
-clasa a II a
40ha pasuni 3
298ha 348ha
Resursele biodiversitatii: Vegetatia intinlita este corespunzatoare zonei de silvostepa si zonei de stepa. Intrazonal se intinleste o vegetatie de lunca, de mlastina si de saraturi Structura padurilor si a palcurilor este formata din stejar ,tei, ulm, carpen;cires ,salcim etc din care nu lipsesc iepurele, caprioara,lupul, vulpea, bursucul, porcul mistret, veverita, fazanul ,prepelita, rata salbateca si altele. Baltile Teiva-Visinain curs de devenire rezervatie naturala , prelungindu-se cu baza Asociatiei vinatorilor si pescarilor,au o flora si o fauna specifica .
Calitatea atmosferei Comuna Victoria nu are dezvoltata o industrie care sa puna probleme de mediu . Singura sursa de poluare a aerului ar fi cosurile de fum de la locuintele cetatenilor si a autovehicolelor existente , deaceia putem spune ca ne bucuram de un aer curat. In ceia ce priveste calitatea apei de baut o consideram partial rezolvata deoarece avem in derulare un proiect de alimentare cu apa cu finantare externa. Apa de Prut si a riului Jijia indeplineste indicatorii unei ape bune pentru irigatii.
DEMOGRAFIE SI RESURSE UMANE Timp de peste 9 decenii 1912-2002 populatia comunei a crescut lent. Populatia actuala a comunei este de 4311locuitori
69.06
patrat 2 Cresterea populatiei din 1992 pina in present este in medie de 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 15 16 Populatie peste 60 de ani Populatie cu studii superioare Populatie inactiva la 1000 persoane active Someri din populatia activa Pensionari din total populatie activa Pensionari la 1000 persoane ocupate Locuinte fara electricitate din total locuinte Locuinte sezoniere din total Locuinte fara incalzire centrala din total locuinte Locuinte fara canalizare din total Locuinte fara alimentare cu apa Suprafete degradate din total suprafata Venituri proprii pe locuitor 91000lei 23.52% 0.53% 2099 5.12% 38.17% 844.7 9.83% 6.16% 99.72% 97.92% 95.77% 6.45% 13.9%
17 18
11000lei 9.7
19
201
In comuna mai avem: -2 ateliere de fierarie si 3 de timplarie - 12 societati cu profil de comert -1 unitate cu profil turistic
Cea mai apropiata statie C.F.R este la Iasi la 30km, iar deplasarea cetatenilor se face cu cele 4 curse cu autobuze/zi la Iasi.Drumurile judetiene si comunale bune Posturi telefonice publice in fiecare sat, cu 180 de abonati,un oficiu postal si 3 factori postali repartizati pe sate.
Sanatate
Infrastructura culturala
-nr. dispensare -nr. farmacii -nr. medici de familie -nr. asistenti medicali -medici veterinari -tehnicieni veterinari
1. 1. 3. 2. 1. 1.
1. 1. 1.
3. 2. 5.
-scoli primare -gimnaziale - cadre didactice -nr elevi -nr gradinite -copii la gradinita
-posturi de politie
Resurse economice
Agricultura Comuna Victoria se incadreaza in zona a VI a din punct de vedere al zonarii productiei, favorabila productiei de ceriale.,legume si produse zootehnice. Principalele culturi in zona sint:
Nr.crt
Cultura
1. 2. 3. 4. 5 6 7. 8. 9. 10.
Griu Orz-orzoaica Porumb Floarea soarelui Soia Sfecla de zahar Cartof Legume Plante furajere Alte culturi
Cresterea animalelor
Nr.crt Specia 1. 2. 3 4. 5. 6. 7. Bovine-total Porcine Ovine Caprine Iepuri de casa Pasari Albine familii
Prelucrarea productiei agricole -5 mori pentru porumb, 3 mori pentru griu -2 prese pentru ulei
Asociatii agricole -SC.Agromecs .a -Penitenciar -Iasi -A.F-Munteanu -SC-Prest Servsrl cultura plantelor de cimp 53ha 106ha 100ha 350ha 7
In comuna mai avem: -2 ateliere de fierarie si 3 de timplarie - 12 societati cu profil de comert -1 unitate cu profil turistic
CAPITOLUL II ANALIZA
S.W.O.T
S (puncte tari) Poarta spre Vest Accesibilitate , zona de tranzit Drum European Traditie in cultivarea legumelor Terenuri cu fertilitate ridicata, predomina cernoziomurile Suprafata importanta de luciu de apa, riul Prut, Jijia noua, Jijia veche, Teiva. Posibilitati de cooperare si schimburi de marfuri transfrontaliere Spor natural pozitiv Rata inalta a populatiei apta de munca Mediul natural curat Practicarea unei agriculturi ecologice Traditii culturale si istorice Siguranta cetateanului Teren disponibil pentru dezvoltare Sprijin politic local Terenuri la preturi mici
Degradarea continua a nivelului de trai Lipsa facilitatilor fiscale pentru investitori Lipsa de coeziune cu comunitatea de afaceri Dezvoltare slaba a industriei si constructiilor Dezvoltare insuficienta a serviciilor Slaba valorificare a produselor locale agricole Gradul redus de absorbtie a persoanelor calificate Nivel redus de scolarizare. Masuri passive in asistenta somerilor Zona nedezvoltata Neincredere in autoritatea publica Rata somajului ridicata Nivelu de confort scazut Cresterea in continuare a costului vietii Dezvoltare intimplatoare fara respectarea planului de amenajare a teritoriului. Diferente semnificative dintre oras si sat Agricultura slabdezvoltata Neutilizarea sistemului amenajat pentru irigatii Asocierea slaba a producatorilor agricoli Drumuri din pamint prin sate Lipsa alimentarii cu apa ,canalizare si gaz Lipsa perdelelor de protectie Lipsa baii comunale Lipsa unei alternative in alimentarea cu energie termica Reteaua electrica subdimensionata Neorganizarea terenului din extravilan si intravilanul localitatii Insuficienta spatiilor pentru invatamint Activitatile de comercializare a productiei agricole aproape inexistente Lipsa unui serviciu de informare si consultare a cetatenilor Activitate slaba in zootehnie si legumicultura Calitatea slaba a invatamintului la sate
O (oportunitati) 9
Posibilitati de accesare a fondurilor externe si interne Dezvoltarea vamei Sculeni Valorificarea potentialului turistic Asezare geografica Cooperare transfrontaliera Infiintarea zonei Metropolitane Centura verde
T (pericole) Granita UE Emigrare Imbatrinirea populatiei Schimbarea legislatiei Saracie Mentinerea unui buget redus in agricultura si invatamint. Ignoranta factorilor de decizie Schimbari politice la nivel local Scaderea traficului sau eventuale restrictii posibile
VIZIUNE DE DEZVOLTARE :
A. Dezvoltarea economica a comunei pe urmatorii 10 ani B. Imbunatatirea calitatii vietii C. Protectia mediului 10
A. Dezvoltarea economica a comunei in urmatorii 10 ani I. II. III. IV V. Reconsiderarea agriculturii Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii fizice Dezvoltarea activitatilor de turism Crearea unui climat favorabil afacerilor Dezvoltarea si diversificarea serviciilor
B. Imbunatatirea calitatii vietii VI. VII Practicarea unei agriculturi ecologice Cresterea gradului de educatie
CAPITOLUL IV
Programe si proiecte
Directii strategice de dezvoltare I Reconsiderarea agriculturii II Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii fizice III Dezvoltarea activitatilor de turism IV Crearea unui climat favorabil afacerilor V Dezvoltarea si diversificarea serviciilor
2. Folosirea terenurilor amenajate pentru irigatii 3. Dezvoltarea sectorului zootehnic 4. Exploatarea apelor 5. Valorificarea produselor agricole
Actiuni Intensificarea productiei agricole Infiintarea asociatiilor utilizatorilor de apa Informarea continua a producatorilor cu cele mai noi tehnologii agricole Infiintarea de asociatii in aprovizionare , cultivarea suprafetelor agricole, valorificarea productiei si marketing Inlocuirea salcimului din gradinile cetatenilor cu pomi fructiferi Formarea producatorilor pentru cultura mare ,legume si zootehnie Ridicarea potentialului productive al pajistilor
II Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii fizice Programe: 1. Reabilitarea retelei de drumuri comunale 2. Imbunatatirea alimentarii cu energie electrica 3. Extinderea capacitatii de alimentare cu apa 4. Imbunatatirea alimentarii cu energie termica
P r o i e c t e p r i o r i t a r e: Redimensionarea retelei de alimentare cu energie electrica- satul Stinca Sistem alternativ de incalzire cu centrale termice (scoala Victoria , primaria,dispensar uman si cele doua blocuri din comuna)
Actiuni Reabilitarea trotuarelor din centru comunei Impetruirea drumurilor satesti Modernizarea drumurilor comunale 12
III Dezvoltarea activitatilor de turism Programe: 1. Practicarea unei agriculturi ecologice 2. Exploatarea cadrului natural 3. Cresterea gradului de confort a populatiei
Actiuni 1. Obtinerea de productii la plantele de cimp ,legumicole si zootehnice prin nefolosirea pesticidelor 2. Intrprinderea de actiuni pentru cunoasterea legislatiei in domeniu cu privire la practicarea agriculturii ecologice 3. Organizarea si ridicarea potentialului productiv a pajistilor fara ingrasaminte chimice 4. Infiintarea perdelelor de protectie pe albia majora a Jijiei Noi 45 ha, in jurul platformelor de gunoi si a puturilor seci.
IV. Crearea unui climat favorabil afacerilor 1. Valorificarea potentialului natural din flora spontana si din fondul cinegetic 2. Asigurarea de utilitati si facilitati fiscale investitorilor 3. Sustinerea activitatii de comercializare a produselor agricole
Proiecte
prioritare
Actiuni Imbunatatirea competentei profesionale a angajatilor primariei prin participarea la cursuri de perfectionare perfectionare 13
Realizarea unui serviciu public de informare , consultare si participare a cetatenilor in procesul de planificare bugetara Asigurarea de terenuri pentru investitori la preturi reduse
V Dezvoltarea si diversificarea serviciilor 1. Intensificarea activitatilor din zootehnie si legumicultura 2. Prelucrarea produselor locale , agricole si zootehnice 3. Utilizarea Sistemului Informatic Geografic G.I.S
Proiecte
prioritare
Actiuni Instalarea Programului NetSet Incarcarea bazelor de date de functionarii primariei pe serviciile financiar-contabil, secretariat , registru unic de evidenta a incasarii impozitelor si taxelor , registru de casa ,registru agricol, Legea 416 , fondul funciar etc. Plantarea a 5ha de rachita Construirea de cosuri scaune mese si alte articole rustice din rachita Prelucrarea fructelor si legumelor in gospodariile taranesti cum ar fi:uscarea fructelor , magiunuri ,marmelade, sucuri, bulion.
VII.
Dezvoltarea activitatilor culturale si artistice Imbunatatirea bazei tehnico-materiale in scoli , camin cultural si biblioteca Recunoasterea si sprijinirea scolii ca principala institutie de educatie
Proiecte prioritare
R.K scoala Icuseni Constructia a doua clase si una de sport Baie comunala
Actiuni
Recompensarea elevilor cu rezultate deosebite Sustinerea activitatilor artistice si sportive a elevilor Dotarea scolii cu calculatoare si soft didactic Amenajarea de locuri de joaca pentru copii Amenajarea de spatii verzi publice pentru intinlire si recreierea cetatenilor Amenajarea de spatii pentru activitati sportive
C.
Protectia mediului
IX. 1. 2. 3 4
Combaterea integrata a surselor de poluare Colectarea si evacuarea apelor uzate Dezvoltarea mediului forestier Infiintarea perdelelor de protectie Refacerea microclimatului
Proiecte prioritare Canalizare Impaduriri antierozionale Impadurirea albiei majore a Jijiei (45ha) Elaborarea strategiei de mediu
Actiuni Amenajarea platformelor de gunoi si a puturilor seci inconjurate de o perdea de protectie Constientizarea comunitatii pe probleme de mediu
D.
XII. Organizarea terenului comunei 1 Executia planurilor de organizare si dezvoltare a terenului in intravilan si extravilan in corelatie cu planul de amenajare a teritoriului a zonei metropolitane
Actiuni Recuperarea terenurilor neproductive (erodate cu alunecari ,ravene etc.) prin impaduriri
16
2 3
Sistem alternativ de incalzire cu centrale termice (scoala Victoria , primaria,dispensar uman si cele doua blocuri dincomuna)
5 6 7 8
Alimentare cu gaze naturale Alimentare cu apa Casute de vacanta Amenajarea baltilor TeivaVisina(ptr. Turism)
10 11
12 13 14 15
Baie comunala Canalizare Impaduriri antierozionale Impadurirea albiei majore a Jijiei (45ha)
16
17 17 Data
Comitet consultativ:
18
Formarea producatorilor pentru cultura mare ,legume si zootehnie pentru productii ecologice
8 9 10
Impetruirea drumurilor satesti Modernizarea drumurilor comunale Recompensarea elevilor cu rezultate deosebite
11
Intrprinderea de actiuni pentru cunoasterea legislatiei in domeniu cu privire la practicarea agriculturii ecologice
12
13
Infiintarea perdelelor de protectie pe albia majora a Jijiei Noi 45 ha, in jurul platformelor de gunoi si a puturilor seci. 19
14
Imbunatatirea competentei
Comitet consultativ:
20