Sunteți pe pagina 1din 45

Manual de tratament – România

PROGRAM DE STAPÂNIRE A FURIEI


Manualul a fost elaborat de:

Șef de proiect şi autor nr. 1: Stig Jarwson


Asistentă medicală în cercetare științifică: Merete Berg Nesset
Coordonator de cercetare științifică: Christian Lauvrud

Toate lucrările aparțin:


Divizia de îngrijiri de sănătate mintală
Secția Brøset
Centrul de competență pentru psihiatria de siguranță, penitenciare, şi juridică.

Postboks 1803 Lade,


7440 Trondheim.
Norvegia.
Telefon: +47 72 82 35 50
Telefaks: +47 72 82 36 67

www.stolav.no/broset

Această publicație apare sub egida St. Olavs Hospital, avd. Brøset Kompetansesenter
for sikkerhets-, fengsels-, og rettspsykiatri.

© St. Olavs Hospital, Brøset

Materialul din această publicație este inclus în prevederile legii dreptului de autor.
Este interzisă orice prezentare sau punerea la dispoziție a fiecărui exemplar, fără un
acord special din partea editorului.

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
Sumar

1. CONTROLUL MENTALMODELUL BRØSET, STABILIREA OBIECTIVELOR ŞI DEFINIŢIA VIOLENŢEI 1

Evaluarea clienților cu ocazia admisiei: 3


Criterii pentru includere / elemente importante pentru participare: 3
Criterii de excludere: 3
Cursul cognitiv are următoarea structură: 3
PRIMA ŞEDINŢĂ INDIVIDUALĂ DE EVALUARE 5
Prezentarea manualului de lucru 6
Clarificarea dacă drogurile şi alcoolul pot să fie cauza furiei şi a unui comportament violent. 6
Clarificarea diferitelor tipuri de violență 7
A DOUA ŞEDINŢĂ INDIVIDUALĂ DE EVALUARE CU PARTENER ŞI EXERSANT. 8
2. MODUL B - TRATAMENTUL COGNITIV ÎN SITUAȚIE DEINTOXICAȚIE 10

3. MODULUL A - CONTROLUL MENTAL ŞI TRATAMENTUL COGNITIV 11

PRIMA ŞEDINŢĂ DE GRUPĂ; PREZENTAREA, CERCUL MENTAL ŞI STABILIREA OBIECTIVELOR (MANUALUL A,


PAG. 7 – 12) 13
A DOUA ŞEDINŢĂ DE GRUPĂ: SITUAȚII DE RISC, SIMPTOME CORPORALE 15
Sistemele de alarmă ale creierului 15
A TREIA ŞEDINŢĂ DE GRUPĂ 17
Reguli de viață - Manualul A - pag. 21 18
Reguli negative de bază (pag. 57 în manualul A) 21
A PATRA ŞEDINŢĂ DE GRUPĂ 30
Ședința 1: Rolul părinților şi modul în care furia îi afectează pe copii în cadrul familiei. 30
Lecția 1: Sexualitate şi furie 37
Lecția 2: Situație în formularul «5 coloane» în grupă. 38
A ŞASEA PÂNĂ LA A ZECEA ŞEDINŢĂ DE GRUPĂ 39
A UNSPREZECEA ŞEDINŢĂ DE GRUPĂ MANUALUL A - PAG. 32 40
A DOUĂSPREZECEA ŞEDINŢĂ DE GRUPĂ MANUALUL A - PAG. 35 41

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
1
Traducere din limba norvegiană

1. CONTROLUL MENTALMODELUL BRØSET, STABILIREA


OBIECTIVELOR ŞI DEFINIŢIA VIOLENŢEI

În conformitate cu convenția „Istanbul”:

Aspirând să creăm o Europă lipsită de violența împotriva femeilor şi violența domestică:

1. Recunoscând că femeile şi fetele sunt expuse la un risc mai mare de violență pe


baza sexului decât bărbații;

2. Recunoscând că violența domestică le afectează pe femei disproporționat, şi că


bărbații pot să fie şi ei victime ale violenței domestice;

3. Recunoscând că copiii sunt victime ale violenței domestice, inclusiv ca martori ai


violenței în familie

Articolul 3 – Definiții; Pentru scopul acestei Convenții:

a. „violența împotriva femeilor” este înţeles ca o violare a drepturilor umane şi o


formă de discriminare împotriva femeilor şi va însemna toate actele de violență pe
baza sexului care au, sau pot avea ca rezultat daune sau suferințe fizice, sexuale,
psihologice sau economice împotriva femeilor, inclusiv amenințările cu asemenea
comportament, constrângere, sau privare arbitrară de libertate, manifestată în
public sau în viața privată;
b. „violența domestică” va însemna toate faptele de violență fizică, sexuală,
psihologică sau economică care se înregistrează în cadrul familiei sau unității
domestice între foștii sau actualii soți sau parteneri, indiferent dacă făptaşul a
împărțit sau împarte aceeași locuinţă cu victima;
c. „sexul” va însemna rolurile construite social, comportamentele, activitățile şi
atributele pe care o anume societate le consideră adecvate pentru femei şi pentru
bărbaţi;

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
2
Traducere din limba norvegiană

d. „violență împotriva femeilor pe baza sexului” va însemna violența care este


îndreptată împotriva unei femei pentru că ea este o femeie sau care le afectează
în mod disproporționat pe femei;

e. „victimă” va însemna orice persoană naturală care este expusă la comportamentul


specificat la punctele a şi b;

f. „femei” include fete sub vârsta de 18 ani.

Articolul 16 – Intervenția preventivă şi programe de tratament

1. Părţile vor lua măsurile legislative necesare sau alte măsuri pentru a iniția sau a
sprijini programe care au scopul de a adopta un comportament non-violent în
relații interpersonale având în vedere prevenirea violenței în continuare şi
modificarea modelelor de comportament violent.
2. Părţile vor lua măsurile legislative necesare sau alte măsuri pentru a iniția sau a
sprijini programe care au scopul de a-i împiedica pe făptași, în special pe
infractorii sexuali, de a recidiva.
3. Atunci când iau măsurile la care se face referinţă în paragrafele 1 şi 2, Părţile se
vor asigura că principala preocupare este sprijinirea şi drepturile umane ale
victimelor şi că, acolo unde este cazul, aceste programe sunt stabilite şi
implementate, în colaborare strânsă cu serviciile specializate de sprijin al
victimelor.

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
3
Traducere din limba norvegiană

Evaluarea clienților cu ocazia admisiei:

Criterii pentru includere / elemente importante pentru participare:

 Clientul trebuie să înţeleagă că el are o problemă de furie care este dăunătoare


pentru parteneră / copii.
 Clientul trebuie să îşi recunoască propria furie / comportament violent şi că este
răspunderea lui să se schimbe.
 Clientul trebuie să fie deschis pentru a vorbi despre gânduri şi simțiri şi propriul
comportament.
 La terapia în grupă, clientul trebuie să fie deschis faţă de grupă despre propria sa
problematică.

Criterii de excludere:

 Probleme psihice mai mari (probleme de psihoze), eventual abateri mai mari
comportamentale.
 Persoane cu o problemă activă de alcool / droguri.
 Trebuie să fie în stare să se relateze la o prezență fixă săptămânală.

Obiectiv: Clientul trebuie să-şi asume răspunderea pentru a-şi schimba


propriul lor comportament violent, aşa încât toate formele de violență şi abuz
de putere împotriva partenerei încetează.

Grupele funcționează optim pentru 5 – 8 participanți.

Cursul cognitiv are următoarea structură:

1. Să-i învețe pe participanți să vadă că violența este un comportament funcțional


care servește unui scop.
2. Să-i învețe pe participanți să-şi identifice propriile gânduri şi reprezentări automate
în anumite situații.
3. Să-i învețe pe participanți să-şi evalueze gândurile automate faţă de probe
obiective externe, şi după aceea să le corecteze în conformitate cu faptele în fond.
4. Să-i învețe pe participanți să se folosească de tehnici cognitive şi strategii pentru a
găsi modalități alternative de a se comporta, atunci când el ar fi folosit de
altminteri violența.
5. Să-i ajute pe participanți să dezvolte noi atitudini funcționale şi adaptive faţă de
sine însuşi şi faţă de ceilalţi.

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
4
Traducere din limba norvegiană

Modelul cognitiv de bază:

C1 EMOŢII
A

C2 FIZICE COGNITIV B

C3 COMPORTAMENT

O interacțiune care dă diverse posibilități pentru schimbare

1. Gândurile pe care ni le facem despre întâmplări, conduc simțirile, nu numai


întâmplarea în sine.
2. Modificări ale gândurilor pot să ducă la schimbări ale simțirilor
3. Obiectiv: Care gânduri sunt cele care inhibă sau încurajează stăpânirea, adaptarea
sau schimbarea.

Model pentru stăpânire (formularul pe 5 coloane)


MODELUL A-B-C

A. Întâmplarea (Așteptări?)
B. Trăirea situației (gânduri, explicații / interpretare)
C. Consecințele interpretării tale (simțiri, fapte)
D. Reevaluare, a vedea interpretări alternative.
E. Vezi gânduri „automate”, şi corelația cu simțirile.

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
5
Traducere din limba norvegiană

PRIMA ŞEDINŢĂ INDIVIDUALĂ DE EVALUARE

Sfaturi pentru terapeut / șef de grupă cu ocazia primei convorbiri


Întâmpinați clientul cu o atitudine deschisă şi cu respect pentru a putea dezvolta o
alianță sigură.
Ascultați activ cu contact vizual bun, şi cu întrebări de clarificare.
Evitați: Să criticați sau condamnaţi clientul sau să exprimați îndoiala despre ceea ce s-a
spus. Repetați formularea proprie a clientului despre probleme, nu dați sfaturi bune fără
ca clientul să vă fi rugat să o faceți.
Prezentați-vă singur, şi spuneți că durata orei nu este de mai mult de 60 min. Ora de
astăzi are scopul de a face cunoştinţă cu problema de furie a clientului şi cu motivația
acestuia pentru schimbare.

Puneți accentul pe răspundere – că clientul este răspunzător de evoluția sa personală,


atât de felul cum gândesc, simt, şi comportamentul practic. Scoateți în evidență că a
merge la curs nu ajută dacă nu sunt activi ei înşişi în procesul de schimbare.
Este important ca clientul însuşi să noteze cu ce va lucra, atât obiective, situații de risc, şi
teme pentru acasă în manualul de lucru.

În calitate de terapeut, trebuie să încercați să ajungeți la gândurile, simțirile şi trăirile


clientului care pot să constituie baza pentru schimbare (abordați în convorbirea internă
care este în curs). Care este adultul sănătos al clientului, şi care resurse se dorește să fie
accentuate?

Clientul este în posesia „răspunsului fix” la problema sa, şi trebuie să participe singur la
decizia care elemente şi propuneri care pot să inițieze un proces de schimbare (expert
despre sine însuşi). Prin a găsi propriile sale răspunsuri este mai ușor să accepți calea
spre schimbare pentru a atinge un obiectiv.
Terapeutul trebuie să pună baza pentru o atmosferă caracterizată de curiozitate şi
siguranță.

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
6
Traducere din limba norvegiană

Prezentarea manualului de lucru

Lăsați clientul să aibă manualul de lucru (manualul A) şi treceți prin introducerea de pe


pag.1 din manualul A care explică obiectivele cursului şi ceea ce se așteaptă de la client.
Prin intermediul convorbirii se subliniază opinia participantului despre propria problemă
de furie / violență, şi dacă persoana are o motivație independentă pentru schimbare.

Folosiți formularul F (manualul A, pag. 4) şi clientul scrie singur răspunsurile sale.

Dacă clientul răspunde că furia apare cel mai des atunci când consumă alcool,
intervențiile de tratament trebuie să o privească ca pe o afecțiune complexă.

Înainte de grupă se va semna contractul de participare din manualul A pag. 3.

Clarificarea dacă drogurile şi alcoolul pot să fie cauza furiei şi a unui comportament
violent.

Acest manual este întocmit pe baza faptului că clienții doresc singuri să-şi schimbe
problematica proprie de furie şi violență, şi relația cu terapeutul trebuie să fie deschisă şi
cinstită. Terapeutul trebuie să-l întrebe pe client dacă este sub influenţa alcoolului /
drogurilor atunci când foloseşte violența. Dacă alcoolul / drogurile aduc cu sine adeseori
furie şi violență este dificil să înveți stăpânirea furiei fără a reduce sau îndepărta alcoolul
care cauzează simțiri şi vulnerabilitate.

În principiu, alcoolul / drogurile se folosesc pentru a amortiza simțiri dureroase ca


neplăcere, anxietate şi depresie, şi unii simt că alcoolul îi ajută să stăpânească
adversitățile. Atunci când apar urmările negative ale folosirii alcoolului / drogurilor,
acestea sunt ignorate, scuzate, sau explicate. Creierul este condus de intoxicație şi
persoana îşi pierde treptat controlul propriu. Clientul este prins într-un cerc vicios unde
presupunerile pozitive asupra alcoolului / drogurilor sunt întărite, şi presupunerile despre
abilitatea de a stăpâni fără a folosi alcoolul / drogurile sunt subminate.

Atunci se recomandă să se înceapă cu modul B care poate să-l ajute pe client cu


motivația pentru a reduce alcoolul / drogurile şi înțelegerea cum pot alcoolul / drogurile
să crească riscul de folosire a violenței. (pagina 39 în manualul de lucru).

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
7
Traducere din limba norvegiană

Clarificarea diferitelor tipuri de violență

Organizația mondială a sănătății (WHO 2002) definește violența după cum urmează:
„The intentional use of physical force or power, threatened or actual, against oneself,
another person, or against a group or community, that either results in, or has a high
likelihood of resulting in injury, death, psychological harm, maldevelopment or
deprivation” (p.4. World report on violence and health).

1. Violența fizică: îndreptată direct împotriva unei alte persoane, împins, lovit,
șuturi, ţinut strâns, sugrumare. Folosirea unor obiecte periculoase sau unor arme.
2. Violența materială: lovirea în masă, în perete, aruncarea şi spargerea de obiecte
(creează frica)
3. Violența psihică: Amenințări cu violența fizică, ridiculizarea, tu nu valorezi nimic.
4. Violența sexuală: Foloseşte forța ca să obţină sex, chiar dacă partenera se
opune.
5. Violența latentă: Îi provoacă celuilalt frica că va avea loc violență. Violența în
familii cu copii duce la frică la copil, o stare cronică de stres care poate să cauzeze
daune psihice de lungă durată.
6. Violența economică: Ia controlul asupra economiei partenerei, îi interzice să aibă
un cont bancar propriu.
7. Violența socială: Conduce relațiile şi activitățile partenerei.
8. Violența ca educator: Nu este voie să se folosească violența pentru a le impune
limite copiilor.
9. Violența relatată la onoare: Le afectează mai ales pe femei dacă nu urmează
regulile familiei. Poate fi căsătoria cu sila, controlul social, şi alte forme de violență
pentru a o pedepsi pe femeie.

Este important să se clarifice pentru participant ce este violența şi că este decisiv pentru
rezultatul unui curs de stăpânire a furiei că participantul este deschis şi cinstit asupra
propriei problematici şi felului cum aceasta i-a afectat pe parteneră şi pe copii.

Formularul de înregistrare pe pag. 49 în manualul A, este un ajutor pentru a


clarifica ce este violența.
Formularul va fi completat împreună cu clientul.

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
8
Traducere din limba norvegiană

A DOUA ŞEDINŢĂ INDIVIDUALĂ DE EVALUARE CU PARTENER ŞI


EXERSANT.

Pentru această convorbire se va invita partenera sau dacă este posibil, fosta parteneră a
participantului. Este de dorit în special să participe fosta parteneră dacă aceștia au copii
împreună. Începeți convorbirea prin a întreba participantul dacă a reflectat asupra ultimei
convorbiri şi a punctajului pe care l-a obţinut în formularul de conflict.
După aceea va fi în colimator partenera: (clientul/exersantul va asculta descrierile
partenerei).Scopul principal al convorbirii în cuplu este de a dezvălui cum a trăit
partenera furia / violența.

Posibile întrebări relevante:


- Cum a afectat-o aceasta pe respectiva?
- Ce a făcut aceasta cu situaţia de viață a persoanei respective şi cu sănătatea sa
proprie?
- Cum i-a afectat aceasta pe copiii din familie.
- Ce observați atunci când participantul se înfurie?
- Care situație este cea mai problematică pentru dvs.?
- Cum ați fi dorit să se poată schimba situaţia?
- Cum ar fi pentru dvs. dacă partenera iese din situație, cum ați fi reacționat dvs. la aşa
ceva?
I se va face partenerei o scurtă introducere în Cercul mental pentru a-i da o idee despre
cum va lucra participantul pe parcursul cursului. Ceea ce dorim de la o parteneră este ca
să poată să fie lăsată să iasă din situație dacă simte nevoia. Atunci este important ca
participantul să încheie înțelegeri clare despre ceea ce se va întâmpla cu ea şi că acesta
este ceva ce face pentru a se calma/a ieși din cercul lui de furie. Aceasta este
răspunderea participantului, dar este bine şi dacă se discută în convorbirea cu cuplul.
Partenerei i se va oferi să sune dacă violența nu încetează, dar cel mai bine este să se
întâlnească în conversațiile în cuplu.

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
9
Traducere din limba norvegiană

Este important să se pună în aplicare măsuri de siguranță dacă se evaluează


că acest lucru este necesar.
Atunci când lucrezi cu violența în relații apropiate este important să fii la curent cu
legislația în domeniu. Este important să fii extrem de precaut în cazuri care privesc
violența în relații apropiate. Pe primul plan trebuie să fie pusă întotdeauna siguranța.
După convorbirea de cuplu este important ca exersantul nu o va pedepsi pe parteneră,
chiar dacă exersantul se simte tratat cu nedreptate, sau trăiește neadevăruri.
De acum încolo este o toleranță zero pentru folosirea violenței, şi exersantul trebuie să se
retragă din situații care au adus cu sine mai devreme furie / violență.
Dacă partenerei îi este frică şi există pericolul continuării exercitării violenței, trebuie să
se încheie înțelegeri prin care exersantul să se poată muta afară din casă o perioadă de
timp.
Violența gravă trebuie să fie denunțată la poliţie, şi să se dea un ordin restrictiv, o alarmă
pentru violență, sau un mandat de închisoare?

Temă pentru acasă:


Clientul completează formularul de reguli de viață din manualul de lucru pag. 57 în cartea
A – şi îl ia cu sine data viitoare care este prima ședință de grupă. Terapeutul trebuie să
vadă ce scor a avut clientul înainte de a treia ședință de grupă.

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
10
Traducere din limba norvegiană

2. Modul B - Tratamentul cognitiv în situație deintoxicație

(Manualul de lucru pag. 39) Scopul terapiei cognitive este de a-l ajuta pe client să
identifice şi să modifice presupuneri pozitive despre substanțele inebriante şi presupuneri
negative despre propria stăpânire a situației fără a folosi aceste substanțe.

 Participantul discută cu un terapeut în legătură cu completarea formularului din


manualul A pag. 39.
 Psihoeducaţie pag. 40 în manualul A.
 Cercul mental / alcoolului pag. 43 în manualul A.
 Nevoi de bază substanțe inebriante / furie pag. 47 în manualul A.
 Formularul determinării pag. 48 în manualul A.

Exemplu de formular A: Clientul îl completează pe al său în manualul de lucru.

Avantajele pe care le am când beau Dezavantajele pe care le am când beau

Mă ajută să mă lase în pace partenera Băutura complică relația cu partenera


Îmi pierd controlul şi pot să fiu neplăcut şi violent
Mai ușor să vorbesc în situații sociale cu partenera

Are gust bun Nu sunt în formă ca să mă ocup de copii.


Folosesc mulţi bani pe alcool. Mustrări de
conștiință pentru ce am spus şi făcut la beție.

Avantajele pe care le am când nu beau Dezavantajele pe care le am când nu beau

Am controlul asupra simțirilor şi gândurilor mele, Nu știu cum să stăpânesc simțirile neplăcute.
şi reușesc să vorbesc în loc de furie şi violență.

Concubina va avea mai multă încredere în mine Greu să fiu social la petreceri. Atunci nu-mi
găsesc liniștea în mine.
Copiii vor crește într-un cămin cu mai puţine
certuri şi scandaluri
Îmi pierd rețeaua de prieteni?
Eu voi face economii şi voi fi mai bun la muncă.

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
11
Traducere din limba norvegiană

3. Modulul A - Controlul mental şi tratamentul cognitiv

Componente centrale ale terapiei în grup

Apartenența la grupă:
Terapeuții pregătesc terenul pentru un mediu sigur cu accentul pe acceptare, empatie şi
reacții pozitive, unde grupul devine o arenă pentru a da expresie gândurilor şi simțirilor.

Includere:
Participanții devin conştienţi că mai sunt şi alţii care au aceeași problemă, şi pot să se
recunoască în atitudinile, gândurile şi simțirile altora.

Optimism:
Atmosfera reflectă o atitudine pozitivă faţă de posibilitatea de a face ceva cu problemele.
Participanții primesc informaţii de la terapeuți şi reacții pozitive de la alți membri ai grupei
atunci când se folosesc de noi strategii de stăpânire. Motivația pentru schimbare se
întărește atunci când se constată că ceilalţi reușesc să-şi schimbe atitudinile şi
comportamentul.

Învățarea pe bază de grupă:


Participanții învață din experiențele celorlalți, de exemplu atunci când fiecare trece în
revistă modul său de a reacționa în formularul pe 5 coloane pe un flipchart. Terapeutul
se foloseşte de întrebări socratice pentru a-l ajuta pe participant să lucreze în grupă cu
modul său de a gândi şi să reflecteze asupra alternativelor şi a unor interpretări mai
constructive, logice şi obiective a unei probleme sau a unei situații. Membrii grupei
participă activ în rezolvarea problemelor reciproce.

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
12
Traducere din limba norvegiană

Schimbă de la autofocus la focalizarea asupra altora:


Prin a împărtăși strategii şi a reflecta împreună cu cei care stau în centrul discuției,
membrii grupei se ajută reciproc prin a împărtăși perspective şi a privi situaţia prin ochii
altora.

Schimbarea modelelor relaționale negative:


Interacțiunea dintre membri poate să reflecte cum se relatează la alți oameni în afara
grupei. Prin a dezvălui modele negative de relaționare, grupa devine o arenă pentru
dezvoltarea aptitudinilor sociale.

Cerințe pentru terapia în grupe / practică


- O încăpere spațioasă, de preferinţă cu o masă în mijloc, 6 – 10 scaune (plasate în cerc).
- O tablă de flipchart – unde se va putea scrie formularul pe cinci coloane (formularul
furiei)
- Ilustrația cercului furiei ca unealtă de lucru.
- Manualul de lucru pentru participanți.
- Ședințe săptămânale à 60 min. x 2 (o scurtă pauză de 10 min).

Înainte să începem, luăm o cană de cafea pentru a ne calma.

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
13
Traducere din limba norvegiană

PRIMA ŞEDINŢĂ DE GRUPĂ; PREZENTAREA, CERCUL MENTAL ŞI


STABILIREA OBIECTIVELOR (MANUALUL A, PAG. 7 – 12)

Prima oră: În prima ședință de grupă este important să se creeze o atmosferă bună şi
siguranță în grupă. Începeți ședința de grupă prin a ura bun-venit. Lăudați-i pe
participanți şi apreciați-i pentru că
şi-au luat în serios problema şi şi-au dat seama cât de importantă este o schimbare.
Explicați importanţa prezenței la ședințe, temelor pentru acasă, şi a sincerității în grupă.
Aceasta pentru ca să aveți un rezultat cât se poate de bun după terapia de grupă. Este
muncă grea să participați la un curs de stăpânire a furiei, nu este suficient să participați
la ședințele de grupă, pentru a obține o schimbare trebuie să lucrați activ cu temele
pentru acasă.

Faceți o tură în grupă şi lăsați fiecare participant să se prezinte şi să spună ceva pozitiv
despre sine însuşi, copii, hobby, timp liber (în această tură, nu abordați problema furiei).

Trecerea pedagogică în revistă a cercului mental:


(folosiți prezentarea PowerPoint, pag. 9 din manualul A).

„Cercul mental” este o ilustrație care se foloseşte atât ca o introducere generală în model
cât şi pentru a ilustra anumite episoade specifice. Aceasta descrie modelul în ceea ce se
întâmplă de fapt pe planul intern şi pe cel extern în timpul şi după episodul de violență.
Acesta este menit ca o unealtă pentru fiecare agresor de a-şi recunoaște propriul său
model. „Cercul mental” încorporează înțelegerea cognitivă terapeutic a evoluției
simptomelor, unde violența este simptomul. Aceasta îl ajută pe fiecare să identifice
situaţia, factorii de declanșare, interpretarea, simțiri şi comportament. Mai departe acesta
este central pentru a putea crea o înțelegere comună în grupă, şi pentru a ilustra cum
strategia disfuncțională este dăunătoare atât pentru exersant cât şi pentru împrejurimi.

Cercul mental arată o succesiune tipică, acolo unde gândurile despre o situație implică o
interpretare disfuncțională care poate să provină dintr-o regulă de viață care stă la bază.
Reguli negative de viață se activează în special dacă interpretăm situaţia ca fiind
jignitoare, şi că alţii vor să ne rănească. O jignire

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
14
Traducere din limba norvegiană

poate să doară atât fizic cât şi psihic şi să activeze creierul emoțional care pune corpul în
modul de apărare şi de luptă. Căpitanul pierde controlul şi fochistul preia cârma. Această
interpretare rezultă atât în simțiri cât şi în reacții corporale şi se situează chiar înainte de
explozia de furie.

Se poate lua un „time-out” pentru a-l pune în funcțiune pe căpitan, aşa încât să treceți la
modul verde de gândire şi folosiți o comunicație sănătoasă şi asertivă.

Prin a stăpâni situații dificile într-un mod constructiv dvs. vă asumați răspunderea pentru
propriile fapte şi veți obține o mai bună stimă de sine.

După o scurtă pauză se va începe munca cu a crea obiective individuale bune.

A se vedea exemplul pag. 36 din manualul A.

Toţi participanții spun ceva despre propria lor furie, de ce s-au înscris la Cursul de
stăpânire a furiei şi cum furia şi violența le-au afectat situaţia de viață, şi ce așteptări au
de la acest curs. Este important să se ajute participanții să stabilească obiective concrete,
detaliate, şi măsurabile cu care se va lucra în intervalul dintre ședințe. Ce tip de violență
a existat împotriva partenerei / copiilor? Violenţă fizică, psihică, sexuală, şi / sau
materială? Gândiți-vă cu grijă la fiecare participant care începe, pentru că aceasta pune
„standardul” pentru ceilalţi participanți la grup. Obiectivele fiecăruia în parte se vor scrie
pe un flipchart / tablă şi în manualul de lucru. Faceți ca participanții să reflecteze asupra
felului în care sunt afectați copiii de furia lor şi stabiliți obiective concrete pentru proprii
copii.

TEMĂ PENTRU ACASĂ


Să lucrați mai departe cu obiectivele individuale (şi să reflectaţi asupra lor
împreună cu partenera). Scrieți până la următoarea ședință situațiile dvs. de
risc. (a se vedea în anexă ce poate să fie o situație de risc).

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
15
Traducere din limba norvegiană

A DOUA ŞEDINŢĂ DE GRUPĂ: SITUAȚII DE RISC, SIMPTOME


CORPORALE

Ședința 1: Începeți prin a întreba ce impresie le-a făcut prima ședință de grupă? Ce s-
au gândit după această ședință? Cum a fost să se prezinte la ședință de grupă de astăzi?
După aceea se va trece în revistă temele pentru acasă. V-ați gândit şi la alte obiective?
Ce părere a avut partenera dvs?
Este important să creați un obiectiv individual bun, deoarece acesta va fi un indiciu
pentru toată evoluția grupei. Puteți foarte bine să folosiți umorul şi experiențele bune
pentru a dezgheța atmosfera din grupă. Este important să se înceapă procesul cât de
repede cu putinţă. Întrebați deja de la a doua ședință ce gândesc ceilalţi? Recunoaștere
etc. Cu cât mai bine merge procesul în grupă, cu atât mai bună va fi dinamica grupei şi
participanţii se vor angaja în evoluţia reciprocă.

Când toţi sunt mulţumiţi cu obiectivele lor, continuăm cu situaţiile de risc. Explicaţi ce
este aceasta şi scrieţi pentru fiecare membru al grupei. (a se vedea pag. 36 în manualul
A). Atunci când se înregistrează situații de risc acestea pot să fie situații concrete sau pot
să fie legate de gânduri negative. Rugați participanții să reflecteze cu grijă în jurul
folosirii substanțelor inebriante şi eventuale alte perioade negative. Scopul înregistrării
situațiilor de risc este de a ajuta participanții înainte de situații care sunt legate de
explozii de furie. Situațiile de risc se vor scrie pe o tablă / flipchart şi participanții le au în
manualul de lucru. După situațiile de risc se vor trece în revistă ce simptome corporale
pot să recunoască participanții înaintea unei explozii de furie. Acestea vor fi scrise de toţi
împreună pe tablă şi în manualul de lucru şi fiecare în parte trebuie să scrie ce simptome
corporale sunt mai valabile pentru ei.

Ședința 2: Predați din manualul A pag. 13-19 despre metode pentru a stăpâni
agresivitatea şi primul-ajutor şi sistemele de alarmă ale creierului.

Sistemele de alarmă ale creierului


Să înțelegi ceea ce simți în corp şi de ce este aşa de ușor să fii prizonierul afectivității,
poate contribui la măsuri mai bine vizate pentru a se calma. Poate şi să reducă simțirea
de rușine şi să generalizeze senzația de furie. Se presupune aici că violența apare ca un
rezultat al reglajului afectiv defectuos şi nu

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
16
Traducere din limba norvegiană

ca o violență instrumentală calculată. Este un avantaj dacă terapeutul are cunoștințe


despre funcțiile creierului şi acele procese care se activează în corp atunci când simțirile
sunt puternice. În stăpânirea furiei, situațiile cu stres şi conflict vor fi cel mai adeseori
cele care dezlănțuie aceste simțiri. O prezentare simplă şi pedagogică a reacțiilor corpului
vor pune mai bine clientul în stare să înţeleagă şi să poată să aibă de-a face cu
asemenea simțiri puternice.

Atunci când ești bântuit de simțiri puternice este greu să te comporți rațional. Suntem
copleșiți, şi preiau puterea obiceiuri şi moduri de a reacționa vechi. Modurile bazice de a
reacționa cu care suntem înzestrați de la natură sunt programate să fie folosite în
situații de amenințare, sunt atacă, fugi şi „îngheață”. Aceste trei strategii principale sunt
ancorate biologic în creierul nostru, în acele părți ale creierului pe care le avem în comun
cu animalele.

Aceste regiuni sunt atât plasate în alte locații din creier, şi funcționează după alte principii
decât acele regiuni care se ocupă de gânduri, planificare, şi evaluări. Se găsesc linii de
legătură, dar de fapt sunt mult mai multe căi care pleacă din centrele de simțiri până în
zonele pentru gândire şi evaluare decât cele care merg în direcția opusă. Aceasta
înseamnă printre altele că dacă nu ne învățăm să interceptăm simțiri care înmuguresc,
aşa că noi la un moment timpuriu putem să intervenim cu măsuri pentru a ne liniști,
simțirile ne vor copleși, pentru că vor bombarda zona de gândire şi evaluare cu mult mai
multe informaţii decât este în stare să facă faţă această zonă.
Şi nu e suficient că zona pentru gândire şi evaluare este torpilată cu mesaje de la centrul
de simțiri: În plus, se activează restul sistemelor de avertizare ale corpului. Corpul a
primit deja de la creier mesajul că a apărut o situație critică, şi acesta începe să producă
mari cantităţi de adrenalină şi de noradrenalină. Aceste substanțe fac ca tensiunea să
crească, inima bate mai repede, şi în sânge se eliberează mai multă glucoză, aşa încât
mușchii să aibă suficient accesul la energie pentru a scoate din circulație un eventual
dușman. În plus, aceste substanțe fac să fim mai treji şi mai iuți în reacții. Dacă stresul
durează mai mult decât câteva minute, începe să se producă cortizon, care influențează
şi el accesul mușchilor la energie. Cortizonul poate să rămână în corp timp de mai multe
ore după o reacție de stres.

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
17
Traducere din limba norvegiană

Amigdala şi hipotalamus pornesc mașinăria de stres a corpului. Trimit mesaje către zona
pentru gândire şi evaluează dacă este cazul să fie concentrată atenția şi să se decidă să
fugă, să rămână înghețat pe loc, sau să se lupte.

Amigdala şi hipotalamus pornesc mașinăria de


stres a corpului. Trimit mesaje către zona
pentru gândire şi evaluează dacă este. cazul să
fie concentrată atenția şi să se decidă să
evadeze, să rămână înghețat pe loc, sau să se
lupte

Tensiunea şi pulsul cresc

Sângele trece în mușchi şi îi


pregătește pentru luptă sau
pentru evadare.

Dacă suntem stresați în permanență, putem să constatăm că avem un nivel ridicat de


cortizon, ceea ce poate să ducă la contractarea unor boli, atât ca urmare directă a
echilibrului glicemiei şi ca un efect indirect al faptului că imunitatea este slăbită cu timpul.
De altfel poate să fie util să fim conştienţi că atunci când sistemele noastre de alarmă au
fost în sfârşit activate cum trebuie, durează 20 – 30 de minute înainte ca corpul nostru să
se calmeze suficient aşa încât să putem din nou să gândim clar.

A TREIA ŞEDINŢĂ DE GRUPĂ

Lecția 1: Începeți prin a verifica tema pentru acasă. Ce situații de risc au întâlnit
participanții în cursul ultimei săptămâni? Au resimțit simptome corporale în cursul ultimei
săptămâni? Eventual, care? Cum
s-au folosit participanții de cartonașul galben? Este cineva care dorește să împărtășească
ceea ce a scris pe cartonașul galben? Ce fel de „time-out” au planificat ei? Ce înțelegere
au încheiat cu cei care le stau aproape în legătură cu a se retrage afară din situație? Cât
timp trebuie să dureze un „time-out”? Ce se va întâmpla atunci când te întorci? Cum se
va purta familia în această situație? Lăsați membrii grupei

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
18
Traducere din limba norvegiană

să comenteze dacă se recunosc în provocările celorlalți.

Predați din Comunicația asertivă – o cale de mijloc, pagina 20 din manualul A.


Predați despre reguli de viață.

Reguli de viață - Manualul A - pag. 21

Trecerea în revistă în grupă a regulilor de viață, unde se predă despre regulile de viață la
care participanții grupei au cel mai înalt scor. Fiecare în parte poate să primească un
feedback individual despre regulile sale de viață, aşa încât aceasta este pe înțelesul
tuturor. (Formularul din manualul A pag. 57).

Exemplu: Un participant are un scor înalt la regulile de viață care se refereau la


instabilitate / respingere, şi defecte. Noi punem acest lucru în legătură cu trăirile lui din
copilărie, unde a fost întâmpinat cu multă răceală, respingere, incertitudine, şi cu reacții
explozive.
Prin intermediul terapiei vom reflecta asupra felului cum a afectat aceasta modelul său
de interacțiune la ora actuală. În acest fel el a făcut mai bine cunoştinţă cu regulile
negative de viață, care pot să declanșeze senzația de a fi jignit.

Felul în care ne vedem pe noi înșine este strâns legat de regulile noastre de
viață.
„ Ce părere am de fapt despre mine însumi, şi ce cred alţii despre mine?”
Acesta este un model de viață învățat.
- Reguli negative de viață pot să fie: Eu sunt respins de alţii, eu sunt abuzat
exploatat, am prea puțină valoare / nimeni nu vrea să mă iubească şi eu sunt nereușit.

- Dacă avem o asemenea „convorbire interioară” negativă, putem adeseori să


simțim/interpretăm greșit că alţii ne critică, ne discreditează sau ne ridiculizează.

- Simțiri puternice ca gelozia, respingerea, sentimentul de a fi jignit, nedreptate,


neputință şi neajutorare dor în corp şi în suflet, şi dvs. treceți la contraatac pentru a vă
reclădi propria valoare personală.

- După un contraatac violent se întărește eul dvs. negativ, şi ați pierdut din nou!

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
19
Traducere din limba norvegiană

Informaţii din copilărie, experiențe care au contribuit la formarea


părerilor de bază (critică, respingere, hărțuire)

Părerile de bază, cele mai importante păreri pe care le avem despre noi înșine,
despre ceilalţi, şi despre viitor. (eul slăbit şi credința slăbită că ești respectat şi
agreat)

Reguli de viață: Dacă fac o greșeală, voi fi respins

Strategii de compensare: a se proteja pe sine împotriva presupunerilor negative

A Situație

B Gând automat (sensul că AT) Vulnerabilitate / interpretare

C 1 Simțiri

C2 Simptome corporale

C3 Comportament

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
20
Traducere din limba norvegiană

Exemple de reguli de viață:

• Dacă fac o greșeală eu sunt nereușit

• Dacă fac o greșeală alţii se vor distanța de mine

• Ca să am o viață bună trebuie să mă placă toţi

• Dacă cineva nu este de acord cu mine, asta înseamnă că mă displace

• Dacă accept să fiu ajutat, înseamnă că sunt slab

• Dacă îmi iau în considerare nevoile proprii, sunt un egoist

Regulă de viață Gând Simțire Comportament

Respingere / „Te rog, nu pleca Singur, respins, Te agăți, acuzi, îi


instabilitate de la mine” gelos, anxietate, respingi pe alţii,
durere, furie eviți relații intime
împotriva ta însuți
(Sunt respins şi „Nu-i pasă sau cel / cei care
părăsit) nimănui de mine” te-au părăsit

„Sunt nereușit”

Jertfire de sine „Nu sunt prețuit” Furie, iritare, Simte treptat furie
supărat împotriva celor
apropiați
(Simți că pui „Nimeni nu se
nevoile altora gândește la mine”
înainte de ale
tale)

Standarduri stricte „Nu e niciodată Frustrare, iritare şi Cerințe înalte


destul de bine” furie pentru sine însuşi
şi de la alţii (să
(Totul trebuie să fac, să fac, să fac)
fie perfect, altfel
sunt nereușit)

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
21
Traducere din limba norvegiană

Reguli negative de bază (pag. 57 în manualul A)

Extras din lista schematică; Jeffrey E. Young, Ph.D.

Instabilitate şi respingere

( Așteptarea că nevoia de siguranță, securitate, stabilitate, îngrijire, empatie, schimb de


simțăminte, acceptare şi respect de la alţii nu va fi întâmpinată într-un fel previzibil.
Originea tipică de familie pentru asemenea reguli de viață sunt puţin angajament, multă
răceală, respingere, reținere, singurătate, reacții explozive, imprevizibilitate sau abuz).

1. Privarea emoțională (ed)


Așteptarea ca nevoia proprie de sprijin emoțional nu va fi acoperită suficient de alţii.
A. Privarea de îngrijire: Lipsa de atenție, apropiere, căldură, şi comunitate.
B. Privarea de protejare: Lipsa puterii, controlul şi îndrumarea de la alţii.
C. Privarea de empatie: Lipsa înțelegerii, a fi ascultat, a deschiderii şi a unui schimb
afectiv reciproc.

2. Respingere/instabilitate (ab)
Trăirea instabilității sau neseriozității de la cei care pot să dea sprijin şi contact.
Implicați un simțământ cum că alţii plini de importanţă nu vor fi în stare să aducă sprijin
emoțional, contact, tărie sau o protecție practică pentru că sunt emoțional instabili,
imprevizibili, neserioși, sau doar întâmplător prezenți. Cauza poate să fie că ceilalţi care
sunt plini de importanţă pot curând să dispară sau să respingă clientul atunci când apare
altcineva care este mai bun.

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
22
Traducere din limba norvegiană

3. Abuz / neîncredere (ma)


Așteptarea că alţii vor răni, abuza, înjosi, înșela, minți, manipula sau exploata. De obicei
dauna se priveşte că a fost cauzată în mod intenționat sau este un rezultat al unei
neglijări nedrepte sau extreme. Poate să includă o părere că întotdeauna sfârșești prin a
fi batjocorit sau exploatat de alţii.

4. Defecte / rușine (ds)


Simțământul că ești imperfect, plin de pete şi defecte, că alţii absolut nu ar putea să te
iubească dacă ți-ar vedea toate lipsurile şi defectele. Implică deseori o mare
hipersensibilitate la critică, respingere şi acuzaţii; cu o puternică conștiință de sine şi /
sau simțirea de rușine de lipsurile şi greșelile tale. Aceste lipsuri pot să fie private
(egoism, furie, dorințe sexuale inacceptabile) sau publice (prezența fizică nedorită, în
mod vizibil social).

Autonomia şi prestațiile slăbite:


(Așteptările de la tine însuți şi de la împrejurimi care deranjează părerea ta proprie de a
fi independent, de a supraviețui şi de a funcționa independent. De origine tipic familiară
sunt granițele difuze, respingerea evaluărilor copilului, supraprotecție sau lipsa sprijinirii /
răsplătirii copilului pentru comportament competent în afara familiei).

5. Comiterea de erori (fa)

Credința că ai eșuat, că în sfârşit vei eșua întotdeauna, sau că ești fundamental


insuficient în comparație cu cei de-o vârstă cu tine.
Aceasta se aplică în special în domeniile care implică prestații (școală, carieră, sport,
etc.). Implică deseori credința că ești prost, deplasat, lipsit de talent, neștiutor, că ai un
statut inferior, mai puţin succes decât ceilalţi, etc.

Limite slăbite:
(O slăbire în limitele internalizate ale persoanei, răspunderea pentru alţii, sau atingerea
obiectivelor în perspectivă mai îndepărtată. Aduce cu sine greutăți să să respecte
drepturile altora, să coopereze cu alţii, să încheie înțelegeri, sau să-şi atingă

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
23
Traducere din limba norvegiană

obiectivele personale. De origine tipic familiară poate să fie conciliatorismul, «lăcomia»,


lipsa de direcție, sau un sentiment de superioritate faţă de confruntări adecvate,
disciplină şi limite faţă de a-şi asuma răspunderea, învățarea colaborării într-un fel
reciproc sau să-şi pună obiective. În anumite cazuri copilul nu este în stare să tolereze un
nivel normal de neplăcere sau poate că nu a fost supravegheat, îndreptat sau sfătuit în
mod adecvat).

6. Să fii înfipt / grandomanie (et)

Credința că ești mai bun decât alți oameni, ceea ce-ți dă dreptul la drepturi speciale,
privilegii, sau că nu ești legat de regulile de reciprocitate care reies din interacțiunea
socială normală. Implică deseori o insistare că ești în stare să capeți tot ce-ți dorești, în
ciuda a ceea ce consideră alţii că ar fi rezonabil, sau în detrimentul altora. SAU o
focalizare exagerată asupra reușitei (să fii împreună cu cei mai plini de succes, faimoși,
sau bogați) pentru a obține putere sau controlul (nu în primul rând pentru a obține
atenția sau aprobarea). Din când în când aceasta include un spirit exacerbat de
concurenţă împotriva sau dominarea altora, o exigență exagerată, şi lipsa de empatie
pentru nevoile sau simțămintele altora.

7. Controlul de sine / autodisciplina insuficient (is)

Greutățile permanente de a da dovadă de suficient autocontrol şi toleranța la frustrare


pentru a-ți atinge obiectivele personale, sau de a împiedica impulsuri sau simțiri foarte
puternice. În forma sa cea mai ușoară, pacientul va pune accentul în mod semnificativ pe
a evita neplăceri: evitarea durerii, a conflictelor, a confruntărilor, răspunderii sau
suprasolicitării în detrimentul obiectivelor personale, a obligațiilor, sau a integrității.

Orientarea spre alţii:


( O focalizare exagerată asupra dorințelor, simțirilor şi reacțiilor altora, în detrimentul
propriilor tale nevoi. Toate acestea pentru a obține dragoste şi aprobare, a-şi menține
propriul sentiment de apropiere sau pentru a evita întoarcerea. Implică de

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
24
Traducere din limba norvegiană

obicei asuprire şi lipsa de atenție în legătură cu propria personalitate şi predilecțiilor


proprii. De origine tipic familiară este deseori acceptul condiționat: copiii trebuie să-şi
suprime aspecte importante ale propriei personalități pentru a obține dragostea, atenția
şi acceptarea. În multe asemenea familii nevoile şi dorințele afective ale părinților – sau
acceptarea socială şi statusul primesc o valoare mai mare decât nevoile şi simțirile unice
ale copiilor).

8. Aservirea (sb)

Abandonul exagerat al controlului asupra propriilor decizii şi preferințe pentru că te simți


constrâns de obicei să eviți furia, represaliile, sau respingerea. Există două forme de
aservire:
a Subjugarea nevoilor: Reprimarea propriilor preferințe, alegeri şi dorințe.
B Subjugarea simțirilor: Reprimarea expresiilor emoționale, în special a furiei.
Implică percepția că dorințele tale nu sunt valabile sau importante pentru alţii. Se
manifestă cel mai des ca o conformitate exagerată şi o dorință puternică de a-i face pe
alţii să fie mulțumiți. Duce adeseori la acumularea de furie care se manifestă prin
simptome puţin adaptive (comportament pasiv – agresiv, explozii de furie necontrolată,
simptome psihosomatice, reținerea afectului, abuzul de droguri

9. Sacrificiul de sine (ss)

Preocuparea exagerată de a veghea la nevoile altora în detrimentul propriei satisfacții.


Cele mai obișnuite motive sunt: Să împiedicăm să le provoace durere altora; să evităm
senzația de vinovăţie; să mărim stima de sine; să menținem legăturile cu cei care par a
avea nevoie de ajutor. Decurge cel mai ades dintr-o sensibilitate acută la durerea altora.
Vine adeseori ca un rezultat al unei simțiri exacerbate a propriei răspunderi şi obligațiilor
faţă de alţii. Vedem foarte des că impresia că nevoile proprii nu sunt suficient de bine
acoperite şi că se creează un resentiment împotriva celor care sunt ajutați.

Precauție exacerbată și inhibare:


(Ponderea exagerată pe a-şi controla simțirile, impulsurile spontane şi alegerea pentru a
evita să faci greșeli, SAU să întâlnești reguli stricte, internalizate, şi

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
25
Traducere din limba norvegiană

așteptările în legătură cu comportamentul corect şi etic – adeseori în detrimentul


bucuriei, a auto-exprimării, relaxării, relațiilor apropiate de prietenie, sau sănătății. De
origine tipic familiară este un mediu neplăcut cu multe pedepse, multă pondere pe
obligaţii, perfecţionism, reguli, şi evitarea de a face greşeli. Toate acestea în detrimentul
plăcerii, poftei de viață, şi relaxării. Deseori este un curent implicit de pesimism şi
îngrijorări – că lucrurile pot să se năruie dacă nu reușești să fii în permanență vigilent şi
precaut.)

10. Inhibarea emoțională / controlul excesiv (ei)

Inhibarea exagerată a faptelor spontane, a sentimentelor sau comunicației de obicei


pentru a crea o senzație de siguranță şi previzibilitate; sau pentru a evita să faci greşeli,
să displaci altora, catastrofe şi haos, sau să-ţi pierzi controlul asupra propriilor impulsuri.
Domeniile cele mai obişnuite unde apare controlul exagerat sunt: (a) inhibarea furiei şi a
agresivităţii; (b) ordinea şi planificarea cu caracter obsesiv; (c) inhibarea impulsurilor
pozitive (bucurie, excitare sexuală, joacă); (d) respectarea exagerată a rutinelor şi
ritualurilor; (e) probleme să exprime slăbiciuni sau să comunici liber în jur simțirile
proprii, nevoile, etc.; (t) accentul exagerat pe raționalitate în timp ce se ignoră nevoile
emoționale. Cel mai des această supracontrolare este extinsă împotriva altora din
împrejurimile pacientului.

11. Standarde stricte / exagerat de critic (us)

O credință subiacentă cum că trebuie să te chinui pentru a ajunge până la standarde


foarte înalte de comportament şi realizare, de obicei pentru a evita critica. Rezultă cel
mai des într-o senzație de presiune sau în greutăți de a se calma; şi exagerat de
autocritic şi critică a altora. Trebuie de asemeni să implice o slăbire importantă atunci
când este vorba de: bucurie, relaxare, sănătate, respectul de sine, conștiința propriilor
aptitudini sau relații satisfăcătoare.
Standarde stricte se manifestă cel mai adeseori ca: (a) perfecționism, atenția exagerată
pentru detalii sau o subapreciere a cât de bune sunt propriile prestații faţă de normă; (b)
reguli stricte pentru multe domenii ale vieții, inclusiv precepte morale, etice, culturale sau

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
26
Traducere din limba norvegiană

religioase nerealist de înalte; (c) preocupat de timp şi eficiență, aşa încât să se facă cât
mai multe.

12. Suprapreocuparea de pedeapsă (pu)

Credinţa că oamenii trebuie să fie pedepsiţi cu severitate dacă fac greşeli. Implică
tendinţa de a fi supărat, intolerant, represiv şi nerăbdător cu acei oameni (inclusiv cu
sine însuşi) care nu îndeplinesc aşteptările şi standardurile persoanei.
Include de obicei greutăţi în a ierta greşeli făcute de sine însuşi sau de alţii. Aceasta din
cauza unei lipse de voinţă de a lua în considerare circumstanţe atenuante, a permite
imperfecțiunea umană, sau lipsa capacității de a împărtăși ceea ce simte altcineva.

Reguli de viață de bază şi cum se pot schimba

Regulile de viață de bază se referă la reprezentări mentale ale eului şi relației eului cu
alţii. Acestea evoluează de la cele mai timpurii experiențe interumane. Regulile de viață
de bază negative provoacă vulnerabilitate pentru situații sociale specifice prin faptul că
formează modul în care o persoană percepe situații. Aceste păreri sunt exprimate ca
gânduri negative automate. Credința puternică a persoanei în propriile evaluări şi
comportamentului de evitare în situații dificile menține greutățile psihologice. De aceea
este important ca persoana să fie ajutată să corecteze regulile de viață de bază şi
gândurile automate.
Regulile de viață de bază sunt ancorate adânc în noi înșine, şi este greu să fie schimbate.
Pentru a reuși în a modifica o regulă de viață trebuie să fii dornic să îl confrunți şi să îl
înțelegi. Aceasta necesită disciplină şi mult antrenament, acolo unde trebuie să îți schimbi
propriul comportament în fiecare zi.

Pași generali pentru a schimba regulile de viață de bază


Introspecție: Puneți-i nume şi identificați regula de viață
Primul pas este să recunoașteți ce regulile de viață aveți. Aceasta se poate face prin a
completa formularul,

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
27
Traducere din limba norvegiană

Înțelege: Înțelegeți originea regulii de viață din copilăria dvs.


Inspectați întâmplări din copilărie care ar fi putut să fi dus la vulnerabilitate în situații
sociale specifice la vârsta adultă.

Modificați reguli negative de viață: Dvs. veți contrazice într-un mod rațional că
regula de viață este adevărată.

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
28
Traducere din limba norvegiană

Acest lucru se poate face în următoarele feluri:

a)
Folosiţi un flipchart şi desenați / scrieți:

ADEVĂRAT NEADEVĂRAT CUM POT EU SĂ MĂ


SCHIMB?
Toate dovezile pe care Toate dovezile pe care Ex:
clientul este de părere că clientul este de părere că Aş fi putut să mă învăţ să
le are pentru că regula de le are pentru că regula de mă relaxez şi să mă
viață este adevărată. viață nu este adevărată. gândesc la tot ce am
Ex: Regula negativă cum Ex: Regula negativă cum realizat în viaţă.
că „eu sunt un ratat” că „eu sunt un ratat”
Dovada: Am divorțat de Proba contrarie: Eu am
soție, mi-am pierdut educație, copiii mei mă
serviciul iubesc, am prieteni care
mă plac

Întrebări pe care poate să le pună terapeutul:


«V-aţi născut ratat?» «Sau sunteţi victima unui părinte critic?»
«Ceea ce era adevărat pentru mine în copilărie; Este adevărat şi astăzi?»
«Dacă este în continuare adevărat, întrebaţi-vă singur: Cum pot să schimb această parte
din mine?»

b)
Scrieţi un rezumat scurt al probelor contrarii ale regulii negative.
Clientul le va citi de unul singur în fiecare zi.
Ex: «Chiar dacă mă simt ratat, nu este adevărat. Eu simt aşa ceva pentru că părinţii mei
au criticat tot ceea ce făceam în copilărie. De multe ori când mă simt ratat, poate să fie
regula de viață care este activată.»

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
29
Traducere din limba norvegiană

c)
Scrieţi o scrisoare celor care au contribuit să creeze această regulă de viață. Este
important să se exprime supărarea şi tristețea pentru ceea ce s-a întâmplat cu sine în
copilărie. Clientul poate să aleagă singur dacă dorește să trimită scrisoarea, dar acest
fapt nu are importanţă pentru exercițiu. Ceea ce este important este scrisul în sine, şi că
el/ea îşi exprimă sentimentele. Terapeutul poate să roage clientul să citească scrisoarea
cu voce tare.

d) Să identifice şi să distrugă obiceiuri distructive care accentuează regulile negative de


viață:
Ex: Regula de viață «Respingere»

Identifică: Feluri în care îmi consolidez Rupe: Cum pot să mă schimb eu singur?
regula de viață în traiul cotidian:
Ex: Mă înfurii când soţia nu răspunde la Ex: Pot să-mi spun: « Ea este ocupată
telefon atunci când sun eu acum. Asta nu înseamnă că mă trece cu
vederea/nu-i place de mine sau mă va
părăsi

Nu sun de repetate ori atunci când soţia


nu răspunde, ci aştept un timp înainte ca
să sun din nou.

Să nu fiu supărat sau iritat atunci când


intru în contact cu soţia la telefon.

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
30
Traducere din limba norvegiană

A PATRA ŞEDINŢĂ DE GRUPĂ


(manualul A, pag. 23)

Ședința 1: Rolul părinților şi modul în care furia îi afectează pe copii în cadrul


familiei.

În cursul Cursului de stăpânire a furiei s-a pus mult accentul pe felul cum copiii trăiesc
furia părinților. Aceasta începe deja de la prima întâlnire cu participantul. Pe parcurs vom
studia violența mamă/copil şi cum furia în cadrul familiei îi afectează pe copii. Este
important să se dea participanților răspunderea să discute cu copiii din familie despre
faptul că ei participă la Cursul de stăpânire a furiei. Cu timpul îi invităm pe copiii din
familie la o convorbire. Scopul acestei convorbiri este de a ne ocupa de nevoile copiilor în
calitate de persoane apropiate.

Înainte de convorbirea cu copiii, le oferim părinților o convorbire de pregătire a copiilor,


aşa încât să putem cerceta situaţia de viață a copiilor, nevoile, dorințele, şi interesele
acestora. Lucruri care ar trebui să fie clarificate în cursul acestei convorbiri sunt: - Cine
va fi de faţă în timpul convorbirii (se va conveni şi cu copilul), - Ce rol vor avea părintele
şi terapeutul, cine îi va spune ce copilului? – Ce se poate povesti, ce nu se poate povesti?
– Cum se vor întâmpina temele dificile pe care copilul le poate aborda în cursul
convorbirii. Este important ca părinții să aprobe felul în care copiii au trăit situaţia – acest
lucru este important pentru copil, şi părinții nu ar trebui să îi contrazică.
Povestiți părinților că este mai important să asculte copilul decât să dea informaţii.
În însăși convorbirea cu copilul, scopul principal al convorbirii este:
- Să admită că copilul este afectat de a trăi cu violență şi furie acasă.
- Să-i dea copilului posibilitatea să povestească despre felul cum a trăit el furia şi
violența
- Precizarea că copilul nu are nici o vină sau răspundere pentru furia şi violența de
la adulți
- Să stimuleze că participantul şi copilul pot să vorbească împreună despre furie şi
violență
- Să contribuie la a crește sentimentul copiilor de previzibilitate şi maniabilitate a
situației

I se va explica copilului de ce a venit la această convorbire, care este tema, şi cât va


dura convorbirea. Adaptați informația în funcție de vârsta copilului, şi de experiența şi
nevoia de clarificare a copilului. Dați copilului posibilitatea să relateze despre experiențe,
gânduri şi simțiri legate de această temă. Povestiți-i copilului ce se va întâmpla cu
participantul, ce înseamnă să participi la Cursul de stăpânire a furiei şi cât

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
31
Traducere din limba norvegiană

va dura aceasta. Poate de asemenea să fie natural să se vorbească despre cum îl


afectează furia şi violența pe părinte, pe copil, şi restul familiei.
Precizați pentru copil ce sunt reacții normale atunci când părinții au probleme cu furia şi
cu violența, că copilul nu poate să-i ajute pe adulți cu problemele acestora şi că nu
copilul este de vină că adulții au probleme. Copilul va avea voie să o ducă bine şi să
continue cu activități care sunt bune pentru copil chiar dacă părintele are greutăți. Copilul
ar trebui să afle despre cine poate să vorbească despre ceea ce este dificil în legătură cu
situaţia familiei şi în acelaşi timp că este în regulă dacă anunță dacă există ceva neplăcut.
Copiii sunt invitați la convorbire în legătură cu ședință de grupă nr. 5 care are ca temă
principală furia în cadrul familiei. Părinții trebuie să continue să vorbească cu copilul după
convorbire.

https://www.trollfilm.no/angry-man

Îndrumare a părinților pe baza modelului CBT

Aici puteți să descărcați gratuit un E-book, şi să vedeți cum se pot antrena părinții să îşi
întâmpine copiii într-un fel calm. http://www.littsint.no/en/
(Steinar Sunde)

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
32
Traducere din limba norvegiană

Ședința 2: Situaţia în grupă în formularul cu «5 coloane».

Un participant trece în revistă situaţia sa de furie care este îndreptată împotriva


partenerei sale. Puteți foarte bine să vorbiți despre situaţia cea mai gravă, care vă face
să vă pierdeți controlul.

SITUAŢIE GÂND SIMŢIRI COMPORTAMENT REEVALUARE


Care duce la Ce gânduri vă trec
Precursoarele Ce spun eu şi cum Cât credeți dvs.
pierderea prin cap? furiei (trist, mă comport faţă de acum în gândurile
controlului Negative/”roșii” frustrat, iritat, alţii. negative, este
interior / Este adevărat rușine, gândul la fel de
exterior. Atac gândul? neputință?) puternic 0 – 100?
fizic sau v 0 – 100 % Putere 0 – 100 Interpretări
erbal. % alternative
EX:
Afirmațiile Important să Scalaţi ceea ce Concretizați fapta, Întrebări socratice
partenerei, se scaleze cât simțiți faţă de cât de tare ați țipat, ați
dovezi şi contradovezi
comportamentul,
credeți dvs. în gândul din strâns, ați lovit, ce ale gândului negativ.
critica împotrivafiecare gând în situaţia in sine. înjurături? Cum Care este
dvs. situație, Scrieți aici credeți dvs. că a DEZNODĂMÂNTUL?
Copiii nu atunci şi acolo simptomele trăit partenera adică cât credeți
ascultă unde a venit corporale, şi câtcomportamentul dvs. în gândul
furia. «sunt de des apar dvs.? negativ acum, după
jignit, ridiculizat, acestea reevaluare? Soluția
nu sunt împreună cu alternativă pe baza
ascultat, tratat simțiri şi înainte unei noi interpretări.
cu nedreptate, de furie şi faptă
valorez mai
puțin, sunt
respins»

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
33
Traducere din limba norvegiană

Întrebări care vă pot ajuta să evaluați situaţia (1) Ce vă face să credeți că acest gând
este adevărat? Nu este adevărat? (2) Există o explicație alternativă? (3) Ce este cel mai
rău lucru care se poate întâmpla? Voi supraviețui? Ce este cel mai bun lucru care se
poate întâmpla? Care este deznodământul cel mai realist? (4) Ce pot să fac eu cu asta?
(5) Ce consecințe are faptul că eu cred în acest gând automat? Ce ar putea să se
întâmple dacă aș fi început să gândesc altfel? (6) Dacă____________(numele unui
prieten) ar fi fost în această situație şi s-ar fi gândit la fel ca şi mine, ce i-aș fi spus?

Trecem prin faptă prin folosirea unui stil explorativ de a întreba, şi ne uităm la
elementele din cercul furiei.
Este important să se testeze conţinutul gândurilor furioase, este acesta un model de
gândire negativă automată, ce se ascunde în spatele interpretării?

Următorul pas este să ne uităm la corelația dintre gânduri, şi cum acestea declanșează
simțirea de vulnerabilitate. În spatele vulnerabilității se află interpretarea participantului
despre întâmplare, ce vă spuneți dvs. singur?
Aşa cum arată formularul, participantul ajunge la faptul că „eu nu sunt suficient de bun
ca bărbat”.
Aici se dezvăluie reguli de viață actuale care se află la baza vulnerabilității.
Este important să se scoată în evidență tranzițiile fluctuante din situație, şi să se capteze
gândurile automate care la rândul lor dau naştere simțirilor interne care stau la baza
comportamentului.
Nu vă concentrați prea mult asupra situației, ceea ce este important să se scoată la
lumină este interpretarea şi vulnerabilitatea participantului.

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
34
Traducere din limba norvegiană

Participantul trece în revistă ultimul episod de violență, şi aceasta se scrie pe „flipchart” în


conformitate cu următorul formular (A se vedea următoarea pagină; Cifrele indică ordinea în
care sunt puse întrebările)
 Cum era atmosfera între voi mai devreme în cursul zilei?
 Descrieți cum ați trăit dvs. situaţia care v-a făcut să fiți supărat
 Ce gânduri v-au bântuit în cap?
 Ce simțiri ați avut atunci
 Ce ați simțit atunci în corp?
 Ce ați făcut dvs. verbal şi fizic?
 Ce v-a făcut să vă opriți din acest comportament?
 T: În această situație dvs. descrieți o serie de gânduri negative, cât de
mult credeți că ea nu vă vrea ca iubit? (8)
C: Eu văd că ea mă iubește, şi că ea doar a dansat cu celălalt.
 T: Şi atunci cum stă cu gândul dvs. că valorați mai puţin şi că ea nu vrea să
vă aibă (9)?
C: Am simțit aşa acolo şi atunci, dar văd că m-am comportat greșit
 T: Vă gândiți des că valorați mai puţin (10)?
C: Simt că nu sunt suficient de bun ca bărbat.

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
35
Traducere din limba norvegiană

Situație Gând Simțire Comportament Reevaluare


 Fusese puţin
frecuș  Ea nu mă
vede şi  nesiguranţă,  O rog să Ea a zâmbit şi nu
 Am băut vin, şi ea flirtează cu x. teamă, gelozie vină cu mine era de fapt flirt
a început să danseze 100 % 90 % acasă 90%
mult cu un altul Eu sunt Ea nu a avut
ridiculizat  mă doare intenţia să mă
O învinuiesc pentru 90% stomacul, Strig la ea denigreze
că nu-i pasă de mine Ea mă capul e 100%
denigrează înfierbântat Slår henne
Ea spune că sunt 90 % Apăsare în over munnen, Ea mă iubește,
necugetat piept tar kveletak şi știu că nu mă
 Ea nu vrea va părăsi 90 %
să mă aibă furie 100 %  Am văzut
100 % că i-a fost Eu sunt un tată
Trist frică. M-am bun şi i-am dat ei
Eu nu valorez nu vreau să oprit atunci multă dragoste
nimic 80 % trăiesc aşa când am văzut 80%
frica în ochii
 Eu nu sunt ei.. Interpretarea
suficient de mea face că eu
bun ca bărbat pot să o pierd
90 %

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
36
Traducere din limba norvegiană

Regulă de viață de bază:


«Eu sunt respins», «Eu valorez mai puţin/nu sunt demn de a fi iubit»

Regulă de viață secundară:


«Dacă ei nu-i pasă de mine eu nu sunt suficient de bun / sunt ratat»

Strategie compensatorie disfuncțională «să-mi recuperez onoarea prin a trece la


contraatac»

După ce situaţia a fost notată pe tablă, deschidem pentru o nouă tură în grup. Este
cineva care se recunoaște în reacțiile participantului? Mai sunt şi alţii care au trăit
asemenea gânduri / simțăminte, şi cum au reacționat ei? Notăm pe tablă interpretări
alternative şi strategii de stăpânire, şi discutăm deschis pe tema cu ce ar trebui să
lucreze participantul până data viitoare.

Focarul-cheie este să se scoată în evidență gândurile negative care apar în situaţia acută
şi să se analizeze valabilitatea lor. În coloana pentru reevaluare apar adeseori alte
gânduri care de obicei reflectă o interpretare mai realistă a situației. Se pune atunci
întrebarea: ați fi reacționat în acelaşi fel dacă ați fi băgat pe fir „ gândurile realiste”?

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
37
Traducere din limba norvegiană

A CINCEA ŞEDINŢĂ DE GRUPĂ

Lecția 1: Sexualitate şi furie

Sex, intimitate şi apropiere sunt componente importante ale unei relații de cuplu. La
începutul unei relații de cuplu este deseori o dragoste înflăcărată, pasiune, sex, şi multă
apropiere, ceea ce deseori se schimbă în decursul conviețuirii. Mulţi factori pot să
influențeze aceasta: stres, copii mici, lipsa de somn, sunt cauze care duc la schimbarea
conviețuirii. Dacă cineva în plus a exercitat violența în cadrul familiei, aceasta afectează
conviețuirea.
După o explozie de furie, este posibil ca acel care a fost violent să dorească intimitate şi
apropiere, în timp ce acela care a fost victima furiei este speriat, temător, şi poate că nu
are chef de intimitate.
Oamenii care se tem şi sunt nervoși au în mod natural mai puțină nevoie de intimitate
deoarece corpul are suficient de-a face cu a trata aceasta şi nu este receptiv pentru
apropiere cu exersantul. Creierul interpretează şi produce hormoni pe baza interacțiunii
cu partenerul, şi amenințările/violența duc la hormoni de stres.
(a se vedea căpitanul pag. 18 în manualul A)

Oxytocin (hormonul dragostei) este cel care dă dorință și plăcere şi se produce atunci
când cineva simte că partenerul îi vrea binele şi o arată prin respect, modestie şi căldură.

Bărbații şi femeile pot deseori să aibă o atitudine diferită faţă de sex, bărbații pot să fie
mai direcți în felul în care se apropie, în timp ce femeia are nevoie să se simtă în
siguranță, apreciată şi iubită de bărbatul său.

Dacă femeia atunci nu are chef să aibă sex, bărbatul poate să simtă reguli de viață ca:
ea mă respinge, eu nu sunt suficient de bun, sunt pedepsit. Atunci bărbatul se simte
jignit şi se înfurie.

Situaţia în fapt: Femeia nu primeşte suficientă apropiere şi căldură pentru a avea sex, dar
nu are nici o intenție să-şi jignească partenerul.

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
38
Traducere din limba norvegiană

Este important ca să se reflecteze asupra acestora şi să se invite partenerul la un dialog


despre sex şi conviețuirea în cuplu.

Cum a afectat comportamentul dvs. la furie apropierea şi intimitatea din relaţie?

Cum puteți dvs. să contribuiți ca aceasta să se amelioreze?

Se întâmplă ca dvs. să vă forțați fizic sau psihic accesul la relații sexuale?

Cum pot eu să suport să fiu respins şi jignit fără să mă înfurii?

Lecția 2: Situație în formularul «5 coloane» în grupă.

Un participant trece prin situaţia sa de furie care este îndreptată împotriva partenerei
sale. De preferinţă situaţia cea mai gravă, care vă face să vă pierdeți controlul.

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
39
Traducere din limba norvegiană

A ŞASEA PÂNĂ LA A ZECEA ŞEDINŢĂ DE GRUPĂ

(participanții prezintă la rând o situație de furie / violență)

Lecția 1: Trecerea în revistă a temelor pentru acasă. Se va lucra cu aceasta în


intervalul dintre lecții.

 Cum întrerup cercul furiei?


 Cum folosesc cartonașul galben?
 Mă gândesc la aspectele mele pozitive şi puternice?
 Poate regula de viață să accentueze gândurile şi simțirile negative?
 Lucrez suficient de bine faţă de obiectivul pe care mi l-am propus?
 Pot să reușesc să-mi exprim simțirile fără furie şi violență?

Lecția 2: Situație în formularul «5 coloane» în grupă.

Un participant trece prin situaţia sa de furie care este îndreptată împotriva partenerei
sale.
Situaţia este în focarul atenției la fiecare ședință de grupă de acum înainte. De la ședință
de grupă
4 – 10 toţi membrii grupei trebuie să fi prezentat situaţia sa de furie care este parcursă şi
înscrisă în formularul «5 coloane». Participantul în grupă are la dispoziție 45 de minute
pentru a trece în revistă formularul pe 5 coloane care se scrie pe tablă / flipchart. Treceți
în revistă 10 – 15 min. situaţia /gândurile/simțirile/ faptele celui care este în centrul
atenției, înainte ca să aibă grupa accesul să-şi dea cu părerea. Membrii grupei participă
activ prin a-şi împărtăși propriile trăiri / gânduri / simțiri în jurul situației respective, dar
nu şi soluții / sfaturi bune decât la sfârșitul orei.
Întoarceți-vă după aceea la participantul care este în centrul atenției şi continuați
cooperarea prin a completa şi a înțelege formularul de furie. Aceasta înseamnă că îți
recunoști propria vulnerabilitate şi interpretarea care stă la baza faptelor.
Scopul acestor ședințe este de a-l face pe participant să fie în stare să fie mai conștient
asupra gândurilor blocate şi interpretări ale situațiilor tipice care aduc cu sine folosirea
violenței. Fiecare

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
40
Traducere din limba norvegiană

participant primeşte răspunderea pentru a-şi evalua propriul comportament violent în


relaţie cu propriile obiective în cursul săptămânii precedente. Temele pentru acasă sunt
date cu expunere şi testarea unor noi strategii de stăpânire. Grupa exersează împreună
pe propriile exemple prin intermediul modelului cognitiv ABC şi cercului furiei, pe tablă. În
cursul terapiei, toţi participanții trec în revistă propriile episoade cele mai grave de
violență, şi sunt incitați în legătură cu testarea în realitate şi nuanțarea propriilor gânduri
negative pentru a-şi recunoaște propria vulnerabilitate şi să devină mai flexibili în
interpretare. Participantul se ajută să reevalueze şi la o interpretare mai realistă a
situației. Se facilitează reflecția în grupă, unde participanții îşi împărtășesc trăirile,
gândurile şi simțirile proprii în legătură cu episodul respectiv.

Atenție! Folosiți activ cercul furiei, pentru a arăta diferitele faze!


Participantul trebuie să înţeleagă cercul personal al furiei, şi temele pentru
acasă trebuie să fie concrete şi exersate cu ajutorul «cartonașului galben».

A UNSPREZECEA ŞEDINŢĂ DE GRUPĂ MANUALUL A - PAG. 32

Lecția 1 şi 2:

Faceți rezumatul obiectivelor dvs. individuale. Se vor scrie sub obiectivele individuale de
la prima ședință de grupă, pag.11.
Evaluarea fiecărui obiectiv în parte se va scrie în manualul de lucru.

Mi-am atins obiectivele? Treceți în revistă toate obiectivele şi dați un rezumat cinstit
asupra a ceea ce ați făcut, şi care este situaţia acum, la încheierea cursului.

Cât de mult ați folosit uneltele de la curs?

LISTA DE CONTROL la terminarea cursului manualul A – pag. 33

TEMĂ PENTRU ACASĂ:

Completați « Lista de control la terminarea cursului »


Cum veți lucra mai departe cu stăpânirea furiei dvs.? Aceasta ca un plan de acțiune

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
41
Traducere din limba norvegiană

A DOUĂSPREZECEA ŞEDINŢĂ DE GRUPĂ MANUALUL A - PAG. 35

Grupa se încheie într-un fel bun, de exemplu prin a se servi cafea si ceva de mâncare.
Unii dintre participanți doresc o dovadă scrisă a faptului că au participat la acest curs:
Propunere pag. 40.

Ședința 1 şi 2: Feedback de la grupă – sfaturi concrete şi concise pentru calea mai


departe.
Fiecare spune ceva despre cu ce au lucrat bine ceilalţi membri ai grupei şi cu ce ar trebui
să continue să lucreze restul vieții.

Faceți ca participanții să-şi întocmească planuri concrete, măsurabile, şi realiste pentru


calea mai departe. Cum vor reuși de acum încolo? Este important să se sublinieze că
tehnicile pentru a-şi stăpâni furia trebuie folosite activ mult timp înainte. De cele mai
multe ori este mai rentabil să se ofere unor grupe care pot să continue o jumătate de an
după terminarea terapiei de grup. Mulţi sunt de părere că este înfricoșător să o termine
cu grupa. Aceasta reprezintă ceva sigur pentru participanți şi îi ajută la întreținerea
stăpânirii furiei.

Exemplu de evaluare din partea participanților pe baza planului de acțiune:

Văd că eu în multe situații am gânduri negative despre mine însumi, cum că eu nu sunt
suficient, şi că nu sunt suficient de bun.
„Înainte atunci când concubina mea vorbea cu alţii mă gândeam / interpretam aceasta a
pe un semn că sunt neînsemnat / insuficient ca bărbat. Resimțeam acest lucru ca fiind
înjositor şi mă supăram şi reacționam puternic. Acum când simt jignirea recunosc aceeași
simțire ca atunci când tatăl meu se purta cu dispreț cu mine, aceeași simțire ca atunci
când eram hărțuit de alți copii. Felul de-a fi al concubinei mele este o confirmare că nu
sunt suficient de bun.”

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română
42
Traducere din limba norvegiană

„Acum pot să-mi pun întrebarea dacă este de fapt vorba că eu sunt neînsemnat, poate că
eu sunt cel care exagerează? Acum văd că reacția mea se bazează pe această regulă
negativă de viață, şi că strică relația pe care o am cu concubina mea.
Atunci când sunt criticat simt nedreptate, şi simt că trebuie să mă apăr. Acum văd o
legătură clară între simțirea dureroasă de pe urma hărțuirii şi atitudinea disprețuitoare a
tatălui faţă de mine, care fac ca eu să mă simt mai ușor ca victima.
Prin a gândi că „eu nu sunt suficient de bun ca bărbat”, aceasta m-a făcut să fiu
vulnerabil faţă de partenerele mele.
Datorită acestui curs eu am devenit mai conștient asupra acestui model de
comportament, şi eu am învățat să nu reacționez la primul impuls automat de gândire,
care se bazează pe această vulnerabilitate.
Aceste gânduri sunt bazate pe interpretarea mea negativă, este în special mai rău dacă
furia mea este bazată pe o asemenea interpretare greșită în interiorul meu.
Pentru a putea să construiești o relaţie sigură cu partenera trebuie să vorbiți cu ea
despre probleme. Dacă relația va fi de durată, nu pot să continui să cred că ea îmi vrea
răul.

Traducere conformă cu originalul Elena Aarset


Oslo, Norvegia, 05.12.2019 Traducător autorizat de stat din norvegiană în română

S-ar putea să vă placă și